Parlamentul European,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA)(1),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA)(2),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 noiembrie 2006 intitulată "Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA) - Cadrul financiar indicativ multianual pentru perioada 2008-2010" (COM(2006)0672),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 noiembrie 2007 intitulată "Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA) - Cadrul financiar indicativ multianual pentru perioada 2009-2011" (COM(2007)0689),

–   având în vedere Raportul anual IPA pentru 2007 al Comisiei din 15 decembrie 2008 (COM(2008)0850 şi SEC(2008)3026),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 noiembrie 2008 privind strategia de extindere şi principalele provocări 2008-2009 însoţită de Rapoartele de progres ale fiecărei ţări pentru 2008 (COM(2008)0674 însoţit de SEC(2008)2692 - SEC(2008)2699),

–   având în vedere Raportul Comisiei din 22 iulie 2008 intitulat Protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor – Lupta împotriva fraudei – Raportul anual 2007 (COM(2008)0475 inclusiv anexa SEC(2008)2300),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei din 27 octombrie 2008 privind instrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA) 2007 (COM(2008)0671 şi SEC(2008)2681),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei din 22 decembrie 2008 privind programele PHARE, preaderarea Turciei, CARDS şi facilitatea de tranziţie (COM(2008)0880 şi SEC(2008)3075),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi Europene privind conturile anuale ale Agenţiei Europene pentru Reconstrucţie pentru exerciţiul financiar 2007, însoţit de răspunsurile agenţiei(3),

–   având în vedere raportul special nr. 5/2007 al Curții de Conturi Europene privind gestionarea programului CARDS de către Comisie, însoţit de răspunsurile Comisiei(4),

–   având în vedere Raportul anual de activitate pe 2007 al Directorului general pentru extindere din cadrul Comisiei(5),

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind extinderea şi în special Rezoluţia sa din 10 iulie 2008 referitoare la documentul de strategie al Comisiei privind extinderea din 2007(6),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 10 aprilie 2008 referitoare la raportul de progrese pentru anul 2007 privind Croaţia(7),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 23 aprilie 2008 referitoare la raportul de progrese pentru anul 2007 privind Fosta Republică Iugoslavă Macedonia(8),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 21 mai 2008 referitoare la raportul de monitorizare pentru anul 2007 privind Turcia(9),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 13 ianuarie 2009 privind relaţiile comerciale şi economice cu Balcanii de Vest(10),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 4 decembrie 2008 privind situaţia femeilor din Balcani(11),

–   având în vedere vizita unei delegaţii de stabilire a faptelor din partea Comisiei pentru control bugetar în Kosovo(12) din 22 - 25 iunie 2008 şi raportul corespunzător al misiunii(13),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(14), în special articolul 53, şi normele sale de aplicare,

–   având în vedere articolul 47 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0181/2009),

A.   întrucât Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA) este noul instrument financiar care înlocuieşte instrumentele şi programele pentru ţările candidate şi potenţiale candidate, respectiv Phare, SAPARD, ISPA, asistenţa financiară de preaderare pentru Turcia şi CARDS şi vizează canalizarea fondurilor UE într-un mod flexibil către nevoile specifice şi capacitatea de gestionare ale acestor ţări;

B.   întrucât IPA este alcătuit din următoarele cinci componente care acoperă priorităţile definite în conformitate cu necesităţile ţărilor beneficiare, şi anume:

C.   întrucât IPA reprezintă un factor-cheie pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, a standardelor sociale, a infrastructurii şi a cooperării regionale şi transfrontaliere, precum şi pentru promovarea drepturilor omului în ţările candidate şi potenţial candidate;

D.   întrucât scopul controlului parlamentar asupra execuţiei bugetului în domeniul politicii de extindere nu este doar acela de a se asigura că fondurile UE au fost folosite conform dispoziţiilor de reglementare şi politicilor UE, dar şi acela de a evalua dacă au fost alocate în mod efectiv priorităţilor identificate în cadrul strategiei şi în rapoartele referitoare la progresele înregistrate de ţările beneficiare şi dacă au permis atingerea rezultatelor dorite având în vedere interesele comune ale UE;

E.   întrucât este vital să se examineze riguros şi încă de la început punerea în aplicare a IPA, astfel încât să se evite problemele care au fost identificate cu întârziere în punerea în aplicare a instrumentelor anterioare de preaderare, ţinând seama de faptul că neregulile care nu sunt abordate la timp vor deveni mai frecvente şi că va fi foarte dificil să fie remediate mai târziu, întrucât vor lua forma unor practici neregulamentare permanente;

F.   întrucât lupta împotriva corupţiei şi reformele sectoriale (din domeniile judiciar, al poliţiei şi al administraţiei publice) au importanţă nu doar pentru buna guvernare şi statul de drept, dar şi asupra climatului general de afaceri;

G.   întrucât IPA, în special prin revizuirea documentelor indicative de planificare multianuală (DIPM-uri), oferă o flexibilitate considerabilă permiţând adaptarea la evoluţia necesităţilor şi a capacităţii de gestionare a ţărilor beneficiare;

H.   întrucât, în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului ("Regulamentul IPA"), Comisia este obligată să prezinte Parlamentului European şi Consiliului, până la 31 decembrie 2010, un raport de evaluare intermediară a punerii în aplicare a IPA, însoţit, după caz, de o propunere legislativă în vederea modificării respectivului regulament;

I.   întrucât, ca răspuns la solicitarea Parlamentului, Comisia s-a angajat să realizeze încă din 2009 o evaluare intermediară a pachetului de instrumente de ajutor extern, inclusiv a IPA;

J.   întrucât este necesar ca Parlamentul să înceapă deja să comunice cu parlamentele naţionale ale ţărilor beneficiare din cadrul IPA,

Observaţii generale

1.   salută dialogul structurat stabilit cu Comisia cu privire la punerea în aplicare a IPA şi îşi reafirmă poziţia în această privinţă, în special nevoia de a oferi tuturor ţărilor beneficiare acces egal la întreaga gamă a instrumentelor politice disponibile în cadrul instrumentului, de a acorda o importanţă adecvată luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate şi de a acorda o atenţie sporită dezvoltării capacităţii instituţionale, în special la nivel parlamentar, dezvoltării organizaţiilor societăţii civile, promovării principiului toleranţei şi al nediscriminării, dezvoltării umane şi cooperării regionale în domeniile politice cheie;

2.   îşi exprimă mulţumirea cu privire la rata ridicată de punere în aplicare a angajamentelor IPA în 2007; cu toate acestea, regretă că primele programe IPA au fost adoptate abia la sfârşitul lui 2007 şi că punerea în aplicare propriu-zisă a început abia în 2008, parţial din cauza adoptării târzii a noului instrument şi parţial din cauză că ţările beneficiare au instituit cu întârziere structurile şi sistemele de gestiune necesare; îndeamnă Comisia să continue punerea în aplicare a proiectelor şi să monitorizeze alocarea fondurilor şi rezultatele care sunt obţinute pentru a asigura că IPA generează un impact vizibil în ţările în cauză;

3.   observă că, datorită adoptării cu întârziere a Regulamentului IPA şi a Regulamentului (CE) nr. 718/2007 ("Regulament de punere în aplicare a IPA") şi, prin urmare, a primului cadrul financiar indicativ multianual şi a DIPM, monitorizarea, evaluarea şi raportarea pe 2007 a programelor şi proiectelor IPA a fost limitată şi nu a avut încă rezultate; subliniază că tranziţia uşoară de la instrumentele anterioare de preaderare la IPA necesită continuitate în ceea ce priveşte programarea, o punere în aplicare adecvată a proiectelor şi efectuarea plăţilor;

4.   consideră că a existat o coerenţă satisfăcătoare între programele naţionale IPA pe 2007 şi politica de preaderare a UE, întrucât majoritatea obiectivelor stabilite în programe au corespuns priorităţilor identificate în respectivele rapoarte referitoare la progresele înregistrate, întocmite de către Comisie;

5.   observă faptul că ţările candidate se concentrează în principal pe punerea în aplicare a standardelor europene, respectiv standarde statistice, de mediu şi fiscale, fapt care corespunde politicii de extindere a UE; subliniază totuşi faptul că importanţa criteriilor politice, în special guvernarea democratică, respectarea drepturilor omului, a libertăţii de religie, a drepturilor femeilor, a drepturilor minorităţilor şi statul de drept nu trebuie să fie subminate, întrucât nerespectarea lor poate conduce la complicaţii şi întârzieri ale negocierilor; consideră că ar trebui să existe un echilibru mai bun între proiectele destinate întrunirii criteriilor politice şi proiectele destinate punerii în aplicare a acquis-ului;

6.   reaminteşte Comisiei că legitimitatea Uniunii şi capacitatea acesteia de a promova reforme pot fi intensificate considerabil dacă IPA îşi direcţionează asistenţa în domeniile în care cetăţenii ţărilor candidate şi potenţial candidate pot beneficia în mod direct de aceasta, în special având în vedere nevoile şi provocările generate de criza financiară mondială;

7.   prin urmare, consideră că IPA ar trebui să sprijine eforturile ţărilor beneficiare de a îndeplini cerinţele prevăzute în foaia de parcurs pentru liberalizarea vizelor, astfel încât cetăţenii din Balcanii de Vest să se poată bucura în sfârşit de libertatea de circulaţie şi să participe în întregime la programele şi proiectele comunitare; salută intenţia Comisiei de a majora în continuare alocarea fondurilor IPA destinate programelor Tempus, Erasmus Mundus şi Tineretul în acţiune;

8.   ia act de faptul că Comisia se pregătea să acorde Croaţiei acreditarea pentru gestionarea descentralizată a componentelor I-IV şi Turciei pentru gestionarea descentralizată a componentelor I şi II spre sfârşitul anului 2008; încurajează Comisia să continue să colaboreze intensiv cu ţările candidate şi potenţial candidate astfel încât aceste ţări să devină capabile în viitorul apropiat să gestioneze fonduri în mod descentralizat şi să aibă astfel acces complet la toate componentele IPA; subliniază totuşi că puterile de gestiune sunt conferite condiţionat şi sub rezerva exercitării lor efective;

9.   subliniază faptul că utilizarea IPA este o responsabilitate comună a Comisiei şi a guvernelor naţionale ale statelor candidate şi potenţial candidate; invită Comisia să amelioreze cooperarea şi comunicarea dintre delegaţiile sale şi autorităţile respective, să instituie un control permanent asupra procedurilor de punere în aplicare a proiectelor şi să depună eforturi pentru elaborarea unor măsuri comune de îmbunătăţire a capacităţii administrative a ţărilor beneficiare;

10.   subliniază necesitatea ca gestionarea şi controlul IPA să fie transparente şi eficiente, ţinând seama de particularităţile sistemelor interne de audit şi de control ale fiecărei ţări, precum şi de bunele practici din cadrul procedurilor de preaderare aplicate în fostele ţări candidate;

11.   se aşteaptă ca, în fiecare an, Comisia să prezinte un raport Parlamentului şi Comisiei pentru control bugetar a acestuia, competentă în fond, cu privire la plăţile efectuate pe baza fondurilor IPA şi la execuţia acestor fonduri, precum şi la fondurile rămase din resursele ISPA, IPARD şi SAPARD, care să conţină detalii privind fiecare ţară beneficiară şi exemple de bune practici, precum şi constatări referitoare la toate problemele sau neregulile întâlnite;

12.   menţionează că aspectele orizontale, cum ar fi evaluarea impactului asupra mediului, buna guvernare, implicarea societăţii civile, egalitatea de şanse şi nediscriminarea nu sunt suficient de prezente şi vizibile în proiectele IPA pe 2007; invită Comisia să dezvolte în special programe regionale sau orizontale cu beneficiari multipli, în special în domeniul luptei împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, al dialogului intercultural şi al egalităţii de gen;

13.   observă că sunt alocate fonduri limitate pentru zone geografice mari sau arii politice largi şi că aceste fonduri sunt mai degrabă fragmentate în multe proiecte mici decât concentrate în proiecte mai puţine şi mai vizibile; arată că programele naţionale anuale ar trebui să găsească un echilibru între furnizarea unui răspuns adecvat priorităţilor cheie identificate în rapoartele referitoare la progrese şi evitarea supra-fragmentării fondurilor;

Observaţii privind politica şi ţările specifice

14.   subliniază necesitatea, ca un aspect extrem de important şi urgent, de a folosi IPA pentru a consolida în toate ţările beneficiare lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, acordând o atenţie specială spălării banilor, migraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane; observă că, deşi toate rapoartele referitoare la progresele pe 2008 au identificat corupţia ca o problemă serioasă şi o prioritate cheie, nu toate programele IPA pe 2007 iau în considerare în mod suficient aspectele legate de corupţie; sugerează că ar trebui alocate fonduri în acest scop, ca în cazul Croaţiei(15) şi Muntenegrului(16) şi invită Comisia să dezvolte o strategie mai coerentă în acest context, bazată pe învăţămintele trase din ultimele runde de extindere;

15.   observă că organizaţiile societăţii civile din ţările beneficiare ar trebui să se implice mai activ în dezvoltarea şi iniţierea proiectelor; indică faptul că viitoarele programe IPA ar trebui să abordeze dependenţa sistematică a organizaţiilor societăţii civile de donatori, astfel încât să se evite existenţa unor astfel de organizaţii "la cerere", şi ar trebui, de asemenea, să abordeze dezvoltarea unor organizaţii ale societăţii civile de-a lungul liniilor de conflict etno-politic, în special în Bosnia şi Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Kosovo(17); se aşteaptă ca noua facilitate pentru societatea civilă să abordeze multe dintre problemele privind diversitatea, complexitatea şi fragmentarea programelor UE;

16.   insistă asupra faptului că sprijinul constant pentru organizaţiile societăţii civile în ţările candidate şi potenţial candidate este necesar pentru a crea un mediu competitiv între acestea şi pentru a garanta că acestea au o activitate sustenabilă de punere în aplicare a IPA, urmărind în special obţinerea de rezultate, şi sunt active în continuare în domeniul gestionării proiectelor;

17.   observă faptul că proiectele şi activităţile finanţate prin IPA nu au mare succes în termeni de vizibilitate UE "pe teren" şi nu au generat o legitimitate "ascendentă" pentru o abordare UE ulterioară;

18.   consideră că educaţia şi ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, ca precondiţii pentru stabilitate şi dezvoltare pe termen lung, încă nu au fost abordate corespunzător; subliniază necesitatea combaterii şomajului, în special a şomajului printre tineri şi pe termen lung, ca un aspect transversal de mare importanţă; în acest sens sugerează examinarea de către Comisie a posibilităţii unei mai mari utilizări a flexibilităţii asigurate în cadrul IPA, astfel încât să permită finanţarea, acolo unde este necesar, a măsurilor referitoare la componentele III-V, prin intermediul primelor două componente;

19.   observă că sprijinul financiar regional în cadrul IPA este relativ mic ca dimensiune (aproximativ 10% din totalul IPA), în special având în vedere faptul că vizează 11 arii de intervenţie în şase ţări, de la educaţie şi tineret până la securitate nucleară;

20.   îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că alocările totale din cadrul IPA pe 2007 pentru componenta II au fost de doar 38 800 000 milioane EUR din totalul IPA de 497 200 000 milioane EUR (ceea ce reprezintă mai puţin de 8 %); subliniază faptul că acest lucru contrazice declaraţia Comisiei conform căreia cooperarea transfrontalieră contribuie la reconciliere şi la bunele relaţii de vecinătate şi este în special relevant într-o regiune cu o istorie recentă marcată de conflicte; regretă faptul că a fost dificil să se stabilească, în practică, o cooperare eficientă, din mai multe motive, inclusiv neconcordanţa dintre structurile şi procedurile aplicate de unii parteneri, precum şi din cauza unor dificultăţi politice; invită ţările beneficiare şi Comisia, în cadrul acestei componente, să consolideze cooperarea existentă şi să dezvolte o nouă cooperare, în conformitate cu obiectivul promovării bunelor relaţii de vecinătate şi a integrării economice, în special în domeniile mediului, al patrimoniului natural şi cultural şi al luptei împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate;

21.   îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea în legătură cu faptul că niciunul din programele IPA pe 2007 trimise de ţările beneficiare nu abordează direct problema drepturilor femeilor sau a egalităţii de gen, deşi aspecte legate de egalitatea de gen au fost identificate ca o provocare majoră atât în rapoartele privind progresele, cât şi în DIPM; solicită, din nou, Comisiei să asigure fonduri de preaderare pentru consolidarea drepturilor femeilor în Balcani, în special prin intermediul ONG-urilor pentru femei şi al organizaţiilor femeilor; invită Comisia să aloce, în consecinţă, fonduri IPA, pentru a promova integrarea aspectelor de egalitate de gen în buget în cadrul politicii de preaderare şi pentru a încuraja ţările beneficiare să prezinte propuneri relevante de proiecte;

22.   subliniază necesitatea implicării a cât mai multe organizaţii neguvernamentale în conceperea şi punerea în aplicare a proiectelor finanţate de IPA pentru a se asigura că asistenţa IPA reflectă nevoi şi aşteptări reale, pentru a contribui la creşterea vizibilităţii proiectelor IPA şi pentru a promova dezvoltarea unei societăţi civile energice şi proactive în ţările beneficiare;

23.   invită Curtea de Conturi Europeană să trimită până la sfârşitul anului 2010 un raport intermediar special de evaluare privind punerea în aplicare a IPA;

o
o   o

24.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi Europene precum şi guvernelor, parlamentelor şi instituţiilor naţionale de control ale statelor beneficiare din cadrul IPA.

(1) JO L 210, 31.7.2006, p. 82. (2) JO L 170, 29.6.2007, p. 1. (3) JO C 311, 5.12.2008, p. 42. (4) JO C 285, 27.11.2007, p. 1. (5) 31.3.2008, http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/doc/elarg_aar.pdf. (6) Texte adoptate, P6_TA(2008)0363. (7) Texte adoptate, P6_TA(2008)0120. (8) Texte adoptate, P6_TA(2008)0172 (9) Texte adoptate, P6_TA(2008)0224. (10) Texte adoptate, P6_TA(2009)0005. (11) Texte adoptate, P6_TA(2008)0582. (12) Conform Rezoluţiei nr. 1244/1999 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. (13) http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/publicationsCom.do?language=EN&body=CONT. (14) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (15) Proiect 2007/019-247: Îmbunătăţirea cooperării dintre agenţii pentru lupta împotriva corupţiei, un proiect de 2 500 000 EUR care vizează consolidarea organismului de coordonare din cadrul Ministerului de Justiţie, responsabil cu strategia de luptă împotriva corupţiei şi sensibilizarea populaţiei privind corupţia. (16) Proiect 2007/19300: Lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei. Acest proiect vizează combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei, îmbunătăţind performanţa şi cooperarea diverselor agenţii de aplicare a legii implicate. Proiectul este legat de cadrul mai amplu al strategiei guvernamentale şi planului de acţiune anticorupţie. Pentru acest proiect s-au alocat 3 000 000 EUR. (17) În conformitate cu Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 1244(1999).