Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/2063(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0145/2009

Texte depuse :

A6-0145/2009

Dezbateri :

PV 06/05/2009 - 15
CRE 06/05/2009 - 15

Voturi :

PV 07/05/2009 - 9.2
CRE 07/05/2009 - 9.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2009)0373

Texte adoptate
PDF 394kWORD 115k
Joi, 7 mai 2009 - Strasbourg
Noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona
P6_TA(2009)0373A6-0145/2009

Rezoluţia Parlamentului European din 7 mai 2009 referitoare la noul rol şi noile responsabilităţi ale Parlamentului care decurg din Tratatul de la Lisabona (2008/2063(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la 13 decembrie 2007,

–   având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, modificat prin Actul Unic European şi prin Tratatele de la Maastricht, Amsterdam şi Nisa,

–   având în vedere Carta drepturilor fundamentale din 12 decembrie 2007,

–   având în vedere Declaraţia de la Laeken privind viitorul Uniunii Europene, din 15 decembrie 2001,

–   având în vedere Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, semnat la 29 octombrie 2004 la Roma,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 7 iunie 2007 privind foaia de parcurs a procesului constituţional al Uniunii(1),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 11 iulie 2007 privind convocarea Conferinţei interguvernamentale (CIG): avizul Parlamentului European (articolul 48 din Tratatul UE)(2),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 20 februarie 2008 privind Tratatul de la Lisabona(3),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituţionale, precum şi avizele Comisiei pentru afaceri externe, cel al Comisiei pentru dezvoltare, cel al Comisiei pentru comerţ internaţional, cel al Comisiei pentru control bugetar, cel al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, cel al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, cel al Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, cel al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, cel al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, cel al Comisiei pentru transport şi turism, cel al Comisiei pentru dezvoltare regională, cel al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, cel al Comisiei pentru pescuit, cel al Comisiei pentru cultură şi educaţie, cel al Comisiei pentru afaceri juridice, cel al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, cel al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen şi cel al Comisiei pentru petiţii (A6-0145/2009),

Politici noi
Noi obiective şi clauze orizontale

1.   salută obligativitatea juridică pe care Tratatul de la Lisabona o conferă Cartei drepturilor fundamentale şi recunoaşterea pentru toţi cetăţenii şi rezidenţii UE a drepturilor, libertăţilor şi principiilor pe care le proclamă; subliniază că Parlamentul se va angaja să asigure respectarea deplină a Cartei;

2.   salută consolidarea democraţiei reprezentative şi participative prin introducerea, printre altele, a aşa-numitei "iniţiative cetăţeneşti" (Articolul 11 din Tratatul UE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona (TUE)), prin care un milion de cetăţeni resortisanţi ai unui număr semnificativ de state membre pot cere Comisiei să înainteze o propunere de act legislativ;

3.   salută faptul că s-a acordat o importanţă deosebită protecţiei mediului în toate politicile UE şi că la articolul 191 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) se face o referire explicită la combaterea schimbărilor climatice la nivel internaţional; subliniază că Parlamentul ar trebui să impulsioneze Uniunea Europeană să-şi asume un rol determinant în toate politicile care vizează combaterea schimbărilor climatice şi a încălzirii globale;

4.   salută faptul că TFUE corelează crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a ordinii juridice a Uniunii Europene şi a statelor membre (Articolul 67 din TFUE);

5.   ia act în special de obiectivul instituirii unei economii sociale de piaţă "cu un grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forţei de muncă şi spre progres social, precum şi pe un înalt nivel de protecţie şi de îmbunătăţire a calităţii mediului " (articolul 3 alineatul (3) din TUE), corelând astfel obiectivul realizării pieţei interne cu alte obiective;

6.   subliniază cu satisfacţie înscrierea egalităţii între femei şi bărbaţi printre valorile Uniunii (articolul 2 din TUE) şi printre obiectivele acesteia (articolul 3 alineatul (3) din TUE);

7.   salută faptul că, potrivit articolului 208 alineatul (1) din TFUE, "Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii şi politicile statelor membre se completează şi se susţin reciproc", în vreme ce, în conformitate cu dispoziţiile actualului articol 177 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, "Politica Comunităţii în domeniul cooperării pentru dezvoltare[...] este complementară politicilor statelor membre"; subliniază răspunderea mai mare care îi revine Parlamentului prin faptul că Uniunea va avea o putere sporită de iniţiativă în ceea ce priveşte elaborarea politicilor, ceea ce ar trebui să determine o mai bună coordonare a donatorilor şi o mai bună diviziune a muncii, precum şi o mai mare eficienţă a asistenţei pentru "reducerea şi, în cele din urmă, eradicarea sărăciei" în contextul Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

8.   consideră că includerea coeziunii teritoriale între obiectivele Uniunii (Articolul 3 din TUE) completează obiectivele de coeziune economică şi socială şi că introducerea unor temeiuri legale în domeniile respective va mări competenţa Parlamentului în ceea ce priveşte evaluarea impactului teritorial al principalelor politici ale Uniunii; apreciază faptul că statutul special al regiunilor ultraperiferice este confirmat prin articolele 349 şi 355 din TFUE;

9.   salută introducerea dispoziţiilor orizontale privind un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, protecţia socială, combaterea excluziunii sociale, un nivel ridicat de educaţie, de formare profesională şi de protecţie a sănătăţii umane, combaterea discriminării şi protecţia mediului, care vor acţiona ca principii generale care vor sta la baza politicii Uniunii Europene (Articolele 9, 10 şi 11 din TFUE);

10.   salută, de asemenea, faptul că protecţia consumatorilor a fost consolidată într-o asemenea măsură încât va fi adusă în primplanul altor politici ale Uniunii, în faza de definire şi de punere în aplicare şi, fiind o cerinţă intersectorială, va ocupa un loc mai important ca urmare a articolului 12 din TFUE;

11.   salută dispoziţia privind solidaritatea cuprinsă în articolul 122 din TFUE, prin care Consiliul poate decide în privinţa măsurilor corespunzătoare care se impun în cazul în care apar dificultăţi grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei;

12.   salută faptul că articolul 214 din TFUE recunoaşte ajutorul umanitar drept o politică de sine stătătoare a Uniunii; consideră că partea a cincea, titlul III, capitolul 1 (Cooperarea pentru dezvoltare) şi capitolul 3 (Ajutorul umanitar) din TFUE oferă un temei juridic clar pentru politica în domeniul dezvoltării şi al ajutorului umanitar cărora li se aplică procedura legislativă ordinară;

13.   salută, de asemenea, consolidarea competenţelor Uniunii Europene în domeniul protecţiei civile în ceea ce priveşte asigurarea de asistenţă ad-hoc şi ajutor în caz de catastrofe ţărilor terţe (articolul 214 din TFUE);

Noi temeiuri juridice

14.   subliniază că extinderea sferei de acţiune externă a Uniunii, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, inclusiv stipularea unor noi temeiuri juridice şi instrumente din domeniul politicii externe (acţiunile externe şi Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC)/Politica de Securitate şi de Apărare Europeană), necesită crearea unui nou echilibru interinstituţional care să garanteze exercitarea unui control democratic corespunzător de către Parlament;

15.   salută faptul că chestiunile din domeniul energiei vor fi tratate într-un un titlu separat, titlul XXI din partea a treia a TFUE, măsurile luate în acest domeniu având astfel un temei juridic (articolul 194 din TFUE); ia act totuşi de faptul că, deşi ca regulă generală se va urma procedura legislativă ordinară, deciziile privind alegerea surselor de energie vor rămâne în competenţa statelor membre, în vreme ce măsurile de natură fiscală din acest domeniu vor necesita în continuare doar consultarea Parlamentului European;

16.   notează ca un fapt pozitiv valorile comune ale Uniunii în ceea ce priveşte interesul economic general şi salută temeiul juridic care permite definirea principiilor şi condiţiilor care reglementează furnizarea serviciilor de interes economic general în conformitate cu procedura legislativă ordinară (articolul 14 din TFUE şi Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general);

17.   consideră că modificările introduse prin Tratatul de la Lisabona în domeniul politicii comerciale comune (PCC) (articolele 206 şi 207 din TFUE) contribuie în general la creşterea nivelului de legitimitate democratică şi de eficienţă al acesteia, în special datorită introducerii procedurii legislative ordinare şi a cerinţei privind obţinerea aprobării pentru toate acordurile; constată că toate aspectele care intră sub incidenţa PCC ţin de competenţa exclusivă a Uniunii, ceea ce înseamnă că vor fi "acorduri ale Uniunii" şi că nu vor mai exista acorduri comerciale mixte încheiate atât de Uniune, cât şi de statele membre;

18.   îşi exprimă satisfacţia cu privire la introducerea unei dispoziţii privind politica europeană a spaţiului (articolul 189 TFUE) şi salută posibilitatea oferită Parlamentului şi Consiliului de a adopta, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, măsurile necesare pentru înfiinţarea unui program spaţial european; cu toate acestea, consideră că formularea "excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre" care apare la articolul respectiv poate implica anumite obstacole în calea punerii în aplicare a unei politici europene spaţiale comune;

19.   relevă că Tratatul de la Lisabona include un nou temei juridic care prevede aplicarea procedurii de codecizie în materie de drepturi de proprietate intelectuală (articolul 118 din TFUE):

20.   salută extinderea domeniului de aplicare a acţiunilor UE în domeniul politicii pentru tineri, încurajând participarea tinerilor la viaţa democratică a Europei (Articolul 165 din TFUE);

21.   salută noul temei juridic specificat la articolul 298 din TFUE, în conformitate cu care "În îndeplinirea misiunilor lor, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii sunt susţinute de o administraţie europeană transparentă, eficientă şi independentă", deoarece acesta pune bazele unei reglementări prin lege a procedurilor administrative ale Uniunii;

22.   salută consolidarea temeiului juridic pentru adoptarea măsurilor Uniunii Europene în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (articolul 325 din TFUE); evidenţiază faptul că Tratatul de la Lisabona elimină menţiunea care figurează actualmente la articolul 280 din Tratatul CE potrivit căreia astfel de măsuri "nu se referă la aplicarea dreptului penal intern şi nici la administrarea justiţiei în statele membre";

23.   relevă că noile dispoziţii ale tratatului privind cooperarea judiciară în materie civilă şi penală includ un temei juridic pentru adoptarea unor măsuri de sprijinire a formării profesionale a magistraţilor şi a personalului din justiţie (articolele 81 şi 82 din TFUE);

24.   subliniază că Tratatul de la Lisabona prevede, de asemenea, posibilitatea instituirii unui Parchet European pentru combaterea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (articolul 86 din TFUE);

25.   salută faptul că Tratatul de la Lisabona introduce prevederi obligatorii privind protecţia drepturilor copilului în cadrul obiectivelor interne şi externe ale Uniunii Europene (articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf şi alineatul (5)din TUE);

26.   salută includerea turismului ca un nou titlu în Tratatul de la Lisabona (articolul 195 din TFUE) care prevede că Uniunea acţionează în completarea măsurilor statelor membre; salută de asemenea dispoziţia conform căreia adoptarea propunerilor legislative ce intră sub incidenţa titlului respectiv este realizată prin procedura legislativă ordinară;

27.   salută faptul că Tratatul de la Lisabona include sportul printre domeniile pentru care se prevede un temei juridic (articolul 165 din TFUE); subliniază îndeosebi faptul că Uniunea poate în sfârşit să adopte măsuri pentru dezvoltarea sportului şi a dimensiunii europene a acestuia şi că poate să ţină seama în mod corespunzător de natura specifică a sportului la implementarea altor domenii de politici europene;

Noile competenţe ale Parlamentului
Noi competenţe în materie de codecizie

28.   salută faptul că Tratatul de la Lisabona va consolida considerabil legitimitatea democratică a Uniunii Europene prin extinderea competenţelor de codecizie ale Parlamentului;

29.   salută faptul că spaţiul de libertate, securitate şi justiţie este complet integrat în TFUE (articolele 67-89), desfiinţând în mod oficial cel de-al treilea pilon; salută faptul că cele mai multe decizii în politicile în domeniul justiţiei civile, azilului, imigraţiei şi vizelor, precum şi cooperarea judiciară şi poliţienească în materie penală, vor fi luate prin procedura legislativă ordinară;

30.   consideră că introducerea procedurii legislative ordinare în domeniul politicii agricole comune (PAC) sporeşte responsabilitatea democratică a Uniunii Europene, întrucât Parlamentul va co-legifera pe picior de egalitate cu Consiliul; accentuează faptul că codecizia se va aplica întregii legislaţii din domeniul agriculturii în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TFUE şi că aceasta priveşte, în special, cele patru texte orizontale principale din domeniul agriculturii (organizarea comună a pieţei unice, regulamentul privind plăţile directe, regulamentul privind dezvoltarea rurală, precum şi finanţarea PAC); indică, de asemenea, faptul că legislaţia privind calitatea, agricultura ecologică şi promovarea vor intra la rândul lor în domeniul de aplicare al articolului 43 alineatul (2) din TFUE;

31.   subliniază că orice competenţă a Consiliului de a adopta măsuri în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE face obiectul adoptării prealabile, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, a unui act legislativ în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) din TFUE care descrie condiţiile şi limitările aferente competenţelor conferite Consiliului; consideră că articolul 43 alineatul (3) din TFUE nu prevede un temei juridic sau o competenţă autonomă care ar permite adoptarea sau modificarea oricărui act al Consiliului din domeniul PAC, aflat în vigoare; solicită Consiliului să nu adopte niciuna dintre măsurile menţionate la articolul 43 alineatul (3), fără consultarea prealabilă a Parlamentului;

32.   constată că Tratatul de la Lisabona introduce schimbări de substanţă în sistemul decizional aferent politicii comune a pescuitului (PCP) şi va mări, de asemenea, responsabilizarea democratică a acesteia; salută faptul că Parlamentul şi Consiliul vor stabili, conform procedurii legislative ordinare, dispoziţiile necesare atingerii obiectivelor PCP (articolul 43 alineatul (2) din TFUE); consideră, în această privinţă, că orice alt aspect, diferit de cel referitor la stabilirea posibilităţilor de pescuit şi la distribuţia cotelor, introdus, în mod oficial, în regulamentul anual, ca de exemplu aspectele privind măsurile tehnice sau efortul de pescuit sau introducerea unor acorduri adoptate în cadrul organizaţiilor regionale de pescuit, care au propriul lor temei juridic, ar trebui să fie supus în continuare procedurii legislative ordinare;

33.   salută introducerea procedurii legislative ordinare în cazul adoptării normelor detaliate privind procedura de supraveghere multilaterală (articolul 121 alineatul (6) din TFUE), ceea ce ar trebui să consolideze coordonarea economică;

34.   consideră că responsabilitatea Băncii Centrale Europene (BCE) de a prezenta rapoarte privind politica monetară a devenit mai importantă o dată cu recunoaşterea BCE ca instituţie a Uniunii Europene; salută faptul că mai multe dispoziţii ale statutului Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) şi al BCE pot fi modificate după consultarea Parlamentului în conformitate cu articolul 40.2 din statutul respectiv; afirmă că acest lucru nu reprezintă o încălcare a independenţei BCE în domeniul politicii monetare sau a priorităţilor formulate în Tratat;

35.   consideră că articolul 182 din TFUE reprezintă un progres, deoarece programul cadru multianual şi crearea unui spaţiu european de cercetare, la care se face referire în prezentul raport vor face obiectul procedurii legislative ordinare; cu toate acestea. ia act de faptul că programele specifice menţionate la articolul respectiv vor fi adoptate printr-o procedură legislativă specială, ceea ce înseamnă că Parlamentul va avea doar un rol consultativ (articolul 182 alineatul (4) din TFUE);

36.   salută faptul că, în ceea ce priveşte implementarea fondurilor structurale, Tratatul de la Lisabona pune Parlamentul pe poziţie de egalitate cu Consiliul, înlocuind procedura actuală de aviz conform cu procedura legislativă ordinară; consideră că acest lucru va avea o importanţă deosebită pentru fondurile structurale în perioada de după 2013, pentru că sporeşte transparenţa şi responsabilizarea faţă de cetăţeni cu privire la aceste fonduri;

37.   ia act de faptul că legislaţia de interzicere a discriminării bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală va fi supusă unei proceduri legislative speciale, necesitând acordul Parlamentului (articolul 19 din TFUE);

38.   salută includerea în cadrul procedurii legislative ordinare a măsurilor privind combaterea traficului de persoane, în special femei şi copii, şi a exploatării sexuale (articolul 79 alineatul (2) şi articolul 83 alineatul (1) din TFUE);

39.   salută extinderea mecanismului decizional pe baza majorităţii calificate la domeniul educaţiei, incluzând aici şi sportul (articolul 165 alineatul (4) din TFUE);

40.   salută faptul că, în viitor, codecizia va fi aplicată şi Statutului funcţionarilor Uniunii Europene (articolul 336 din TFUE), întrucât Parlamentul va putea participa, în acest fel, la ajustarea acestor reglementari de pe o poziţie de egalitate cu Consiliul;

Noi competenţe bugetare

41.   constată că Tratatul de la Lisabona face schimbări radicale în domeniul finanţelor Uniunii, îndeosebi în privinţa relaţiilor interinstituţionale şi a proceselor decizionale;

42.   subliniază faptul că Consiliul şi Parlamentul trebuie să ajungă la un acord, în limitele resurselor proprii, cu privire la programarea cheltuielilor, care devine obligatorie din punct de vedere legal (articolul 312 din TFUE); salută faptul că bugetul în ansamblul său trebuie adoptat de comun acord de Parlament şi Consiliu, în conformitate cu cadrul financiar multianual; salută desfiinţarea distincţiei între cheltuielile obligatorii şi cele neobligatorii (articolul 314 din TFUE); salută faptul că adoptarea regulamentului financiar va face obiectului procedurii legislative ordinare (articolul 322 din TFUE);

43.   face trimitere la rezoluţia sa din 7 mai 2009 referitoare la aspectele financiare ale Tratatului de la Lisabona(4);

Noua procedură de aprobare

44.   salută faptul că procedura simplificată de revizuire privind introducerea unui sistem de votare cu majoritate calificată şi introducerea procedurii legislative ordinare într-un anumit domeniu în conformitate cu titlul V din TUE sau TFUE necesită aprobarea Parlamentului;

45.   ia act de introducerea unei "clauze de retragere" pentru statele membre (articolul 50 din TUE); subliniază că acordul care stabileşte mecanismele privind retragerea unui stat membru din Uniunea Europeană nu poate fi încheiat fără aprobarea Parlamentului;

46.   salută faptul că aprobarea Parlamentului va fi necesară pentru o gamă largă de acorduri internaţionale semnate de Uniune; îşi reiterează intenţia de a solicita Consiliului, dacă este cazul, să nu iniţieze negocierea acordurilor internaţionale înainte ca Parlamentul să îşi facă cunoscută poziţia şi să permită Parlamentului, pe baza raportului comisiei competente, să adopte, în orice etapă a negocierilor, recomandări pentru ca acestea să fie luate în considerare înainte de încheierea negocierilor;

47.   solicită insistent ca orice viitor acord "mixt" care combină elemente specifice PESC şi cele care nu intră în sfera PESC să fie tratat în mod normal în conformitate cu un temei juridic unică, care ar trebui să fie cel legată în mod direct de obiectul principal al acordului; subliniază că Parlamentul va avea dreptul să fie consultat în toate situaţiile, cu excepţia celor în care acordul face referire exclusiv la PESC;

Noile competenţe de control

48.   salută faptul că Preşedintele Comisiei va fi ales de Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului European, luând în considerare alegerile pentru Parlamentul European; face trimitere la Rezoluţia sa din 7 mai 2009 privind impactul Tratatului de la Lisabona asupra dezvoltării echilibrului interinstituţional al Uniunii Europene(5);

49.   salută faptul că vicepreşedintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate va fi supus votului de aprobare al Parlamentului European, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei, precum şi unui vot de cenzură, fiind, prin urmare, răspunzător în faţa Parlamentului;

50.   salută noua procedură de numire a judecătorilor şi avocaţilor generali ai Curţii de Justiţie şi Tribunalului, prevăzută la articolul 255 din TFUE, în conformitate cu care deciziile guvernelor statelor membre vor fi precedate de un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a-şi exercita funcţiile, emis de un comitet compus din şapte experţi, unul dintre aceştia fiind propus de Parlamentul European;

51.   subliniază necesitatea transparenţei şi a controlului democratic în procesul instituirii Serviciului european pentru acţiune externă (SEAE), în conformitate cu articolul 13a alineatul 3 din Tratatul UE şi reaminteşte dreptul Parlamentului de a fi consultat înaintea instituirii serviciului respectiv; consideră că SEAE ar trebui trecut în subordinea administrativă a Comisiei;

52.   aşteaptă clarificări în privinţa criteriilor de numire, a numirii şi a evaluării reprezentanţilor speciali ai UE, inclusiv a definirii şi a stabilirii scopului sarcinilor lor, a duratei mandatului, precum şi a coordonării şi complementarităţii cu delegaţiile viitoare ale Uniunii;

53.   subliniază necesitatea controlului democratic şi a transparenţei în privinţa Agenţiei Europene de Apărare (AEA) şi a activităţilor efectuate de aceasta, şi anume prin schimburile periodice de informaţii între directorul executiv al AEA şi comisia responsabilă a Parlamentului;

54.   salută noul său rol consultativ în conformitate cu articolul 40.2 din Statutul SEBC şi BCE în ceea ce priveşte modificarea componenţei Consiliului guvernatorilor BCE;

55.   salută faptul că agenţiile, în special Europol şi Eurojust, vor fi supuse unui control parlamentar mai intens (articolele 85 şi 88 din TFUE); cu toate acestea, consideră că menţinerea procedurii de consultare pentru înfiinţarea de întreprinderi comune în domeniul cercetării şi al dezvoltări tehnologice (articolele 187 şi 188 din TFUE) ar putea contraveni spiritului actelor juridice ale Uniunii de înfiinţare a agenţiilor;

Noi drepturi la informare

56.   solicită Preşedintelui Consiliului European să ofere Parlamentului informaţii complete în legătură cu pregătirile pentru reuniunile Consiliului European şi să întocmească un raport privind rezultatul acestor reuniuni, dacă este posibil în termen de două zile lucrătoare (dacă este necesar, în cadrul unei reuniuni speciale a Parlamentului);

57.   solicită Preşedintelui prin rotaţie al Consiliului European să informeze Parlamentul în legătură cu programele preşedinţiei şi cu rezultatele obţinute;

58.   îndeamnă viitorul vicepreşedinte al Comisiei/Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate să găsească, împreună cu Parlamentul, metode adecvate de informare şi consultare deplină a Parlamentului cu privire la acţiunile externe ale Uniunii, implicând în mod corespunzător toate comisiile Parlamentului care se ocupă cu domeniile care intră în sfera de atribuţii a Înaltului Reprezentant;

59.   subliniază faptul că, în ceea ce priveşte negocierea şi încheierea acordurilor internaţionale, Comisia va avea obligaţia legală de a informa în egală măsură Parlamentul şi comitetul special la care se face referire la articolul 218 din TFUE cu privire la progresele înregistrate în procesele de negociere; solicită ca Parlamentul să fie informat în aceeaşi măsură şi în acelaşi timp cu comitetul Consiliului, astfel cum se prevede la articolul respectiv;

Noi drepturi de iniţiativă

60.   salută noul rol al Parlamentului de a iniţia amendamente la tratate; va uza de dreptul său de a prezenta noi idei privind viitorul Europei, atunci când noile provocări vor face necesar acest lucru;

61.   salută faptul că Parlamentul va avea drept de iniţiativă în privinţa propunerilor legate de propria sa structură, cu respectarea principiilor enunţate în Tratate (articolul 14 din TUE);

62.   ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona introduce o procedură legislativă specială privind adoptarea dispoziţiilor de stabilire a modului de acţiune şi a competenţelor comisiilor temporare de anchetă (articolul 226 din TFUE);

Noi proceduri
Dreptul de control pentru parlamentele naţionale

63.   salută noile drepturi conferite parlamentelor naţionale în legătură cu controlul prealabil privind aplicarea principiului subsidiarităţii în toate actele legislative ale Uniunii; este de părere că consolidarea controlului exercitat de parlamentele naţionale asupra politicilor europene va mări, de asemenea, gradul de informare a populaţiei cu privire la activităţile Uniunii;

64.   accentuează necesitatea respectării depline a noilor prerogative ale parlamentelor naţionale începând cu data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

65.   salută angajamentul asumat de autorităţile locale şi regionale în legătură cu respectarea principiului subsidiarităţii; ia act de dreptul Comitetului Regiunilor de a sesiza Curtea de Justiţie atunci când consideră că principiul subsidiarităţii a fost încălcat (Protocolul nr. 2, articolul 8 al doilea paragraf);

Acte delegate

66.   apreciază progresele care decurg din noile dispoziţii privind textele legislative şi ierarhizarea normelor, în special introducerea actelor delegate (articolul 290 din TFUE) care face posibilă delegarea către Comisie a competenţei de a adopta acte fără caracter legislativ şi cu domeniu de aplicare general sau de a modifica elemente neesenţiale ale unui act legislativ; subliniază că obiectivele, conţinutul, domeniul de aplicare şi durata unei astfel de delegări trebuie definite cu claritate de către Parlament şi Consiliu prin actul legislativ;

67.   salută în special dispoziţia articolului 290 alineatul (2) din TFUE care are în vedere acordarea unui drept egal Parlamentului (şi Consiliului) de a revoca delegarea competenţelor şi de a contesta acte delegate individuale;

68.   ia act de faptul că TFUE nu oferă un temei juridic pentru o măsură cadru pentru actele delegate; propune, însă, ca instituţiile să convină asupra unei formule standard pentru astfel de delegări, care ar putea fi inserată cu regularitate de către Comisie în proiectele de acte legislative; subliniază că în acest mod libertatea legiuitorului rămâne neştirbită;

69.   solicită Comisiei să lămurească cum intenţionează să interpreteze Declaraţia 39 anexată la Actul final al Conferinţei Interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, în privinţa consultării experţilor în legătură cu domeniul serviciilor financiare şi cum intenţionează să aplice această interpretare, în afara dispoziţiilor privind actele delegate cuprinse în TFUE;

Actele de punere în aplicare

70.   ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona abrogă actualul articol 202 din Tratatul CE referitor la competenţele de punere în aplicare, introducând, în schimb, la articolul 291 din TFUE o nouă procedură – "acte de punere în aplicare" – care prevede posibilitatea de a conferi competenţe de executare Comisiei, în situaţiile în care sunt necesare "condiţii unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii";

71.   ia act de faptul că articolul 291 alineatul (3) din TFUE solicită Parlamentului şi Consiliului să adopte, în prealabil, "normele şi principiile generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie";

72.   ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona nu mai asigură o bază pentru actuala procedură de comitologie şi că propunerile legislative aflate în curs de aprobare care nu sunt adoptate înainte de intrarea în vigoare a acestuia trebuie modificate pentru a satisface cerinţele articolelor 290 şi 291 din TFUE;

73.   este de părere că se poate negocia o soluţie provizorie cu Consiliul pentru perioada iniţială, astfel încât să nu apară nici un obstacol din cauza lacunelor legislative şi noul regulament să poată fi adoptat de către legiuitor după analizarea propunerilor Comisiei;

Priorităţile perioadei de tranziţie

74.   solicită Comisiei să transmită co-legiuitorilor toate propunerile în curs în cazul cărora se aplică noile temeiuri juridice şi modificările procedurilor legislative;

75.   pune în lumină faptul că Parlamentul va decide ce poziţie să adopte în legătură cu opiniile deja adoptate în cursul procedurilor de consultare în chestiuni care urmează să fie abordate în cadrul procedurii legislative ordinare, indiferent dacă acest lucru înseamnă confirmarea poziţiei anterioare sau adoptarea unei noi poziţii; subliniază că orice confirmare a opiniilor ca poziţie a Parlamentului în primă lectură nu poate fi votată de Parlament decât după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

76.   insistă asupra ideii de a încheia un acord interinstituţional prin care să se împiedice adoptarea propunerilor legislative din cadrul "celui de-al treilea pilon" conţinând aspecte legate de drepturile fundamentale până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, astfel încât să poată exista un control juridic deplin asupra aspectelor în cauză, urmând ca măsurile care nu au nici un impact sau care au un impact limitat asupra drepturilor fundamentale să poată fi adoptate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

Propuneri

77.   solicită celorlalte instituţii să înceapă negocierile pentru un acord interinstituţional care să cuprindă:

   (a) principalele obiective care trebuie realizate de Uniunea Europeană după 2009, de exemplu sub forma unui acord cadru între cele trei instituţii politice asupra unui program cadru pentru mandatele Parlamentului şi Comisiei care încep în 2009;
   (b) măsurile de punere în aplicare care trebuie adoptate pentru ca Tratatul să fie un succes pentru instituţii şi pentru cetăţenii Uniunii;

78.   solicită actualizarea acordului interinstituţional dintre Parlament şi Consiliu care defineşte relaţiile de lucru ale acestora în domeniul politicii externe, inclusiv schimburile de informaţii confidenţiale, în conformitate cu articolele 14 şi 36 din TUE şi articolul 295 din TFUE;

79.   invită Consiliul şi Comisia să aibă în vedere negocierea unui nou acord interinstituţional cu Parlamentul, care să-i ofere Parlamentului o definiţie concretă a implicării sale în fiecare etapă a procesului de încheiere a unui acord internaţional;

80.   solicită, ca o consecinţă a noilor dispoziţii ale cadrului financiar multianual (articolul 312 din TFUE) şi a Regulamentului financiar (articolul 322 din TFUE), revizuirea Acordului interinstituţional privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară

81.   consideră că este necesar să se facă tot posibilul pentru a se asigura elaborarea unei politici europene de informare şi comunicare şi consideră declaraţia politică comună dată de cele trei instituţii în privinţa comunicări ca pe un util pas înainte pentru atingerea obiectivului respectiv;

82.   solicită Comisiei să prezinte rapid o iniţiativă pentru punerea în aplicare a "iniţiativei cetăţeneşti" care să stabilească în mod clar, simplu şi accesibil tuturor, condiţiile exercitării acestui drept cetăţenesc; face trimitere la Rezoluţia sa din 7 mai 2009 prin care se solicită Comisiei să prezinte o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a inițiativei cetățenești(6);

83.   solicită Comisiei să adopte regulamente de implementare a articolului 298 din TFUE privind buna administrare, ca răspuns la apelurile repetate lansate de către Parlament şi Ombudsmanul European pentru crearea unui sistem comun de drept administrativ care să reglementeze administraţia europeană;

84.   ia act de faptul că Tratatul de la Lisabona permite includerea Fondului European de Dezvoltare în bugetul Uniunii, ceea ce va întări legitimitatea democratică a unei părţi importante a politicii UE în domeniul dezvoltării; solicită Consiliului şi Comisiei să ia măsurile necesare privind bugetul Uniunii Europene cu ocazia revizuirii intermediare din 2008/2009;

85.   recomandă reexaminarea urgentă şi consolidarea poziţiei Uniunii în cadrul organizaţiilor internaţionale, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi după ce Uniunea va succede Comunităţilor Europene;

86.   solicită Consiliului şi Comisiei să ajungă la un acord cu Parlamentul cu privire la o strategie menită să asigure coerenţa între legislaţia adoptată, pe de-o parte şi, pe de altă parte Carta drepturilor fundamentale, precum şi normele cuprinse în ratatele privind politicile, cum ar fi prevenirea discriminării, protejarea solicitanţilor de azil, sporirea transparenţei, protecţia datelor, drepturile minorităţilor şi drepturile victimelor şi ale suspecţilor;

87.   solicită Consiliului şi Comisiei să contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor între autorităţile europene şi autorităţile naţionale, îndeosebi în domeniile legislativ şi judiciar;

88.   solicită Consiliului şi Comisiei să prevadă elaborarea unei politici comune eficiente în domeniul energiei, cu obiectivul de a coordona într-un mod eficient pieţele energiei din statele membre UE şi de a dezvolta aceste pieţe, integrând totodată aspectele externe care vizează sursele şi rutele de aprovizionare cu energie;

89.   invită Consiliul să lanseze, împreună cu Parlamentul, o analiză a modului în care ar trebui aplicate dispoziţiile articolului 127 alineatul (6) din TFUE, care permit Consiliului să încredinţeze BCE sarcini specifice "privind politicile în domeniul supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare, cu excepţia întreprinderilor de asigurări";

90.   se angajează să-şi adapteze organizarea internă în vederea optimizării şi raţionalizării exercitării noilor competenţe conferite de către tratat;

o
o   o

91.  Încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 125 E, 22.5.2008, p. 215.
(2) JO C 175 E, 10.7.2008, p. 347.
(3) Texte adoptate, P6_TA(2008)0055.
(4) Texte adoptate, P6_TA(2009)0374.
(5) Texte adoptate, P6_TA(2009)0387.
(6) Texte adoptate, P6_TA(2009)0389.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate