(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2009)0066),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2), articolul 63 alineatele (1) şi (2) şi articolul 66 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0071/2009),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi avizul Comisiei pentru bugete (A6-0279/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   subliniază că dispoziţiile punctului 47 din Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(1) (AII) se vor aplica pentru instituirea Biroului European de Sprijin pentru Azil; subliniază faptul că, în cazul în care autoritatea legislativă ia o decizie favorabilă în ceea ce priveşte crearea unei astfel de agenţii, Parlamentul va demara negocierile cu cealaltă componentă a autorităţii bugetare pentru a ajunge în timp util la un acord asupra finanţării agenţiei, în conformitate cu dispoziţiile pertinente din IIA;

4.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 63 alineatele (1) și (2) și articolul 66,

având în vedere propunerea Comisiei ║,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251(3),

întrucât:

(1)  Politica comunitară privind sistemul european comun de azil are ca obiectiv, în temeiul Programului de la Haga, crearea unui spațiu comun de azil, prin instituirea unei proceduri armonizate eficiente, în conformitate cu valorile și tradiția umanitară care definesc Uniunea.

(2)  În ultimii ani s-au înregistrat progrese, datorită instituirii unor standarde minime comune, în perspectiva instituirii unui sistem european comun de azil. Cu toate acestea, între statele membre persistă diferențe majore în ceea ce privește acordarea protecției și formele acesteia.

(3)  În planul său strategic în materie de azil║, adoptat în iunie 2008, Comisia și-a anunțat intenția de a continua activitățile de dezvoltare a sistemului european comun de azil propunând, pe de o parte, o revizuire a instrumentelor legislative existente în vederea obținerii unei mai mari armonizări a normelor în vigoare, și, pe de altă parte, consolidând sprijinirea cooperării dintre statele membre prin prezentarea unei propuneri legislative privind instituirea unui Birou European de Sprijin pentru Azil, care să permită o mai bună coordonare a cooperării operaționale între statele membre la punerea eficientă în aplicare a normelor comune.

(4)  În septembrie 2008, prin adoptarea Pactului european privind imigrația și azilul, Consiliul European a reiterat în mod solemn faptul că toți cetățenii străini persecutați au dreptul să obțină ajutor și protecție pe teritoriul Uniunii Europene, conform Convenției de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiaților, modificată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 și prin alte tratate aferente. De altfel, Consiliul European a hotărât "să instituie, în 2009, un birou european de sprijin care va avea misiunea de a facilita schimburile de informații, de analize și de experiențe între statele membre și de a dezvolta modalități concrete de cooperare între administrațiile responsabile cu examinarea cererilor de azil".

(5)  Cooperarea practică în materie de azil urmăreşte creşterea convergenţei şi a calităţii proceselor decizionale ale statelor membre în domeniu, în contextul cadrului legislativ european. În ultimii ani s-a desfăşurat deja un număr considerabil de activităţi de cooperare practică, în special adoptarea unei abordări comune în domeniul informaţiilor privind ţările de origine şi stabilirea unui program de formare european comun în materie de azil.

(6)  Pentru statele membre al căror sistem de azil naţional este supus unor presiuni deosebite şi disproporţionate, cauzate în special de situaţia lor geografică sau demografică, Biroul European de Sprijin pentru Azil ar trebui să sprijine punerea în aplicare a unor mecanisme de solidaritate obligatorii menite să favorizeze ▌ o mai bună repartizare a beneficiarilor de protecţie internaţională din statele membre în cauză către alte state membre, în conformitate cu norme nediscreţionare, transparente şi neechivoce, asigurându-se, totodată, faptul că sistemele de azil nu fac obiectul unui abuz.

(7)  În vederea consolidării și dezvoltării acestor mecanisme, este necesară instituirea unei structuri speciale care să sprijine și să coordoneze asemenea activități, sub forma unui Birou European de Sprijin pentru Azil (denumit în continuare "biroul").

(8)  Pentru a-și îndeplini în mod optim mandatul, biroul ar trebui să fie independent în domeniile tehnice și ar trebui să se bucure de o autonomie juridică, administrativă și financiară. În acest scop, biroul ar trebui să fie un organism comunitar cu personalitate juridică și să exercite competențele de punere în aplicare ce îi sunt conferite prin prezentul regulament.

(9)  Biroul ar trebui să acţioneze în strânsă colaborare cu Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR) şi cu organizaţiile non-guvernamentale, pentru a beneficia de expertiza şi sprijinul acestora. În acest scop, rolul ICNUR şi al organizaţiilor non-guvernamentale ar trebui pe deplin recunoscut şi acestea ar trebui să fie deplin asociate activităţilor biroului. De asemenea, biroul ar trebui să acţioneze în strânsă cooperare cu organismele competente din statele membre care desfăşoară activităţi în domeniul azilului, cu serviciile naţionale de imigraţie şi azil sau cu alte servicii şi să utilizeze capacităţile şi expertiza acestora, precum şi cu Comisia. Statele membre ar trebui să coopereze cu biroul pentru asigurarea îndeplinirii misiunii sale.

(10)  Biroul ar trebui să devină un centru european de expertiză în materie de azil, care să fie responsabil de facilitarea, coordonarea și consolidarea cooperării practice în materie de azil între statele membre, în diferitele sale aspecte. Mandatul biroului ar trebui să se axeze pe trei sarcini majore, și anume sprijinirea cooperării practice în materie de azil, sprijinirea statelor membre care se confruntă cu presiuni deosebite, contribuția la punerea în aplicare a sistemului european comun de azil.

(11)  Biroul nu ar trebui să aibă nicio competență directă sau indirectă în ceea ce privește luarea deciziilor de către statele membre cu privire la cererile individuale de protecție internațională.

(12)  Pentru a acorda un sprijin operațional rapid și eficient statelor membre care se confruntă cu presiuni importante în ceea ce privește sistemele proprii de azil, biroul ar trebui să coordoneze detașarea, pe teritoriul statelor membre solicitante, a echipelor de sprijin pentru azil, formate din experți în domeniu. Astfel de echipe ar trebui să își ofere expertiza în ceea ce privește serviciile de interpretariat, cunoașterea informațiilor referitoare la țările de origine și cunoașterea tratării și a gestionării dosarelor de azil. Regimul echipelor de sprijin pentru azil ar trebui reglementat prin prezentul regulament, pentru a asigura eficacitatea detașării acestora.

(13)  Biroul ar trebui să își îndeplinească misiunea în condiții care să îi permită să devină un punct de referință prin independența sa, calitatea științifică și tehnică a sprijinului pe care îl acordă și prin informațiile pe care le difuzează, prin transparența procedurilor și a metodelor sale de funcționare, precum și prin grija cu care îndeplinește sarcinile ce i-au fost încredințate.

(14)  Comisia şi statele membre ar trebui să fie reprezentate în cadrul unui Consiliu de administraţie pentru a controla în mod eficient funcţionarea biroului. În măsura în care este posibil, Consiliul de administraţie ar trebui să fie format din şefii operaţionali ai serviciilor naţionale responsabile cu politica în materie de azil sau din reprezentanţii acestora. Consiliului de administraţie ar trebui să i se confere competenţele necesare pentru stabilirea bugetului, verificarea executării acestuia, adoptarea normelor financiare adecvate, stabilirea unor proceduri de lucru transparente pentru procesul decizional al biroului şi numirea directorului executiv. În vederea implicării depline a ICNUR în activităţile biroului şi având în vedere expertiza acestuia în materie de azil, ICNUR ar trebui să fie membru al Consiliului de administraţie, fără drept de vot. Având în vedere natura sarcinilor biroului şi rolul directorului executiv, Parlamentul European ar trebui să fie implicat în selecţia candidaţilor propuşi pentru postul respectiv.

(15)  Pentru a asigura gestionarea rapidă și eficientă a biroului, acesta ar trebui asistat de un Comitet executiv, alcătuit din reprezentanții statelor membre, a cărui sarcină va fi aceea de a oferi consiliere directorului executiv al biroului și de a oferi opinii Consiliului de administrație.

(16)  Pentru a se garanta autonomia şi independenţa deplină a biroului, acestuia ar trebui să i se acorde un buget autonom alimentat în principal din contribuţiile Comunităţii. Finanţarea biroului ar trebui să constituie obiectul unui acord încheiat de autoritatea bugetară, după cum se prevede la punctul 47 din Acordul interinstituţional dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(4). Procedura bugetară comunitară ar trebui să se aplice în măsura în care se referă la contribuţia comunitară şi la orice alte subvenţii de la bugetul general al Uniunii Europene. Verificarea conturilor ar trebui să fie asigurată de Curtea de Conturi ║.

(17)  Pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea şi în măsura necesară executării sarcinilor ce îi revin, biroul ar trebui să coopereze cu alte organisme comunitare, în special cu Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului(5), şi cu Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 168/2007 al Consiliului(6). De asemenea, biroul ar trebui să coopereze cu autorităţile competente ale ţărilor terţe, cu organizaţiile internaţionale competente în domeniile reglementate de prezentul regulament şi organizaţiile ţărilor terţe, în cadrul acordurilor de lucru încheiate în conformitate cu dispoziţiile relevante din tratat în vederea asigurării respectării normelor juridice internaţionale şi comunitare în materie de azil.

(18)  Pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea, biroul ar trebui să fie deschis participării ţărilor care au încheiat acorduri cu Comunitatea ║, în temeiul cărora acestea au adoptat şi aplică legislaţia comunitară în domeniul prevăzut de prezentul regulament, cum ar fi ║, Norvegia, Islanda şi Elveţia. De asemenea, în acord cu Comisia, biroul poate încheia acorduri de lucru, în vederea asigurării respectării normelor juridice internaţionale şi comunitare în materie de azil, cu alte ţări terţe decât cele care au încheiat cu Comunitatea ║ acorduri în temeiul cărora acestea au adoptat şi aplică dreptul comunitar. Cu toate acestea, biroul nu ar trebui în nici un caz să dezvolte o politică externă proprie.

(19)  Biroul ar trebui să intre sub incidenţa Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(7)(regulamentul financiar), în special a articolului 185.

(20)  Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF)(8) ar trebui să se aplice fără restricții biroului, care ar trebui să adere la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 încheiat între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene privind anchetele interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)(9).

(21)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(10) ar trebui să se aplice biroului.

(22)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date(11) ar trebui să se aplice în cazul prelucrării datelor cu caracter personal de către birou.

(23)  Dispozițiile necesare privind sediul biroului în statul membru gazdă și normele specifice aplicabile cu privire la personalul biroului și membrii familiilor acestora ar trebui stabilite într-un acord privind sediul. Mai mult, statul membru gazdă ar trebui să asigure cele mai bune condiții posibile pentru buna funcționare a biroului, inclusiv condițiile de școlarizare a copiilor și condițiile de transport, pentru a atrage resurse umane de înaltă calitate având în vedere o zonă geografică cât mai extinsă posibil.

(24)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, respectiv facilitarea și consolidarea cooperării practice în materie de azil între statele membre, precum și contribuția la o mai bună punere în aplicare a sistemului comun de azil, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, şi pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii obiectivelor propuse.

(25)  În conformitate cu articolele 1 și 2 ale Protocolului privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică.

(26)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și trebuie aplicat în conformitate cu articolul 18 al acesteia privind dreptul la azil,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL 1

INSTITUIREAȘI MISIUNEA BIROULUI EUROPEAN DE SPRIJIN PENTRU AZIL

Articolul 1

InstituireaBiroului European de Sprijin pentru Azil

Se instituie Biroul European de Sprijin pentru Azil (║'biroul") pentru a sprijini punerea în aplicare a sistemului european comun de azil și pentru a consolida cooperarea practică în materie de azil între statele membre.

Articolul 2

Misiunile Biroului European de Sprijin pentru Azil

(1)  Biroul facilitează, coordonează și consolidează cooperarea practică în materie de azil între statele membre, în diferitele sale aspecte, pentru a contribui la o mai bună punere în aplicare a sistemului european comun de azil, inclusiv în aspectele sale externe.

(2)  Biroul acordă sprijin operațional statelor membre care se confruntă cu presiuni importante în ceea ce privește sistemele proprii de azil, în special prin coordonarea echipelor de sprijin pentru azil, formate din experți în domeniu.

(3)  Biroul furnizează asistență științifică și tehnică pentru elaborarea politicii și legislației comunitare în toate domeniile care au un impact direct sau indirect asupra azilului, astfel încât să ofere întregul sprijin necesar cooperării practice în materie de azil și pentru a-și îndeplini cu succes sarcinile. Biroul constituie o sursă independentă de informații pentru toate aspectele privind aceste domenii.

(4)  Biroul își îndeplinește misiunea în condiții care să îi permită să devină unt punct de referință prin independența sa, calitatea științifică și tehnică a sprijinului pe care îl acordă și prin informațiile pe care le difuzează, prin transparența procedurilor și a metodelor sale de funcționare, precum și prin grija cu care îndeplinește sarcinile ce i-au fost încredințate și prin asistența informatică necesară îndeplinirii mandatului său.

(5)  Biroul își îndeplinește sarcinile fără a aduce atingere competențelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și lucrează în strânsă cooperare cu aceasta, precum și cu ICNUR.

(6)  Biroul nu deţine nicio competenţă directă sau indirectă în legătură cu luarea deciziilor de către autorităţile statelor membre cu privire la cererile individuale de protecţie internaţională.

CAPITOLUL 2

SARCINILE BIROULUI EUROPEAN DE SPRIJIN PENTRU AZIL

Secțiunea 1

Sprijinirea cooperării practice în materie de azil

Articolul 3

Schimburile de informații și de bune practici

Biroul organizează, încurajează și coordonează orice acțiune care permite schimbul de informații, precum și identificarea și schimbul de cele mai bune practici în materie de azil între statele membre.

Articolul 4

Informații privind țările de origine

Articolul 5

Sprijin în favoarea transferului intracomunitar al beneficiarilor de protecție internațională

Pentru statele membre al căror sistem de azil naţional este supus unor presiuni deosebite şi disproporţionate, cauzate în special de situaţia lor geografică sau demografică, biroul coordonează schimburile de informaţii şi toate celelalte acţiuni legate de punerea în aplicare a instrumentelor şi mecanismelor privind transferul intracomunitar ▌al beneficiarilor de protecţie internaţională în Uniunea Europeană.

Articolul 6

Sprijin pentru formare

(1)  În colaborare strânsă cu ICNUR și cu ONG-urile relevante, Biroul stabilește și dezvoltă cursuri destinate membrilor tuturor administrațiilor și jurisdicțiilor naționale, precum și serviciilor naționale sau altor entități folosite oficial în procedura de azil la nivelul statelor membre.

(2)  Biroul gestionează şi dezvoltă un program de formare european în materie de azil, care ar trebui să ofere cel puţin formare în domeniul dreptului internaţional al refugiaţilor şi al dreptului şi standardelor în domeniul drepturilor omului, precum şi al acquis-ului comunitar în materie de azil.

(3)  Cursurile propuse de birou pot fi generale, specifice sau tematice.

(4)  Cursurile specifice sau tematice vizează, în special:

(5)  Cursurile propuse urmăresc, în special, asigurarea unei înalte calități a formării actorilor cărora li se adresează, precum și definirea unor principii cheie și bune practici, în vederea creșterii convergenței practicilor, a metodelor administrative și de jurisprudență naționale.

(6)  Biroul organizează pentru experţii care fac parte din rezerva de intervenţie pentru azil, menţionată la articolul 15, cursuri specializate relevante pentru sarcinile şi competenţele acestora, precum şi exerciţii periodice pentru respectivii experţi, în conformitate cu un program de formare specializată şi de exerciţii, prevăzut în programul de lucru anual al biroului.

(7)  Biroul poate organiza activităţi de formare în cooperare cu statele membre şi ONG-urile pe teritoriul acestora.

Articolul 7

Sprijin în favoarea aspectelor externe ale politicii în materie de azil

În ceea ce privește aspectele externe, în acord cu Comisia, biroul coordonează schimburile de informații și toate celelalte acțiuni întreprinse cu privire la chestiunile legate de punerea în aplicare a instrumentelor și mecanismelor privind dimensiunea externă a sistemului european comun de azil.

Biroul coordonează schimburile de informaţii şi toate celelalte acţiuni întreprinse cu privire la reinstalarea refugiaţilor în interiorul Uniunii Europene, ţinând seama de principiul solidarităţii şi al împărţirii sarcinilor.

În cadrul mandatului său şi în conformitate cu articolul 49, biroul poate promova consolidarea capacităţilor ţărilor terţe în cadrul programelor de protecţie regională.

Secțiunea 2

Sprijinireastatelor membre care se confruntă cu presiuni deosebite

Articolul 8

Presiuni deosebite

Biroul coordonează și sprijină orice acțiune comună în favoarea statelor membre care se confruntă cu presiuni deosebite, în special cele cauzate de situația lor geografică sau demografică sau de situațiile caracterizate de sosirea neprevăzută a unui număr mare de resortisanți ai țărilor terțe care ar putea avea nevoie de protecție internațională.

Articolul 9

Colectarea și analiza informațiilor

(1)  Pentru a putea evalua nevoile statelor membre care se confruntă cu presiuni deosebite, biroul colectează, pe baza informaţiilor furnizate de statele membre şi de ICNUR, precum şi de alte organizaţii relevante, toate informaţiile utile care permit identificarea, pregătirea şi definirea măsurilor de urgenţă care trebuie întreprinse pentru a face faţă presiunilor deosebite, în temeiul Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din… de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau un apatrid(12).

(2)  Biroul identifică şi analizează sistematic, pe baza informaţiilor furnizate de statele membre, structurile şi personalul disponibile, în special pentru traducere şi interpretariat şi de asistenţă pentru culegerea iniţială de informaţii utilizate de statele membre pentru determinarea statutului, precum şi capacităţile de primire în materie de azil existente în statele membre, în scopul de a încuraja informarea reciprocă rapidă şi fiabilă între diferitele autorităţi naţionale responsabile în materie de azil.

Articolul 10

Acțiuni de sprijin al statelor membre

Secțiunea 3

Contribuția la punerea în aplicare a sistemului european comun de azil

Articolul 11

Colectarea și schimburile de informații

(1)  Biroul organizează, coordonează și promovează schimburile de informații între autoritățile naționale în domeniul azilului, precum și între acestea și Comisie, cu privire la punerea în aplicare a ansamblului instrumentelor acquis-ului comunitar în materie de azil. În acest scop, biroul poate crea baze de date concrete, legislative și jurisprudențiale, cu privire la instrumentele în domeniul azilului la nivel național, european și internațional.

(2)  În special, biroul colectează următoarele informații privind:

Articolul 12

Rapoarte și alte documente ale biroului

(1)  Biroul pregăteşte anual un raport privind situaţia azilului în Uniunea Europeană. În cadrul acestui raport, biroul evaluează rezultatele acţiunilor întreprinse în temeiul prezentului regulament şi face o analiză comparativă globală, pentru a promova o mai bună cunoaştere de către statele membre a bunelor practici curente şi pentru a îmbunătăţi calitatea, coerenţa şi eficacitatea sistemului european comun de azil. Acest raport este comunicat Parlamentului European şi Comisiei.

(2)  La cererea Comisiei şi după consultarea Comitetului executiv menţionat la articolul 32 şi în strânsă consultare cu grupurile sale de lucru şi cu Comisia, biroul poate elabora documente tehnice referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor comunitare în materie de azil, şi anume linii directoare sau manuale operaţionale. ICNUR ar trebui să fie un participant central în cadrul elaborării orientărilor UE pentru a asigura coerenţa cu normele internaţionale. În cazul temelor pentru care există deja orientări, acestea din urmă ar reprezenta baza unei cooperări practice pentru a reduce diferenţele constatate în practică.

(3)  La cererea Parlamentului European, biroul poate elabora rapoarte referitoare la aspecte specifice ale aplicării acquis-ului comunitar în materie de azil în domeniul protecţiei internaţionale.

CAPITOLUL 3

Echipele de sprijin pentru azil

Articolul 13

Coordonarea

(1)  Statul membru sau statele membre care se confruntă cu presiuni deosebite pot solicita Biroului detaşarea unei echipe de sprijin pentru azil. Statul membru sau statele membre prezintă o descriere a situației, eventualele obiective, precum și nevoile estimate în vederea detașării, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1).

(2)  Ca răspuns la solicitare, Biroul poate coordona asistența operațională și tehnică necesară pentru statul (statele) membru (membre) și poate coordona detașarea, pentru o perioadă limitată, a uneia sau mai multor echipe de sprijin pentru azil, pe teritoriul statului membru sau statelor membre în cauză în baza unui plan operațional, după cum se menționează la articolul 18.

Articolul 14

Asistența tehnică

Echipele de sprijin pentru azil oferă expertiză după cum s-a convenit în planul operațional menționat la articolul 18, în special în ceea ce privește serviciile de interpretariat, cunoașterea informațiilor referitoare la țările de origine și cunoașterea tratării și a gestionării dosarelor de azil, în cadrul acțiunilor de sprijin al statelor membre menţionate la articolul 10.

Articolul 15

Rezerva de intervenție pentru azil

(1)  La propunerea directorului executiv al biroului, Comitetul executiv al biroului decide, cu o majoritate de trei pătrimi, cu privire la profilurile și numărul total de experți care urmează a fi puși la dispoziția echipelor de sprijin pentru azil (rezerva de intervenție pentru azil). Aceeași procedură se aplică și în ceea ce privește eventualele schimbări ulterioare ale profilurilor și numărului total de experți din cadrul rezervei de intervenție pentru azil.

(2)  Statele membre contribuie la rezerva de intervenție pentru azil dintr-o rezervă de experți naționali, constituită în funcție de diferitele profiluri definite, desemnând experți care să corespundă profilurilor solicitate.

Articolul 16

Detașarea

(1)  Statele membre comunică imediat, la cererea biroului, numărul, numele și profilurile experților din rezerva lor națională pe care îi pot pune la dispoziție în termen de cinci zile și care urmează să fie membri ai unei echipe de sprijin pentru azil. La cererea biroului, statele membre pun la dispoziție experți, în vederea detașării, cu excepția cazului în care acestea se confruntă cu o situație care afectează în mod grav executarea sarcinilor naționale. Autonomia statului membru de origine în legătură cu selecția personalului și durata detașării acestuia nu este afectată.

(2)  În cazul în care statele membre nu pot oferi expertiza considerată esenţială pentru funcţionarea acestuia, biroul poate adopta măsurile necesare pentru a solicita expertiza respectivă experţilor şi organizaţiilor competente, inspirându-se din expertiza Forumului consultativ.

(3)  La stabilirea componenței unei echipe de sprijin pentru azil care urmează să fie detașată, directorul executiv al biroului ține seama de circumstanțele speciale cu care se confruntă statul membru solicitant. Echipa de sprijin pentru azil este constituită conform planului operațional prevăzut la articolul 18.

Articolul 17

Procedura de decizie privind detașarea

(1)  O cerere de detașare a echipelor de sprijin pentru azil, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1), include o descriere a situației, eventualele obiective, precum și nevoile estimate în vederea detașării. Dacă este necesar, directorul executiv poate trimite experți ai biroului pentru a evalua situația statului membru solicitant.

(2)  Directorul executiv informează imediat Comitetul executiv cu privire la detașarea echipelor de sprijin pentru azil.

(3)  Directorul executiv ia o decizie privind cererea de detașare a echipelor de sprijin pentru azil cât mai curând posibil și nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii. Directorul executiv notifică decizia în scris, simultan, statului membru solicitant și Comitetului executiv. Decizia precizează motivele principale pe care se întemeiază.

(4)  Dacă directorul executiv decide să detașeze una sau mai multe echipe de sprijin pentru azil, biroul și statul membru solicitant întocmesc imediat un plan operațional în conformitate cu articolul 18.

(5)  Imediat după aprobarea planului operațional, directorul executiv informează statele membre cu privire la numărul solicitat și profilurile experților care urmează a fi detașați în cadrul echipelor de sprijin pentru azil. Aceste informații se furnizează în scris punctelor de contact naționale desemnate, menționate la articolul 19, și includ data la care urmează să se efectueze detașarea. Acestora li se furnizează, de asemenea, o copie a planului operațional.

(6)  În cazul în care directorul executiv este absent sau în imposibilitatea de a participa, deciziile legate de detașarea echipelor de sprijin pentru azil sunt luate de către șeful de unitate care îl înlocuiește.

Articolul 18

Planul operațional

(1)  Directorul executiv și statul membru solicitant convin asupra unui plan operațional care prezintă în detaliu condițiile concrete pentru detașarea echipelor de sprijin pentru azil. Planul operațional cuprinde următoarele elemente:

(2)  Orice modificări sau adaptări aduse planului operațional necesită acordul directorului executiv și al statului membru solicitant. O copie a planului operațional modificat sau adaptat este trimisă imediat de către birou statelor membre participante.

Articolul 19

Punctul național de contact

Fiecare stat membru desemnează un punct național de contact pentru comunicările cu biroul privind toate chestiunile legate de echipele de sprijin pentru azil. Punctul național de contact este accesibil în orice moment.

Articolul 20

Punctul comunitar de contact

(1)  Directorul executiv numește unul sau mai mulți experți ai biroului care să îndeplinească rolul de punct comunitar de contact însărcinat cu coordonarea. Directorul executiv informează statul membru gazdă cu privire la această numire.

(2)  Punctul comunitar de contact acționează în numele biroului în legătură cu toate aspectele privind detașarea echipelor de sprijin pentru azil. În special, punctul de contact:

(3)  Directorul executiv al biroului poate autoriza punctul de contact să contribuie la rezolvarea diferendelor legate de executarea planului operațional și de detașarea echipelor de sprijin pentru azil.

(4)  În cadrul executării sarcinilor ce îi revin, punctul comunitar de contact nu primește instrucțiuni decât din partea biroului.

Articolul 21

Asigurarea de răspundere civilă

(1)  În cazul în care membrii unei echipe de sprijin pentru azil desfășoară operațiuni într-un stat membru gazdă, respectivul stat membru răspunde pentru orice daune provocate de aceștia în timpul desfăşurării operaţiunilor, în conformitate cu legislația sa națională.

(2)  În cazul în care astfel de daune au fost provocate din neglijență gravă sau cu intenţie, statul membru gazdă poate contacta statul membru de origine în vederea rambursării de către acesta a sumelor plătite victimelor sau persoanelor îndreptățite în numele acestora de către statul membru gazdă.

(3)  Fără a aduce atingere exercitării drepturilor sale față de terți, fiecare stat membru renunță la orice cereri de rambursare de către statul membru gazdă sau de către oricare alt stat membru pentru orice daune pe care le-a suferit, cu excepția daunelor care au fost provocate din neglijență gravă sau cu intenţie.

(4)  Orice litigiu între statele membre în legătură cu aplicarea alineatelor (2) și (3) din prezentul articol care nu poate fi soluționat prin negocieri este înaintat de către statele membre Curții de Justiție a Comunităților Europene în conformitate cu articolul 239 din tratat.

(5)  Fără a aduce atingere exercitării drepturilor sale față de terți, biroul suportă costurile aferente daunelor cauzate echipamentelor biroul în timpul detaşării, cu excepția cazului în care daunele au fost cauzate din neglijență gravă sau în mod intenționat.

Articolul 22

Răspunderea penală

Pe durata detașării echipelor de sprijin pentru azil, membrii echipelor sunt tratați în același mod ca și agenții statului membru gazdă în legătură cu eventualele infracțiuni care ar putea fi săvârşite împotriva acestora sau de către aceștia.

Articolul 23

Costuri

CAPITOLUL 4

ORGANIZAREA BIROULUI

Articolul 24

Organismele biroului

Articolul 25

Componența Consiliului de administrație

(1)  Consiliul de administrație este compus dintr-un membru numit de fiecare stat membru și doi membri numiți de Comisie.

(2)  Fiecare membru al Consiliului de administrație poate fi reprezentat sau însoțit de un ║ supleant; când însoțește un membru, supleantul participă fără a avea drept de vot.

(3)  Membrii Consiliului de administrație sunt numiți pe baza nivelului înalt de experiență și competențe relevante ale acestora în domeniul azilului.

(4)  ICNUR este membru de drept al Consiliului de administrație, fără drept de vot.

(5)  Membrii Consiliului de administrație sunt numiți pentru un mandat de trei ani. Mandatul poate fi reînnoit. La expirarea mandatului sau în cazul demisiei, membrii rămân în funcție până când mandatul este reînnoit sau până când sunt înlocuiți.

Articolul 26

Președinția Consiliului de administrație

(1)  Consiliul de administrație alege dintre membrii săi un președinte și un vicepreședinte. Vicepreședintele îl înlocuiește pe președinte din oficiu atunci când acesta este împiedicat să își exercite atribuțiile.

(2)  Durata mandatelor președintelui și vicepreședintelui este de trei ani și nu poate fi reînnoită decât o singură dată. Cu toate acestea, mandatul președintelui și al vicepreședintelui expiră automat în momentul încetării calității acestora de membri ai Consiliului de administrație.

Articolul 27

Reuniunile Consiliului de administrație

(1)  Reuniunile Consiliului de administrație sunt convocate de către președintele acestuia. Directorul executiv al biroului participă la deliberări.

(2)  Consiliul de administrație se reunește de cel puțin două ori pe an, în reuniuni ordinare. În plus, se reunește la inițiativa președintelui său sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi. Președintele convoacă reuniuni suplimentare ale Consiliului de administrație la cererea a cel puțin o treime dintre membrii acestuia.

(3)  Consiliul de administrație poate invita orice persoană a cărei opinie prezintă interes să participe la reuniunile sale în calitate de observator.

(4)  Membrii Consiliului de administrație pot fi asistați de consilieri sau experți, sub rezerva dispozițiilor regulamentului de procedură.

(5)  Secretariatul Consiliului de administrație este asigurat de birou.

Articolul 28

Modalități de vot

(1)  Consiliul de administrație adoptă deciziile cu majoritate absolută a membrilor săi cu drept de vot. Fiecare membru cu drept de vot dispune de un vot. În absența unui membru, dreptul său de vot poate fi exercitat de un supleant.

(2)  Directorul executiv al biroului nu participă la vot.

(3)  Președintele participă la vot.

(4)  Statele membre care nu participă integral la acquis-ul comunitar în materie de azil nu participă la vot în cazurile în care Consiliul de administrație adoptă decizii care intră în domeniul competențelor ║ de gestionare ale biroului definite la articolul 29, pe baza instrumentelor comunitare la care nu participă.

(5)  Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație stabilește mai detaliat modalitatea de organizare a votului, în special condițiile care trebuie respectate de un membru pentru a putea acționa în numele unui alt membru, precum și cerințele de cvorum, după caz.

Articolul 29

Funcțiile Consiliului de administrație

Articolul 30

Numirea directorului executiv

(1)  Directorul executiv al biroului este numit de către Consiliul de administraţie pentru o perioadă de cinci ani, în conformitate cu procedura de cooperare prevăzută la prezentul articol. Directorul executiv este numit pe baza meritelor personale, a experienţei în domeniul azilului şi a aptitudinilor administrative şi manageriale. Procedura de cooperare se desfăşoară după cum urmează:

(2)  Consiliul de administrație, acționând la propunerea Comisiei și având în vedere raportul de evaluare și numai în acele cazuri în care decizia poate fi justificată de misiunile și necesitățile biroului, poate prelungi durata mandatului directorului executiv o singură dată, pentru o perioadă de cel mult trei ani.

(3)  Consiliul de administraţie informează Parlamentul European în legătură cu intenţia sa de a prelungi durata mandatului directorului executiv. În luna dinaintea prelungirii mandatului său, directorul executiv primeşte invitaţia de a face o declaraţie în faţa comisiei/comisiilor competente a/ale Parlamentului European şi de a răspunde întrebărilor puse de membrii acestor comisii.

Articolul 31

Funcțiile directorului executiv

(1)  Biroul este condus de un director executiv care este independent în exercitarea funcțiilor sale. Directorul executiv răspunde în fața Consiliului de administrație pentru activitățile sale.

(2)  Fără a aduce atingere competențelor Comisiei și, respectiv, ale Consiliului de administrație, directorul executiv nu solicită și nu acceptă niciun fel de instrucțiuni de la vreun guvern sau orice alt organism.

(3)  Parlamentul European sau Consiliul pot invita directorul executiv să raporteze cu privire la executarea sarcinilor sale.

(4)  Directorul executiv este reprezentantul legal al biroului.

(5)  Directorul executiv poate fi asistat de unul sau mai mulți șefi de unitate. În cazul în care directorul executiv este absent sau în imposibilitatea de a participa, el este înlocuit de unul dintre șefii de unitate.

(6)  Directorul executiv are următoarele sarcini:

Articolul 32

Comitetul executiv

(1)  În vederea creșterii eficacității și rapidității activităților sale, biroul creează un Comitet executiv alcătuit din opt membri, numiți dintre membrii Consiliului de administrație.

(2)  Comisia este membru de drept al Comitetului executiv. Consiliul de administrație al biroului stabilește normele aplicabile numirii celorlalți membri ai Comitetului executiv.

(3)  Comitetul executiv se reunește în mod regulat, la invitația directorului executiv sau la cererea a cel puțin o treime dintre membrii acestuia, de cel puțin patru ori pe an. Modalitățile de funcționare sunt prevăzute în regulamentul de procedură al biroului și sunt făcute publice.

(4)  Durata mandatului membrilor Comitetului executiv este aceeași ca și în cazul membrilor Consiliului de administrație.

(5)  Comitetul executiv se reunește, dacă este necesar, pentru a discuta chestiuni specifice.

(6)  Comitetul executiv are drept sarcină consilierea directorului executiv al biroului și furnizarea de opinii Consiliului de administrație, fie la cererea acestuia, fie din proprie inițiativă, cu privire la programul de lucru al biroului și la toate activitățile acestuia, precum și în toate situațiile în care biroul trebuie să ia decizii rapide, în special în conformitate cu dispozițiile capitolului 3, privind detașarea echipelor de sprijin pentru azil în statele membre care se confruntă cu presiuni deosebite.

(7)  Biroul asigură sprijinul tehnic și logistic necesar Comitetului executiv și asigură secretariatul pentru reuniunile acestuia.

(8)  Reprezentanții ICNUR pot participa, fără drept de vot, la activitatea Comitetului executiv, la cererea acestuia.

(9)  Comitetul executiv poate invita orice persoană a cărei opinie prezintă interes să participe la reuniunile sale în calitate de observator.

Articolul 33

Grupuri de lucru

(1)  În cadrul mandatului său, definit de prezentul regulament, biroul poate înființa grupuri de lucru alcătuite din experți ai organismelor competente din statele membre active în domeniul azilului, inclusiv judecători ║. Experții pot fi înlocuiți de supleanți numiți în același timp cu aceștia.

(2)  Comisia participă de drept la grupurile de lucru. Reprezentanții ICNUR pot participa la reuniunile grupurilor de lucru ale biroului, în întregime sau parțial, în funcție de natura chestiunilor abordate.

(3)  Grupurile de lucru pot invita la reuniuni orice persoană a cărei opinie poate prezenta interes, în special reprezentanții organizațiilor neguvernamentale active în domeniul azilului.

║

CAPITOLUL 5

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 34

Buget

(1)  Toate veniturile și cheltuielile biroului fac obiectul unor estimări pentru fiecare exercițiu bugetar, corespunzând anului calendaristic, și sunt înscrise în bugetul biroului.

(2)  Veniturile și cheltuielile din bugetul biroului trebuie să fie echilibrate.

(3)  Fără a aduce atingere altor resurse, veniturile biroului cuprind:

(4)  Cheltuielile biroului cuprind, în special, remunerarea personalului, cheltuieli administrative și de infrastructură, costuri de funcționare și cheltuieli asociate contractelor și convențiilor încheiate de birou.

Articolul 35

Întocmirea bugetului

(1)  În fiecare an, directorul executiv pregătește un proiect de estimare a veniturilor și cheltuielilor biroului pentru anul următor, care conține un tabel cu schema de personal, pe care îl transmite Consiliului de administrație.

(2)  Pe baza acestui proiect, Consiliul de administrație realizează o estimare a veniturilor și cheltuielilor biroului pentru următorul exercițiu financiar.

(3)  Proiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor biroului este transmis Comisiei ║ până la 10 februarie. Versiunea definitivă a acestei estimări, care cuprinde un proiect de schemă de personal, este transmisă Comisiei de către Consiliul de administrație până ║ la 31 martie.

(4)  Estimarea este înaintată de Comisie Parlamentului European și Consiliului ("autoritatea bugetară"), împreună cu proiectul preliminar al bugetului general al Uniunii Europene.

(5)  Pe baza estimării, Comisia înscrie în proiectul preliminar al bugetului general al Uniunii Europene datele estimative pe care le consideră necesare în ceea ce privește schema de personal și valoarea subvenției acordate din bugetul general, pe care le transmite autorității bugetare în conformitate cu articolul 272 din tratat.

(6)  Autoritatea bugetară autorizează alocările reprezentând subvenții destinate biroului.

(7)  Autoritatea bugetară adoptă schema de personal a biroului.

(8)  Consiliul de administrație adoptă bugetul biroului. Acesta devine definitiv după adoptarea definitivă a bugetului general al Uniunii Europene. După caz, se modifică în consecință.

(9)  Consiliul de administrație notifică, în cel mai scurt timp, autorității bugetare intenția sa de a realiza orice proiect care poate avea implicații financiare semnificative asupra finanțării bugetului, în special proiectele de natură imobiliară, precum închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează Comisia în acest sens.

(10)  Atunci când o ramură a autorității bugetare și-a anunțat intenția de a emite un aviz, aceasta îl prezintă Consiliului de administrație în termen de șase săptămâni de la data notificării proiectului.

Articolul 36

Execuția bugetului

(1)  Directorul executiv execută bugetul biroului.

(2)  Directorul executiv înaintează anual autorității bugetare orice informații relevante pentru rezultatele procedurilor de evaluare.

Articolul 37

Prezentarea conturilor și descărcarea

(1)  După fiecare exercițiu financiar, până cel târziu la 1 martie, contabilul biroului comunică situația financiară provizorie contabilului Comisiei, însoțită de un raport privind gestiunea bugetară și financiară a exercițiului financiar respectiv. Contabilul Comisiei realizează consolidarea conturilor provizorii ale instituțiilor și ale organismelor descentralizate, în conformitate cu articolul 128 din regulamentul financiar.

(2)  Până ║ la data de 31 martie, după încheierea exercițiului financiar, contabilul Comisiei transmite Curții de Conturi situația provizorie a conturilor biroului, însoțită de raportul privind gestiunea bugetară și financiară a exercițiului financiar. Raportul privind gestiunea financiară și bugetară pentru exercițiul financiar respectiv este transmis și Parlamentului European și Consiliului.

(3)  După primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la situația provizorie a conturilor biroului, în temeiul dispozițiilor articolului 129 din regulamentul financiar directorul executiv stabilește conturile definitive ale biroului pe proprie răspundere și le transmite pentru aviz Consiliului de administrație.

(4)  Consiliul de administrație emite un aviz privind conturile definitive ale biroului.

(5)  Directorul executiv transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi conturile definitive, împreună cu avizul Consiliului de administrație, până ║ la data de 1 iulie după încheierea exercițiului financiar.

(6)  Conturile definitive sunt publicate.

(7)  Până ║ la 30 septembrie, directorul executiv transmite Curții de Conturi un răspuns la observațiile acesteia. Directorul transmite acest răspuns și Consiliului de administrație.

(8)  Directorul executiv prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informații necesare pentru buna desfășurare a procedurii de descărcare pentru exercițiul financiar vizat, în conformitate cu articolul 146 alineatul (3) din regulamentul financiar .

(9)  Parlamentul European, la recomandarea Consiliului care hotărăște cu majoritate calificată, acordă directorului executiv, înainte de data de 15 mai a anului N + 2, descărcarea privind execuția bugetului din exercițiul N.

Articolul 38

Reglementarea financiară

Consiliul de administrație adoptă reglementările financiare aplicabile biroului, după consultarea Comisiei. Acestea nu trebuie să se abată de la dispozițiile Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei ║ din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului ║ privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru funcționarea biroului și cu acordul prealabil al Comisiei.

CAPITOLUL 6

DISPOZIȚII PRIVIND PERSONALUL

Articolul 39

Personalul

(1)  Statutul funcționarilor Comunităților Europene, Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene și normele adoptate de comun acord de către instituțiile UE în scopul aplicării acestor regulamente se aplică personalului biroului, inclusiv directorului executiv.

(2)  Consiliul de administrație, în acord cu Comisia, adoptă măsurile necesare de punere în aplicare prevăzute la articolul 110 din Statutul funcționarilor Comunităților Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene.

(3)  Biroul exercită asupra propriului personal competențele conferite autorității care efectuează numirile prin statut, precum și autorității împuternicite să încheie contracte prin regimul aplicabil celorlalți agenți.

(4)  Consiliul de administrație poate adopta dispoziții care să permită folosirea experților naționali detașați din statele membre pe lângă birou.

Articolul 40

Privilegii și imunități

Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene se aplică biroului.

CAPITOLUL 7

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 41

Statutul juridic

(1)  Biroul este un organism comunitar instituit în conformitate cu articolul 185 din Regulamentul financiar. Acesta are personalitate juridică.

(2)  În fiecare stat membru, biroul are cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice în temeiul legislației interne. Acesta poate, în special, să achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și să se constituie parte în proceduri judiciare.

(3)  Biroul este reprezentat de către directorul său executiv.

(4)  Sediul biroului este situat la […].

Articolul 42

Regimul lingvistic

(1)  Biroului i se aplică dispozițiile prevăzute de Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene(14).

(2)  Fără a aduce atingere deciziilor adoptate în temeiul articolului 290 din tratat, raportul general anual privind activitățile biroului și programul de lucru anual al biroului, menționate la articolul 29 literele (c) și (d), se întocmesc în toate limbile oficiale ale Comunității.

(3)  Serviciile de traducere necesare pentru funcționarea biroului sunt efectuate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

(4)  Consiliul de administrație definește măsurile practice pentru punerea în aplicare a regimului lingvistic.

Articolul 43

Accesul la documente

(1)  Biroul dezvoltă bune practici administrative pentru a asigura cel mai înalt nivel de transparenţă posibil în ceea ce priveşte activităţile sale. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 ║ se aplică documentelor deţinute de birou.

(2)  Consiliul de administrație adoptă măsurile practice de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(3)  Deciziile luate de birou în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri înaintate Ombudsmanului sau al unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene, în condițiile prevăzute la articolul 195 și, respectiv, articolul 230 din tratat.

(4)  Activitățile de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate de birou fac obiectul aplicării Regulamentului (CE) nr. 45/2001 ║.

Articolul 44

Norme de securitate privind protejarea informațiilor clasificate și a informațiilor sensibile neclasificate

(1)  Biroul aplică principiile de securitate prevăzute de Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură(15). Sunt vizate, în special, dispozițiile privind schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor clasificate.

(2)  De asemenea, biroul aplică principiile de securitate privind prelucrarea informațiilor sensibile neclasificate, astfel cum au fost a adoptate și puse în aplicare de Comisie.

Articolul 45

Combaterea fraudei

(1)  Pentru a combate frauda, corupția și alte activități ilegale, dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 se aplică fără restricții.

(2)  Biroul aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 și adoptă, fără întârziere, dispozițiile corespunzătoare aplicabile tuturor angajaților Biroului.

(3)  Deciziile de finanțare și acordurile și instrumentele de aplicare care decurg din acestea prevăd în mod expres că atât Curtea de Conturi, cât și OLAF pot efectua la nevoie controale la fața locului la beneficiarii de fonduri din partea Biroului, precum și la agenții care răspund de atribuirea fondurilor respective.

Articolul 46

Regimul de răspundere

(1)  Răspunderea contractuală a biroului este reglementată de legislația aplicabilă contractului respectiv.

(2)  Curtea de Justiție a Comunităților Europene este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitraj cuprinse în contractele încheiate de birou.

(3)  În cazul răspunderii necontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, biroul repară orice prejudiciu provocat de serviciile sau angajații săi în executarea funcțiilor lor.

(4)  Curtea de Justiție a Comunităților Europene este competentă în litigiile privind repararea prejudiciilor menționate la alineatul (3).

(5)  Răspunderea individuală a angajaților față de birou este reglementată de dispozițiile prevăzute în Statutul funcționarilor sau în regimul aplicabil acestora.

Articolul 47

Evaluare și revizuire

(1)  Cel târziu trei ani de la data la care biroul devine operaţional astfel cum se menţionează la articolul 54, pe baza unui mandat acordat de Consiliul de administrație, în acord cu Comisia, biroul comandă o evaluare externă independentă a rezultatelor obținute. Această evaluare se referă la impactul biroului asupra cooperării practice în materie de azil și asupra sistemului european comun de azil. Respectiva evaluare analizează, în principal, necesitatea de a adapta sau de a extinde sarcinile biroului, inclusiv implicațiile financiare ale unei astfel de modificări sau extinderi. De asemenea, evaluarea analizează dacă structura de conducere este adaptată pentru îndeplinirea sarcinilor biroului. În cadrul evaluării sunt luate în considerare opiniile părților interesate atât de la nivel comunitar, cât și național.

(2)  Consiliul de administrație, în acord cu Comisia, decide calendarul evaluărilor ulterioare, ținând cont de rezultatele raportului de evaluare menționat la alineatul (1).

Articolul 48

Controlul administrativ

Activitățile biroului fac obiectul supravegherii de către Ombudsman în conformitate cu dispozițiile articolului 195 din tratat.

Articolul 49

Cooperarea cu țările terțe și asociate

(1)  Biroul este deschis participării țărilor care au încheiat acorduri cu Comunitatea ║, în temeiul cărora acestea au adoptat și aplică legislația comunitară în domeniul reglementat de prezentul regulament. În temeiul dispozițiilor relevante ale acestor acorduri, se elaborează proceduri care prevăd, în special, natura, dimensiunea și normele detaliate ale participării acestor țări la activitatea biroului, cuprinzând în special dispoziții legate de participarea la inițiativele asumate de birou, de contribuțiile financiare și de personal. În ceea ce privește chestiunile legate de personal, acordurile menționate respectă, în orice caz, Statutul funcționarilor ║ și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene.

(2)  Cu privire la chestiunile care fac obiectul activităţilor sale, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, în acord cu Comisia şi în limitele mandatului său, biroul facilitează cooperarea operaţională între statele membre şi ţările terţe, în cadrul politicii de relaţii externe a Uniunii Europene. De asemenea, biroul poate coopera cu autorităţile ţărilor terţe competente, cu privire la aspectele tehnice din domeniile reglementate de prezentul regulament, în cadrul acordurilor de lucru încheiate cu aceste autorităţi, în conformitate cu dispoziţiile relevante ale tratatului.

Articolul 50

Cooperarea biroului cu ICNUR

Biroul cooperează cu ICNUR în domeniile reglementate de prezentul regulament, în cadrul acordurilor de lucru încheiate cu ICNUR.

Biroul poate acorda subvenții ICNUR. Aceste subvenții au drept obiectiv finanțarea unor acțiuni în urma cărora biroul să beneficieze în mod stabil și durabil de expertiza ICNUR în materie de azil. Subvențiile se înscriu în cadrul relațiilor privilegiate de cooperare stabilite între birou și ICNUR, astfel cum sunt definite în prezentul articol, precum și în articolele 2 alineatul (5), 9 alineatul (1), 25 alineatul (4), 32 alineatul (8), 33 alineatul (2) și 51 alineatul (4). În conformitate cu articolul 75 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002, se aplică dispozițiile relevante ale regulamentului financiar, precum și normele de aplicare ale acestuia.

Articolul 51

Forumul consultativ

(1)  Biroul cooperează strâns cu organizațiile societății civile și alte organisme competente care sunt active în domeniul politicii în materie de azil la nivel local, regional, național, european și internațional și instituie în acest sens un forum consultativ.

(2)  Autorităţile locale, având un rol important şi competenţe semnificative în ceea ce priveşte politica în domeniul azilului, participă la Forumul consultativ.

(3)  Forumul consultativ constituie un mijloc de a schimba informații și de a pune în comun cunoștințele. Rolul acestuia este de a asigura cooperarea strânsă între Birou și părțile implicate relevante.

(4)  Forumul consultativ este deschis tuturor părților interesate competente în conformitate cu alineatul (1). Biroul se adresează membrilor forumului consultativ în funcție de nevoile specifice care țin de domeniile identificate ca prioritare pentru activitatea biroului.

ICNUR este membru de drept al forumului consultativ.

(5)  Biroul convoacă forumul consultativ mai ales pentru a:

(6)  Coordonarea forumului consultativ are loc sub autoritatea directorului executiv.

(7)  Forumul consultativ se reunește de cel puțin două ori pe an.

Articolul 52

Cooperarea cu FRONTEX, FRA și alte organisme comunitare, precum și cu organizațiile internaționale

Biroul cooperează cu organismele comunitare care au activități legate de domeniul său de activitate, în special cu Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex) și cu ║ FRA ║, precum și cu organizațiile internaționale competente în domeniile reglementate de prezentul regulament și cele ale țărilor terțe, în cadrul acordurilor de lucru încheiate cu aceste organisme, în conformitate cu dispozițiile din tratat și cu dispozițiile privind competența acestor organisme.

Cooperarea permite crearea unor sinergii între organismele respective și evitarea dublării eforturilor în cazul activităților efectuate în cadrul mandatelor acestor organisme diferite.

Articolul 53

Acordul privind sediul și condițiile de funcționare

Dispozițiile necesare privind găzduirea biroului în statul membru gazdă și facilitățile puse la dispoziție de acest stat, precum și normele specifice aplicabile în statul membru unde își are sediul biroul cu privire la directorul executiv, la membrii Consiliului de administrație, la personalul biroului și membrii familiilor acestora sunt stabilite într-un acord privind sediul între birou și statul membru gazdă, încheiat după ce s-a obținut aprobarea Consiliului de administrație. Statul membru gazdă asigură cele mai bune condiții posibile pentru buna funcționare a biroului, inclusiv condiții de școlarizare multilingvă și cu vocație europeană, precum și conexiuni de transport adecvate.

Articolul 54

Începerea activității biroului

Biroul este operațional la cel târziu un an după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Comisia răspunde de înființarea și de începerea activității biroului până când acesta are capacitatea operațională de executare a propriului buget.

Directorul interimar poate să autorizeze toate plățile acoperite de creditele prevăzute în bugetul biroului, după aprobarea acestuia de către Consiliul de administrație și poate încheia contracte, inclusiv contracte de angajare de personal, în urma adoptării schemei de personal a biroului.

Articolul 55

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a […] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat ║,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Președintele

(1) JO C (2) JO C (3) Poziţia Parlamentului European din 7 mai 2009. (4) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. (5) JO L 349, 25.11.2004, p. 1. (6) JO L 53, 22.2.2007, p. 1. (7) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (8) JO L 136, 31.5.1999, p. 1. (9) JO L 136, 31.5.1999, p. 15. (10) JO L 145, 31.5.2001, p. 43. (11) JO L 8, 12.1.2001, p. 1. (12) JO L ..., p. ... (13) JO L 357, 31.12.2002, p. 72. (14) JO 17, 6.10.1958, p. 385. (15) JO L 317, 3.12.2001, p. 1.