Index 
Texte adoptate
Joi, 23 aprilie 2009 - Strasbourg
Descărcarea de gestiune 2007: Parlamentul European
 Descărcarea de gestiune 2007: Curtea de Justiţie
 Descărcarea de gestiune 2007: Curtea de Conturi
 Descărcarea de gestiune 2007: Ombudsmanul European
 Descărcarea de gestiune 2007: Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
 Descărcarea de gestiune 2007: Eurojust
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană pentru Medicamente
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (FRONTEX)
 Descărcarea de gestiune 2007: Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC)
 Descărcarea de gestiune 2007: Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie
 Descărcare de gestiune 2007: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale CEDEFOP
 Descărcarea de gestiune 2007: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene
 Descărcarea de gestiune 2007: Consiliul
 Gestiunea financiară şi controlul agenţiilor UE
 Accesul la piaţa serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul (reformare) ***II
 Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier ***II
 Normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri(reformare) ***II
 Performanța energetică a clădirilor (reformare) ***I
 Agențiile de rating al creditelor ***I
 Drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare sau pe căi navigabile interioare ***I
 Drepturile călătorilor din transportul cu autobuzul şi cu autocarul***I
 Durata de protecţie a dreptului de autor şi a anumitor drepturi conexe ***I
 Sistemele de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi interfeţele cu alte moduri de transport ***I
 Programul Marco Polo II ***I
 Rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv ***I
 Drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere ***I
 Siguranţa pacienţilor*
 Acțiunea europeană în domeniul bolilor rare*
 Descărcarea de gestiune 2007: Comisia
 Descărcarea de gestiune 2007: al şaptelea, al optulea şi al nouălea Fond European de Dezvoltare (FED)
 Descărcarea de gestiune 2007: Comitetul Economic şi Social European
 Descărcarea de gestiune 2007: Comitetul Regiunilor
 Descărcarea de gestiune 2007: Fundaţia Europeană de Formare
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor
 Descărcarea de gestiune: Colegiul European de Poliţie (CEPOL)
 Descărcarea de gestiune 2007: Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană a Căilor Ferate
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană de Mediu
 Descărcarea de gestiune 2007: Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară
 Descărcarea de gestiune 2007: Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă
 Descărcare de gestiune 2007: Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
 Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Comunitară pentru Controlul Pescuitului
 Defrișări și degradarea pădurilor
 Un plan de acţiune privind mobilitatea urbană
 Planul de acțiune pentru sisteme de transport inteligente

Descărcarea de gestiune 2007: Parlamentul European
PDF 632kWORD 277k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007, Secțiunea I – Parlamentul European (C6-0416/2008 – 2008/2276(DEC))
P6_TA(2009)0260A6-0184/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 – Volumul I (SEC(2008)2359 - C6-0416/2008)(2),

–   având în vedere Raportul de gestiune bugetară și financiară – Exercițiul financiar 2007, Secțiunea I – Parlamentul European(3),

–   având în vedere raportul anual al auditorului său intern privind exercițiul financiar 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(5),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolul 275 din Tratatul CE și articolul 179a din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolele 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(7),

–   având în vedere articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, în temeiul căruia fiecare instituție comunitară are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2006 privind orientările pentru procedura bugetară 2007 - Secțiunile II, IV, V, VI, VII, VIII (A) și VIII (B) - și proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului European (Secțiunea I) pentru procedura bugetară 2007(8),

–   având în vedere articolul 71, articolul 74 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0184/2009),

A.   întrucât, potrivit auditului Curții de Conturi, în ceea ce privește cheltuielile administrative în 2007, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul financiar au funcționat satisfăcător în toate instituțiile, iar operațiunile testate nu au conținut erori semnificative(9);

B.   întrucât Secretarul General a certificat la 3 iunie 2008 că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

1.   acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007, Secțiunea I – Parlamentul European (C6-0416/2008 – 2008/2276(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(10),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (SEC (2008)2359 - C6-0416/2008)(11),

–   având în vedere Raportul de gestiune bugetară și financiară – Exercițiul financiar 2007, Secțiunea I – Parlamentul European(12),

–   având în vedere raportul anual al auditorului său intern privind exercițiul financiar 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(13),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(14),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolul 275 din Tratatul CE și articolul 179a din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(15), în special articolele 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(16),

–   având în vedere articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, în temeiul căruia fiecare instituție comunitară are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2006 privind orientările pentru procedura bugetară 2007 - Secțiunile II, IV, V, VI, VII, VIII (A) și VIII (B) - și proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului European (Secțiunea I) pentru procedura bugetară 2007(17),

–   având în vedere articolul 71, articolul 74 alineatul (3) și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0184/2009),

A.   întrucât, potrivit auditului Curții de Conturi, în ceea ce privește cheltuielile administrative în 2007, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul financiar au funcționat satisfăcător în toate instituțiile, iar operațiunile testate nu au conținut erori semnificative(18);

B.   întrucât Secretarul General a certificat la 3 iunie 2008 că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente,

Schimbări majore în gestiunea bugetului Parlamentului în cursul legislaturii 2004-2009

1.   reamintește că prezenta procedură de descărcare de gestiune este ultima din legislatura 2004-2009, în timpul căreia s-au produs numeroase schimbări în gestiunea bugetară a UE în general și a Parlamentului, în special;

2.   reamintește că în cursul actualei legislaturi noul Regulament financiar a fost integral pus în aplicare și revizuit din nou în 2008, conducând la schimbări majore în gestiunea financiară, în special prin norme mai stricte privind achizițiile publice, îmbunătățirea structurii lanțului de control din cadrul procedurilor financiare, creșterea responsabilității ordonatorilor de credite și descentralizarea controlului financiar; constată că aceste schimbări au antrenat angajarea de personal calificat suplimentar și sarcini administrative suplimentare, direcțiile generale ale Parlamentului recunoscând eficacitatea schimbărilor în privința ameliorării bunei gestiuni financiare;

3.   observă, totuși, că ar putea fi necesară o revizuire mai detaliată a Regulamentului financiar, deoarece unele proceduri s-au dovedit prea greoaie pentru a putea fi aplicate de serviciile Parlamentului; regretă că acest lucru a dus la o creștere a excepțiilor (astfel cum sunt menționate în anexele la rapoartele de activitate anuale);

4.   reamintește că noul Regulament financiar, care a necesitat o creștere substanțială a personalului specializat, a intrat în vigoare în același timp cu versiunea revizuită a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți(19), impunând astfel o serie de constrângeri administrației Parlamentului;

5.   reamintește că, în 2004, 10 noi state au aderat la UE, urmate în 2007 de Bulgaria și România, acest lucru reprezentând motivul principal pentru creșterea personalului de la 4 662 în 1 ianuarie 2004 (toate categoriile) la 6 101 în 31 decembrie 2008; salută, prin urmare, eforturile depuse de administrația Parlamentului pentru a face față în mod eficace acestei creșteri masive a personalului; constată, de asemenea, că aproape toate posturile suplimentare sunt legate de impactul extinderii, în timp ce creșterea netă a personalului care nu vizează extinderea este de numai 1,2 %;

6.   constată că în 2007, 99,9 % dintre plățile aferente indemnizației pentru asistență parlamentară au fost justificate în mod corespunzător, creșterea acestui procentaj datorându-se procedurilor mai eficace adoptate de Birou cu privire la documentele justificative, precum și eforturilor considerabile ale administrației și sensibilizării sporite a deputaților;

7.   subliniază faptul că, pentru prima dată de la înființarea Parlamentului, statele membre au convenit asupra unui Statut european pentru deputații din PE; acest statut va permite un nivel egal de remunerare și asigurare a tuturor deputaților, va pune capăt discrepanțelor substanțiale dintre salariile lor naționale și va introduce un sistem transparent pentru toate tipurile de indemnizații și remunerații;

8.   reamintește că adoptarea unui Statut pentru asistenți a fost una dintre prioritățile evidențiate în Rezoluția privind orientările bugetare pentru 2007; în acest context, salută adoptarea de către Consiliu la 19 decembrie 2008 a propunerii Comisiei (COM(2008)0786) astfel cum a fost modificată de Parlament(20); intrarea sa în vigoare în iulie 2009 ar trebui să permită o creștere majoră a transparenței utilizării acestor fonduri și să garanteze respectarea integrală a drepturilor sociale și de muncă ale asistenților;

Raportul de gestiune bugetară și financiară(21)

9.   constată că, în 2007, Parlamentul a înregistrat venituri care se ridică la 144 449 007 EUR (126 126 604 EUR în 2006);

Conturile finale 2007 (în EUR)

10.   ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2007, și anume:

(a) Credite disponibile

credite pentru 2007:

1 397 460 174

reportări neautomate din exercițiul financiar 2006:

4 817 000

reportări automate din exercițiul financiar 2006:

188 746 822,24

credite din venituri alocate pentru 2007:

42 522 400,66

venituri alocate reportate din exercițiul financiar 2006:

34 640 774,58

Total:

1 668 187 171,48

(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2007

angajamente:

1 594 372 252,26

plăți efectuate:

1 329 131 440,46

plăți restante și credite neangajate provenind din venituri alocate:

263 564 514,64

credite reportate, inclusiv cele provenind din venituri alocate:

263 564 514,64

credite anulate:

31 691 180,38

(c) Venituri bugetare

încasate în 2007:

144 449 007,32

(d) Total bilanț la 31 decembrie 2007

1 788 830 683

11.   constată că, în bugetul inițial al Parlamentului pentru 2007, creditele autorizate se ridicau la 1 397 460 174 EUR, reprezentând o majorare cu 6 % față de bugetul 2006 (1 321 600 000 EUR), și că în 2007 nu s-a introdus niciun buget rectificativ;

12.   subliniază că, în loc să returneze statelor membre sumele necheltuite, Parlamentul a hotărât - la fel ca în anii trecuți - să efectueze la sfârșitul exercițiului un transfer colector de la diferite linii bugetare, în valoare de 25 000 000 EUR (2006: 37 246 425 EUR), destinat achiziționării unei clădiri la Viena pentru amplasarea unei Case a Uniunii Europene, în comun cu Comisia; observă, cu toate acestea, că în Rezoluția sa din 24 aprilie 2007 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005(22), Parlamentul a solicitat ca, pentru asigurarea clarității bugetare, cheltuielile imobiliare să fie înregistrate în buget și nu să fie finanțate prin intermediul unui transfer colector;

13.   salută faptul că - astfel cum a solicitat în rezoluțiile anterioare referitoare la descărcarea de gestiune - Raportul de gestiune bugetară și financiară a devenit un ghid clar și transparent pentru gestiunea financiară a Parlamentului din cursul exercițiului financiar corespunzător;

Conturile Parlamentului European

14.   ia act de faptul că, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului; ia act în continuare de declarația sa conform căreia nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

15.   reamintește Decizia Președintelui său privind adoptarea conturilor pentru exercițiul financiar 2007;

16.   constată că rezultatul economic al exercițiului financiar 2007 a fost un rezultat negativ de 209 985 279 EUR, explicat în principal de o majorare a pasivelor cu 256 095 000 EUR, corespunzătoare unui provizion pentru pensiile anumitor categorii de deputați, finanțate direct de Parlament în conformitate cu anexa III la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților;

17.   solicită Secretarului General să precizeze care va fi provizionul probabil pentru pensiile deputaților după intrarea în vigoare a Statutului deputaților și cum va fi înregistrat acest provizion din punct de vedere contabil în bilanțul Parlamentului;

18.   constată că, potrivit anexelor la bilanț, valoarea clădirilor aflate în proprietatea Parlamentului este estimată la 1 015 159 978 EUR după amortizare, față de un cost total la achiziționare de 1 650 945 693 EUR; solicită Secretarului General să prezinte o situație a valorii actuale de piață a fiecărei clădiri aflate în proprietatea Parlamentului comparativ cu prețul său de cumpărare;

Declarația de asigurare a Secretarului General

19.   salută declarația Secretarului General din 3 iunie 2008, în calitatea sa de ordonator de credite delegat principal, referitoare la rapoartele anuale de activitate pentru 2007 ale ordonatorilor de credite, prin care atestă că dispune de asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

20.   constată, totuși, observația sa inclusă în declarația de asigurare conform căreia cadrul de reglementare a indemnizațiilor parlamentare, inclusiv a cheltuielilor de asistență parlamentară, a devenit atât de complex încât prezintă deficiențe grave în ceea ce privește punerea în aplicare și, din acest motiv, a luat inițiativa instituirii unui nou sistem care urmează să intre în vigoare până în luna iulie 2009;

Rapoartele de activitate ale directorilor generali

21.   constată cu satisfacție că toți directorii generali au putut emite o declarație de asigurare fără rezerve cu privire la execuția bugetului de către serviciile lor în 2007;

22.   este conștient că rapoartele de activitate constituie un instrument intern de gestiune destinat în principal să ofere Secretarului General o imagine clară a activității administrației, în special a eventualelor deficiențe;

23.   observă că rapoartele de activitate ale tuturor direcțiilor generale cuprind în anexă o listă cu excepții, specificând derogări de la Regulamentul financiar și de la normele subordonate; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numărul total al acestor excepții depășește considerabil numărul anual mediu al vizelor refuzate înainte de 2003, în conformitate cu Regulamentul financiar dinaintea reformei, când toate operațiunile trebuiau să fie aprobate de controlorul financiar;

Raportul anual al CCE pe 2007

24.   constată că, potrivit constatărilor Curții de Conturi, în ceea ce privește cheltuielile administrative în 2007, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul financiar au funcționat satisfăcător în toate instituțiile, iar operațiunile testate nu au conținut erori semnificative;

25.   ia act de constatările specifice referitoare la Parlament cuprinse în raportul anual al Curții de Conturi pe 2007, precum și de răspunsurile Parlamentului cu privire la factorul de multiplicare aplicabil salariilor personalului ca urmare a adoptării versiunii revizuite a Statutului funcționarilor de la 1 mai 2004 și la plăți efectuate în 2007 din credite reportate din 2006 pentru camerele de televiziune de înaltă definiție care urmau să fie instalate în clădirea D5 în 2008;

26.   ia act, de asemenea, de secțiunea din raportul anual referitoare la măsurile luate ca urmare a observațiilor din rapoartele anterioare cu privire la rambursarea forfetară a cheltuielilor de cazare suportate de funcționari în misiuni, documentele justificative privind utilizarea indemnizației pentru asistență parlamentară, și, în ceea ce privește regimul de pensii voluntar complementar, necesitatea stabilirii unor norme clare care să definească obligațiile și responsabilitățile Parlamentului și ale participanților la acest regim în cazul unui deficit;

27.   ia act de răspunsurile date de Parlament în cadrul procedurii contradictorii cu Curtea de Conturi;

Acțiunile întreprinse de Secretarul General ca urmare a rezoluției anterioare privind descărcarea de gestiune

28.   salută deciziile Biroului din 10 martie 2008, 19 mai 2008 și 7 iulie 2008 privind măsurile de aplicare a Statutului deputaților și a indemnizației de asistență parlamentară, prin care se dă curs în mod direct recomandărilor din procedura de descărcare de gestiune 2006; salută, de asemenea, angajamentul Președintelui de a pune în aplicare aceste decizii;

29.   reamintește că, în conformitate cu articolul 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia și celelalte instituții au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului;

30.   îl felicită, prin urmare, pe Secretarul General, pentru că a prezentat rapoartele solicitate din partea administrației în rezoluția anterioară privind descărcarea de gestiune la timp pentru începerea procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2007;

31.   ia act de concluzia Serviciului Juridic din 29 aprilie 2008 (SJ 775/06) referitoare la punctele din rezoluția sa din 22 aprilie 2008 privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2006 care vizează fondul voluntar de pensii, și anume: "Biroul dispune de competențe și responsabilități proprii, care sunt definite în Regulamentul de procedură al Parlamentului. Este deci la latitudinea Biroului să decidă dacă dorește să urmeze sau nu voința exprimată de adunarea plenară în rezoluția sa din 22 aprilie 2008."; cu toate acestea, consideră că această concluzie, întemeiată pe Regulamentul de procedură al Parlamentului, nu este în întregime compatibilă cu înțelesul clar al articolului 147 alineatul (1) din Regulamentul financiar, al cărui temei este articolul 276 din Tratatul CE;

Audierea auditorului intern

32.   ia act de faptul că, în cursul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern din 20 ianuarie 2009, care a fost o reuniune deschisă transmisă prin web-stream și în cursul căreia auditorul intern și-a prezentat raportul anual, acesta a explicat că în 2007 a adoptat sau a elaborat în formă de proiect 18 rapoarte cu privire la:

   cheltuielile de misiune ale personalului
   guvernarea IT
   fondurile pentru avansuri, inventarele și gestiunea bugetară din anumite birouri de informare
   partidele politice de la nivel european
   drepturile individuale ale membrilor personalului
   acțiunile întreprinse ca urmare a revizuirii cadrului de control intern
   indemnizația pentru asistență parlamentară;

33.   evidențiază câteva dintre concluziile cele mai semnificative cuprinse în raportul anual al auditorului intern:

   structura guvernării IT din Parlament, în forma auditată, nu a prezentat garanţia că, pe termen mediu, se fac alegeri corecte în domeniul IT și nici că ar exista un proces adecvat de planificare strategică în acest domeniu;
   activitățile de control din domeniul drepturilor individuale ale membrilor personalului ar trebui consolidate în mod semnificativ, calitatea datelor din sistemele informatice de gestiune relevante ar trebui ameliorată, iar procedurile și orientările necesare pentru a sprijini activitățile de gestionare și de control ar trebui justificate în mod corespunzător;
   informațiile și documentele prezentate de partidele politice europene nu au fost întotdeauna suficiente pentru a justifica cererile lor de contribuții financiare sau pentru a permite departamentelor de ordonanțare să verifice eligibilitatea cererilor de plată;

34.   ia act de și sprijină opiniile exprimate de auditorul intern cu privire la:

   importanța instituirii la nivel central a unui cod de conduită instituțional care să guverneze relațiile cu consultanții externi (Secretarul General a adoptat o serie de orientări în acest sens în iulie 2008);
   importanța asigurării existenței la nivel central a unui sistem eficace de gestionare a riscurilor, care să includă proceduri convenite pentru a identifica și evalua riscurile, pentru a găsi răspunsuri la aceste riscuri și pentru a le comunica, pentru a garanta organelor decizionale și de supraveghere că gestionarea riscurilor este eficace și că toate răspunsurile la riscuri, inclusiv controalele interne, sunt adecvate;

Contracte și achiziții publice

35.   reamintește că Parlamentul publică informații generale despre contractele atribuite pe site-ul său, prin intermediul "legăturilor rapide"(23), și că, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul financiar, publică (i) informații specifice privind contractele cu o valoare mai mare de 60 000 EUR în Jurnalul Oficial și (ii) o listă de contracte cu o valoare între 25 000 EUR și 60 000 EUR pe site-ul său; salută gradul ridicat de transparență atins în acest domeniu, dar recomandă că, pentru o mai mare accesibilitate, site-ul Parlamentului ar trebui să conțină o singură listă completă și detaliată a tuturor contractelor;

36.   constată că raportul anual al administrației privind contractele, prezentat autorității bugetare, conține următoarele informații privind contractele atribuite în 2007:

Contracte atribuite

2007

2006

Contracte cu o valoare egală sau mai mare de 25 000 EUR

331,5 MEUR

(249 de contracte)

327,5 MEUR

(238 de contracte)

Contracte cu o valoare egală sau mai mare de 50 000 EUR

326,5 MEUR

(133 de contracte)

322,3 MEUR

(112 contracte)

Contracte cu o valoare între 25 000 EUR și 60 000 EUR

5,2 MEUR

(116 contracte)

5,2 MEUR

(126 de contracte)

37.   salută informațiile potrivit cărora proporția contractelor încheiate prin procedură deschisă a crescut în 2007 față de 2006, atât în ceea ce privește valoarea totală, cât și ca procentaj din numărul total al contractelor încheiate, după cum urmează:

Tipul procedurii

2007

2006

Valoare (EUR)

Procentaj

Valoare (EUR)

Procentaj

Deschisă

Restrânsă

Negociată

162 124 519

59 593 905

109 763 269

49%

18%

33%

123 936 713

12 438 031

191 162 868

38%

4%

58%

Total

331 481 693

100%

327 537 612

100%

38.   ia act de faptul că administrația a creat baza de date centrală a excluderilor prevăzută la articolul 95 din Regulamentul financiar și că acum așteaptă instrucțiuni din partea Comisiei cu privire la modalitatea de coordonare cu măsurile luate de Comisie în virtutea regulamentului(24) și a deciziei adoptate de aceasta din urmă la 17 decembrie 2008;

39.   constată că, în pofida modificărilor aduse Regulamentului financiar, normele sale privind achizițiile publice rămân excesiv de greoaie pentru instituțiile mai mici, în special cu privire la procedurile de ofertare pentru contractele cu o valoare relativ mică; invită Comisia ca, în viitor, atunci când desfășoară activitățile preliminare elaborării de propuneri de modificare a Regulamentului financiar, să consulte pe larg secretarii generali și administrațiile celorlalte instituții pentru a se asigura că preocupările acestora sunt luate pe deplin în considerare la elaborarea proiectului final;

Gestiunea în administrația Parlamentului
DG Președinție

40.   salută angajamentul DG Președinție de a continua îmbunătățirea gestiunii financiare, prin examinarea în detaliu a diverselor aspecte ale execuției bugetului și ale procedurilor asociate; ia act în special de eforturile depuse în domeniul sensibilizării personalului cu privire la operațiunile bugetare;

41.   reamintește, în acest sens, solicitarea sa, formulată pentru prima dată în timpul procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2004, de creare a postului de gestionar de riscuri, care ar trebui să dea dovadă de o experiență profesională îndelungată în acest domeniu, independență și autonomie în procesul decizional, o cunoaștere aprofundată a structurii și guvernării instituției, precum și de autoritate, având în vedere că opiniile persoanei respective ar putea pune sub semnul îndoielii decizii politice sau administrative;

42.   consideră că este esențială plasarea gestionarului de riscuri în cadrul unei structuri administrative care poate garanta respectarea deplină a acestor criterii;

43.   subliniază faptul că securitatea este un domeniu sensibil în orice parlament, cu atât mai mult în cadrul unui parlament multinațional caracterizat de un grad mare de vizibilitate și care primește constant vizite din partea șefilor de state şi de guverne din toate părţile lumii; îl invită pe Secretarul General să prezinte situația actuală în acest domeniu comisiei competente; reamintește, în această privință, importanța unor proceduri de comunicare clare în cazurile de amenințări grave la adresa securității Parlamentului;

44.   reamintește Decizia Biroului din 29 noiembrie 2006 de aprobare a strategiei de continuarea a activității și de gestionare a crizei, așa cum a fost propusă de Secretarul General; subliniază necesitatea absolută de a pune în sfârșit în aplicare norme clare care să definească ierarhia de conducere și structura de gestionare a crizei în cadrul administrației Parlamentului și speră ca DG Președinție să depună toate eforturile în acest sens;

45.   își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de cazuri de infracțiuni minore în localurile Parlamentului, în special cazuri de furt de obiecte personale precum serviete, calculatoare portabile, telefoane mobile etc.; sprijină eforturile administrației de a asigura o mai bună securitate în clădirile Parlamentului;

46.   ia act de faptul că, în 2005, Parlamentul a achiziționat 6 scannere corporale în urma unei analize privind raportul securitate-riscuri și a consultării unui consultant extern; ia act de faptul că, după ce aceste scannere au fost achiziționate, Parlamentul a votat împotriva utilizării unor astfel de scannere în aeroporturi; în consecință, solicită Secretarului General să analizeze posibilitatea vânzării acestor scannere; invită administrația sa ca pe viitor, înainte să facă achiziții similare, să informeze deputații și să îi implice în procesul decizional;

DG Politici Interne și DG Politici Externe

47.   ia act de faptul că, în 2007, departamentele tematice din cadrul DG IPOL și DG EXPO au fost pe deplin operaționale cu un buget total de 6 519 600 EUR; constată cu satisfacție că acestea și-au îndeplinit din ce în ce mai bine sarcina principală de a oferi asistență organelor parlamentare, în activitatea lor; salută strategia acestor departamente tematice conform căreia calitatea este principalul obiectiv urmărit atunci când se recurge la expertiză externă și invită aceste departamente să analizeze cu atenție care model de contract poate să ofere comisiei care a lansat cererea cea mai bună calitate în materie de consultanță;

DG Comunicare

48.   ia act de cererile din ce în ce mai numeroase adresate DG Comunicare în domeniul proiectelor audiovizuale, precum și punerea în practică a centrului pentru vizitatori, care intră în etapa finală; ia act, în acest sens, de procedurile îndelungate și greoaie legate de pregătirile pentru noul centru al vizitatorilor, care au necesitat 13 proceduri de ofertare și 20 de contracte separate;

49.   îl invită pe Secretarul General să asigure ocuparea noilor posturi prevăzute pentru 2009 pentru echipa responsabilă de proiectul centrul pentru vizitatori cât mai curând posibil, astfel încât să asigure că centrul pentru vizitatori poate să își deschidă porțile publicului la începutul anului 2010;

50.   salută activitatea de pregătire desfășurată de DG Comunicare pentru lansarea proiectului WEB-TV, care, după unele dificultăți în faza inițială de ofertare, se află acum în faza de testare; ia act de faptul că această fază de testare a avut loc în perioada septembrie 2008 – martie 2009, precum și de faptul că o campanie de sensibilizare a publicului a fost lansată în martie 2009 în vederea informării și atragerii cetățenilor; ia act de dificultățile legate de primul canal de televiziune din lume de tipul Web-TV transmis în peste 20 de limbi;

51.   salută transparența pe care o conferă Web-TV activității Parlamentului, întrucât reuniunile comisiilor, audierile și alte activități sunt transmise online (web-stream), ceea ce permite cetățenilor interesați să urmărească în direct subiecte de interes major;

52.   ia act de adoptarea în unanimitate de către Birou, la 22 octombrie 2007, a Strategiei și planului de acțiune pentru alegerile europene din 2009 care au intrat în prima fază de aplicare în 2008 și vor atinge punctul culminant chiar înainte de alegerile europene;

53.   salută implicarea din ce în ce mai intensă a Parlamentului în viața socială și culturală europeană, așa cum au ilustrat-o evenimente precum Premiul Lux, Premiul Parlamentului pentru Jurnalism, premiul cetățeanului, Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni, premiile Energy Globe, AGORA și Zilele Europene ale Jurnalismului, toate lansate în 2007, în plus față de evenimentele tradiționale;

54.   ia act cu satisfacție de utilizarea noii infrastructuri audiovizuale din clădirea JAN de la Bruxelles, creată între 2006 și 2008 pentru a oferi echipamente moderne serviciilor de media și serviciilor interne;

55.   salută progresele înregistrate în gestionarea birourilor de informare, în special în gestiunea financiară, care pare să se fi îmbunătățit potrivit informațiilor oferite de auditorul intern cu ocazia audierii în cadrul comisiei competente, din 20 ianuarie 2009; subliniază importanța noului mandat al birourilor de informare ale Parlamentului care reprezintă o îmbunătățire a vizibilității și accesibilității pentru cetățeni;

56.   regretă că unele decizii privind posturi cheie în DG Comunicare au fost foarte lente, lăsând posturi de conducere neocupate, ceea ce a determinat un volum de muncă suplimentar pentru cadrele de conducere aflate deja pe posturi;

DG Personal

57.   salută introducerea aplicației "Streamline" de către DG Personal, care permite o creștere semnificativă a eficacității și poate fi foarte ușor utilizată de toți membrii personalului;

58.   salută exercițiul de monitorizare întreprins de DG Personal; invită DG Personal să continue acest proces de monitorizare și să adopte o strategie similară exercițiului de monitorizare întreprins de Comisie, care conduce la îmbunătățiri majore în repartizarea personalului și eficacitatea acestuia;

59.   constată că dispozițiile tranzitorii prin care se introduce factorul multiplicator (anexa XIII la Statutul funcționarilor) puse în aplicare de procesul de reformă sunt extrem de opace și chiar contradictorii(25) încât dau naștere la interpretări divergente ale diferitelor instituții și la nenumărate acțiuni în fața Curții de Justiție; subliniază importanța clarității și simplității în redactarea textelor legislative; insistă asupra faptului că perioada de tranziție de la vechea grilă salarială de dinainte de 2004 și noua grilă de după reformă ar trebui să fie redusă la minimum (documentul explicativ al Comisiei de dinainte de reformă prevedea ca această perioadă să se încheie în 2006) și așteaptă cu interes rezultatul analizei ce trebuie efectuată în acest sens de către grupul de lucru creat de Secretarul General;

60.   reamintește că, în același timp cu creșterea semnificativă a personalului financiar/bugetar necesar ca urmare a aplicării Regulamentului financiar revizuit, capacitatea instituției de a atrage personal financiar calificat s-a redus atunci când, în 2004, Statutul funcționarilor a fost revizuit în mod semnificativ, incluzând o reducere considerabilă a nivelului salariilor și a altor beneficii acordate noilor funcționari la angajare;

61.   constată că cel puțin un director general subliniază, în raportul său de activitate, utilitatea verificărilor ex-post în detectarea erorilor sau deficiențelor pentru viitoarele corecții; subliniază că nu toți directorii generali dispun în prezent de un verificator ex-post;

62.   solicită o evaluare a impactului general al reformei din 2004 a Statutului funcționarilor, realizată de un organ independent extern, care să analizeze costurile și avantajele reformei și să identifice, în special, toate consecințele nedorite cu un efect negativ asupra funcționării instituțiilor; îl invită pe Secretarul General să dispună în același timp realizarea unui studiu cu privire la nivelul de satisfacție al personalului;

63.   ia act de analiza realizată de Secretarul General privind numărul de candidați la posturile vacante peste nivelul de șef de unitate; este îngrijorat de faptul că pentru o mare parte dintre posturi s-au prezentat puțini candidați (1 sau 2); solicită să se ia măsuri adecvate pentru creșterea numărului de candidați interni pentru astfel de posturi;

DG Infrastructură și Logistică

64.   regretă că, în urma achiziției clădirilor SDM, WIC și IP3 din Strasbourg, s-a descoperit azbest în cantități mai mari decât cele indicate inițial de expertul francez; ia act de faptul că s-a luat o decizie îndepărtare a azbestului în vederea protejării pe termenul lung a persoanelor care lucrează în clădirile în cauză, precum și a celor care vizitează clădirile respective;

65.   solicită președintelui și Secretarului General să se asigure că lucrările de îndepărtare a azbestului sunt efectuate în conformitate cu protocolul de intervenție și rapoartele experților anexate la răspunsul chestionarului privind descărcarea de gestiune și sub supravegherea constantă a experților, astfel încât să se asigure un nivel optim de protecție a tuturor persoanelor care tranzitează sau lucrează în aceste clădiri pe perioada desfășurării lucrărilor;

66.   ia act de faptul că costurile estimative finale pentru extinderea centrului sportiv din Bruxelles vor fi determinate la încheierea actualei proceduri negociate; îl invită pe Secretarul General să prezinte Biroului și Comisiei pentru bugete costurile estimative finale înainte de decizia definitivă de începere a lucrărilor; constată că activitățile desfășurate până acum nu sunt coerente cu interesele deputaților sau ale contribuabililor europeni;

DG Traducere și DG Interpretare și Conferințe

67.   ia act cu îngrijorare de declarația DG Traducere din raportul său de activitate potrivit căreia Codul privind multilingvismul este respectat numai în 60% din cazuri și că nerespectarea codului este inacceptabil de gravă în cazul anumitor comisii; consideră că orice îndepărtare de la prevederile cu privire la multilingvism ar avea importante efecte negative asupra democrației și a îndeplinirii normale a sarcinilor de către deputați și solicită Secretarului General să garanteze că respectivul cod este aplicat în mod corect;

68.   sprijină propunerea Secretarului General de a introduce măsuri de sensibilizare în rândul utilizatorilor de servicii de traducere și de interpretariat, inclusiv în rândul comisiilor, al delegațiilor și al grupurilor politice și sugerează că viitoarele propuneri ar trebui să includă facturarea virtuală a utilizatorilor;

69.   constată că un Cod de conduită revizuit în mod semnificativ a fost adoptat de Birou la reuniunea sa din 17 noiembrie 2008;

70.   felicită DG Traducere și DG Interpretare și Conferințe pentru eforturile lor de a face față cu rapiditate creșterii majore a numărului de limbi de la 11 limbi oficiale în 2004 la 23 de limbi în 2009;

71.   ia act de deteriorarea condițiilor de muncă ale interpreților în această legislatură din cauza presiunii profesionale tot mai mare și a interpretării în mod excesiv a normelor privind misiunile; invită DG Interpretare și Conferințe să analizeze de urgență acest subiect cu scopul de a îmbunătăți motivația interpreților; atrage atenția asupra faptului că acest probleme privesc în cea mai mare parte a timpului principalele combinații de limbi care au un program mult mai încărcat din cauza nivelului de solicitări pentru serviciile lor;

72.   solicită Secretarului General să prezinte o situație generală pentru 2007 și, dacă este posibil, pentru 2008, a reuniunilor care au fost anulate atât de târziu încât interpreții și alte persoane din personalul de sprijin nu au putut fi redistribuite, precizând costurile totale generate și cine le-a acoperit;

DG Finanțe

73.   ia act de activitatea grupului de lucru privind simplificarea; îl invită pe Secretarul General să prezinte un scurt raport privind concluziile acestui grup de lucru comisiei competente; așteaptă ca, înainte de efectuarea oricăror modificări ale normelor financiare, această comisie să fie invitată să prezinte un aviz oficial;

74.   insistă ca normele de aplicare a Statutului deputaților să fie clare și ușor de respectat;

75.   îl invită pe Secretarul General să creeze un serviciu care să fie la dispoziția tuturor deputaților începând din iulie 2009, care să le ofere consiliere privind aplicarea noului statut, a drepturile și obligațiilor lor în temeiului acestui nou statut, precum și gestiunea corespunzătoare a contractelor asistenților parlamentari;

76.   consideră că, pentru a-și îndeplini sarcinile parlamentare, deputații ar trebui să aibă dreptul să utilizeze modul de transport cel mai bine adaptat calendarului lor de activități parlamentare, cel mai convenabil, cel mai rapid și mai puțin costisitor pentru Parlament;

77.   îl invită pe Secretarul General să pună la dispoziție toate resursele umane și financiare necesare pentru punerea rapidă în aplicare a noului Statut al asistenților;

78.   solicită efectuarea de un organ independent a unei analize generale a bunei gestiuni financiare, a eficienței și eficacității contractelor cu furnizorii de servicii externi în domenii precum IT, securitate, baruri, restaurante, cantine, oficiul de turism, menținerea curățeniei, în special cu privire la:

   metoda de selecție
   cel mai potrivit tip de contract
   eventuala pierdere a controlului gestiunii din cauza externalizării excesive
   transparența mecanismelor de taxe/facturare
   recurgerea la comision ca factor de remunerare
   problema monopolurilor în furnizarea de servicii în anumite domenii
   justificarea plăților efectuate de la bugetul Parlamentului;

79.   recomandă ca auditorul intern al Parlamentului să ia în considerare domeniile și problemele mai sus menționate atunci când efectuează analiza riscurilor pe care se vor baza viitoarele programe de lucru;

DG Inovare și Asistență Tehnică

80.   reamintește că, potrivit audierii auditorului intern în fața comisiei competente la 20 ianuarie 2009, au existat probleme grave în 2007 în ceea ce privește guvernanța IT în cadrul Parlamentului, care au impus schimbări majore în structurile, tradițiile și administrarea politicii IT a instituției; consideră că este extrem de urgent să se introducă toate normele majore pentru instrumentele de guvernare și planificare IT, care ar determina apropierea sectorului IT al Parlamentului de COBIT (Control Objectives for Information and related Technology);

81.   subliniază că acest obiectiv necesită o analiză detaliată a nevoilor și strategiilor Parlamentului pentru a alinia cerințele politice la instrumentele IT, ținând seama de o realitate globală din ce în ce mai digitalizată, în care orientările politice ar trebui să reprezinte forța călăuzitoare pentru scopul suprem, iar instrumente IT ar trebui să sprijine pe deplin aceste obiective; consideră că această strategie va fi posibilă numai atunci când se vor introduce structurile de guvernanță IT; invită, prin urmare, Biroul să ia deciziile corespunzătoare;

Indemnizația de asistență parlamentară

82.   salută realizarea Secretarului General, ca răspuns la rezoluțiile de descărcare de gestiune anterioare și la rapoartele anterioare ale Curții de Conturi și ale auditorului intern, de a fi obținut documentele justificative necesare pentru a regulariza practic aproape toate cererile (99,9 % din sumă) pentru perioada 2004-2007; ia act de simplificarea procedurilor de rambursare introdusă la 13 decembrie 2006, conform căreia deputații nu mai trebuie să prezinte facturile și notele de onorarii emise de agenții plătitori și de furnizorii de servicii, ci trebuie să le păstreze în posesia lor; în schimb, deputații trebuie să prezinte copii ale "declarațiilor de cheltuieli" și ale "declarațiilor privind sumele facturate" emise de agenții plătitori și de furnizorii de servicii;

83.   reamintește punctele 59 și 61 din rezoluţia sa privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006(26); solicită Secretarului General să furnizeze deputaților care au respectat normele privind utilizarea indemnizației de asistență parlamentară o scrisoare din partea administrației în care să se declare acest lucru;

84.   salută angajamentul asumat de Secretarul General la audierea din 20 ianuarie 2009 în fața comisiei competente de a oferi deputaților, începând din iulie 2009, cel puțin un agent plătitor oficial în fiecare stat membru, contractat de Parlament pentru gestionarea contractelor și a tuturor chestiunilor conexe privind asistenții locali ai deputaților, ținând seama de celelalte opțiuni prevăzute în normele de aplicare;

85.   invită Biroul să garanteze că asistenților locali li se va permite accesul egal în clădirile Parlamentului din cele trei locuri de desfășurare a activității;

Grupuri politice (verificarea conturilor și a procedurilor – postul bugetar 4 0 0 0)

86.   salută faptul că grupurile politice au publicat normele financiare interne și conturile pe site-ul internet al Parlamentului(27); atrage atenția, cu toate acestea, asupra naturii extrem de eterogene a normelor financiare interne elaborate de diferitele grupuri politice;

87.   constată că, în 2007, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0 0 au fost utilizate după cum urmează:

 

 

 

 

 

 

(în EUR)

Cuantumul disponibil de la bugetul 2007

 

 

 

75.211.947

Deputați neafiliați

 

 

 

 

673.575

Cuantumuri disponibile pentru grupuri

 

 

 

74.538.372

Grup

Credite alocate de la bugetul Parlamentului

Resurse proprii și credite reportate ale grupurilor

Cheltuieli 2007

Rata utilizării creditelor disponibile

Plafon al reportărilor*

Credite reportate pentru 2008

PPE

18.197.622

9.449.345

18.572.670

67,18%

9.098.811

9.074.297

PSE

14.165.895

7.265.776

14.827.524

69,19%

7.082.948

6.604.146

ALDE

6.703.291

3.560.145

7.461.720

72,70%

3.351.646

2.801.716

Verts/ALE

2.690.396

1.434.335

3.167.057

76,78%

1.345.198

957.674

GUE/NGL

2.740.154

994.094

2.835.166

75,92%

1.370.077

899.083

UEN

2.797.063

541.496

2.436.330

72,98%

1.398.532

902.230

IND/DEM

1.502.292

1.044.042

1.821.789

71,55%

751.146

724.546

ITS

1.441.708

10.718

1.130.306

77,82%

720.854

- **

NI

538.048

135.527

450.827

66,93%

269.024

117.207

TOTAL

50.776.469

24.435.478

52.703.387

70,07%

25.388.234

22.508.559

*conform articolului 2.1.6 din Normele privind utilizarea creditelor de la postul bugetar 4 0 0 0

** Grupul a fost dizolvat la 14 noiembrie 2007 și a rambursat ulterior Parlamentului toate creditele neutilizate.

88.   subliniază că, în 2007, conturile a două partide politice au primit un aviz cu rezerve de la auditorii lor externi;

89.   observă că, la reuniunea sa din 7 iulie 2008, când s-a analizat decizia sa privind încheierea exercițiului financiar 2007 pentru grupurile politice, Biroul, fără dezbatere

   a luat act de documentele depuse de grupuri și de conturile consolidate finale ale deputaților neafiliați și le-a aprobat;
   a autorizat Grupul PPE-DE să includă în conturile sale aferente exercițiului 2007 cheltuieli de personal aferente perioadei 2005-2007, care au fost facturate intern de Parlament după 31 ianuarie 2008;
   a amânat decizia sa privind conturile finale ale fostului Grup ITS;

90.   constată, de asemenea, că conturile fostului Grup ITS, dizolvat la 14 noiembrie 2007, care au fost depuse președintelui Comisiei pentru control bugetar la 4 noiembrie 2008 erau însoțite de un certificat emis de un auditor, care: (i) conținea un aviz cu rezerve referitor la dovezi privind lipsa unor controale interne adecvate, așa cum reiese din plăți salariale către un agent fără existența unui contract și (ii) menționa proceduri disciplinare împotriva unui fost angajat;

91.   constată că Grupul ITS a rambursat Parlamentului, în aprilie 2008, soldul restant al subvențiilor sale în valoare de 317 310,23 EUR;

Partidele politice la nivel european

92.   observă că, la reuniunea sa din 7 iulie 2008, când s-a analizat decizia sa privind încheierea exercițiului financiar 2007 pentru grupurile politice, Biroul, fără dezbatere, a aprobat rapoartele finale privind punerea în aplicare a programelor de lucru ale acestora și situațiile financiare ale partidelor politice care primesc subvenții de la bugetul Parlamentului;

93.   constată că, în 2007, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 0 au fost utilizate după cum urmează:

Execuția bugetului 2007 în conformitate cu acordul (EUR)

Partid

Resurse proprii

Subvenții totale PE

Venituri totale

Subvențiile ca % din cheltuielile eligibile (max. 75%)

PPE

1.150.174,16

3.156.413,79

4.306.587,95

75,00%

PSE

1.033.792,85

2.992.217,56

4.026.010,41

75,00%

ELDR

382.797,45

1.022.343,98

1.405.141,43

74,00%

EFGP

243.733,02

631.750,00

875.483,02

74,05%

GE

179.599,61

524.251,22

703.850,83

75,00%

PDE

52.861,45

152.610,87

205.472,32

75,00%

AEN

53.496,02

159.137,64

212.633,66

74,84%

ADIE

82.775,00

239.410,00

322.185,00

74,46%

EFA

81.354,87

215.197,63

296.552,50

75,00%

EUD

73.951,00

226.279,50

300.230,50

75,00%

Total

3.334.535,43

9.319.612,19

12.654.147,62

74,81%

94.   subliniază faptul că în toate rapoartele auditorii au certificat fără rezerve conformitatea conturilor prezentate cu principalele dispoziții statutare ale Regulamentului (CE) nr. 2004/2003(28) și faptul că acestea prezentau o imagine reală și fidelă a situației a partidelor politice la închiderea exercițiului financiar 2007; constată că auditorul intern al Parlamentului a fost mai critic în evaluarea respectării normelor pertinente;

95.   încredințează Secretarului General sarcina de a publica pe site-ul Parlamentului conturile și rapoartele auditorilor privind partidele politice care primesc subvenții;

96.   solicită informarea comisiei competente privind măsurile luate ca urmare a raportului auditorului intern, publicat în august 2007, referitor la punerea în aplicare a dispozițiilor privind contribuțiile în favoarea partidelor politice la nivel european (menționat la punctul 55 din rezoluția sa din 22 aprilie 2008 privind descărcare de gestiune pentru exerciţiul financiar 2006);

97.   constată că, la fel ca în 2005 și 2006, execuția bugetului pentru două partide (AEN și PDE) s-a situat mult sub nivelul bugetelor lor provizorii și că ordonatorul de credite a fost însărcinat să procedeze la recuperarea aferentă anului 2007,

− a 81 294,07 EUR de la AEN;

− a 269 153,40 EUR de la PDE; și

− a 49 819 EUR de la ADIE;

98.   reamintește faptul că, la reuniunea sa din 8 octombrie 2008, Biroul a luat act de codul de conduită propus pentru campaniile electorale ale partidelor politice în contextul alegerilor europene;

99.   reamintește faptul că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1524/2007(29), cererile de finanțare de la bugetul Parlamentului depuse de fundațiile politice europene au fost analizate pentru prima dată în 2008; încredințează comisiei competente sarcina de a analiza utilizarea acestor fonduri în descărcarea de gestiune aferentă exercițiului financiar 2008;

Fondul voluntar de pensii

100.   ia act de faptul că, în primăvara anului 2008, numărul total de afiliați la acest fond era de 1 113, dintre care 478 de deputați în funcție (61% din numărul total de deputați), 493 de pensionari (dintre care 56 erau persoane aflate în întreținerea deputaților decedați) și 142 de deputați care au părăsit regimul dar și-au păstrat drepturile obținute;

101.   evidențiază faptul că la 31 decembrie 2007 activele fondului erau în valoare de 214 887 336 EUR; observă că randamentul investițiilor era de 1,2% în 2007;

102.   remarcă, în legătură cu conturile ASBL-ului care gestionează fondul voluntar de pensii al deputaților, declarația auditorului independent conform căreia, fără a exprima vreo rezervă, deficitul actuarial al activelor ASBL era de 30 917 229 EUR la 31 decembrie 2007 ( în 2006 acesta a fost de 26 637 836 EUR);

103.   observă, de asemenea, declarația auditorului extern conform căreia responsabilitatea finală pentru plata prestațiilor revine Parlamentului, astfel cum este prevăzut la articolul 27 din Statutul deputaților în Parlamentul European adoptat de Parlament, care prevede că "drepturile dobândite se păstrează integral";

104.   consideră că această interpretare nu corespunde pe deplin ideii inițiale, conform căreia fondul voluntar de pensii trebuia să fie o entitate autonomă în afara structurilor instituției; invită Serviciul său juridic să își prezinte, înainte de intrarea în vigoare a noului statut, punctul de vedere pentru a stabili dacă responsabilitatea financiară finală pentru fondul voluntar de pensii revine fondului și membrilor acestuia sau Parlamentului, ținând seama de interesele contribuabililor europeni;

105.   ia act de intenția de a negocia o convenție între Parlament și fondul de pensii; atrage atenția că, în actuala situație economică, Parlamentul nu va asigura în nici un caz fonduri suplimentare de la buget pentru acoperirea deficitului fondului, așa cum a făcut în trecut, și că, întrucât trebuie să garanteze drepturile de pensie, Parlamentul ar trebui să aibă un control deplin asupra fondului și a politicilor sale de investiții;

106.   reamintește concluziile unei evaluări actuariale independente(30) privind fondul voluntar de pensii, solicitată de Parlament, conform cărora: (i) veniturile din fluxurile de numerar sunt suficiente pentru a acoperi plata pensiilor până în 2015, după această dată fiind necesar să se înceapă lichidarea de active pentru plata pensiilor datorate; și (ii) fondul va prezenta un surplus la data la care ia sfârșit, cu condiția ca ipotezele folosite de actuarul fondului să fi fost corecte; constată că Secretarul General a dispus realizarea unui studiu actuarial actualizat care să analizeze poziția după criza recentă din domeniul financiar/bancar;

107.   salută informațiile conform cărora, astfel cum s-a susținut în rezoluțiile anterioare referitoare la descărcarea de gestiune, deputații își plătesc în prezent cotizația de o treime dintr-un cont privat extern și nu prin deducerea automată a sumelor respective de către administrația Parlamentului din indemnizația pentru cheltuieli generale;

108.   observă totuși că, în sensul regimului principal de pensii prevăzut în anexa III la Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European, cotizațiile deputaților în cauză continuă să fie reținute din indemnizația pentru cheltuieli generale;

109.   constată că, la reuniunea sa din 22 octombrie 2007, Biroul a decis să nu respecte o recomandare a Ombudsmanului European (plângerea 655/2006/(SAB)ID) conform căreia Parlamentul ar trebui să permită accesul la lista deputaților afiliați regimului voluntar de pensii, în pofida unui aviz favorabil din partea Autorității Europene pentru Protecția Datelor; invită Biroul să își reanalizeze poziția și să publice lista în conformitate cu avizul Serviciului Juridic al Parlamentului și cu politica de transparență a Uniunii de a face publici toți beneficiarii finali ai finanțărilor europene;

Mediu

110.   reamintește faptul că, la 27 noiembrie 2007, Președintele și Secretarul General au semnat un acord privind certificarea în materie de mediu a clădirilor Parlamentului și că, în paralel, Secretarul General a demarat procedurile necesare pentru ca Parlamentul să fie înscris pe lista organismelor care participă la EMAS (Sistemul Comunitar de Management Ecologic) în Belgia, Franța și Luxemburg;

111.   subliniază faptul că toate cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului dețin certificatul EMAS și că Parlamentul este singura instituție UE care dispune de o certificare a politicii din domeniul mediului;

112.   evidențiază faptul că la 18 iunie 2007 Biroul a stabilit ca obiectiv principal al sistemului de management ecologic o reducere cu 30% a emisiilor de CO2 până în 2020, în conformitate cu decizia Parlamentului din 24 aprilie 2007 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005;

113.   solicită Secretarului General să informeze comisiile parlamentare competente, în timp util pentru următoarea descărcare de gestiune, despre măsurile luate pentru a da curs recomandărilor cuprinse în rezoluția sa din 24 aprilie 2007 privind descărcarea de gestiune pentru exerciţiul financiar 2005 cu privire la mediu, precizând cu exactitate reducerile de emisii de CO2 realizate până în acel moment;

Cazul referitor la casieria deputaților europeni

114.   observă că în 2007 a fost soluționat cazul referitor la diferența de 4 136 125 BEF dintre conturile de numerar și conturile generale din 1982; observă, în plus, că problema conturilor de garanție ale administratorului conturilor de avans și ale contabilului adjunct aflați în funcție la data respectivă a fost de asemenea soluționată ulterior.

(1) JO L 77, 16.3.2007.
(2) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(3) JO C 148, 13.6.2008, p. 1.
(4) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(5) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) PE 349.540/Bur/ann/fin.
(8) JO C 291 E, 30.11.2006, p. 311.
(9) JO C 286, 10.11.2008, punctul 11.6.
(10) JO L 77, 16.3.2007.
(11) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(12) JO C 148, 13.6.2008, p. 1.
(13) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(14) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(15) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(16) PE 349.540/Bur/ann/fin.
(17) JO C 291 E, 30.11.2006, p. 311.
(18) JO C 286, 10.11.2008, punctul 11.6.
(19) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de modificare a Statutului funcționarilor Comunităților Europene și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).
(20) JO L 55, 27.2.2009, p. 1.
(21) Raport de gestiune bugetară și financiară – Secțiunea I din bugetul UE – Exercițiul financiar 2007 (JO C 148, 13.6.2008, p. 1).
(22) JO L 187, 15.7.2008, p. 3.
(23) http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/staticDisplay.do?id=62&language=EN
(24) Regulamentul (CE/Euratom) nr. 1302/2008 al Comisiei din 17 decembrie 2008 privind baza de date centrală a excluderilor (JO L 344, 20.12.2008, p. 12).
(25) Răspunsul Parlamentului la punctul 11.7 din raportul anual al Curții.
(26) Rezoluția Parlamentului European din 22 aprilie 2008 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2006, Secțiunea I – Parlamentul (JO L 88, 31.3.2009, p. 3).
(27) http://www.europarl.europa.eu/groups/accounts_en.htm
(28) Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european (JO L 297, 15.11.2003, p. 1).
(29) Regulamentul (CE) nr. 1524/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european (JO L 343, 27.12.2007, p. 5).
(30) Raport final: analiza activelor și pasivelor noiembrie 2007 – AON Consulting Belgia NV/SA.


Descărcarea de gestiune 2007: Curtea de Justiţie
PDF 301kWORD 58k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007 Secțiunea IV – Curtea de Justiție (C6-0418/2008 – 2008/2278(DEC))
P6_TA(2009)0261A6-0151/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0418/2008)(2),

–   având în vedere raportul anual al Curții de Justiție, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0151/2009),

1.   acordă grefierului Curții de Justiție descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007, Secțiunea IV – Curtea de Justiție (C6-0418/2008 – 2008/2278(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0418/2008)(7),

–   având în vedere raportul anual al Curții de Justiție, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(8),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0151/2009),

1.   constată că, în 2007, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a avut credite de angajament disponibile în valoare totală de 275 milioane EUR (2006: 252 milioane EUR(11)), cu o rată de utilizare de 96,84%, peste rata din exercițiul precedent;

2.   ia act cu satisfacție de adoptarea de către CEJ în iulie 2007 a unui cod de conduită aplicabil membrilor și foștilor membri ai Curții de Justiție, ai Tribunalului de Primă Instanță și ai Tribunalului Funcției Publice(12), care include obligația de a depune o declarație de interese financiare Președintelui CEJ; insistă, cu toate acestea, în cererea sa repetată, ca, în interesul transparenței și chiar în absența unei obligații legale în prezent, să se publice declarații concrete, de exemplu, pe site-ul de internet al CEJ; propune în plus numirea unui ofițer de monitorizare independent a cărui sarcină ar fi să raporteze anual și public cu privire la declarațiile primite, în vederea asigurării unei monitorizări și a unui control credibile;

3.   evidențiază faptul că, în 2007, numărul de funcționari și de agenți aflați în serviciu (agenți temporari și contractuali) a crescut în timpul anului cu 7,9% ajungând la un total de 1 928, în principal datorită aderării Bulgariei și României;

4.   salută îmbunătățirile la nivelul recrutării de personal calificat, vizate de Statutul funcționarilor, pe baza concursurilor organizate de EPSO și, de asemenea, la nivelul soluționării câtorva probleme privind anumite posturi (în principal de interpreți și de specialiști IT);

5.   evidențiază faptul că la punctul 11.19 din Raportul său anual pe 2007, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a formulat următoarele comentarii: "decizia Comitetului administrativ al Curții de Justiție referitoare la recrutarea și încadrarea în muncă a agenților contractuali nu stabilește nicio procedură de selecție pentru "agenții contractuali auxiliari "[...]. În consecință, nu există proceduri de selecție oficiale stabilite de Curtea de Justiție pentru recrutarea de personal pentru contracte pe termen scurt în vederea înlocuirii anumitor persoane care se află în incapacitatea de a își exercita atribuțiile";

6.   sprijină punctul de vedere al CCE potrivit căruia, din cauza lipsei unor proceduri specifice de selecție specifice pentru agenții contractuali auxiliari (care să includă, de exemplu, utilizarea de comisii de evaluare), "[...] dispozițiile aplicate la Curtea de Justiție nu asigură, în astfel de cazuri, respectarea deplină a dispozițiilor articolului 82 alineatul (1) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților și nici evitarea riscului de a crea impresia unei selecții lipsite de obiectivitate"; solicită, prin urmare, instituirea unor proceduri de selecție adecvate și pentru această categorie de agenți contractuali;

7.   își exprimă satisfacția că, începând cu 1 octombrie 2007, s-au creat două unități administrative separate (o unitate de audit intern și o unitate de verificare) cu doi șefi de unitate diferiți, punând astfel capăt unei situații criticate în anii anteriori atât de CCE, cât și de Parlament, situație în care șeful serviciului de audit intern era responsabil cu verificarea ex-ante a operațiunilor ordonatorilor de credite;

8.   constată cu satisfacție că, la 12 decembrie 2007, Comitetul administrativ al CEJ a modificat fișa misiunii auditorului intern, astfel încât programul anual de activitate al unității de audit intern este adoptat pe baza unei evaluări a riscurilor reale la care este expusă organizația;

9.   constată că s-a introdus o nouă procedură de înstrăinare a imobilizărilor în contextul instituirii, în decursul lui 2007, a unui nou sistem integrat de gestiune și control financiar (SAP), care a înlocuit la 1 ianuarie 2008 sistemul de gestiune contabilă și financiară Sucre-Abac; salută faptul că noul sistem SAP a fost elaborat la nivel interinstituțional de Consiliu, CCE și CEJ și, prin urmare, generează economii substanțiale la buget și, de asemenea, aduce beneficii în termeni de eficiență pentru cele trei instituții implicate;

10.   salută, de asemenea, cooperarea fructuoasă interinstituțională cu CCE în ceea ce privește formarea profesională;

11.   salută reducerea numărului de contracte negociate, ca proporție din numărul de contracte atribuite, de la 34% în 2006 la 32% în 2007 (cu o valoare de peste 60 000 EUR, în urma modificării normelor de aplicare(13) a Regulamentului financiar); încurajează CEJ să își continue eforturile de a reduce și mai mult această proporție;

12.   constată că 2006 a fost al doilea an de activitate judiciară, în sensul strict al cuvântului, a nou creatului Tribunal al Funcției Publice, după începerea activității sale în decembrie 2005 și că Regulamentul său de procedură a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2007;

13.   salută reducerea, pentru al patrulea exercițiu consecutiv, a duratei de derulare a procedurilor în cadrul CEJ, precum și majorarea cu aproape 10% față de 2006 a numărului de cauze finalizate; constată totuși cu îngrijorare că s-au acumulat cauzele aflate pe rol în toate cele trei instanțe, în special la Tribunalul de Primă Instanță (+12%, de la 1 029 de cauze în 2006 la 1 154 de cauze în 2007);

14.   înțelege că această creștere substanțială a numărului de cauze aflate pe rolul Tribunalului de Primă Instanță se datorează unei creșteri a numărului de cauze noi formulate, precum și complexității și diversității tot mai mari ale acțiunilor înaintate Curții; sprijină pe deplin eforturile CEJ de a-și revizui organizarea internă și procedurile de lucru pentru a-și îmbunătăți eficiența și a obține o reducere a acestei acumulări de cauze;

15.   salută publicarea în Jurnalul Oficial a unui raport privind gestiunea bugetară și financiară a CEJ în 2007(14), raport ce însoțește conturile CEJ pe 2007 și prezintă situația, inter alia, a ratei de execuție a creditelor și oferă un rezumat al transferurilor de credite reportate în decursul exercițiului financiar 2007;

16.   laudă CEJ pentru obiceiul său de a include în raportul său de activitate un capitol care prezintă acțiunile întreprinse în decursul exercițiului în urma deciziilor anterioare ale Parlamentului privind descărcarea de gestiune și în urma rapoartelor CCE;

17.   constată că, în pofida modificărilor aduse Regulamentului financiar, normele sale privind achizițiile publice rămân excesiv de greoaie pentru instituțiile mai mici, cum este CEJ, în special cu privire la procedurile de ofertare pentru contractele cu o valoare relativ mică; invită Comisia ca, în viitor, atunci când desfășoară activitățile preliminare elaborării de propuneri de modificare a Regulamentului financiar, să consulte pe larg Grefierul CEJ pentru a se asigura că preocupările acestora sunt luate pe deplin în considerare la elaborarea proiectului final.

(1) JO L 77, 16.3.2007.
(2) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(3) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(4) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 77, 16.3.2007.
(7) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(8) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(9) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) 2005: 232,6 milioane EUR.
(12) JO C 223, 22.9.2007, p. 1.
(13) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, 31.12.2002, p. 1).
(14) JO C 15, 21.1.2009, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2007: Curtea de Conturi
PDF 303kWORD 59k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007 Secțiunea V – Curtea de Conturi (C6-0419/2008 – 2008/2279(DEC))
P6_TA(2009)0262A6-0152/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0419/2008)(2),

–   având în vedere raportul anual al Curții de Conturi, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–   având în vedere raportul auditorului independent privind conturile Curții de Conturi pentru exercițiul financiar 2007(4),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(5),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0152/2009),

1.   acordă Secretarului General al Curții de Conturi descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Conturi aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007, Secțiunea V – Curtea de Conturi (C6-0419/2008 – 2008/2279(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(7),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0419/2008)(8),

–   având în vedere raportul anual al Curții de Conturi, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(9),

–   având în vedere raportul auditorului intern privind conturile Curții de Conturi pentru exercițiul 2007(10),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(11),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(12), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0152/2009),

1.   constată că în 2007 Curtea de Conturi Europeană (CCE) a avut credite de angajament disponibile în valoare totală de 122 milioane EUR (2006: 114 milioane EUR(13)), cu o rată de utilizare de 90,21%, sub rata medie a celorlalte instituții (93,82%);

2.   reamintește că, în ceea ce privește exercițiul financiar 2007, conturile CCE au fost auditate de o firmă externă, PriceWaterhouseCoopers (în exercițiile precedente de către KPMG), care a ajuns la următoarele concluzii:

   (a) în ceea ce privește acuratețea conturilor aferente exercițiului financiar 2007: "[î]n opinia noastră, situațiile financiare prezentate oferă o imagine fidelă și reală a poziției financiare a Curții de Conturi Europene la 31 decembrie 2007, precum și a performanței financiare a acesteia și a fluxurilor de numerar pentru exercițiul încheiat la această dată, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 [privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene], cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a respectivului regulament al Consiliului și cu normele contabile ale Curții de Conturi Europene"; și
   (b) în ceea ce privește utilizarea resurselor financiare alocate Curții și caracterul adecvat al procedurilor de control în vigoare în timpul exercițiului financiar 2007: "nu am sesizat nimic care să ne determine să credem că, sub toate aspectele semnificative și potrivit criteriilor descrise anterior: (a) resursele alocate Curții nu au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate, și (b) procedurile de control aplicate nu oferă garanțiile necesare pentru conformitatea operațiunilor financiare cu normele și reglementările în vigoare";

3.   salută faptul că un nou sistem integrat de gestiune și control financiar (SAP), în funcțiune de la 1 ianuarie 2008, a fost elaborat la nivel interinstituțional de Consiliu, CCE și Curtea de Justiție și, prin urmare, generează economii substanțiale la buget și, de asemenea, aduce beneficii în termeni de eficiență pentru cele trei instituții implicate;

4.   salută, de asemenea, cooperarea fructuoasă interinstituțională cu Curtea de Justiție în ceea ce privește formarea profesională;

5.   constată că raportul pe 2007 al auditorului intern al CCE a fost în foarte mare măsură pozitiv, acesta concluzionând că proiectul de construcție a clădirii K2 a fost gestionat eficient și că această clădire a fost livrată cu mai multe luni înainte de termen, iar proiectul s-a încadrat în pachetul financiar bugetar prevăzut; salută în acest context faptul că cele mai multe recomandări formulate de auditorul intern au fost acceptate și integrate în planuri de acțiune corective;

6.   constată că doi noi membri s-au alăturat CCE în cursul exercițiului 2007 după aderarea Bulgariei și României; ia act de faptul că principiul de organizare inițial al funcției europene de audit - un membru din fiecare stat membru - a condus la o organizație guvernată de un colegiu de 27 de membri; este convins că această structură și-a atins limitele și că sunt necesare o reformă profundă și consolidarea structurilor de audit extern ale Uniunii Europene; subliniază faptul că, cu cât este mai puternică CCE, cu atât este puternică autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și cu atât mai bun este controlul asupra executivului; invită, prin urmare, statele membre să lanseze discuții privind o reformă a CCE și să includă Parlamentul în aceste discuții;

7.   observă că în decembrie 2008 a fost emis un raport de "evaluare la nivel de omologi" (peer review) alcătuit de o echipă internațională de evaluare la nivel de omologi; regretă faptul că raportul în cauză nu a abordat problema fundamentală reprezentată de incertitudinea cu privire la caracterul adecvat al actualei structuri a funcției de audit extern a Uniunii;

8.   constată, în legătură cu declarațiile de interese financiare ale membrilor, că, în conformitate cu Codul de conduită al CCE, membrii CCE prezintă o declarație privind interesele financiare și alte active (printre care acțiuni, obligațiuni convertibile și certificate de investiții, dar și proprietăți funciare și proprietăți imobiliare, precum și activitățile profesionale ale soțiilor/soților lor) Președintelui CCE, care garantează păstrarea lor în condiții de confidențialitate, iar aceste declarații nu se publică;

9.   își reiterează solicitarea ca, în principiu și în interesul transparenței, membrii tuturor instituțiilor să aibă obligația de a prezenta o declarație de interese financiare, care să fie accesibilă pe internet printr-un registru public; nu este de acord ca, așa cum s-a sugerat, CCE să aștepte până când va fi pus la dispoziție un format standardizat aplicabil tuturor instituțiilor UE; propune numirea unor ofițeri de monitorizare independenți în fiecare instituție, a căror sarcină să fie prezentarea de rapoarte anuale și publice privind declarațiile primite;

10.   solicită CCE, în acest context, să includă în următorul său raport de activitate un capitol care să prezinte în detaliu măsurile luate în cursul anului ca urmare deciziilor anterioare de descărcare de gestiune adoptate de Parlament, raport care să includă posibile explicații pentru cazurile în care nu a dat curs recomandărilor formulate;

11.   constată că, în pofida modificărilor aduse Regulamentului financiar, normele sale privind achizițiile publice rămân excesiv de greoaie pentru instituțiile mai mici, ca de exemplu CCE, în special cu privire la procedurile de ofertare pentru contractele cu o valoare relativ mică; invită Comisia ca, în viitor, atunci când desfășoară activitățile preliminare elaborării de propuneri de modificare a Regulamentului financiar, să consulte pe larg Secretarul General și administrația CCE pentru a se asigura că preocupările acestora sunt luate pe deplin în considerare la elaborarea proiectului final.

(1) JO L 77, 16.3.2007.
(2) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(3) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(4) JO C 318, 12.12.2008, p. 1.
(5) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) JO L 77, 16.3.2007.
(8) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(9) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(10) JO C 318, 12.12.2008, p. 1.
(11) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(12) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(13) 2005: 107,5 milioane EUR.


Descărcarea de gestiune 2007: Ombudsmanul European
PDF 294kWORD 59k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007, Secțiunea VIII – Ombudsmanul European (C6-0423/2008 – 2008/2282(DEC))
P6_TA(2009)0263A6-0156/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0423/2008)(2),

–   având în vedere Raportul anual al Ombudsmanului European, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0156/2009),

1.   acordă Ombudsmanului European descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007, Secțiunea VIII – Ombudsmanul European (C6-0423/2008 – 2008/2282(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0423/2008)(7),

–   având în vedere Raportul anual al Ombudsmanului European, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(8),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0156/2009),

1.   constată că în exercițiul financiar 2007 Ombudsmanul European (Ombudsmanul) a dispus de credite de angajament în valoare totală de 8,2 milioane EUR (2006: 7,7 milioane EUR(11)), cu o rată de utilizare de 90,48%, situându-se sub media celorlalte instituții (93,48%);

2.   constată că, în perioada 2003 - 2007, creditele de angajament au crescut constant de la 4,4 milioane EUR la 8,2 milioane EUR (o creștere de aproape 86%), iar numărul posturilor de la 31 la 57 (+84%), în timp ce plângerile au crescut de la 2 436 la 3 217 (+32%), iar numărul anchetelor inițiate de la 253 la 308 (+22%); constată, de asemenea, că numărul posturilor nu a crescut în ultimii doi ani;

3.   subliniază faptul că Curtea de Conturi a indicat în raportul său anual că în urma auditului efectuat în această instituție, nu s-a formulat nicio observație semnificativă;

4.   constată că, conform Raportului auditorului intern nr. 08/03, activitatea auditorului intern în 2007 a indicat că "sub rezerva punerii depline în aplicare a acțiunilor convenite [...] sistemele de gestiune și de control intern ale instituției sunt eficiente și conferă un nivel rezonabil de certitudine în ceea ce privește atingerea obiectivelor de control în mod consecvent";

5.   reamintește că Raportul auditorului intern nr. 06/04, realizat în vederea evaluării gradului de conformitate a procedurilor de gestiune și control în stabilirea drepturilor individuale ale personalului, "nu a identificat zone cu risc semnificativ în cadrul procedurilor de gestiune și control, dar a confirmat faptul că instituția trebuie să abordeze câteva probleme specifice"; reamintește, de asemenea, că, urmare a acestui fapt, s-a convenit un plan de acțiune între auditorul intern și instituție, iar termenul pentru punerea sa în aplicare a fost 30 septembrie 2007; salută concluziile auditului de monitorizare efectuat în decembrie 2007, conform căruia toate punctele convenite în planul de acțiune privind gestionarea drepturilor individuale au fost integral puse în aplicare;

6.   constată că auditul de monitorizare al planului de acțiune convenit, privind respectarea normelor de achiziții publice a demonstrat că, deși s-au înregistrat progrese, Ombudsmanul nu a pus încă integral în aplicare cele două acțiuni restante din Raportul de audit intern nr. 06/03; încurajează Ombudsmanul să procedeze de urgență la punerea integrală în aplicare a acestor acțiuni, așa cum este sugerat de către auditorul intern; salută faptul că, pe baza constatărilor sale, auditorul intern a inclus în programul său de lucru pe 2008 un audit al procesului de achiziții publice și așteaptă rezultatele auditului de monitorizare;

7.   ia act de informațiile incluse de ordonatorul principal de credite delegat în raportul de activitate pe 2007 referitoare la efectuarea unei noi autoevaluări a eficienței cadrului de control intern al serviciilor Ombudsmanului la începutul anului 2008 și la faptul că imaginea de ansamblu dată de acest exercițiu descrie un nivel global satisfăcător de punere în aplicare a standardelor de control intern (88%, față de 85% în 2006 și 74% în 2004);

8.   constată, totodată, că au fost considerate necesare îmbunătățiri ale eficienței în anumite domenii (identificarea funcțiilor sensibile, îmbunătățirea planificării și a programării, indicatori de performanță); încurajează Ombudsmanul să întreprindă toate eforturile pentru a îmbunătăți în continuare eficiența cadrului de control intern al instituției;

9.   constată cu satisfacție că noul acord-cadru de cooperare cu durată nedeterminată dintre Ombudsman și Parlament, intrat în vigoare la 1 aprilie 2006, a început să dea randament în 2007; constată, de asemenea, că acest acord privește furnizarea anumitor servicii administrative, inclusiv clădiri, TI, comunicații, consiliere juridică, servicii medicale, formare profesională, traduceri și interpretariat;

10.   felicită Ombudsmanul pentru eforturile sale continue de a dezvolta relații interinstituționale cu alte organisme (îndeosebi cu OPOCE, SEA și EPSO) și cu Centrul de Traduceri; constată că 70% din cheltuielile operaționale au fost angajate și executate în baza cooperării interinstituționale;

11.   constată cu satisfacție punerea în aplicare cu succes din mai 2007 a reorganizării serviciului juridic, asigurând monitorizarea efectivă a gestiunii anchetelor și a pregătirii deciziilor, precum și un ritm susținut al acestora;

12.   observă că, conform propriului raport anual, Ombudsmanul se confruntă cu mai puține dificultăți decât în anii anteriori în ceea ce privește recrutarea de avocați calificați și rata ridicată de rotație a personalului;

13.   salută adoptarea de către Ombudsman la 14 decembrie 2007 a unei decizii privind declarația de interese anuală a Ombudsmanului; constată cu satisfacție că această declarație este publicată pe site-ul Ombudsmanului;

14.   felicită Ombudsmanul pentru aderarea, la 2 iunie 2008, la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind investigațiile interne desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)(12) în aplicarea sistemului stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1073/1999(13); constată cu satisfacție că, la aceeași dată, Ombudsmanul a adoptat o decizie privind condițiile pentru investigațiile interne în raport cu prevenirea fraudelor, a corupției și a oricărei activități ilegale ce dăunează intereselor Comunității;

15.   solicită Ombudsmanului să includă în următorul său raport de activitate (exercițiul financiar 2008) un capitol care să prezinte în detaliu măsurile luate în cursul anului ca urmare a deciziilor anterioare de descărcare de gestiune adoptate de Parlament, care să includă posibile explicații pentru cazurile în care nu a urmat recomandările făcute;

16.   constată că, în pofida modificărilor aduse Regulamentului financiar, normele sale privind achizițiile publice rămân excesiv de greoaie pentru instituțiile mai mici, cum este Ombudsmanul, în special cu privire la procedurile de ofertare pentru contractele cu o valoare relativ mică; invită Comisia ca, în viitor, atunci când desfășoară activitățile preliminare elaborării de propuneri de modificare a Regulamentului financiar, să consulte pe larg Secretarul General al Ombudsmanului și secretariatul acestuia pentru a se asigura că preocupările acestora sunt luate pe deplin în considerare la elaborarea proiectului final.

(1) JO L 77, 16.3.2007.
(2) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(3) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(4) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 77, 16.3.2007.
(7) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(8) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(9) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) 2005: 7,2 milioane EUR.
(12) JO L 136, 31.5.1999, p. 15.
(13) Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (JO L 136, 31.5.1999, p. 1).


Descărcarea de gestiune 2007: Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor
PDF 211kWORD 53k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2007 Secţiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (C6-0424/2008 – 2008/2283(DEC))
P6_TA(2009)0264A6-0154/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2007(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0424/2008)(2),

–   având în vedere raportul anual al Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor, prezentat autorităţii care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2007, însoţit de răspunsurile instituţiilor(3),

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) şi articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere articolul 71 şi anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0154/2009),

1.   acordă Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului aferent exerciţiului financiar 2007;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie, Curţii de Conturi, Ombudsmanului European şi Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conţinând observaţiile ce fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2007, Secţiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (C6-0424/2008 – 2008/2283(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2007(6),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0424/2008)(7),

–   având în vedere raportul anual al Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor, prezentat autorităţii care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2007, însoţit de răspunsurile instituţiilor(8),

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(9),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) şi articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(10), în special articolele 50, 86, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere articolul 71 şi anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0154/2009),

1.   constată că în 2007 Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (AEPD) a avut credite de angajament disponibile în valoare totală de 5 milioane EUR (2006: 4,1 milioane EUR(11)), reprezentând o creştere de aproape 20% comparativ cu 2006, cu o rată de utilizare de 86,14%, sub rata medie a celorlalte instituţii (93,84%);

2.   ia act de creşterea numărului de posturi permanente de la 24 în 2006 la 29 în 2007 (+21%) alocate AEPD; salută, în acest context, intenţia AEPD de a limita extinderea, atât în ceea ce priveşte sarcinile, cât şi personalul, utilizând creşterea controlată pentru a se asigura că noii angajaţi sunt pe deplin acceptaţi şi integraţi şi formaţi în mod corespunzător;

3.   subliniază faptul că Curtea de Conturi a indicat în raportul său anual că în urma auditului efectuat în această instituţie, nu s-a formulat nicio observaţie semnificativă;

4.   reaminteşte că, la 7 decembrie 2006, Acordul de cooperare administrativă dintre secretariatele generale ale Comisiei, Parlamentului şi Consiliului, semnat cu AEPD, a fost prelungit cu încă trei ani, începând de la 16 ianuarie 2007;

5.   constată că, în temeiul acordului de cooperare menţionat anterior, gestionarea administrativă a tuturor misiunilor AEPD este asigurată de Oficiul de plăţi al Comisiei şi că se aplică aceleaşi norme interne de rambursare a costurilor de cazare suportate în misiuni pentru cele două categorii ale sale, cei doi membri şi personalul angajat;

6.   reaminteşte că, prin decizia din 7 noiembrie 2006, AEPD a hotărât să creeze o structură de control intern adaptată activităţilor şi cerinţelor sale; observă că o primă evaluare realizată de serviciile AEPD a demonstrat funcţionalitatea şi eficienţa acestui sistem de control intern;

7.   ia act cu satisfacţie că primul raport de audit elaborat de Serviciul de audit intern (SAI) a fost prezentat în septembrie 2007 şi că a identificat anumite aspecte ce necesită îmbunătăţiri; se declară satisfăcut de faptul că punerea în aplicare a recomandărilor SAI convenite de AEPD a fost considerată o prioritate pentru 2008 şi, ca urmare, a fost elaborat un plan de acţiune la începutul lui 2008; încurajează AEPD să pună în aplicare în întregime acest plan de acţiune;

8.   salută publicarea anuală de către reprezentantul AEPD şi de către adjunctul acestuia a unei declaraţii privind interesele lor financiare, într-o formă asemănătoare celei completate anual de deputaţii în Parlamentul European, conţinând informaţii relevante privind activităţile profesionale declarabile şi posturile sau activităţile remunerate;

9.   felicită AEPD pentru Decizia sa din 12 septembrie 2007 de a adera la Acordul interinstituţional din 25 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind anchetele interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF(12)) în aplicarea sistemului instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1073/1999(13);

10.   solicită AEPD să includă în următorul său raport de activitate (exerciţiul financiar 2008) un capitol care să prezinte în detaliu măsurile luate în cursul anului ca urmare deciziilor anterioare de descărcare de gestiune adoptate de Parlament, raport care să includă posibile explicaţii pentru cazurile în care nu a urmat recomandările făcute;

11.   constată că, în pofida modificărilor aduse Regulamentului financiar, normele sale privind achiziţiile publice rămân excesiv de greoaie pentru instituţiile mai mici, cum este AEPD, în special cu privire la procedurile de ofertare pentru contractele cu o valoare relativ mică; invită Comisia ca, în viitor, atunci când desfăşoară activităţile preliminare elaborării de propuneri de modificare a Regulamentului financiar, să consulte în detaliu Controlorul European pentru Protecţia Datelor şi secretariatul acestuia pentru a se asigura că preocupările acestora sunt luate pe deplin în considerare la elaborarea proiectului final.

(1) JO L 77, 16.3.2007.
(2) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(3) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(4) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 77, 16.3.2007.
(7) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(8) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(9) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(10) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(11) 2005: 2,8 milioane EUR.
(12) JO L 136, 31.5.1999, p. 15.
(13) Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (JO L 136, 31.5.1999, p. 1).


Descărcarea de gestiune 2007: Eurojust
PDF 310kWORD 74k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0436/2008 – 2008/2263(DEC))
P6_TA(2009)0265A6-0161/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2007, însoţit de răspunsurile Eurojust(2),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(4), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0161/2009),

1.   acordă directorului administrativ al Eurojust descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului administrativ al Eurojust, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind închiderea conturilor Eurojust pentru exercițiul financiar 2007 (C6-0436/2008 – 2008/2263(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2007, precum și răspunsurile Eurojust(7),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(9), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(10), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0161/2009),

1.   ia act de conturile anuale finale ale Eurojust astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor Eurojust pentru exercițiul financiar 2007;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului administrativ al Eurojust, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0436/2008 – 2008/2263(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2007(11),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Eurojust pentru exercițiul financiar 2007, precum și răspunsurile Eurojust(12),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–   având în vedere Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(14), în special articolul 36,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(15), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0161/2009),

A.   întrucât Curtea de Conturi Europeană (CCE) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2007 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 22 aprilie 2008, Parlamentul a acordat directorului administrativ al Eurojust descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Eurojust aferent exercițiului financiar 2006(16), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, inter alia,

–   lua act de observația CCE din raportul său pentru 2006 potrivit căreia rata reportărilor a fost de 33 % pentru cheltuielile administrative și de 30 % pentru cheltuielile operaționale, înregistrându-se un număr mare de transferuri de credite între liniile bugetare și în multe cazuri documente justificative insuficient de detaliate, ceea ce a condus la nerespectarea cu strictețe a principiului bugetar al specificității;

–   lua act în continuare de constatările CCE că normele privind achizițiile publice nu au fost respectate cu strictețe și că nu s-a creat și utilizat un registru al activelor imobilizate care să includă toate activele și valorile acestora pentru a monitoriza patrimoniul Eurojust; invita Eurojust să pună cu strictețe în aplicare normele privind achizițiile publice, în special în cazul contractelor-cadru;

–   își exprima îngrijorarea cu privire la afirmația din raportul anual al Eurojust că au existat numeroase oportunități de a dezvolta relația Eurojust cu OLAF, inclusiv prin intermediul unui acord formal de cooperare,

1.   constată că, deși declarația de asigurare a CCE este pozitivă, observațiile acesteia indică faptul că subzistă probleme structurale în domeniul executării bugetului, al achizițiilor publice și al planificării recrutării;

2.   își exprimă satisfacția că Eurojust a introdus sistemul ABAC (Accrual Based Accounting - contabilitatea de angajamente) la 1 octombrie 2007, așa cum este menționat în raportul anual al Eurojust pe 2007;

3.   constată din raportul anual al Eurojust pe 2007 că, datorită dezvoltării rapide a Eurojust și, prin urmare, a necesității de spațiu suplimentar de birouri, Eurojust cooperează cu statul gazdă pentru obținerea de spații suplimentare temporare; constată din raportul anual al Eurojust pe 2007 că statul-gazdă s-a angajat să furnizeze până în 2012 un sediu nou și adecvat;

4.   solicită ca Eurojust să includă în raportul său anual pe 2008 informații privind progresele înregistrate în negocierile pentru noul sediu, aranjamentele interimare și implicațiile financiare;

Nivelul ridicat al reportărilor de credite

5.   ia act de constatările CCE că din creditele angajate în 2007, în valoare de 18 000 000 EUR, au fost reportate 5 200 000 EUR;

6.   își exprimă îngrijorarea în legătură cu concluzia CCE că astfel de niveluri ridicate ale reportărilor contravin principiului anualității și sugerează deficiențe în planificarea și monitorizarea activităților Eurojust;

7.   ia act de răspunsul Eurojust că nivelul ridicat al reportărilor s-a datorat lipsei de personal pentru gestionarea fondurilor, precum și dificultăților în aplicarea noului sistem de achiziții publice; observă că doar 95 din cele 147 de posturi din schema de personal pe 2007 au fost ocupate;

8.   ia act de introducerea unei strategii de reducere a reportărilor în 2008, de către Eurojust;

Deficiențele din procedurile de achiziții

9.   ia act de faptul că, în urma recomandărilor formulate de CCE în anii precedenți, Eurojust și-a centralizat gestionarea procedurilor de achiziții publice în cadrul unei unități specializate;

10.   regretă totuși faptul că, la fel ca în cei doi ani precedenți, CCE a depistat încă deficiențe în procedurile de achiziții publice;

11.   își manifestă surprinderea față de constatările CCE, conform cărora Eurojust a prelungit contractele existente încălcând normele, deși datele de expirare a contractelor erau cunoscute cu mult timp înainte;

12.   sprijină întrutotul recomandarea CCE ca ordonatorul de credite să instituie un plan eficace de gestionare a procedurilor de achiziții;

13.   constată că Eurojust a elaborat un plan general de achiziții publice pentru 2008 și a adoptat o decizie privind organizarea achizițiilor și a sarcinilor adiacente, și că toate contractele menționate de CCE au fost din nou supuse procedurii de achiziții conform normelor;

Deficiențele din planificarea recrutării

14.   ia act de constatările CCE că schema de personal pe 2007 prevedea 147 de posturi, față de 112 în 2006 și că, la sfârșitul lui 2006, doar 87 de posturi erau ocupate;

15.   își exprimă îngrijorarea față de constatarea CCE că Eurojust nu a reușit să recruteze cele 60 de persoane necesare pentru a-și completa schema de personal în 2007, și că, la sfârșitul lui 2007, doar 95 de posturi erau ocupate;

16.   este de acord cu concluzia CCE că aceasta demonstrează deficiențele din planificarea recrutărilor în cadrul Eurojust;

17.   regretă că, așa cum a recunoscut și Eurojust, lipsa semnificativă de personal a avut un impact negativ asupra executării bugetului;

18.   ia act de răspunsurile Eurojust, prin care își propunea să completeze posturile din schema de personal în 2008

19.   observă că 130 din cele 175 de posturi din schema de personal pe 2008 au fost ocupate până la sfârșitul lui 2008; salută faptul că Eurojust a redus rata de disponibilitate a posturilor libere de la 34% la sfârșitul lui 2007 la 25% la sfârșitul lui 2008; îndeamnă Eurojust să depună în continuare eforturi pentru a ocupa posturile libere cât mai curând posibil;

20.   constată din raportul anual pe 2007 al Eurojust că acesta

   a elaborat un plan de politică de personal multianual pentru perioada 2007-2010,
   a adoptat o nouă politică de recrutare, conținând cadrul legal, principiile, procesul de selecție, sarcinile și actorii implicați,
   a intenționat semnarea acordului privind piața locurilor de muncă inter-agenții;

Măsurile luate ca urmare a descărcării de gestiune 2006

21.   solicită Eurojust să urmeze recomandările CCE, îndeosebi în domeniul executării bugetului, al achizițiilor publice și al recrutării și să prezinte în detaliu în raportul său anual pe 2008 acțiunile întreprinse;

22.   își exprimă satisfacția față de încheierea acordului practic privind acordurile de cooperare dintre Eurojust și OLAF(17) la 24 septembrie 2008;

o
o   o

23.   pentru alte observații, cu caracter orizontal, care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, face trimitere la Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară și controlul agențiilor europene(18).

(1) JO C 278, 31.10.2008, p. 57.
(2) JO C 311, 5.12.2008, p. 142.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 278, 31.10.2008, p. 57.
(7) JO C 311, 5.12.2008, p. 142.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 278, 31.10.2008, p. 57.
(12) JO C 311, 5.12.2008, p. 142.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(16) JO L 88, 31.3.2009, p. 234.
(17) JO C 314, 9.12.2008, p. 3.
(18) Texte adoptate, P6_TA(2009)0274.


Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană pentru Medicamente
PDF 296kWORD 77k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0435/2008 – 2008/2262(DEC))
P6_TA(2009)0266A6-0162/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(2),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(4), în special articolul 68,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0162/2009),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2007 (C6-0435/2008 – 2008/2262(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(7),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(9), în special articolul 68,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(10), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0162/2009),

1.   ia act de conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2007;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0435/2008 – 2008/2262(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2007(11),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(12),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(14), în special articolul 68,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(15), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0162/2009),

A.   întrucât Curtea de Conturi Europeană (CCE) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2007 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 22 aprilie 2008, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2006(16), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, printre altele,

–   lua act de declarația CCE, din raportul său pe 2006, privind cheltuielile administrative, conform căreia rata de utilizare a creditelor de angajament a fost de sub 60%;

–   lua act de faptul că o sumă considerabilă din creditele bugetare pentru anul 2006 fusese reportată pentru 2007 datorită tipului de proiecte cu care se ocupă agenția;

–   lua act de faptul că în decembrie 2006, consiliul de administrație al agenției a decis realizarea unei revizuiri a sistemului de baremuri pentru taxe, în consultare cu autoritățile naționale competente,

1.   subliniază faptul că bugetul Agenției este finanțat atât din bugetul UE, cât și, în cea mai mare parte, din taxele plătite de solicitanții din industria farmaceutică pentru obținerea sau menținerea unei autorizații comunitare de introducere pe piață; cu toate acestea, constată că între 2006 și 2007 contribuția generală a CE s-a majorat cu 24,84% și că aceasta reprezintă 24,13% din totalul veniturilor din 2007; este conștient, în acest context, de sarcinile nou atribuite ca urmare a Regulamentului (CE) nr. 1901/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind medicamentele de uz pediatric(17) și o creștere a liniei bugetare aferente medicamentelor orfane;

2.   salută eforturile Agenției de a oferi consultanță științifică mai intensă în fazele incipiente ale dezvoltării unor noi medicamente, precum și introducerea de măsuri pentru accelerarea evaluării medicamentelor care au o importanță vitală pentru sănătatea publică și pentru accelerarea dezvoltării și aplicării de programe telematice;

3.   consideră că Agenția este o sursă de consultanță științifică importantă, de recomandări științifice și de bune practici pentru evaluarea și supravegherea medicamentelor în Europa și salută contribuțiile Comisiei și ale statelor membre la armonizarea standardelor de reglementare la nivel internațional;

4.   încurajează Agenția să își continue acțiunile în domeniul medicamentelor orfane; descurajează totuși diminuarea contribuției medicamentelor orfane, cauzată în principal de o modificare a politicii de reduceri a taxelor pentru medicamentele orfane ca urmare a flexibilității prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 297/95 al Consiliului din 10 februarie 1995 privind taxele datorate Agenției Europene pentru Evaluarea Medicamentelor(18), care conduce totuși la (generează) o reducere de 26,25 % în 2007 față de 2006;

5.   subliniază rolul Agenției, de monitorizare a siguranței medicamentelor prin rețeaua de farmacovigilență; solicită totuși îmbunătățirea constantă a nivelului de vigilență;

Deficiențe în gestiunea bugetară cu privire la programul de telematică

6.   ia act de critica CCE, potrivit căreia, la fel ca în exercițiul 2006, nivelul ridicat de reportări pentru cheltuieli administrative a fost cauzat în principal de programul de telematică ; ia act de declarația CCE, potrivit căreia această situație contravine principiului anualității, iar agenția trebuie să asigure o mai bună planificare și monitorizare a punerii în aplicare a programului;

7.   ia act de recomandările CCE că agenția ar trebui să analizeze opțiunea de a utiliza sistemul creditelor diferențiate pentru programul de telematică, care se preta mai bine gestiunii bugetare a unor astfel de programe;

8.   solicită agenției să urmeze cu promptitudine recomandările CCE de a utiliza sistemul creditelor diferențiate pentru programul de telematică; solicită ca Agenția să detalieze acțiunile urmate în raportul anual de activitate 2008;

Deficiențe în procedurile de achiziții publice

9.   ia act de constatările CCE în ceea ce privește procedurile de achiziții , respectiv

   în două cazuri, procedurile alese nu au fost justificate suficient,
   în trei cazuri, metodele de evaluare a criteriilor de preț au fost inadecvate,
   în cazul unei proceduri de achiziții publice organizate în comun cu cinci alte agenții, volumul serviciilor care urmau să fie achiziționate nu fusese identificat în mod corespunzător;

10.   ia act de răspunsurile agenției din care rezultă că

   agenția a stabilit drept criteriu de atribuire o formulă de evaluare obiectivă a prețului, cu efect de la 17 martie 2008;
   în cazul procedurii de achiziții publice comune, estimarea inițială a trebuit reevaluată datorită progreselor tehnice care s-au produs între data definirii serviciilor ce urmează a fi furnizate și lansarea procedurii de achiziții;

11.   solicită agenției să remedieze deficiențele din procedurile de achiziții menționate mai sus și să informeze cu privire la acțiunile întreprinse în raportul anual de activitate 2008;

Progresele înregistrate în asigurarea conformității cu normele privind taxele

12.   observă că, în raportul său anual pe 2006, CCE a constatat că practicile agenției încălcau normele privind taxele din următoarele motive: clienților agenției li se percepea o sumă ce era împărțită în două, costurile agenției și o sumă ce se rambursa raportorilor statelor membre pentru acoperirea propriilor costuri; totodată, raportorii statelor membre nu au prezentat niciodată dovezi complete în ceea ce privește costurile reale;

13.   observă că, în raportul său anual pe 2007, CCE a urmărit acțiunile întreprinse în urma acestor constatări, conchizând că consiliul de administrație al agenției a instituit un grup responsabil cu stabilirea costurilor, care a propus o posibilitate alternativă de remunerare a raportorilor la sfârșitul lui 2007;

14.   insistă, în conformitate cu recomandarea CCE, ca agenția să realizeze noi progrese în rezolvarea acestui aspect și să prezinte detalii în raportul său anual de activitate pe 2008, cu privire la acțiunile ulterioare întreprinse;

o
o   o

15.   pentru alte observații, cu caracter orizontal, care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, face trimitere la Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară și controlul agențiilor europene(19).

(1) JO C 278, 31.10.2008, p. 10.
(2) JO C 311, 5.12.2008, p. 27.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 278, 31.10.2008, p. 10.
(7) JO C 311, 5.12.2008, p. 27.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 278, 31.10.2008, p. 10.
(12) JO C 311, 5.12.2008, p. 27.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(16) JO L 88, 31.3.2009, p. 175.
(17) JO L 378, 27.12.2006, p. 1
(18) JO L 35, 15.2.1995, p. 1.
(19) Texte adoptate, P6_TA(2009)0274.


Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei
PDF 219kWORD 67k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0439/2008 – 2008/2266(DEC))
P6_TA(2009)0267A6-0163/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(2),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației(4), în special articolul 60,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru transport și turism (A6-0163/2009),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind închiderea conturilor Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2007 (C6-0439/2008 – 2008/2266(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(7),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației(9), în special articolul 60,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(10), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru transport și turism (A6-0163/2009),

1.   ia act de conturile anuale finale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației, astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2007;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0439/2008 – 2008/2266(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2007(11),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(12),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației(14), în special articolul 60,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(15), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru transport și turism (A6-0163/2009),

A.   întrucât Curtea de Conturi (CCE) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2007 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 22 aprilie 2008, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2006(16), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, inter alia,

   lua act de insistența CCE ca agenția, în cooperare cu Comisia, să revizuiască listele actuale de onorarii pentru a se asigura că costurile agenției pentru activitățile de certificare sunt justificate și acoperite de onorarii;
   invita agenția și Comisia să revizuiască structura onorariilor agenției, pentru a echilibra costurile și veniturile aferente activităților de certificare;
   lua act de răspunsul agenției că regulamentul privind onorariile și taxele(17), care a intrat în vigoare la 1 iunie 2007, ar trebui să genereze venituri suficiente pentru a acoperi costul activităților de certificare;
   solicita agenției să instituie un sistem eficient de gestionare a creanțelor care să includă, eventual, dobânzi de întârziere,

1.   observă că agenția a dispus de 72 045 000 EUR în credite de angajament și credite de plată de la bugetul 2007;

2.   ia act de observația CCE conform căreia schema de personal pentru 2007 cuprindea 467 de posturi temporare, dar creditele bugetare pentru cheltuielile de personal nu acopereau costurile reale de personal aferente acestor posturi și că, prin urmare, agenția a convenit cu Comisia să reducă numărul de posturi până la maximum 342, dintre care la sfârșitul exercițiului erau ocupate 333;

3.   ia act de răspunsul agenției conform căruia reducerea personalului s-a datorat faptului că în primii doi ani de aplicare a regulamentului privind onorariile și taxele, venitul agenției a fost insuficient pentru a acoperi cheltuielile prevăzute; ia act de faptul că agenția face trimitere la un plan de politică de personal pentru 2008-2010, convenit împreună cu Comisia, în care se reflectă reducerea personalului;

4.   observă că dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli evidențiat în rezoluția anterioară privind descărcarea de gestiune a generat necesitatea reducerii cu 25 % a efectivelor de personal planificate, de la 467 la maximum 342 de posturi;

5.   se așteaptă ca, în conturile sale anuale pentru exercițiul financiar 2008, agenția să precizeze în ce măsură se poate ajunge la un echilibru între costuri și venituri în cazul activităților de certificare prin punerea în aplicare a noului regulament privind onorariile și taxele;

6.   ia act de criticile CCE referitoare la faptul că modificările de personal ale agenției din 2007 nu au fost reflectate în schema de personal, care nu a fost modificată corespunzător;

7.   sprijină întru totul recomandarea CCE ca agenția să își verifice cu atenție coerența previziunilor de cheltuieli, care stau la baza deciziilor autorității bugetare, în special în ceea ce privește costurile de personal; solicită agenției să se asigure că schema de personal corespunde situației reale;

8.   ia act de dezacordul dintre CCE și agenție cu privire la calcularea unei sume de 14 900 000 EUR, reprezentând venituri alocate, primită de agenție în 2007 pentru a acoperi costuri de certificare viitoare; ia act de opinia CCE conform căreia agenția a inclus în mod eronat în calculul său onorarii percepute în temeiul regulamentului anterior privind onorariile și taxele; ia act de explicația oferită de agenție, și anume că avea dreptul să includă onorariile respective în calculul său în conformitate cu regulamentul de bază;

9.   ia act de criticile CCE cu privire la o serie de proceduri de achiziții publice auditate; ia act de faptul că CCE a constatat că, în cazul unei proceduri, ofertanții au primit informații incomplete privind criteriile de atribuire, iar evaluarea ofertelor a fost lipsită de transparență; ia act de afirmația CCE conform căreia în trei cazuri s-a aplicat procedura restrânsă, deși ar fi trebuit organizată o procedură deschisă de ofertare, deoarece valoarea globală a serviciilor depășea pragul corespunzător;

10.   solicită agenției să își respecte promisiunea exprimată în răspunsurile sale de a respecta cu strictețe normele privind achizițiile publice și de a acorda o atenție deosebită furnizării de informații clare potențialilor ofertanți;

11.   îndeamnă Comisia să se asigure că agenția menține pe viitor o disciplină financiară strictă și respectă întotdeauna bugetele convenite;

12.   pentru alte observații, cu caracter orizontal, care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, face trimitere la Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară și controlul agențiilor europene(18).

(1) JO C 278, 31.10.2008, p. 16.
(2) JO C 311, 5.12.2008, p. 20.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 79, 19.3.2008, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 278, 31.10.2008, p. 16.
(7) JO C 311, 5.12.2008, p. 20.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 79, 19.3.2008, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 278, 31.10.2008, p. 16.
(12) JO C 311, 5.12.2008, p. 20.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 79, 19.3.2008, p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(16) JO L 88, 31.3.2009, p. 201.
(17) Regulamentul (CE) nr. 593/2007 al Comisiei (JO L 140, 1.6.2007, p. 3).
(18) Texte adoptate, P6_TA(2009)0274.


Descărcarea de gestiune 2007: Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (FRONTEX)
PDF 301kWORD 86k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0445/2008 – 2008/2272(DEC))
P6_TA(2009)0268A6-0166/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(2),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 - C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–   având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 privind evaluarea și dezvoltarea viitoare a agenției FRONTEX și a sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)(4),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene(5), în special articolul 30,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(6), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0166/2009),

1.   acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007 (C6-0445/2008 – 2008/2272(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre pentru exercițiul financiar 2007(7),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(8),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 - C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(9), în special articolul 185,

–   având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 privind evaluarea și dezvoltarea viitoare a agenției FRONTEX și a sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)(10),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene(11), în special articolul 30,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(12), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0166/2009),

1.   ia act de conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0445/2008 – 2008/2272(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre pentru exercițiul financiar 2007(13),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile agenției(14),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 - C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(15), în special articolul 185,

–   având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 privind evaluarea și dezvoltarea viitoare a agenției FRONTEX și a sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)(16),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene(17), în special articolul 30,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(18), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0166/2009),

A.   întrucât Curtea de Conturi (CCE) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2007 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 22 aprilie 2008, Parlamentul a acordat directorului executiv al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agenției aferent exercițiului financiar 2006(19) și, inter alia,

   lua act de observația CCE din raportul său pe 2006 conform căreia, în ceea ce privește exercițiul 2006, rata de angajare a fost de 85%, rata reportărilor a depășit 70 % per ansamblu și a fost de aproape 85% pentru cheltuielile de funcționare, iar transferurile de credite între capitole sau titluri în timpul exercițiului au depășit plafonul total de 10% prevăzut în Regulamentul financiar, și, prin urmare, principiul bugetar al specificității nu a fost respectat cu strictețe;
   invita agenția să-și amelioreze gestiunea financiară, în special în ceea ce privește creșterea bugetului său aferent exercițiilor financiare 2007 și 2008;

C.   întrucât 2007 a fost al doilea exercițiu complet de funcționare a Agenției,

1.   constată că bugetul 2007 al agenției (42 100 000 EUR) a fost majorat de peste două ori față de bugetul 2006 (19 200 000 EUR);

2.   ia act de critica formulată de CCE potrivit căreia angajamentele reportate în 2008 și aparținând acordurilor de subvenționare aferente activităților operaționale s-au ridicat la 18 400 000 EUR și că o parte substanțială din aceste angajamente au avut la bază estimări excesive ale costurilor;

3.   recunoaște faptul, evidențiat în răspunsurile agenției înaintate CCE, că în cazul agenției, estimările costurilor sunt deosebit de complexe deoarece agenția se bazează pentru operațiunile sale pe echipamente furnizate de statele membre;

4.   constată că agenția a instituit un inventar centralizat al echipamentelor tehnice (CRATE) pentru materialele din statele membre care pot fi utilizate în timpul operațiunilor; constată că CRATE este conectat la o metodă comună de calcul al costurilor care ar trebui să conducă la o alocare mai eficientă a resurselor bugetare;

5.   este îngrijorat de constatarea CCE potrivit căreia, deoarece nu există o politică de trezorerie, cantitatea mare de numerar păstrată de agenție rămâne neutilizată în conturi bancare cu dobânzi extrem de scăzute; constată că, potrivit conturilor (bilanțului), agenția deținea, la 31 decembrie 2007, 32 600 000 EUR în numerar și echivalent de numerar;

6.   ia act de răspunsul agenției potrivit căruia aceasta va încerca să negocieze alți termeni cu banca sa și va verifica dacă alte bănci oferă condiții mai bune;

7.   îndeamnă agenția să adopte o politică de trezorerie și să prezinte, în raportul său general pe 2008, informații despre acțiunile întreprinse și rezultatele obținute;

Măsuri luate ca urmare a descărcării de gestiune 2006

8.   reamintește că exercițiul financiar 2006 a fost primul exercițiu în care agenția a fost autonomă din punct de vedere financiar și a făcut obiectul procedurii de descărcare de gestiune;

9.   regretă faptul că CCE, în raportul său anual pe 2007, a constatat mai multe deficiențe pe care le evidențiase deja în raportul său anual pe 2006, în special:

   un nivel ridicat de reportări și anulări: aproape 70 % din creditele disponibile pentru 2007 nu au fost cheltuite;
   angajamente juridice contractate înaintea angajamentelor bugetare;
   proceduri de recrutare care, potrivit CCE, nu erau în conformitate cu normele, în special cu principiul egalității de tratament, deoarece numărul minim de ani de experiență solicitat pentru un anumit post era diferit de cel convenit între agenții și Comisie;

10.   ia act de răspunsul agenției cu privire la nivelul ridicat de reportări, în care aceasta explică că acest lucru s-a datorat în parte punerii la dispoziție de către Comisie în iunie 2007 a unui cuantum de 7 000 000 EUR pentru operațiuni maritime care implicau punerea la dispoziție de nave și aeronave de către statele membre, operațiuni care sunt complexe și necesită mult timp, drept urmare angajamentele s-au putut contracta abia spre sfârșitul lui 2007;

11.   este, cu toate acestea, îngrijorat de nivelul ridicat de reportări constatat de CCE și cere agenției să soluționeze această problemă semnalată de Curte încă din raportul său pe 2006; subliniază faptul că rezerva de 19 900 000 EUR din bugetul 2007 al agenției a fost eliberată doar în iunie 2007; ia act de răspunsurile agenției cu privire la acest aspect;

12.   invită agenția să soluționeze problemele recurente constatate de CCE în ceea ce privește sistemul său de angajamente;

13.   este satisfăcut de faptul că agenția a adoptat un plan de acțiune în 2008 pentru a soluționa deficiențele din sistemul său de angajamente; constată că planul de acțiune include, printre altele, fixarea, pentru statele membre, a unor termene limită pentru ca acestea să-i transmită agenției estimările bugetare privind cofinanțarea lor, cu scopul de a stabili cuantumul final al subvențiilor în vederea evitării semnăturilor ex-post;

14.   invită agenția să prezinte rapoarte privind rezultatele obținute prin planul de acțiune în raportul său general pe 2008;

15.   consideră că există o legătură între forma specifică a cooperării între agenție și statele membre, prin care statele membre ar trebui să pună la dispoziția agenției echipamente pentru operațiunile sale, și deficiențele evidențiate de CCE cu privire la planificarea bugetară, în special estimarea costurilor, și execuția bugetului, mal ales reportările și problema semnăturilor ex-post;

16.   reamintește faptul că Parlamentul, în Rezoluția sa menționată anterior din 18 decembrie 2008:

   (a) a invitat agenția să transmită Parlamentului și Consiliului un raport privind utilizarea efectivă și disponibilitatea reală a materialelor din partea statelor membre, scoțând în evidență eventualele dificultăți întâmpinate;
   (b) a invitat statele membre ca, în cazul în care disponibilitatea insuficientă a resurselor persistă, să adopte o decizie rapidă de modificare substanțială a mărimii bugetului agenției pentru a-i permite să își îndeplinească misiunea și, eventual, să examineze aspectele legale implicate de închirierea și/sau achiziționarea pe viitor a materialelor pentru acest scop;
   (c) a reamintit faptul că Parlamentul, în calitate de componentă a autorității bugetare, a majorat deja bugetul agenției pentru a asigura execuția corectă a acestuia și adaptarea lui la schimbările intervenite la nivelul funcțiilor agenției;

17.   invită agenția să își îmbunătățească gestiunea financiară ținând seama de observațiile CCE și constată că agenția, în răspunsurile sale adresate CCE a evidențiat forma specifică de cooperare dintre agenție și statele membre prin care agenția se bazează pe echipamente furnizate de statele membre pentru operațiunile sale;

18.   este hotărât să monitorizeze îndeaproape impactul pe care cooperarea agenției cu statele membre îl are asupra gestiunii sale financiare viitoare;

19.   regretă faptul că agenția a fost nevoită să aplice proceduri de recrutare care nu au fost integral în conformitate cu dispozițiile generale de punere în aplicare a Statutului funcționarilor pentru a atrage specialiști cu calificări înalte;

20.   constată că, în ceea ce privește recrutarea, agenția nu acceptă criticile formulate de CCE potrivit cărora nu a respectat principiul egalității de tratament, deoarece numărul minim de ani de experiență profesională necesar pentru un anumit post a fost diferit de cel convenit între Comisie și agenții; ia act de faptul că agenția consideră că practicile sale respectă normele și că a fost nevoită să atragă personal cu calificări înalte în condiții dificile; observă că Statutul funcționarilor prevede ca agențiile comunitare să își adopte dispozițiile generale de aplicare (DGA) de comun acord cu Comisia; ia act de faptul că Comisia a elaborat decizii-model pentru DGA; constată că Comisia nu a luat deocamdată o decizie privind proiectul de DGA depus de agenție; invită agenția ca, în conformitate cu recomandarea Consiliului, să respecte cu strictețe criteriile de recrutare prevăzute în Statutul funcționarilor pentru a asigura egalitatea de tratament în ceea ce privește anii de experiență profesională solicitați pentru un anumit post;

21.   invită agenția să-și amelioreze gestiunea financiară, în special ținând seama de creșterea bugetelor sale pe 2008 și 2009;

o
o   o

22.   pentru alte observații, cu caracter orizontal, care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, face trimitere la Rezoluţia sa din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară şi controlul agenţiilor UE(20).

(1) JO C 278, 31.10.2008, p. 7.
(2) JO C 311, 5.12.2008, p. 34.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) Texte adoptate, P6_TA(2008)0633.
(5) JO L 349, 25.11.2004, p. 1.
(6) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(7) JO C 278, 31.10.2008, p. 7.
(8) JO C 311, 5.12.2008, p. 34.
(9) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(10) Texte adoptate, P6_TA(2008)0633.
(11) JO L 349, 25.11.2004, p. 1.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO C 278, 31.10.2008, p. 7.
(14) JO C 311, 5.12.2008, p. 34.
(15) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(16) Texte adoptate, P6_TA(2008)0633.
(17) JO L 349, 25.11.2004, p. 1.
(18) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(19) JO L 88, 31.3.2009, p. 226.
(20) Texte adoptate, P6_TA(2009)0274.


Descărcarea de gestiune 2007: Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC)
PDF 282kWORD 66k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0441/2008 – 2008/2268(DEC))
P6_TA(2009)0269A6-0170/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2007, precum și răspunsurile centrului(2),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor(4), în special articolul 23,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0170/2009),

1.   acordă directorului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului centrului aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2007 (C6-0441/2008 – 2008/2268(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2007, precum și răspunsurile centrului(7),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor(9), în special articolul 23,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(10), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

1.   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0170/2009),

1.   ia act de conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2007;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0441/2008 – 2008/2268(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2007(11),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor pentru exercițiul financiar 2007, precum și răspunsurile centrului(12),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor(14), în special articolul 23,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(15), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A6-0170/2009),

A.   întrucât Curtea de Conturi (CCE) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2007 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 22 aprilie 2008, Parlamentul a acordat directorului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului centrului aferent exercițiului financiar 2006(16), și, printre altele, a luat act de observația CCE din raportul său anual pe 2006 potrivit căreia aproape 45% din angajamentele contractate în timpul exercițiului au fost reportate, iar în a doua jumătate a exercițiului 2006 s-au efectuat numeroase transferuri datorate în principal estimărilor inexacte cu privire la necesitățile de personal, fără informarea în timp util a consiliului de administrație al centrului,

1.   observă că bugetul centrului a fost majorat de la 17 100 000 EUR în 2006 la 28 900 000 EUR în 2007;

2.   consideră că centrul este o instituție importantă pentru consolidarea și dezvoltarea supravegherii bolilor la nivel european, pentru evaluarea și comunicarea amenințărilor actuale și emergente la adresa sănătății umane, reprezentate de bolile infecțioase;

3.   constată cu satisfacție că centrul a putut să dezvolte o serie considerabilă de produse și servicii în 2007 privind epidemiologia, supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile, precum și să publice o varietate de rapoarte științifice;

4.   constată că, în 2006, rata reportărilor a fost de aproape 45% și că nu s-au adus îmbunătățiri majore în 2007 când rata reportărilor a fost aproape de 43%, ceea ce demonstrează dificultățile centrului la execuția bugetului;

5.   ia act, în plus, de observația CCE potrivit căreia la nivelul amendamentelor bugetare s-au constatat deficiențe cu ocazia monitorizării execuției bugetului;

6.   este preocupat de concluzia CCE conform căreia această situație contravine principiilor anualității și specificității;

7.   ia act de observația CCE că, deși programul de lucru al centrului pe 2007 a fost bazat pe activități, amendamentele bugetare nu au fost însoțite de o evaluare a impactului lor asupra programului de lucru și asupra realizării obiectivelor;

8.   este satisfăcut de răspunsul centrului, potrivit căruia acesta își actualizează programul de lucru în eventualitatea unor amendamente bugetare începând din 2008;

9.   ia act de criticile CCE privind fiabilitatea redusă a inventarului alcătuit în formatul unor foi de calcul;

10.   este satisfăcut că, între timp, centrul a implementat un nou sistem de inventariere a activelor, care va fi utilizat pentru închiderea conturilor pe 2008;

11.   este îngrijorat de observația CCE că centrul a plătit 500 000 EUR pentru lucrări de renovare a clădirilor închiriate pentru uz propriu și că, la fel ca în 2006, deciziile privind aceste lucrări au fost luate direct de centru și de proprietar fără a se specifica natura lucrărilor, termenele limită și condițiile de plată; constată că, potrivit CCE, această practică nu a respectat Regulamentul financiar și a contravenit principiului economiei;

12.   invită centrul să își alinieze de urgență practicile cu Regulamentul financiar și cu principiul economiei și să prezinte rapoarte cu privire la acțiunile întreprinse în urma observațiilor CCE din raportul acesteia privind gestiunea bugetară și financiară 2008;

13.   constată progresele înregistrate în aplicarea planului de recrutare al centrului, dar subliniază că trebuie să se intensifice eforturile pentru angajarea întregului personal;

Măsurile luate ca urmare a procedurilor anterioare de descărcare de gestiune

14.   constată că, la fel ca în 2006, CCE a depistat deficiențe în cadrul execuției bugetului, în special un nivel ridicat de credite reportate;

15.   invită centrul să întreprindă acțiunile necesare în urma recomandărilor CCE, în special în ceea ce privește execuția bugetului și să prezinte rapoarte cu privire la acestea și la rezultatele obținute, în cadrul raportului anual viitor pentru 2008;

o
o   o

16.   pentru alte observații, cu caracter orizontal, care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, face trimitere la Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară și controlul agențiilor europene(17).

(1) JO C 278, 31.10.2008, p. 48.
(2) JO C 311, 5.12.2008, p. 122.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 278, 31.10.2008, p. 48.
(7) JO C 311, 5.12.2008, p. 122.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 278, 31.10.2008, p. 48.
(12) JO C 311, 5.12.2008, p. 122.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(16) JO L 88, 31.3.2009, p. 126.
(17) Texte adoptate, P6_TA(2009)0274.


Descărcarea de gestiune 2007: Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie
PDF 285kWORD 64k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0431/2008 – 2008/2258(DEC))
P6_TA(2009)0270A6-0175/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile observatorului(2),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie(4), în special articolul 15,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0175/2009),

1.   acordă directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului observatorului aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2007 (C6-0431/2008 – 2008/2258(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile observatorului(7),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie(9), în special articolul 15,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(10), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0175/2009),

1.   ia act de conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2007;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0431/2008 – 2008/2258(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2007(11),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile observatorului(12),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie(14), în special articolul 15,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(15), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A6-0175/2009),

A.   întrucât Curtea de Conturi (CCE) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2007 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 22 aprilie 2008, Parlamentul a acordat directorului Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului observatorului aferent exercițiului financiar 2006(16), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, a luat act, inter alia, de următoarele obiective strategice din programele de lucru ale observatorului pentru 2007 și pentru perioada 2007-2009:

   dezvoltarea verificării ex-post a tranzacțiilor financiare;
   dezvoltarea unor capacități interne de evaluare a riscurilor și de audit intern;
   dezvoltarea unor instrumente și proceduri pentru gestionarea integrată a resurselor și promovarea sinergiilor externe, în special cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (AESM), care are și ea sediul la Lisabona;
   aplicarea unei politici de resurse umane mai structurate și mai eficiente;
   finalizarea cu succes a mutării la noul sediu din Lisabona,

1.   ia act de observația CCE potrivit căreia linia bugetară pentru operațiunile IT s-a majorat cu mai mult de 80 % în bugetul final adoptat în octombrie 2007, în comparație cu bugetul inițial pentru 2007, adoptat în decembrie 2006;

2.   ia act de explicația observatorului potrivit căreia nevoile suplimentare de echipamente IT au fost cunoscute numai în trimestrul al treilea al anului 2007, când s-au stabilit programul pentru mutarea observatorului în noul sediu și nevoile de ordin tehnic;

3.   ia act de constatarea CCE privind existența unui dezacord între observator și Norvegia în legătură cu participarea financiară a acesteia din urmă în cadrul observatorului, motivul fiind o diferență existentă în formula de calcul prevăzută în acordul semnat inițial și aplicat de observator și acordul publicat în Jurnalul Oficial, aplicat de Norvegia; ia act de observația CCE potrivit căreia, din cauza formulelor diferite utilizate, observatorul a calculat o contribuție cu aproximativ 80 000 EUR mai mare decât contribuția calculată de Norvegia;

4.   își exprimă satisfacția în legătură cu informațiile furnizate de observator raportorului, potrivit cărora s-a ajuns deja la un compromis în urma căruia Norvegia a efectuat o plată excepțională de 34 230 EUR și a acceptat să renunțe la surplusul curent al contribuției sale în cadrul observatorului, corespunzător sumei rămase din diferența menționată mai sus ce decurge din execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2007; în plus, metoda de calcul a observatorului va fi aplicată pentru 2008, iar metoda de calcul a Norvegiei începând cu 2009;

5.   ia act de faptul că directorul observatorului a preluat rolul de coordonator al rețelei agențiilor de la 1 martie 2008 până la 28 februarie 2009;

Măsurile luate ca urmare a procedurilor anterioare de descărcare de gestiune

6.   remarcă, din raportul anual de activitate al observatorului pentru 2007, că acesta a stabilit procedurile și instrumentele pentru o supraveghere și verificări ex-post regulat şi, totodată, a dezvoltat mecanismele de management al resurselor umane, în special prin crearea unui portal al resurselor umane pe intranetul observatorului, care include informații privind regulile și procedurile aplicabile;

7.   salută faptul că observatorul cooperează îndeaproape cu EMSA, de asemenea cu sediul la Lisabona, pentru utilizarea în comun a localurilor, infrastructurilor și serviciilor; constată că mutarea în noul sediu este prevăzută pentru primul trimestru al anului 2009;

o
o   o

8.   pentru alte observații, cu caracter orizontal, care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, face trimitere la Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară și controlul agențiilor europene(17).

(1) JO C 278, 31.10.2008, p. 67.
(2) JO C 311, 5.12.2008, p. 164.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 376, 27.12.2006, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 278, 31.10.2008, p. 67.
(7) JO C 311, 5.12.2008, p. 164.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 376, 27.12.2006, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 278, 31.10.2008, p. 67.
(12) JO C 311, 5.12.2008, p. 164.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 376, 27.12.2006, p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(16) OJ L 88, 31.3.2009, p. 134.
(17) Texte adoptate, P6_TA(2009)0274.


Descărcare de gestiune 2007: Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale CEDEFOP
PDF 214kWORD 55k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0427/2008 – 2008/2254(DEC))
P6_TA(2009)0271A6-0177/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile centrului(2),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înființarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(4), în special articolul 12a,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0177/2009),

1.   acordă directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului centrului aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2007 (C6-0427/2008 – 2008/2254(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile centrului(7),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înființarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(9), în special articolul 12a,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(10), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0177/2009),

1.   ia act de conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2007;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0427/2008 – 2008/2254(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2007(11),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile centrului(12),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975 privind înființarea Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(14), în special articolul 12a,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(15), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0177/2009),

A.   întrucât Curtea de Conturi (CCE) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2007 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 22 aprilie 2008, Parlamentul a acordat directorului Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului centrului aferent exercițiului financiar 2006(16), iar în rezoluția care însoțea decizia de descărcare de gestiune, inter alia, atrăgea atenția asupra observațiilor CCE privind proporția ridicată a reportărilor și anulărilor, privind absența unei proceduri adecvate de inventariere pentru identificarea, înregistrarea și capitalizarea activelor, privind documentația incompletă referitoare la procesele de control intern și privind unele probleme legate de procedura de achiziții,

1.   felicită centrul pentru faptul că, spre deosebire de exercițiile anterioare, a primit o declarație de asigurare fără rezerve din partea CCE pentru exercițiul financiar 2007, nu doar în ceea ce privește conturile, ci și în ceea ce privește operațiunile subiacente;

2.   ia act de observația CCE conform căreia deseori obiectivele și indicatorii de performanță nu au fost măsurabili, deși programul de lucru al centrului pentru 2007 includea obiective specifice pentru fiecare activitate și descria detaliat rezultatele care urmau a fi obținute; este de acord cu CCE că, în această situație, rezultatele sunt dificil de evaluat;

3.   remarcă faptul că centrul lucrează la o formulare mai exactă a obiectivelor și a indicatorilor de performanță și că a început să întocmească bugetul pe activități începând cu exercițiul financiar 2008;

4.   sprijină recomandarea CCE ca centrul să își definească obiective precise și să stabilească, în programarea sa, corelații clare între obiective și resursele bugetare necesare pentru atingerea lor;

5.   solicită centrului să prezinte, în raportul său anual de activitate pe 2008, măsurile luate ca urmare a recomandărilor CCE;

6.   pentru alte observații, cu caracter orizontal, care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, face trimitere la Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară și controlul agențiilor europene(17).

(1) JO C 278, 31.10.2008, p. 45.
(2) JO C 311, 5.12.2008, p. 130.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 39, 13.2.1975, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 278, 31.10.2008, p. 45.
(7) JO C 311, 5.12.2008, p. 130.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 39, 13.2.1975, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 278, 31.10.2008, p. 45.
(12) JO C 311, 5.12.2008, p. 130.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 39, 13.2.1975, p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(16) JO L 88, 31.3.2009, p. 109.
(17) Texte adoptate, P6_TA(2009)0274.


Descărcarea de gestiune 2007: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene
PDF 279kWORD 62k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007 (C6-0434/2008 – 2008/2261(DEC))
P6_TA(2009)0272A6-0178/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile centrului(2),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(4), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(5), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0178/2009),

1.   acordă directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului centrului aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007 (C6-0434/2008 – 2008/2261(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(6),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile centrului(7),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(9), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(10), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0178/2009),

1.   ia act de conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, astfel cum sunt anexate la raportul Curții de Conturi;

2.   aprobă închiderea conturilor Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007 (C6 0434/2008 – 2008/2261(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(11),

–   având în vedere raportul Curții de Conturi privind conturile anuale finale ale Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile centrului(12),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 februarie 2009 (5588/2009 – C6-0060/2009),

–   având în vedere Tratatul CE, în special articolul 276,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(14), în special articolul 14,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002(15), în special articolul 94,

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0178/2009),

A.   întrucât Curtea de Conturi (CCE) a declarat că a obținut asigurări rezonabile cu privire la fiabilitatea conturilor anuale pentru exercițiul financiar 2007 și cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

B.   întrucât, la 22 aprilie 2008, Parlamentul a acordat directorului Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului centrului aferent exercițiului financiar 2006(16), iar în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune, inter alia,

–   lua act de observația CCE din raportul său pentru 2006 potrivit căreia surplusul bugetar acumulat pe 2006 era de 16,9 milioane EUR și de faptul că în 2007 centrul urma să restituie 9,3 milioane EUR clienților săi; a fost de acord cu poziția CCE potrivit căreia această acumulare de surplusuri a sugerat că metoda de stabilire a prețurilor traducerilor sale nu a fost suficient de exactă;

–   își exprima speranța găsirii unei soluții rapide la chestiunea plății contribuției angajatorului la regimul de pensii,

1.   ia act de observația CCE potrivit căreia auditul procedurilor de achiziții publice a relevat că evaluarea criteriilor de atribuire nu a fost documentată în mod adecvat având în vedere că lipsea o analiză a raportului costuri/beneficii a diferitelor alternative propuse pentru a justifica alegerea finală;

2.   ia act de faptul că CCE a considerat că într-una din șase proceduri de recrutare auditate, nu a fost asigurată transparența procedurii, CCE depistând anomalii în documentație într-una din șase proceduri de recrutare auditate;

3.   ia act de disponibilitatea centrului de a întreprinde acțiunile necesare în urma problemelor constatate de CCE în ceea ce privește procedurile de achiziții publice și de recrutare și de a-și adapta în consecință procedurile;

4.   invită centrul să prezinte în raportul său de activitate pe 2008 informații privind acțiunile întreprinse și rezultatele obținute;

Măsuri luate ca urmare a procedurilor anterioare de descărcare de gestiune

5.   constată că, în 2007, centrul a rambursat 9 300 000 EUR clienților săi din rezultatul reportat din exercițiile financiare anterioare;

6.   nu poate accepta faptul că, deși acest aspect a fost evidențiat de-a lungul mai multor ani în rezoluțiile de descărcare de gestiune, nu s-a găsit încă o soluție la conflictul dintre centru și Comisie în ceea ce privește cota de contribuție a angajatorului la regimul de pensii pentru personal;

7.   constată că centrul a creat o rezervă pentru a acoperi eventualitatea acestei plăți și că pentru 2007 această rezervă este de 2 228 928 EUR;

8.   insistă asupra necesității imediate a găsirii unei soluții de către Comisie și centru la acest diferend privind contribuția la regimul de pensii pentru personal; solicită centrului să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatul negocierilor;

o
o   o

9.   pentru alte observații, cu caracter orizontal, care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, face trimitere la Rezoluția sa din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară și controlul agențiilor europene(17).

(1) JO C 278, 31.10.2008, p. 42.
(2) JO C 311, 5.12.2008, p. 116.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 278, 31.10.2008, p. 42.
(7) JO C 311, 5.12.2008, p. 116.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 278, 31.10.2008, p. 42.
(12) JO C 311, 5.12.2008, p. 116.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 314, 7.12.1994, p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(16) JO L 88, 31.3.2009, p. 118.
(17) Texte adoptate, P6_TA(2009)0274.


Descărcarea de gestiune 2007: Consiliul
PDF 428kWORD 107k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007, Secțiunea II - Consiliul (C6-0417/2008 – 2008/2277(DEC))
P6_TA(2009)0273A6-0150/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(1),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0417/2008)(2),

–   având în vedere raportul anual al Consiliului, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere Decizia nr. 190/2003 a Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună privind rambursarea cheltuielilor de deplasare ale delegaților membrilor Consiliului(6),

–   având în vedere Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(7),

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0150/2009),

1.   amână decizia de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului aferent exercițiului financiar 2007;

2.   își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2007, Secțiunea II – Consiliul (C6-0417/2008 – 2008/2277(DEC))

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2007(8),

–   având în vedere conturile anuale finale ale Comunităților Europene pentru exercițiul financiar 2007 - Volumul I (C6-0417/2008)(9),

–   având în vedere raportul anual al Consiliului, prezentat autorității care acordă descărcarea de gestiune, referitor la auditurile interne efectuate în 2007,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2007, însoțit de răspunsurile instituțiilor(10),

–   având în vedere Declarația de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(11),

–   având în vedere articolul 272 alineatul (10) și articolele 274, 275 și 276 din Tratatul CE,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(12), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–   având în vedere Decizia nr. 190/2003 a Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună privind rambursarea cheltuielilor de deplasare ale delegaților membrilor Consiliului(13),

–   având în vedere Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(14) (AII),

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A6-0150/2009),

A.   întrucât Consiliul refuză să pună la dispoziția Parlamentului întregul său document privind execuția bugetului și întregul său raport anual de activitate, punându-i la dispoziție doar raportul anual de activitate întocmit de auditorul său intern;

B.   întrucât Consiliul refuză să participe la orice reuniune oficială cu Parlamentul pe tema descărcării sale de gestiune;

C.   întrucât concluziile Consiliului European de la Köln din 3-4 iunie 1999 luau în considerare posibilitatea acordării de capacități operaționale Consiliului în domeniul unei politici europene de securitate și apărare comune (PESAC) consolidate;

D.   întrucât în Decizia sa nr. 190/2003, Consiliul afirmă foarte clar că execută credite în domeniul politicii externe și de securitate comune (PESC) în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene și, în special, că "Secretarul General al Consiliului/Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă și de Securitate Comună [...], asistat de Secretarul General adjunct, deține responsabilitatea deplină a gestionării creditelor de la Secțiunea a II-a - Consiliul - a bugetului general al Uniunii Europene și ia toate măsurile necesare pentru a asigura gestionarea eficientă a acestora. Acesta execută creditele în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene";

E.   întrucât Decizia 2004/197/PESC a Consiliului(15) din 23 februarie 2004 a instituit un mecanism de gestionare a finanțării costurilor comune ale operațiunilor UE care au implicații militare sau de apărare, intitulat ATHENA, iar această decizie, împreună cu Decizia 2004/582/CE a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți la nivel de Consiliu din 28 aprilie 2004 privind privilegiile și imunitățile acordate ATHENA(16) creează un mecanism de gestionare a finanțării costurilor comune ale operațiunilor UE care au implicații militare și de apărare, îi acordă privilegii și imunități și acordă puteri operaționale Consiliului;

F.   întrucât Decizia 2000/178/PESC a Consiliului din 28 februarie 2000 privind regimul aplicabil experților naționali în domeniul militar detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului pe perioada de interimat(17) și Decizia 2001/80/PESC a Consiliului din 22 ianuarie 2001 de instituire a Statului Major al Uniunii Europene(18) precizează că cheltuielile generate de detașarea experților militari se înscriu în bugetul Consiliului;

G.   întrucât raportul anual al Consiliului privind aspectele principale și opțiunile de bază ale PESC, prezentat Parlamentului în aplicarea punctului 43 din AII, se limitează din punctul de vedere al domeniului de aplicare la descrierea activităților din cadrul PESC, cum ar fi pozițiile comune, acțiunile comune și deciziile de aplicare,

1.   constată că în 2007 Consiliul a avut credite de angajament disponibile în valoare totală de 650 milioane EUR (2006: 626 milioane EUR), cu o rată de utilizare de 81,89%, mai mică decât rata din 2006 (91,79%) și sub media ratelor celorlalte instituții (93,82%);

2.   își reafirmă poziția adoptată în Rezoluția sa din 25 aprilie 2002 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2000 potrivit căreia "[...] Parlamentul European și Consiliul nu au controlat în trecut execuția secțiunilor lor respective din buget; consideră că, având în vedere natura operațională tot mai mare a cheltuielilor finanțate din bugetul administrativ al Consiliului în domeniile afacerilor externe, politicii de securitate și apărare, justiției și afacerilor interne, ar trebui să se clarifice domeniul de aplicare al acestui acord pentru a se face o distincție între cheltuielile administrative tradiționale și operațiunile din aceste noi domenii de politică"(19);

3.   respinge sugestia Consiliului potrivit căreia faptul că Parlamentul și Consiliul nu și-au controlat în trecut execuția secțiunilor lor respective din buget a fost ca urmare a unei convenții tacite; consideră că, având în vedere natura din ce în ce mai operațională a cheltuielilor Consiliului, aceste cheltuieli ar trebui controlate în același mod ca cele ale celorlalte instituții, ca parte din procedura de descărcare de gestiune prevăzută la articolul 276 din tratat;

4.   își reiterează poziția exprimată la punctul 3 din Rezoluția sa din 22 aprilie 2008 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006, și anume: "regretă că, spre deosebire de celelalte instituții, Consiliul nu prezintă Parlamentului European un raport anual de activitate, invocând acordul tacit din 1970 [...] și absența unor dispoziții în acest sens în Regulamentul financiar; invită Consiliul să își reexamineze decizia de a nu publica și de a nu transmite Parlamentului un raport de activitate necesar pentru a-l responsabiliza mai mult în fața publicului larg și a contribuabililor"(20); reamintește că această afirmație este consecventă cu punctele 44 și 45 din Rezoluția sa din 19 februarie 2008 privind transparența financiară(21); solicită Consiliului să își reanalizeze decizia de a nu-și publica raportul anual de activitate pe pagina sa de internet;

5.   își reiterează poziția exprimată la punctul 12 din Rezoluția sa din 24 aprilie 2007 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2005, și anume: "solicită o transparență maximă în domeniul politicii externe și de securitate comună (PESC); solicită Consiliului să se asigure că, în conformitate cu punctul 42 din Acordul interinstituțional [...], nicio cheltuială operațională legată de PESC nu apare în bugetul Consiliului; își rezervă dreptul de a lua măsurile necesare, atunci când este cazul, în eventualitatea în care acordul nu este respectat"(22);

6.   cere Consiliului să indice natura exactă a cheltuielilor, la fiecare articol și post în parte din cadrul titlului 3 (Cheltuieli care decurg din realizarea de către instituție a misiunilor sale specifice) pentru a permite Parlamentului să verifice faptul că nicio cheltuială din execuția bugetului Consiliului nu este de natură operațională, în conformitate cu AII;

7.   își reiterează poziția exprimată la punctul 58 din Rezoluția din 23 mai 2007 privind raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind principalele aspecte și opțiunile fundamentale în domeniul PESC, inclusiv implicațiile financiare pentru bugetul general al Uniunii Europene – 2005(23), și anume: "consideră că, până în prezent, o evaluare veritabilă a implicațiilor financiare pentru bugetul UE a fost împiedicată de o lipsă de informații proactive din partea Consiliului, [...]; consideră că, o dată cu semnarea noului Acord interinstituțional, a sosit clipa să se pună în aplicare atât litera, cât și spiritul acestor dispoziții, care au fost clar formalizate";

8.   consideră că planificarea, pregătirea și controlarea unei operațiuni de către personalul secretariatului Consiliului responsabil de PESC constituie elemente de bază și fundamentale ale operațiunii și că aceste activități sunt desfășurate în cadrul unei politici și al unor operațiuni, mai degrabă decât ca parte din activitatea normală a secretariatului Consiliului;

9.   este uimit să constate că o parte substanțială (până la 66%) din linia bugetară 2202 a fost transferată de la interpretare la deplasări în cadrul PESC/PESA; constată că în 2006 această valoare era de 12 672 984 EUR și cere să fie informat cu privire la valoarea aceleiași linii bugetare pentru 2007; solicită, pentru o mai mare transparență, crearea unei linii bugetare adecvate pentru aceste scopuri;

10.   solicită transparență în ceea ce privește cheltuielile aferente coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului;

11.   solicită Consiliului să-i prezinte o evaluare ex-post a fiecărei acțiuni din cadrul PESA;

12.   își reconfirmă poziția exprimată la punctul 47 din Rezoluția sa din 23 mai 2007, menzionata anterior, și anume: "își reafirmă dezamăgirea [...] pentru faptul că Consiliul se limitează numai la a informa Parlamentul și la a înainta o listă descriptivă privind activitățile PESC efectuate în anul anterior, care este inclusă de însuși Consiliul în preambulul rapoartelor anuale, în loc să consulte într-adevăr Parlamentul, la începutul fiecărui an, cu privire la aspectele principale și opțiunile fundamentale care vor fi făcute pentru acel an, inclusiv cu privire la implicațiile financiare, astfel cum se prevede la articolul 28 din Tratatul UE și, ulterior, să informeze Parlamentul în ceea ce privește luarea în considerare a contribuției sale și, dacă este cazul, modul în care acest lucru s-a realizat, și insistă asupra faptului că această practică reprezintă o încălcare de facto a însăși esenței articolului 21";

13.   constată că Consiliul a adoptat o decizie care interzice orice plăți reziduale aferente zilelor compensatorii în momentul pensionării și care introduce un sistem obligatoriu ce vizează lichidarea integrală, până în 2009, a întregului stoc rămas de concedii anuale neluate; încurajează Consiliul să respecte acest termen limită autoimpus;

14.   salută faptul că un nou sistem integrat de gestiune și control financiar (SAP), în funcțiune din 1 ianuarie 2008, a fost elaborat la nivel interinstituțional de Consiliu, Curtea de Conturi și Curtea de Justiție care, prin urmare, generează economii substanțiale la buget și, de asemenea, aduce beneficii în termeni de eficiență pentru cele trei instituții implicate;

15.   regretă că, conform raportului anual de activitate alcătuit de auditorul intern al Consiliului, Consiliul nu a putut să își ocupe posturile vacante din serviciul său de audit intern;

16.   ia act de faptul că, potrivit aceluiași raport anual de activitate, auditorul intern a recomandat eliminarea completă a conturilor extrabugetare ("comptes hors budget"); solicită Consiliului să elimine complet și imediat toate aceste conturi;

17.   solicită Consiliului să soluționeze problema privind verificarea facturilor ("vérification des factures"), așa cum recomandă auditorul intern al Consiliului;

18.   consideră că solicitarea repetată a Parlamentului și refuzată mereu până în prezent pentru o mai mare transparență și un control parlamentar mai aprofundat al cheltuielilor Consiliului aferente PESC/PESA ar trebui evidențiată prin amendamente bugetare menite să înscrie în rezervă anumite linii bugetare relevante din bugetul 2010 al Consiliului;

19.   reamintește că în Rezoluția sa din 4 decembrie 2008 referitoare la Raportul special nr. 8/2007 al Curții de Conturi Europene privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată(24), Parlamentul invita Consiliul să adopte concluzii oficiale privind constatările Curții de Conturi; regretă că Consiliul nu a dat curs acestei solicitări; solicită Consiliului să furnizeze comisiei competente a Parlamentului informații cu privire la motivele pentru care nu a adoptat concluzii oficiale și cu privire la măsurile întreprinse în urma acestui raport special;

20.   solicită Curții de Conturi Europene să acorde o atenție specială în următorul său raport anual execuției bugetului Consiliului;

Motive pentru amânarea deciziei de descărcare de gestiune

21.   menționează că motivele amânării sunt următoarele:

   (a) Consiliul nu a acceptat nicio invitație de a se întâlni în mod oficial și formal cu comisia competentă sau cu raportorul Parlamentului pentru a discuta chestiuni legate de execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2007;
   (b) nici comisia competentă și nici raportorul nu au primit vreun răspuns scris detaliat înainte de votarea în comisie a proiectului de raport la 16 martie 2009, prin care să se furnizeze Parlamentului informațiile și documentele solicitate Consiliului în anexa scrisorii din 18 februarie 2009 semnată de raportor și coordonatorii comisiei competente;
   (c) Parlamentul nu a primit documente fundamentale din partea Consiliului, cum ar fi raportul anual de activitate și lista completă a transferurilor bugetare;
   (d) această lipsă de transparență și deschidere din partea Consiliului pentru un dialog oficial și formal face imposibilă o descărcare de gestiune pertinentă și, mai ales, împiedică Parlamentul să verifice faptul că nici o cheltuială din execuția bugetului Consiliului nu este de natură operațională, în conformitate cu AII;

Acțiuni de întreprins în continuare și documente care trebuie prezentate Parlamentului

22.   solicită Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru PESC să ofere comisiei competente a Parlamentului, până la 15 mai 2009 cel târziu, răspunsuri scrise detaliate la următoarele întrebări:

A. în ceea ce privește "conturile extrabugetare" (conform recomandării auditorului intern R.2 din 2007):

– De câte conturi extrabugetare a dispus Consiliul în 2007?

– Când au fost create aceste conturi și în ce scop?

– Care este temeiul juridic al acestor conturi? Ce sumă corespunde fiecărui cont?

– Lista tuturor operațiunilor pentru fiecare dintre aceste conturi pentru exercițiul financiar 2007, precum și lista ordonatorilor de credite delegați pentru fiecare linie bugetară;

B. în ceea ce privește "verificarea facturilor" (conform recomandării auditorului intern R.1 din 2007):

– Din ce motiv a ajuns auditorul intern la concluzia că verificarea ex-ante nu a funcționat în mod satisfăcător?

– Toate liniile bugetare fac obiectul unor verificări ex-ante și/sau ex- post?

– Câte facturi au fost verificate? Ce procentaj din aceste facturi a fost luat ca eșantion și ce procentaj din aceste facturi a conținut greșeli?

– A pregătit Consiliul un plan de acțiune pentru a rezolva această problemă și, în acest caz, când va fi aplicat acest plan?

C. în ceea ce privește linia bugetară 2 2 0 2 (costuri de interpretariat):

– Care sunt motivele dublării (în 2007 față de 2006) creditelor de la linia bugetară 2 2 0 2 destinată interpretării?

– De ce trebuie Consiliul să transfere fonduri din această linie la linia aferentă cheltuielilor de deplasare pentru delegații?

– De ce a utilizat Consiliul 12 672 000 EUR din costurile de interpretariat pentru cheltuielile de deplasare pentru delegații în 2006?

– De ce nu a majorat linia bugetară corespunzătoare cu suma respectivă în 2007?

– Care este suma exactă pe care Consiliul a transferat-o, în exercițiul financiar 2007, din această linie bugetară la linia 2 2 0 0 sau la altă linie bugetară?

D. în ceea ce privește linia bugetară 2 2 0 0 (cheltuieli de deplasare pentru delegații):

– Temeiul juridic pentru această linie bugetară este constituit parțial de Decizia nr. 190/2003 a Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru PESC, care nu a fost încă publicată în Jurnalul Oficial.

– Din motive de transparență, ar putea Consiliul să publice pe site-ul său și în registrul de documente toate deciziile sale?

E. în ceea ce privește linia bugetară 3 0 0 2 (consilieri speciali în domeniul PESA/PESC):

– Ce sumă a transferat Consiliul către această linie bugetară pentru exercițiul financiar 2007 și pentru ce număr de consilieri speciali?

23.   solicită Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru PESC să ofere comisiei competente a Parlamentului, până la 15 mai 2009 cel târziu:

   lista completă a transferurilor bugetare privind bugetul 2007 al Consiliului;
   raportul său anual de activitate pentru exercițiul financiar 2007;
   lista asociațiilor care au primit fonduri pentru exercițiul financiar 2007, specificând sumele primite de fiecare asociație (linia bugetară 2 2 3 7 - alte cheltuieli de funcționare).

(1) JO L 77, 16.3.2007.
(2) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(3) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(4) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) Decizie conexă Regulamentului de procedură al Consiliului din 22 iulie 2002 (JO L 230, 28.8.2002, p. 7).
(7) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(8) JO L 77, 16.3.2007.
(9) JO C 287, 10.11.2008, p. 1.
(10) JO C 286, 10.11.2008, p. 1.
(11) JO C 287, 10.11.2008, p. 111.
(12) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(13) Decizie conexă Regulamentului de procedură al Consiliului din 22 iulie 2002 (JO L 230, 28.8.2002, p. 7).
(14) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(15) JO L 63, 28.2.2004, p. 68.
(16) JO L 261, 6.8.2004, p. 125.
(17) JO L 57, 2.3.2000, p. 1.
(18) JO L 27, 30.1.2001, p. 7.
(19) JO L 158, 17.6.2002, p. 66.
(20) JO L 88, 31.3.2009, p. 20.
(21) Texte adoptate, P6_TA(2008)0051.
(22) JO L 187, 15.7.2008, p. 21.
(23) JO C 102 E, 24.4.2008, p. 309.
(24) Texte adoptate, P6_TA(2008)0581, punctul 21.


Gestiunea financiară şi controlul agenţiilor UE
PDF 330kWORD 87k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la gestiunea financiară și controlul agențiilor UE (2008/2207(INI))
P6_TA(2009)0274A6-0148/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European din 15 octombrie 2008 privind măsurile luate în urma deciziilor de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2006 (COM(2008)0629) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SEC(2008)2579),

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2008 intitulată "Agențiile europene – calea de urmat" (COM(2008)0135),

–   având în vedere rezoluția sa din 21 octombrie 2008 referitoare la o strategie pentru rezolvarea viitoare a aspectelor instituționale ale agențiilor de reglementare(1),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 96,

–   având în vedere Raportul special nr. 5/2008 al Curții de Conturi Europene intitulat "Agențiile Uniunii Europene: obținerea de rezultate",

–   având în vedere articolul 71 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru bugete (A6-0148/2009),

A.   întrucât prezenta rezoluție conține, pentru fiecare organism aflat sub incidența articolului 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, observațiile orizontale care însoțesc decizia de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 96 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului;

B.   întrucât, ca urmare a adoptării comunicării Comisiei, menţionată anterior, Parlamentul, Consiliul și Comisia au relansat proiectul de definire a unui cadru comun pentru agenții și au creat un grup de lucru interinstituțional,

Introducere

1.   constată că, în 2007, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a auditat 23 de agenții descentralizate, 3 agenții executive și Agenția de aprovizionare a Euratom, organism instituit în temeiul Tratatului Euratom; constată că subvențiile vărsate de la bugetul comunitar în 2007 pentru agențiile descentralizate s-au cifrat la 452 000 000 EUR; subliniază faptul că peste 1 000 000 000 EUR au fost alocați bugetelor agențiilor din alte venituri, cum ar fi venituri proprii din onorarii, contribuții ale țărilor AELS și contribuții speciale de la programele comunitare;

2.   observă că numărul agențiilor supuse procedurii de descărcare de gestiune a crescut considerabil în ultimii ani de la opt în 2000 la 21 de agenții descentralizate și trei agenții executive în 2007, fără a include trei agenții care sunt auditate de CCE, dar nu se supun descărcării de gestiune de către Parlament;

3.   subliniază că autoritatea bugetară a autorizat 3 487,5 posturi în schemele de personal ale agențiilor descentralizate; constată că, în conformitate cu documentele furnizate de CCE, 2 823 de posturi au fost ocupate, iar 961,5 posturi au fost ocupate de agenți contractuali sau experți naționali;

4.   salută raportul Comisiei, menţionat anterior, privind măsurile luate în urma deciziilor de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2006;

5.   subliniază din nou faptul că dreptul comunitar nu cuprinde o definiție pentru agenții și sprijină definirea agențiilor ca "organisme instituite de Comunități, având personalitate juridică"(4); reamintește cele trei categorii de agenții care se încadrează în această definiție: agenții descentralizate, agenții executive și alte organisme;

6.   reamintește în acest context că termenul "agenții descentralizate" este un termen general pentru agențiile tradiționale; consideră că termenul "agenție de reglementare", utilizat din ce în ce mai frecvent ca termen generic, poate conduce la confuzii, întrucât nu toate agențiile descentralizate au sarcini de reglementare;

7.   reamintește că agențiile descentralizate sunt instituite de legiuitorul european dintr-o varietate de motive, cum ar fi prestarea anumitor servicii, angajarea de specialiști și îndeplinirea unor sarcini de reglementare și monitorizare;

8.   consideră că adoptarea bugetului organismelor descentralizate și evaluarea executării acestuia reprezintă responsabilități esențiale ale Comisiei pentru bugete;

9.   îndeamnă CCE ca, din motive de transparență, să analizeze cele trei categorii de agenții în viitorul său raport anual;

10.   remarcă faptul că CCE a observat o îmbunătățire cu privire la disciplina financiară în comparație cu exercițiul financiar 2006, dar că, în pofida acestui lucru, în anumite agenții, sectoarele de recrutare și achiziții publice prezintă încă deficiențe care trebuie rezolvate de către ordonatorii de credite;

11.   regretă faptul că CCE a identificat, din nou, probleme grave în ceea ce privește aplicarea normelor privind achizițiile publice și Statutul funcționarilor în multe agenții; nu este pregătit să accepte că aceste puncte slabe persistă de mulți ani; consideră că revizuirea Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2343/2002 nu va elimina aceste probleme și că este nevoie de o revizuire fundamentală a cadrului juridic;

12.   ia act de declarația Comisiei conform căreia s-a acordat tot sprijinul necesar agențiilor care au dorit să migreze spre ABAC (Accrual Based Accounting - contabilitatea de angajamente); remarcă faptul că anumite agenții au considerat sprijinul insuficient;

Planificare și execuție bugetară

13.   observă că problema agențiilor care și-au supraestimat nevoile de fonduri a fost abordată în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 revizuit, care conține dispoziții care întăresc obligația agențiilor de a prezenta, în cererile de plată, previziuni riguroase ale nevoilor lor reale de fonduri în decursul anului, în vederea eliminării fluxului de numerar inutil;

14.   îndeamnă Comisia să analizeze reducerile tehnice pentru a diminua surplusurile în cazul unor rate scăzute de execuție și a unor rate mari permanente de posturi vacante, ceea ce implică și o reducere a veniturilor alocate;

15.   ia act, în acest context, de dificultățile întâmpinate de agențiile descentralizate în recrutarea de personal și experți cu înaltă calificare; invită Comisia și Oficiul European pentru Selecția de Personal să-și consolideze eforturile de asistență;

16.   îndeamnă Comisia să continue monitorizarea execuției bugetare a agențiilor pentru 2008 și 2009 și să facă modificările necesare propunerilor de buget ale agențiilor;

17.   salută eforturile Comisiei, de la proiectul preliminar de buget (PPB) 2009, de a lua în considerare în mod sistematic surplusurile cunoscute ultima dată (în cazul PPB 2009, surplusurile din anul n-2) la calcularea contribuției Comunității; pentru a îmbunătăți transparența și eficiența, invită Comisia, ca regulă generală, să furnizeze informații detaliate privind procedurile contabile și de calculare pentru toate tipurile de venituri alocate agențiilor, în special cele care derivă din surplusurile anilor anteriori;

18.   salută decizia Comisiei de a da curs cererilor autorității bugetare și de a lua în considerare veniturile alocate la pregătirea PPB 2009 pentru agențiile descentralizate; consideră că acest lucru este fără îndoială un pas spre o mai mare transparență bugetară;

19.   atrage atenția asupra faptului că utilizarea actuală a instrumentelor veniturilor alocate este încă riscantă pentru transparența bugetară și pentru buna gestiune financiară a fondurilor UE, având în vedere faptul că estimările veniturilor alocate rămân dificile, iar tipurile diferite, anii de origine și procedurile pentru eliberarea veniturilor alocate nu permit ca acestea să fie integrate într-un mod clar în planificarea și gestionarea bugetului;

20.   constată că, în 2007, aproximativ 550 000 000 EUR din fondurile programelor comunitare au fost angajate de trei agenții executive; în plus față de creditele operaționale, suma de 47 000 000 EUR a fost utilizată în scopuri administrative, respectiv pentru funcționarea agențiilor executive în cauză; constată că în aceste agenții au activat 119 de agenți temporari și 279 de agenți contractuali;

21.   reamintește faptul că sumele preluate din pachetele financiare ale unor programe operaționale sunt utilizate pentru finanțarea de operațiuni administrative propriu-zise; invită Comisia pentru control bugetar să monitorizeze îndeaproape evoluțiile viitoare în externalizarea de sarcini administrative ale Comisiei;

22.   constată că Agenția de aprovizionare a Euratom funcționează ca unitate administrativă în cadrul Comisiei, situație reflectată de nomenclatura bugetară și de faptul că directorul general este angajat al Comisiei Europene;

Conformitatea cu reglementările financiare și cu Statutul funcționarilor

23.   observă că faptul că o serie de agenții sunt în mod repetat criticate că nu respectă norme precum Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în special normele pentru achizițiile publice și statutul funcționarilor este o problemă gravă; observă că motivul principal este că cele mai multe norme sunt proiectate pentru instituții mai mari și că cea mai mare parte dintre agențiile mici nu dețin masa critică necesară pentru a face față acestor cerințe de reglementare;

24.   regretă că, în ciuda solicitării Parlamentului din rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006 acordată agențiilor, Comisia nu a prezentat o soluție rapidă și solicită, prin urmare, din nou Comisiei găsirea unei soluții rapide pentru a îmbunătăți eficiența, prin gruparea funcțiilor administrative ale diferitelor agenții;

25.   încurajează Comisia să își intensifice eforturile de acordare a asistenței administrative necesare pentru agențiile relativ mici și în special pentru cele nou-create; ținând cont de experiențele negative din trecut, invită Comisia să elaboreze în cel mai scurt timp posibil orientări speciale pentru agenții privind aplicarea normelor financiare în ceea ce privește recrutarea personalului, achizițiile publice etc.;

26.   va evalua cu maximă atenție, în acest context, studiul intitulat "Oportunitatea și fezabilitatea instituirii de servicii comune de asistență pentru agențiile UE", elaborat la inițiativa Comisiei pentru bugete și a Comisiei pentru control bugetar;

Audit intern

27.   este satisfăcut de faptul că serviciul de audit intern al Comisiei a renunțat în raportul său anual de activitate pe 2007 la rezervele sale din anul precedent, când a declarat că nu este în măsură să auditeze fiecare agenție operațională descentralizată o dată pe an, ca urmare a lipsei de resurse;

28.   salută cooperarea pragmatică dintre auditorul intern al Comisiei și auditorii interni și alte persoane responsabile cu auditul intern din agenții;

29.   reamintește că Parlamentul a întrebat agențiile, în rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006 acordată agențiilor, dacă și în ce măsură respectă obligația din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 de a trimite autorității care acordă descărcarea de gestiune și Comisiei un raport anual privind auditurile interne; regretă că, deși 21 de agenții se supun procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2007, Parlamentul a primit asemenea raport doar din partea a două agenții (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale și Agenția Europeană de Siguranță a Aviației);

Evaluarea performanței agențiilor

30.   observă măsurile luate de Comisie în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2006 acordată agențiilor, și că aceasta a finalizat în septembrie 2008:

   (a) o sinteză a evaluării agențiilor descentralizate, care conține o listă cu agențiile deja evaluate și un rezumat al principalelor concluzii;
   (b) un document privind situația și planificarea evaluării agențiilor descentralizate; precum și
   (c) un "Meta-studiu privind agențiile descentralizate: o analiză transversală a concluziilor evaluării", realizat de un contractant extern;

31.   își exprimă convingerea că evaluarea agențiilor descentralizate, lansată și monitorizată de către Comisie, ce urmează a fi finalizată până la sfârșitul lui 2009, va contribui la identificarea eșecurilor și deficiențelor înregistrate de agenții; își exprimă satisfacția față de înființarea de către Comisie a unui grup de referință care să inițieze acest studiu;

32.   reamintește evaluarea orizontală a agențiilor descentralizate efectuată de Comisie, la care se face referire în comunicarea sa menționată anterior, ale cărei rezultate ar trebui să fie disponibile până în 2009-2010; solicită Comisiei să se asigure că evaluările agențiilor devin mai transparente, atât pentru agenții, cât și pentru părțile interesate;

Proceduri disciplinare

33.   reamintește faptul că Parlamentul, în rezoluțiile sale privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2006 acordată agențiilor, a invitat agențiile să ia în considerare constituirea unei comisii disciplinare inter-agenții; observă că s-au înregistrat progrese, dar că încă există probleme, în special din cauza dificultăților de a găsi personal cu gradul corespunzător pentru a deveni membru în comisie; invită agențiile să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în ce măsură este fezabilă o comisie disciplinară inter-agenții și, dacă este cazul, să propună o soluție alternativă;

Raportul special al CCE nr. 5/2008

34.   salută publicarea în timp util de către CCE a raportului său special, menționat anterior,și îndeamnă agențiile descentralizate să țină seama de carențele identificate în raport și să ia măsuri în conformitate cu recomandările CCE;

35.   atrage atenția asupra faptului că actele fundamentale ale agențiilor UE trebuie să conțină o definiție clară a sarcinilor și competențelor lor și să evidențieze abordarea orientată către obținerea de rezultate a activității agențiilor;

36.   subliniază că agențiile trebuie să elaboreze programe de lucru multianuale în conformitate cu strategia multianuală comunitară din domeniu; programul de lucru anual relevant trebuie să stabilească obiective clare, specifice și cuantificabile, care ar trebui să constituie baza acțiunilor, resurselor, abordărilor și calendarelor în vederea garantării obținerii rezultatelor așteptate; subliniază că programul de lucru ar trebui să respecte limitele bugetului agenției, astfel cum a fost autorizat de autoritatea bugetară;

37.   solicită consiliilor de conducere ale agențiilor UE să realizeze o convergență maximă între planificarea sarcinilor și planificarea resurselor (financiare și umane) prin introducerea bugetului și gestionării pe activități (ABB/ABM) și subliniază faptul că agențiile se supun principiului bunei gestiuni financiare și disciplinei bugetare;

38.   observă că activitățile fiecărei agenții ar trebui să fie însoțite de o evaluare a riscurilor pentru a optimiza cheltuielile, precum și managementul resurselor umane;

39.   recomandă ca CCE să continue auditarea periodică a performanțelor agențiilor și să se concentreze mai intens asupra eficienței interne a acestora și să evalueze în ce măsură recomandările sale sunt luate în considerare;

Dialog interinstituțional privind un cadru comun pentru agenții

40.   reamintește sugestia din rezoluția sa menționată anterior, ca grupul de lucru interinstituțional să examineze, inter alia, necesitatea unei abordări standard a prezentării activităților agențiilor pe parcursul exercițiului financiar respectiv;

41.   salută decizia Conferinței președinților, adoptată la 18 decembrie 2008, de a desemna cinci deputați în delegația Parlamentului la grupul de lucru interinstituțional privind rolul agențiilor de reglementare;

42.   consideră rezoluția sa mai sus menționată referitoare la o strategie pentru rezolvarea viitoare a aspectelor instituționale ale agențiilor de reglementare ca fiind un mandat pentru delegația Parlamentului la grupul de lucru interinstituțional;

43.   insistă asupra necesității de a institui standarde comune minime în ceea ce privește înființarea, pe viitor, de agenții descentralizate;

44.   solicită Comisiei și agențiilor, între timp, să facă disponibilă documentația financiară elaborată de agenții în mod complet, comparabil și actualizat pe site-ul comun lansat de Comisie și de agențiile descentralizate pe site-ul intranet al Comisiei;

45.   solicită grupului de lucru interinstituțional, având în vedere descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2007, să ia în considerare

o
o   o

  

­ cauzele problemelor întâmpinate în cadrul execuției bugetare, în special lipsa unei abordări de sus în jos privind bugetele și personalul agențiilor;

  

­ de ce problema conformității cu normele privind recrutarea și achizițiile publice este una recurentă în cadrul multor agenții;

  

­ lecțiile învățate din experiența specifică a Oficiului European de Luptă Antifraudă legată de agenții;

  

­ modalitățile prin care aplicarea politicilor de către agenții poate fi mai rentabilă, de exemplu, prin gruparea funcțiilor administrative ale diferitelor agenții;

  

­ modul în care diversele funcții și servicii de sprijin ale Comisiei ar putea reacționa mai rapid pentru a răspunde mai repede nevoilor agențiilor;

   46. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care se supun procedurii de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi Europene.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2008)0495.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(4) A se vedea argumentele din Studiul privind acordarea descărcării de gestiune agențiilor elaborat de Unitatea Buget din Parlamentul European, decembrie 2006.


Accesul la piaţa serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul (reformare) ***II
PDF 269kWORD 38k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unor norme comune privind accesul pe piaţa internaţională a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul (reformare) (11786/1/2008 – C6-0016/2009 – 2007/0097(COD))
P6_TA(2009)0275A6-0215/2009
RECTIFICĂRI

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului (11786/1/2008 – C6-0016/2009)(1),

–   având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2007)0264),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport şi turism (A6-0215/2009),

1.   aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unor norme comune privind accesul pe piaţa internaţională a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul şi modificarea Regulamentului (CE) nr. 561/2006 (reformare)

P6_TC2-COD(2007)0097


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în a doua lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul CE nr ....)

(1) JO C 62 E, 17.3.2009, p. 25.
(2) Texte adoptate, 5.6.2008, P6_TA(2008)0249.


Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier ***II
PDF 270kWORD 73k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unui Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (11783/1/2008 – C6-0015/2009 – 2007/0098(COD))
P6_TA(2009)0276A6-0210/2009

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului (11783/1/2008 – C6-0015/2009)(1),

–   având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2007)0263),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport şi turism (A6-0210/2009),

1.   aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. …/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului

P6_TC2-COD(2007)0098


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în a doua lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul CE nr ....)

(1) JO C 62 E, 17.3.2009, p. 1.
(2) Texte adoptate, 21.5.2008, P6_TA(2008)0217.


Normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri(reformare) ***II
PDF 268kWORD 41k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la poziţia comună a Consiliului în vederea adoptării unui Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri (reformare) (11788/1/2008 – C6-0014/2009 – 2007/0099(COD))
P6_TA(2009)0277A6-0211/2009

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului (11788/1/2008 – C6–0014/2009)(1),

–   având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2007)0265),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport şi turism (A6-0211/2009),

1.   aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri (reformare)

P6_TC2-COD(2007)0099


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în a doua lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul CE nr ....)

(1) JO C 62 E, 17.3.2009, p. 46.
(2) Texte adoptate, 21.5.2008, P6_TA(2008)0218.


Performanța energetică a clădirilor (reformare) ***I
PDF 766kWORD 384k
Rezoluţie
Text consolidat
Anexă
Anexă
Anexă
Anexă
Anexă
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare) (COM(2008)0780 – C6-0413/2008 – 2008/0223(COD))
P6_TA(2009)0278A6-0254/2009

(Procedura de codecizie – reformare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0780),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 175 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0413/2008),

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(1),

–   având în vedere scrisoarea din 3 februarie 2009 a Comisiei pentru afaceri juridice destinate Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, în conformitate cu articolul 80a alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere articolele 80a și 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0254/2009),

A.   întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nici o modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost adaptată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei și astfel cum este modificată în cele ce urmează;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

P6_TC1-COD(2008)0223


(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 175 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(3),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(4),

întrucât:

(1)  Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor(5) a fost modificată(6). Din motive de claritate, cu ocazia noilor modificări substanțiale, ar trebui să se procedeze la reformarea directivei menționate.

(2)  Resursele naturale, la a căror utilizare prudentă și rațională se referă articolul 174 din tratat, includ produse petroliere, gaze naturale și combustibili solizi, care reprezintă surse esențiale de energie, dar care sunt totodată și principalele surse de emisii de dioxid de carbon.

(3)  Întrucât clădirile reprezintă 40 % din consumul total de energie în UE, reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie măsuri importante necesare pentru reducerea dependenței energetice a UE și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Împreună cu o utilizare sporită a energiei din surse regenerabile, măsurile luate pentru a reduce consumul de energie în UE ar permite respectarea de către UE a Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), a angajamentului său pe termen lung de a menține creșterea globală a temperaturii la sub 2°C, precum și a angajamentului de a reduce emisiile globale de gaze cu efect de seră până în 2020 cu cel puțin 20 % față de nivelurile anului 1990 și cu 30 % în cazul semnării unui acord internațional. Consumul redus de energie și intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile au, de asemenea, un rol important în promovarea siguranței aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologică și în crearea de posibilități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale.

(4)  Gestionarea cererii de energie este un instrument important care dă Comunității posibilitatea de a influența piața globală a energiei și, în consecință, siguranța aprovizionării cu energie pe termen mediu și lung.

(5)  Consiliul European din martie 2007 a subliniat necesitatea de a crește eficiența energetică în Comunitate pentru a atinge obiectivul de reducere cu 20 % a consumului de energie al Comunității până în 2020 și a făcut apel la realizarea completă și rapidă a priorităților stabilite în comunicarea Comisiei intitulată "Plan de acțiune pentru eficiență energetică: realizarea potențialului". Acest plan de acțiune a identificat marele potențial de economii de energie rentabile în sectorul clădirilor. În rezoluția sa din 31 ianuarie 2008, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea consolidării dispozițiilor Directivei 2002/91/CE și a solicitat în diferite ocazii, ultima dată în cadrul rezoluției sale din 3 februarie 2009 referitoare la a doua revizuire strategică a politicii energetice(7), ca obiectivul de 20 % privind eficiența energetică în 2020 să devină obligatoriu. De asemenea, Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020(8) stabilește obiective naționale obligatorii de reducere a emisiilor de CO2pentru care eficiența energetică în sectorul construcțiilor va fi esențială şi Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile(9)prevede promovarea eficienței energetice în contextul unui obiectiv obligatoriu constând într-o pondere a energiei din surse regenerabile de 20 % din întregul consum de energie la nivel comunitar până în anul 2020.

(6)  Consiliul European din martie 2007 a reafirmat angajamentul asumat de Comunitate cu privire la dezvoltarea la scară comunitară a energiei din surse regenerabile prin însușirea unui obiectiv obligatoriu de atingere a unei ponderi a energiei din surse regenerabile de 20 % până în anul 2020. Directiva 2009/28/CE stabilește un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile. Aceasta subliniază necesitatea încorporării unui factor de energie din surse regenerabile pentru respectarea cerințelor minime de performanță energetică stabilite în Directiva 2002/91/CE, cu scopul de a accelera introducerea unor niveluri minime a energiei din surse regenerabile pentru utilizarea în clădiri.

(7)  Sectorul rezidențial și terțiar, constituit în cea mai mare parte din clădiri, reprezintă aproximativ 40 % din consumul de energie final din Comunitate; acest sector se va extinde în continuare, tendință care ║ duce inevitabil la creșterea consumului de energie și, în consecință, a emisiilor de dioxid de carbon.

(8)  Este necesar să se stabilească acțiuni mai concrete, care să vizeze exploatarea marelui potențial, încă nevalorificat, al economisirii de energie în sectorul clădirilor și reducerea marilor decalaje între statele membre în ceea ce privește rezultatele obținute în acest sector.

(9)  Măsurile care vizează îmbunătățirea în continuare a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de condițiile climatice și locale, precum și de climatul interior și de raportul cost-eficiență. Aceste măsuri nu ar trebui să aducă atingere altor cerințe referitoare la clădiri, cum ar fi accesibilitatea, siguranța și destinația prevăzută a clădirii.

(10)  Performanța energetică a clădirilor ar trebui calculată pe baza unei metodologii comune, care să conțină variabile obiective, ce țin cont de diferențele climatice la nivel ▌regional, și care să includă, în afară de caracteristicile termice, și alți factori care joacă un rol din ce în ce mai important, cum ar fi instalațiile de încălzire, de răcire și de ventilare, recuperarea căldurii, controlul temperaturii pe zone, folosirea surselor regenerabile de energie, încălzirea pasivă și elementele de răcire, umbrirea, calitatea aerului din interior, măsurarea gradului de adecvare a luminii naturale, sisteme de izolare și iluminat, sisteme de monitorizare și control și proiectarea clădirii. Metodologia de calcul al performanței energetice nu ar trebui să se bazeze doar pe sezonul în care este necesară utilizarea încălzirii, ci ar trebui să vizeze performanța energetică anuală a unei clădiri. Metodologia respectivă ar trebui să respecte standardele europene existente.

(11)  Statele membre ar trebui să fixeze cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor. Aceste cerințe ar trebui stabilite avându-se în vedere atingerea echilibrului optim, din punctul de vedere al costurilor, între investițiile necesare și economiile de cost al energiei realizate pe durata de viață a clădirii. Ar trebui prevăzută posibilitatea ca statele membre să își revizuiască periodic cerințele minime de performanță energetică a clădirilor în funcție de progresul tehnic.

(12)  Prezenta directivă nu aduce atingere articolelor 87 și 88 din tratat. În consecință, noțiunea de stimulent folosită în prezenta directivă nu ar trebui interpretată ca incluzând ajutoarele de stat.

(13)  Comisia ar trebui să stabilească o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică. Această metodologie ar trebui să corespundă celei utilizate în legislația comunitară aplicabilă cerințelor de performanță pentru produsele, componentele și sistemele tehnice ale clădirilor care alcătuiesc clădirile. Statele membre ar trebui să utilizeze această metodologie comună pentru a adopta cerințele minime de performanță energetică ▌. Rezultatele acestui calcul și datele utilizate pentru a le obține ar trebui raportate Comisiei în mod regulat. Aceste rapoarte ar trebui să îi permită Comisiei să evalueze progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să elaboreze un raport în acest sens. ▌Statele membre ar trebui să aplice această metodologie atunci când își revizuiesc și își stabilesc cerințele minime de performanță energetică.

(14)  Clădirile au un impact major asupra consumului de energie pe termen lung. Având în vedere ciclul lung de renovare al clădirilor existente, clădirile noi și cele existente care sunt supuse unor lucrări importante de renovare ar trebui, prin urmare, să îndeplinească cerințe minime de performanță energetică, adaptate climatului local. Întrucât posibilitățile de aplicare a sistemelor de alimentare cu energii alternative nu sunt de regulă explorate la întregul lor potențial, ar trebui analizate sistemele de alimentare cu energii alternative atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele existente, indiferent de mărimea lor, în conformitate cu principiul asigurării în primul rând a reducerii nevoilor energetice pentru răcire și încălzire la un nivel minim optim din punct de vedere al costurilor.

(15)  Lucrările importante de renovare a unor clădiri existente, indiferent de dimensiunea acestora, constituie o ocazie de a adopta măsuri eficiente din punctul de vedere al costului pentru creșterea performanței energetice a întregii clădiri. Stabilirea de cerințe pentru măsuri eficiente din punctul de vedere al costului va garanta că nu se creează bariere care ar putea descuraja efectuarea unor lucrări importante de renovare.

(16)  Studiile demonstrează că sectorul construcțiilor este afectat de ineficienţă, ceea ce generează costuri pentru utilizatorii finali mult mai mari decât costurile optime. Calculele arată că costurile de construcție ar putea fi reduse cu până la 30-35 % prin diminuarea pierderilor în majoritatea proceselor de construcție și pentru majoritatea produselor. Ineficiența sectorului construcțiilor reprezintă un risc important pentru obiectivul și scopul prezentei directive, deoarece costurile de construcție și renovare nejustificat de ridicate reduc rentabilitatea și, prin urmare, eficiența energetică a sectorului. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a prezentei directive, Comisia ar trebui să evalueze funcționarea pieței construcțiilor și să-și prezinte concluziile și sugestiile Parlamentului European și Consiliului. Statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a garanta prețuri transparente în domeniul construcțiilor și renovărilor, și, în plus, să adopte măsuri adecvate pentru înlăturarea barierelor din calea noilor operatori, în special a IMM-urilor, la intrarea pe piață și la accesul la instalațiile și infrastructurile relevante.

(17)  În vederea îmbunătățirii eficienței energetice a aparatelor electrocasnice și a sistemelor de încălzire și răcire, ar trebui dezvoltată și pusă în practică tehnologia informației, obiectivul fiind "clădirile inteligente".

(18)  Sunt necesare măsuri de creștere a numărului de clădiri care nu doar îndeplinesc ▌cerințele minime în vigoare în materie de performanță energetică, dar și garantează cel puțin un nivel de performanță energetică optim din punct de vedere al costurilor. În acest scop, statele membre ar trebui să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero și să le transmită în mod regulat Comisiei.

(19)  Pentru a limita sarcina reprezentată de obligația de raportare a statelor membre, ar trebui să fie posibilă integrarea rapoartelor impuse de prezenta directivă în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice ║(10). Sectorul public din fiecare stat membru ar trebui să fie deschizător de drumuri în domeniul performanței energetice a clădirilor și, în consecință, planurile naționale ar trebui să fixeze obiective mai ambițioase pentru clădirile ocupate de autorități publice.

(20)  Statele membre ar trebui să fie încurajate să adopte măsuri suplimentare celor prevăzute în prezenta directivă pentru a promova creșterea eficienței energetice a clădirilor. Astfel de măsuri pot include stimulente financiare și fiscale acordate întreprinderilor, proprietarilor de locuințe și locatarilor, inclusiv cote reduse de TVA pentru serviciile de renovare.

(21)  Statele membre ar trebui să evite impunerea către consumatori a unor reglementări ale prețului energiei cu efecte de denaturare, care nu stimulează realizarea unor economii de energie.

(22)  Potențialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părților acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanță energetică, informații corecte despre performanța energetică a clădirii și sfaturi practice pentru îmbunătățirea acesteia. Proprietarii și locatarii clădirilor comerciale ar trebui să fie, de asemenea, obligați să facă schimb de informații privind consumul real de energie, pentru a se garanta că aceștia dispun de toate datele necesare pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la îmbunătățirile necesare. Certificatul ar trebui, de asemenea, să furnizeze informații despre impactul real al încălzirii și al răcirii asupra necesităților de energie ale clădirii, asupra consumului acesteia de energie primară și asupra emisiilor de dioxid de carbon. Proprietarii de clădiri ar trebui să aibă oportunitatea de a solicita certificarea sau o actualizare a certificatului în orice moment, nu numai în momentul închirierii, vânzării sau renovării clădirilor.

(23)  Autoritățile publice ar trebui să folosească forța exemplului și ar trebui să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică în termenul său de valabilitate. Statele membre ar trebui să includă în planurile lor naționale măsuri pentru a sprijini autoritățile publice să fie primele care adoptă îmbunătățiri ale eficienței energetice și să pună în aplicare recomandările incluse în certificatul de performanță energetică în termenul său de valabilitate. Statele membre ar trebui să consulte reprezentanții autorităților locale și regionale atunci când elaborează planurile naționale.

(24)  În conformitate cu cerințele privind instalarea de contoare inteligente prevăzute în Directiva 2006/32/CE, proprietarii și locatarii ar trebui să primească informații corecte și în timp real privind consumul de energie din clădirile pe care le ocupă.

(25)  Clădirile ocupate de autorități publice și cele frecventate des de către public ar trebui să ofere un exemplu, arătând că sunt luate în considerare problemele de protecție a mediului înconjurător și de conservare a energiei, aceste clădiri trebuind, așadar, să fie supuse certificării energetice periodice. Certificatele privind performanța energetică ar trebui expuse în locuri vizibile, astfel încât publicul să fie mai bine informat în această privință. Dacă statele membre decid să includă consumul de energie printre cerințele legate de certificarea energetică, ar putea fi posibilă o abordare bazată pe localizare în cadrul căreia mai multe clădiri din aceeași vecinătate și ocupate de aceeași organizație au contoare energetice comune.

(26)  Asigurarea recunoașterii reciproce a certificatelor de performanță energetică emise de un alt stat membru este, probabil, importantă pentru dezvoltarea unei piețe financiare transfrontaliere și a altor servicii care sprijină eficiența energetică. Pentru a facilita acest lucru, Comisia ar trebui să stabilească standarde comune minime privind forma și conținutul certificatelor și privind acreditarea experților. Un certificat de performanță energetică ar trebui să fie disponibil atât în limba proprietarului, cât și în limba locatarului, pentru ca recomandările să fie ușor de înțeles.

(27)  În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de sisteme de climatizare în țările Europei. Aceasta creează probleme considerabile la orele de vârf energetic, determinând creșterea costului electricității și dezechilibrarea balanței energetice în toate statele membre. Ar trebui acordată prioritate strategiilor care duc la creșterea performanțelor termice ale clădirilor pe timp de vară. În acest scop, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură tehnicile de răcire pasivă, în primul rând cele care îmbunătățesc condițiile climatice de interior și microclimatul din preajma clădirilor.

(28)  Inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare de către un personal calificat permite menținerea reglajelor corecte, în conformitate cu specificațiile tehnice ale produselor, ceea ce asigură o performanță optimă din punctul de vedere al mediului, al siguranței și al energiei. Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă a întregului sistem de încălzire și de climatizare la intervale regulate pe durata ciclului de viață al acestor sisteme, mai ales înainte de înlocuirea sau de modernizarea acestora. Pentru a reduce cât mai mult sarcina administrativă a proprietarilor de clădiri și a locatarilor, statele membre ar trebui să garanteze că orice certificare a performanței energetice include o inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare și că, în măsura posibilităților, inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare sunt realizate în același timp.

(29)  O abordare comună a certificării performanței energetice a clădirilor și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare , efectuate de specialiști calificați și autorizați, a căror independență trebuie să fie garantată pe baza unor criterii obiective, va contribui la omogenizarea regulilor în ceea ce privește eforturile statelor membre de a economisi energia în sectorul clădirilor și va permite în egală măsură viitorilor proprietari sau utilizatori să aibă o viziune clară asupra performanței energetice pe piața imobiliară în cadrul Comunității. Pentru a garanta calitatea certificatelor de performanță energetică și a inspecției sistemelor de încălzire și de climatizare în întreaga Comunitate, în fiecare stat membru ar trebui să se instituie un mecanism de control independent. 

(30)  Autoritățile locale și regionale au un rol esențial pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei directive. Reprezentanții acestora ar trebui să fie consultați în legătură cu toate aspectele punerii sale în aplicare la nivel național sau regional. Urbaniștii locali și inspectorii de construcții ar trebui să beneficieze de orientarea și resursele adecvate pentru a-și exercita atribuțiile necesare.

(31)  În măsura în care accesul sau îndeplinirea profesiei de instalator este o profesie reglementată, condițiile preliminare pentru recunoașterea calificărilor profesionale sunt stabilite prin Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(11). În consecință, prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere Directivei 2005/36/CE. Deși Directiva 2005/36/CE stabilește cerințe pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, inclusiv pentru arhitecți, este necesar, de asemenea, să se garanteze că arhitecții și urbaniștii țin seama în mod corespunzător de tehnologiile cu randament energetic ridicat în planurile și proiectele lor. Prin urmare, statele membre ar trebui să pună la dispoziție orientări clare. Acest lucru ar trebui să se realizeze fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 2005/36/CE, în special articolelor 46 și 49.

(32)  Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(12).

(33)  În special, Comisia ar trebui împuternicită să adapteze la progresul tehnic anumite părți ale cadrului general expus în anexa I, să stabilească o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică și să stabileascăo definiție a clădirilor cu un consum de energie egal cu zero, luând în considerare condițiile meteorologice regionale normale și schimbările prognozate ale acestor condiții meteorologice în timp Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, printre altele prin completarea cu noi elemente neesenţiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(34)  Întrucât aplicațiile de iluminat reprezintă în prezent aproximativ 14 % din energia utilizată în UE și întrucât sistemele de iluminat moderne bazate pe cele mai recente tehnologii pot economisi peste 80 % din energie, menținând în același timp condițiile de iluminare la standarde europene, ceea ce reprezintă o contribuție insuficient exploatată care permite Uniunii Europene să-și atingă obiectivele pentru anul 2020, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru adoptarea unei directive privind proiectarea sistemelor de iluminat cu scopul de a completa măsurile și obiectivele prevăzute în prezenta directivă. Se consideră că creșterea eficienței energetice ca urmare a îmbunătățirii proiectării sistemelor de iluminat și a utilizării unor surse de lumină eficiente din punct de vedere energetic, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2009/…/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din …[de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare)](13), contribuie în mod semnificativ la ameliorarea performanței energetice a clădirilor.

(35)  Deoarece, din cauza complexității sectorului clădirilor și a incapacității piețelor naționale ale locuințelor de a aborda corespunzător provocările performanței energetice, obiectivele de creștere a performanței energetice a clădirilor nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este stabilit la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestor obiective.

(36)  Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern ar trebui să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu directiva anterioară. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate rezultă din directiva anterioară.

(37)  Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivei menționate în anexa VI partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiect

Prezenta directivă promovează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în cadrul Comunității, ținând cont de condițiile climatice din exterior și de condițiile locale, precum și de cerințele legate de climatul interior și de nivelurile de performanță energetică optime din punctul de vedere al costului.

Prezenta directivă stabilește cerințe cu privire la:

   (a) ▌o metodologie de calcul al performanței energetice integrate a clădirilor și a părților acestora, a componentelor și a sistemelor tehnice ale acestora;
   (b) aplicarea cerințelor minime privind performanța energetică la clădirile noi și la părțile acestora;
   (c) aplicarea cerințelor minime de performanță energetică la clădirile existente ▌care sunt supuse unor lucrări importante de renovare și la componentele și sistemelor tehnice ale clădirilor, atunci când acestea sunt înlocuite sau modernizate;
   (d) planurile și obiectivele naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu un consum net de energie egal cu zero;
   (e) certificarea energetică a clădirilor sau a părților acestora;
   (f) inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de climatizare din clădiri;
   (g) sistemele de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție;
   (h) cerințele privind educația, formarea și recunoașterea reciprocă între statele membre a celor care certifică performanța energetică a clădirilor și a inspectorilor sistemelor de încălzire și de aer condiționat;
   (i) planurile naționale pentru eliminarea barierelor existente în legislația referitoare la clădiri, chirii și protecția patrimoniului și pentru crearea unor stimulente financiare.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

   1. "clădire" înseamnă o construcție cu acoperiș și ziduri în care energia se utilizează pentru a regla climatul interior;
   2. "clădire nouă" înseamnă o clădire pentru care autorizația relevantă de construcție este obținută după intrarea în vigoare a prezentei directive;
   3. "părți ale clădirilor" înseamnă apartamente sau unități destinate utilizării separate, în imobile de tip bloc;
   4. "clădire cu consum net de energie egal cu zero" înseamnă o clădire în cazul căreia, datorită nivelului foarte ridicat al eficienței energetice a clădirii, consumul anual global de energie primară este egal cu sau mai mic decât cantitatea de energie din surse regenerabile produsă in situ;
   5. "sistem tehnic al clădirii" înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat și producerea de energie electrică, pentru sistemele de măsurare, monitorizare și control sau pentru o combinație a acestora;
   6. "performanță energetică a unei clădiri" înseamnă cantitatea de energie calculată sau măsurată necesară pentru a face față necesarului de energie primară legat de utilizarea tipică a clădirii, exprimat în kWh/m2 pe an, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, apă caldă, răcire, ventilație și instalațiile de iluminat integrate, ținând cont de câștigurile de energie solară pasivă, umbrire și de lumina naturală;
   7. "energie primară" înseamnă energie produsă din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversiune sau transformare;
   8. "energie din surse regenerabile" înseamnă energie din surse regenerabile nefosile: eoliană, solară, geotermală, aerotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor reziduale și biogazul;
   9. "anvelopă a clădirii" înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior ▌;
   10. "componentă a clădirii" înseamnă o parte individuală a clădirii care influențează performanța energetică a clădirii și nu face parte din sistemul tehnic al clădirii, inclusiv ferestrele, dispozitivele de umbrire, ușile exterioare, pereții, fundațiile, placa subsolului, tavanul, acoperișul și sistemele de izolare;
   11. "renovare majoră" înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:
   (a) costul total al renovării legat de anvelopa clădirii sau de sistemele tehnice ale acesteia depășește 20 % din valoarea clădirii, caz în care valoarea trebuie să se bazeze pe costurile actuale de construcție din statul membru respectiv, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea, sau
   (b) peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii, care are un efect direct asupra performanței energetice a clădirii, este supusă renovării;
   12. "standard european" înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standarde în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;
   13. "certificat de performanță energetică" înseamnă un certificat, recunoscut de statul membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta, care indică performanța energetică a unei clădiri sau a părților acesteia, calculată în conformitate cu o metodologie adoptată conform articolului 3;
   14. "cogenerare" înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice;
   15. "nivel optim din punctul de vedere al costurilor" înseamnă nivelul la care analiza de rentabilitate calculată pe durata ciclului de viață al unei clădiri este pozitivă, ținându-se seama cel puțin de valoarea actuală netă a investițiilor și de costurile de ▌exploatare (inclusiv costurile privind energia), de întreținere, de veniturile din energia produsă ▌și, după caz, de costurile de eliminare;
   16. "sistem de climatizare" înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului din interior, inclusiv ventilația;
   17. "cazan" înseamnă ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită unui lichid căldura rezultată în urma procesului de ardere;
   18. "putere nominală utilă" înseamnă puterea calorică maximă, exprimată în kW, pecificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului util indicat de fabricant;
   19. "pompă de căldură" înseamnă un mecanism, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura din mediul natural, de exemplu din aer, apă sau sol, către clădiri sau instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. Volumul de energie ambientală care trebuie captată de pompele de căldură pentru a fi considerată energie regenerabilă în temeiul prezentei directive se stabilește în conformitate cu Directiva 2009/28/CE;
   20. "pauperitate energetică" înseamnă situația în care o gospodărie trebuie să cheltuiască peste 10 % din venituri pentru plata facturilor la energie pentru a-și încălzi casa la un standard acceptabil bazat pe nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății;
   21. "sistem de iluminat" înseamnă combinația de componente necesară pentru furnizarea unui anumit nivel de iluminare;
   22. "încălzire sau răcire urbană" înseamnă distribuția energiei termice sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă centrală de producție, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri, în scopul utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiului sau a proceselor sau pentru încălzirea apei;
   23. "proiectarea sistemelor de iluminat" înseamnă o schemă sau un desen care detaliază configurația și distribuirea corpurilor de iluminat, inclusiv ale dispozitivelor de control aferente.

Articolul 3

Adoptarea unei metodologii de calcul al performanței energetice a clădirilor

(1)  După consultarea părților interesante relevante și, în special, a reprezentanților autorităților locale, regionale și naționale, Comisia stabilește până la 31 martie 2010 o metodologie comună de calcul al performanței energetice a clădirilor în conformitate cu cadrul general prevăzut în anexa I.

Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 22 alineatul (2).

(2)  Statele membre pun în aplicare această metodologie comună.

(3)  Performanța energetică a clădirilor este exprimată în mod transparent și include un indicator al necesarului de energie primară.

Articolul 4

Stabilirea cerințelor minime de performanță energetică

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că cerințele minime de performanță energetică pentru clădiri şi pentru componentele, sistemele tehnice şi părţile acestora sunt stabilite cel puţin în vederea atingerii unor niveluri optime din punctul de vedere al costurilor și sunt calculate în conformitate cu metodologia comunămenţionată la articolul 3.

La stabilirea acestor cerințe, statele membre consultă autorităţile publice şi alte părţi interesate şi pot să facă o distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri.

Aceste cerințe respectă alte acte legislative comunitare aplicabile şi țin seama de condițiile ║ care caracterizează climatul general interior şi iluminarea interioară şi exterioară, cu scopul de a evita posibile efecte negative cum ar fi o ventilație necorespunzătoare şi iluminatul natural necorespunzător, precum și de condițiile locale, destinația clădirii și vechimea acesteia.

Aceste cerințe sunt revizuite la intervale regulate, care nu trebuie să depășească patru ani și ▌sunt actualizate pentru a reflecta progresul tehnic din sectorul construcțiilor.

Dispoziţiile prezentului articol nu împiedică statele membre să susţină construirea de noi clădiri, renovările majore, modernizarea componentelor şi a sistemelor tehnice la un nivel superior cerinţelor minime stabilite prin prezenta directivă.

(2)  Statele membre pot hotărî să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri:

   (a) clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea unei anumite cerinţe minime de performanță energetică ar altera în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora;
   (b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;
   (c) construcții provizorii prevăzute să fie utilizate o perioadă de mai puțin de 18 luni, platforme industriale, ateliere și clădiri din domeniul agricol ce nu sunt utilizate ca locuințe și care prezintă o cerere redusă de energie și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol utilizate de un sector reglementat printr-un acord sectorial național în ceea ce privește performanța energetică;
  

   (d) clădiri independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2.

(3)  Începând cu 30 iunie 2012, statele membre ▌acordă stimulente doar pentru construcția sau renovarea majoră a clădirilor sau a părților acestora, inclusiv a componentelor clădirii, ale căror rezultate respectă cel puțin un nivel al cerințelor minime de performanță energetică echivalent cu rezultatele calculului menționat la articolul 5 alineatul (2).

(4)  ▌ Statele membre își revizuiesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) și se asigură că respectivele cerințe ating cel puțin nivelul care rezultă din calculul menționat la articolul 5 alineatul (2) până la 30 iunie 2015.

(5)  Statele membre furnizează subvenții și consultanță tehnică pentru clădirile sau centrele istorice în vederea începerii unor programe specifice de adaptare a acestora la eficiența energetică.

(6)  Sistemele de producție de energie și măsurile de izolare din centrele istorice fac obiectul unor evaluări a impactului vizual.

Articolul 5

Calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică

(1)  După consultarea părților interesante relevante și, în special, a reprezentanților autorităților locale, regionale și naționale și în temeiul principiilor stabilite în anexa IV, Comisia stabilește, până la 31 martie 2010, o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor sau a părților acestora. Această metodologie comună poate face trimitere la standardele europene relevante și:

   face distincție între clădirile noi și cele deja existente, precum și între diverse categorii de clădiri,
   reflectă condițiile climatice diferite din diversele state membre și schimbările probabile ale acestor condiții pentru durata de viață a clădirii în cauză și
   stabilește ipoteze sau metode de calcul comune pentru costurile energiei.

Comisia revizuiește și, dacă este cazul, actualizează metodologia comună din cinci în cinci ani.

Respectivele măsuri destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 22 alineatul (2).

(2)  Statele membre calculează nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică utilizând metodologia comună stabilită în conformitate cu alineatul (1) și parametri pertinenți, precum condițiile climatice ▌.

Statele membre raportează Comisiei toate datele de intrare și ipotezele utilizate pentru calculele menționate, precum și toate rezultatele acestora. Raportul este inclus în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE. Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Primul raport se transmite până cel târziu la 30 iunie 2011.

(3)  Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului articol.

Articolul 6

Clădiri noi

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că noile clădiri îndeplinesc cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu articolul 4 şi respectă dispoziţiile articolului 9.

Pentru clădirile noi, statele membre promovează utilizarea unor sisteme alternative de înaltă eficienţă. Aceste sisteme alternative pot include următoarele, fără a se limita la acestea:

   (a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe ▌ energie din surse regenerabile;
   (b) cogenerare;
   (c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier sau de bloc, dacă există, în special cele bazate total sau parţial pe energii din surse regenerabile;
   (d) pompe de căldură;
   (e) echipamente TIC în scop de monitorizare şi control.
  

Articolul 7

Clădiri existente

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt supuse unor renovări majore sau când sunt modernizate ori înlocuite componente sau sisteme tehnice ale clădirilor sau părţi ale acestora, performanța lor energetică este îmbunătățită pentru a satisface cel puţin cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic. Statele membre determină aceste cerințe minime de performanță energetică în conformitate cu articolul 4 şi ţinând cont de cerinţele articolului 9. Cerințele se stabilesc atât pentru sistemele sau componentele renovate ale clădirilor, atunci când acestea sunt modernizate sau înlocuite, cât şi pentru clădirea renovată în totalitate, în cazul unei renovări majore.

În cazul renovărilor majore ale clădirilor, statele membre încurajează să se studieze și să se ia în considerare posibilitatea de a utiliza următoarele sisteme alternative de înaltă eficiență:

   (a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile;
   (b) cogenerare;
   (c) sisteme de încălzire sau de răcire urbane sau colective, dacă există, în special cele bazate total sau parțial pe energii din surse regenerabile;
   (d) pompe de căldură;
   (e) echipamente TIC în scop de monitorizare și control.

Articolul 8

Sisteme tehniceși componenteale clădirilor

(1)  Statele membre stabilesc cerințe minime de performanță energetică în ceea ce privește componentele clădirilor și sistemele tehnice ale clădirilor care sunt instalate și puse în funcţiune în clădiri și care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2009/.../CE …[de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic] și al măsurilor sale de aplicare. Se stabilesc cerințe pentru noile echipamente de lucru, sistemele tehnice ale clădirilor, componente ale clădirilor și părți ale acestora, precum și, pentru înlocuirea și modernizarea acestora, cerințe care se aplică în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și funcțional..

Aceste cerințe vizează în special următoarele componente:

   (a) cazane sau alte generatoare de căldură sau schimbătoare de căldură ale sistemelor de încălzire, inclusiv sisteme de încălzire și de răcire urbane sau colective;
   (b) încălzitoare de apă din cadrul sistemelor de apă caldă;
   (c) unități centrale de climatizare sau generatoare de frig din cadrul sistemelor de climatizare.
   (d) sisteme de iluminat instalate;
   (e) componente ale clădirilor.

(2)  Cerințele minime de performanță energetică stabilite în conformitate cu alineatul (1) trebuie să fie conforme cu orice legislație aplicabilă produsului (produselor) care compun sistemele și componentele clădirii și să se bazeze pe instalarea corectă a produsului (produselor), precum și pe reglarea și controlul corespunzătoare ale sistemului tehnic al clădirii. În cazul sistemelor tehnice ale clădirii, aceste cerințe garantează că acestea sunt reglate în mod corespunzător atunci când sunt puse în funcțiune, că se atinge un echilibru hidraulic corespunzător al sistemelor hidraulice de încălzire cu apă și că produsele folosite pentru instalare au dimensiunea și tipul potrivite, având în vedere utilizarea proiectată a sistemului tehnic al clădirii.

(3)  În conformitate cu anexa I din Directiva 2009/.../CE a Parlamentului European şi a Consiliului din … [privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice](14), statele membre asigură că se instalează contoare inteligente în toate clădirile noi şi în toate clădirile care fac obiectul unei renovări majore, precum şi în cazul în care se înlocuieşte un contor, şi încurajează instalarea unor sisteme de control active, cum ar fi sistemele de automatizare, control şi monitorizare, după caz.

Articolul 9

Clădiri cu consum de energie net egal cu zero

(1)  Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero.

Statele membre se asigură că toate clădirile noi au un consum net de energie cel mult egal cu zero până la 31 decembrie 2018.

Statele membre fixează obiective privind procentul minim al clădirilor care trebuie să fie, până în 2015 şi respectiv 2020, clădiri cu consum net de energie egal cu zero, măsurat ca un procent din numărul total de clădiri și ca un procent din suprafața utilă totală.

Se fixează obiective distincte pentru:

   (a) clădirile rezidențiale noi și renovate;
   (b) clădirile nerezidențiale noi și renovate;
   (c) clădiri ocupate de autorități publice.

Statele membre stabilescobiective separate atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente menționate la litera (c) care se aplică cu cel puţin trei ani înaintea obiectivelor corespunzătoare stabilite prin prezentul articol, luând în considerare rolul exemplar pe care ar trebui să îl joace autoritățile publice în domeniul performanței energetice a clădirilor.

(2)  Planul național menționat la alineatul (1) este elaborat după consultarea tuturor părților interesate, inclusiv a autorităților locale și regionale, cuprinde, printre altele, următoarele elemente:

   (a) obiective intermediare, exprimate sub formă de procente ║ în raport cu numărul total de clădiri și în raport cu suprafața utilă totală în 2015 şi respectiv 2020;
   (b) detalii privind cerințele naționale referitoare la nivelurile minime de energie din surse regenerabile pentru clădirile noi și pentru cele existente care fac obiectul unor renovări majore, în conformitate cu cerințele Directivei 2009/28/CE și cu articolele 6 și 7 din prezenta directivă;
   (c) o sinteză a politicilor și informații privind măsurile luate pentru promovarea acestor clădiri;
   (d) programe naționale, regionale sau locale pentru susținerea măsurilor de promovare a acestor clădiri, cum ar fi stimulentele fiscale, instrumentele financiare sau reducerea TVA.

(3)  Statele membre transmit Comisiei, până cel târziu la 30 iunie 2011, planurile naționale menționate la alineatul (1) și, la fiecare trei ani, un raport privind progresele înregistrate în procesul de implementare a acestor planuri naționale. Planurile naționale și rapoartele privind progresele înregistrate sunt incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.

(4)  În termen de două luni de la comunicarea unui plan național de către un stat membru în conformitate cu alineatul (3), Comisia, respectând pe deplin principiul subsidiarității, poate respinge planul sau orice aspect al acestuia pentru nerespectarea unor cerințe stabilite la prezentul articol. În acest caz, statul membru în cauză propune modificări. În termen de o lună de la primirea acestor propuneri, Comisia acceptă planul modificat sau solicită modificări specifice suplimentare. Comisia și statul membru în cauză iau toate măsurile rezonabile pentru a ajunge la un acord privind planul național în termen de cinci luni de la notificarea inițială.

(5)  Până la 31 decembrie 2010, Comisia stabilește, în conformitate cu definiția de la articolul 2, o definiție detaliată comună a clădirilor cu consum net de energie egal cu zero.

Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 22 alineatul (2).

(6)  Până la 30 iunie 2012 și la fiecare trei ani după această dată, Comisia publică un raport privind progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri cu consum net de energie egal cu zero. Pe baza acestui raport, Comisia elaborează un plan de acțiune și, dacă este cazul, propune măsuri de creștere a numărului de clădiri de acest tip.

Articolul 10

Stimulente financiare şi bariere pe piaţă

(1)  Până la 30 iunie 2011, statele membre elaborează planuri naţionale de acţiune , inclusiv propuneri de măsuri, pentru respectarea cerinţelor menţionate în prezenta directivă prin reducerea barierelor existente pe piaţă şi a celor de ordin juridic şi prin dezvoltarea instrumentelor financiare şi fiscale existente şi noi destinate creşterii eficienţei energetice a clădirilor noi şi a celor existente.

Măsurile propuse sunt suficiente, efective, transparente şi nediscriminatorii, sprijină aplicarea recomandărilor incluse în certificatul de performanţă energetică, urmăresc să încurajeze îmbunătăţirea substanţială a performanţelor energetice ale clădirilor în cazurile în care altminteri îmbunătăţirea nu ar fi fezabilă din punct de vedere economic şi includ măsuri de sprijinire a gospodăriilor care riscă să ajungă în stare de pauperitate energetică.

Statele membre compară instrumentele lor financiare şi fiscale cu instrumentele enumerate în anexa V şi, fără a aduce atingere legislaţiei naţionale, pun în aplicare cel puţin două măsuri din anexa respectivă.

(2)  Statele membre prezintă Comisiei aceste planuri naţionale de acţiune prin includerea lor în Planurile de acţiune pentru eficienţă energetică menţionate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE şi le actualizează la fiecare trei ani.

(3)  Până la 30 iunie 2010, Comisia prezintă, după efectuarea unui studiu de impact, propuneri legislative adecvate pentru consolidarea instrumentelor financiare comunitare existente şi pentru a introduce instrumente financiare suplimentare care să sprijine punerea în aplicare a prezentei directive.

Aceste propuneri privesc următoarele măsuri:

   (a) în contextul revizuirii Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională(15)pentru următoarea perioadă de programare, o majorare semnificativă a sumei maxime ce poate fi alocată din Fondul european de dezvoltare regională pentru sprijinirea eficientizării energetice, inclusiv în materie de reţele de încălzire şi răcire urbană şi investiţii în domeniul energiei regenerabile destinate locuinţelor, precum şi prelungirea eligibilităţii acestor proiecte;
   (b) utilizarea altor fonduri comunitare pentru a sprijini cercetarea şi dezvoltarea, campaniile de informare sau formarea cu privire la eficienţa energetică;
   (c) instituirea unui Fond pentru eficienţa energetică, bazat pe contribuţii de la bugetul comunitar, Banca Europeană de Investiţii şi statele membre, care să acţioneze ca o pârghie în vederea creşterii investiţiilor private şi publice în proiectele care urmăresc creşterea eficienţei energetice a clădirilor, inclusiv energiile regenerabile destinate clădirilor sau unor componente ale clădirilor, legate de eficienţa energetică, până în 2020. Acest fond este integrat în programarea altor acţiuni comunitare de asistenţă structurală. Criteriile privind alocarea acestuia se definesc în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune(16)şi se pun în aplicare până în 2014;
   (d) reduceri de TVA pentru servicii şi produse, inclusiv energia regenerabilă destinată clădirilor sau unor componente ale clădirilor, legate de eficienţa energetică.

Articolul 11

Certificatele de performanță energetică

(1)  Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor. Certificatul de performanță energetică include performanța energetică a unei clădiri și valori de referință, cum ar fi cerințele minime de performanță energetică, pentru a da posibilitatea proprietarilor sau locatarilor clădirii sau ai părților acesteia să ▌evalueze performanța sa energetică şi să o compare fără dificultate cu aceea a altor clădiri rezidenţiale sau nerezidenţiale. Pentru clădirile nerezidenţiale poate, de asemenea, să includă, dacă este cazul, energia consumată efectiv, aşa cum se menţionează în anexa I.

În cazul în care o clădire este vândută sau închiriată înainte de a fi construită, vânzătorul furnizează o evaluare exactă, în scris, a viitoarei performanţe energetice a acesteia.

(2)  Certificatul cuprinde recomandări pentru îmbunătățirea la un nivel optim din punctul de vedere al costurilor a performanței energetice a unei clădiri sau a părților acesteia.

Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică vizează:

   (a) măsurile luate în legătură cu o renovare majoră a anvelopei clădirii, inclusiv a sistemelor de izolare ale acesteia, sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii; și
   (b) măsurile privind părți sau elemente distincte ale unei clădiri, independente de renovarea majoră a anvelopei clădirii, inclusiv a sistemelor de izolare ale acesteia, sau a sistemului (sistemelor) tehnic(e) ale clădirii.

(3)  Recomandările cuprinse în certificatul de performanță energetică sunt fezabile, din punct de vedere tehnic, pentru clădirea respectivă și furnizează informații explicite, care includ cel puţin o indicaţie clară cu privire la potenţialul calculat de economisire a energiei care decurge din această măsură, valoarea actuală netă şi costurile investiţiei pentru o clădire sau un tip de clădire anume. Evaluarea costurilor se bazează pe o serie de ipoteze standard, care cuprind cel puţin estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate, a stimulentelor financiare sau fiscale și a dobânzilor aplicabile investițiilor necesare pentru a pune în practică recomandările.

(4)  Statele membre garantează că autoritățile publice și alte instituții care acordă finanțare pentru achiziționarea sau renovarea clădirilor țin seama de performanța energetică indicată și de recomandările din certificatele de performanță energetică în momentul determinării nivelului și condițiilor stimulentelor financiare, a măsurilor fiscale și a împrumuturilor.

(5)  Certificatul de performanță energetică precizează de unde poate obține proprietarul sau locatarul informații mai detaliate cu privire la recomandările formulate în certificat. În plus, acesta conține informații privind pașii care trebuie urmați pentru a pune în practică aceste recomandări, inclusiv informații privind stimulentele fiscale și financiare disponibile și posibilitățile de finanțare.

(6)  Ținând seama de rolul de conducere pe care ar trebui să-l joace în domeniul performanței energetice a clădirilor, autoritățile publice pun în aplicare recomandările incluse în certificatele de performanță energetică emise pentru clădirile pe care le ocupă, în perioada de valabilitate a certificatului.

(7)  Pentru apartamentele sau unitățile din cadrul aceluiași imobil destinate a fi utilizate separat, certificarea poate să se bazeze pe:

   (a) o certificare comună a întregii clădiri pentru blocurile cu un sistem de încălzire comun sau
   (b) pe evaluarea performanței energetice a apartamentului sau a unității respective.

(8)  Pentru locuințele unifamiliale, certificarea se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și performanței energetice reale, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de expertul care eliberează certificatul de performanță energetică.

(9)  Certificatul de performanță energetică este valabil cel mult 10 ani.

(10)  Până la 30 iunie 2010, Comisia adoptă orientări care specifică standarde minime pentru conținutul, limba și forma certificatelor de performanță energetică.

Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 22 alineatul (2).

(11)  Fiecare stat membru recunoaște certificatele emise de un alt stat membru în conformitate cu aceste orientări și nu restrânge libertatea de a presta servicii financiare din motive legate de certificatul emis în statul membru respectiv.

(12)  Până în 2011, pe baza informaţiilor primite din partea statelor membre şi în urma consultării cu sectoarele relevante, Comisia adoptă un sistem de certificare comun voluntar al Uniunii Europene pentru performanţa energetică a clădirilor nerezidenţiale .

Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 22 alineatul (2).

Până în 2012, statele membre introduc pe teritoriile lor sistemul de certificare voluntar al Uniunii Europene menţionat la primul paragraf, care funcţionează în paralel cu sistemul naţional de certificare.

Articolul 12

Eliberarea certificatelor de performanță energetică

(1)  Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru clădirile sau părțile acestora care sunt construite, vândute sau închiriate și pentru clădirile frecventate des de către public care au o suprafață utilă totală de peste 250 m2 și pentru clădiri care sunt ocupate de o autoritate publică.

(2)  Statele membre impun ca, la construcția unei clădiri sau a unor părți ale acesteia, să se înmâneze proprietarului un certificat de performanță energetică de către expertul independent, menționat la articolul 17, care eliberează respectivul certificat sau de către vânzător.

(3)  Statele membre impun ca, la oferirea spre vânzare a unei clădiri sau a unor părți ale acesteia, indicatorul numeric al performanței energetice din certificatul de performanță energetică să figureze în toate anunțurile de vânzare a respectivei clădiri sau a părților acesteia, iar certificatul de performanță energetică să fie arătat potențialului cumpărător.

Certificatul de performanță energetică este înmânat de către vânzător cumpărătorului cel târziu în momentul încheierii contractului de vânzare a clădirii sau a unei părţi din aceasta.

(4)  Statele membre impun ca, la oferirea spre închiriere a unei clădiri sau a unor părți ale acesteia, indicatorul numeric al performanței energetice din certificatul de performanță energetică să figureze în toate anunțurile de închiriere a respectivei clădiri sau a părților acesteia, iar certificatul de performanță energetică să fie arătat potențialului locatar.

Certificatul de performanță energetică este înmânat de către proprietar locatarului cel târziu în momentul încheierii contractului de închiriere.

(5)  Proprietarul unei clădiri poate solicita în orice moment unui expert acreditat emiterea, recalcularea și actualizarea unui certificat de performanță energetică, indiferent dacă clădirea este în construcție, în renovare, închiriată sau de vânzare.

(6)  Statele membre pot exclude categoriile de clădiri menționate la articolul 4 alineatul (2) de la aplicarea alineatelor (1), (2), (3) și (4) din prezentul articol.

Articolul 13

Afișarea certificatelor de performanță energetică

Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, în cazul în care o clădire este ocupată de autorități publice sau în cazul în care o clădire cu o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este frecventată des de public, certificatul de performanță energetică este afișat într-un loc unde să poată fi văzut de public.

Articolul 14

Inspecția sistemelor de încălzire

(1)  Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu ardere de combustibil lichid sau solid convențional cu putere nominală utilă de peste 20 kW. Această inspecție include o evaluare a randamentului cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu necesitățile de încălzire ale clădirii. Statele membre pot anula aceste inspecții în cazurile în care există un sistem electronic de monitorizare și control.

(2)  Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de încălzire. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție a sistemului de încălzire și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.

(3)  Sistemele de încălzire echipate cu cazane cu o putere nominală utilă de peste 100 kW sunt inspectate cel puțin o dată la fiecare doi ani.

În cazul cazanelor cu combustibil gazos, această perioadă poate fi extinsă la patru ani.

(4)  Prin derogare de la alineatele (1), (2) și (3), statele membre pot decide să ia măsurile necesare pentru ca utilizatorii să primească consultanță cu privire la înlocuirea cazanelor, la alte modificări ale sistemului de încălzire și la alte soluții preconizabile pentru evaluarea randamentului cazanului și a dimensionării acestuia. Impactul global al acestei abordări este echivalent cu cel rezultat din aplicarea dispozițiilor de la alineatele (1), (2) și (3).

În cazul în care statele membre aleg să aplice măsurile menționate la primul paragraf ║, acestea prezintă Comisiei, până ║ la 30 iunie 2011, un raport asupra echivalenței dintre aceste măsuri și cele prevăzute la alineatele (1), (2) și (3). Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Rapoartele pot fi incluse în Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.

În cazul în care Comisia consideră că raportul statului membru care este menționat în cel de-al doilea paragraf nu demonstrează echivalența uneia dintre măsurile la care face referire primul paragraf, aceasta poate solicita statului membru, în termen de şase luni de la primirea raportului, fie să aducă probe suplimentare, fie să pună în aplicare anumite măsuri specifice suplimentare. În cazul în care, în termen de un an de la solicitare, Comisia se declară nemulțumită de probele furnizate sau de măsurile suplimentare aplicate, aceasta poate retrage derogarea.

Articolul 15

Inspecția sistemelor de climatizare

(1)  Statele membre elaborează măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții periodice a sistemelor de climatizare şi de ventilaţie şi a pompelor de căldură reversibile cu o putere nominală utilă de peste 5 kW. Inspecția include o evaluare a randamentului și dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesitățile de răcire ale clădirii. Inspecţia sistemelor de ventilaţie include de asemenea o evaluare a curenţilor de aer.

Statele membre pot anula aceste inspecţii în cazurile în care sunt instalate sisteme electronice de monitorizare şi control care permit monitorizarea de la distanţă a eficienţei şi siguranţei sistemelor.

(2)  Statele membre pot fixa frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemului de climatizare, de ventilaţie sau a pompelor de căldură reversibile. La fixarea acestor frecvențe, statele membre țin seama de costurile de inspecție ▌și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.

(3)  Pentru stabilirea măsurilor menționate la alineatele (1) și (2), statele membre se asigură, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere economic și tehnic, că se efectuează inspecții în conformitate cu inspecțiile pentru sistemele de încălzire și alte sisteme tehnice menționate la articolul 14 din prezenta directivă și cu inspecțiile efectuate în cazul scurgerilor, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră(17).

(4)  Prin derogare de la alineatele (1) și (2), statele membre pot decide să ia măsuri pentru ca utilizatorii să primească consultanță cu privire la înlocuirea sistemelor de aer condiționat sau la alte modificări ale sistemului de aer condiționat, care pot include inspecții pentru evaluarea randamentului și a dimensiunii acestuia. Impactul global al acestei abordări este echivalent cu cel rezultat din aplicarea dispozițiilor de la alineatele (1) și (2).

În cazul în care statele membre aplică măsurile menționate la primul paragraf, acestea prezintă Comisiei, până la 30 iunie 2011, un raport asupra echivalenței acestor măsuri cu cele prevăzute la alineatele (1) și (2). Statele membre transmit Comisiei rapoartele menționate la fiecare trei ani. Rapoartele pot fi incluse în Planurile de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.

În cazul în care Comisia consideră că raportul statului membru care este menționat la cel de-al doilea paragraf nu demonstrează echivalența unei măsuri menţionată la primul paragraf, aceasta poate solicita statului membru, în termen de şase luni de la primirea raportului, fie să aducă probe suplimentare, fie să pună în aplicare anumite măsuri specifice suplimentare. În cazul în care, în termen de un an de la solicitare, Comisia se declară nemulțumită de probele furnizate sau de măsurile suplimentare aplicate, aceasta poate retrage derogarea.

Articolul 16

Rapoarte de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare

(1)  Prezentul articol se aplică rapoartelor de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare.

(2)  Rapoartele de inspecție se elaborează la intervale regulate pentru fiecare sistem inspectat. Fiecare raport de inspecție cuprinde următoarele elemente:

  (a) o comparație între performanța energetică a sistemului inspectat și cea a:
   (i) celui mai bun sistem disponibil care este fezabil; și
   (ii) unui sistem similar ca tip, în cazul căruia toate componentele relevante ating nivelul de performanță energetică impus de legislația aplicabilă;
   (b) recomandări pentru îmbunătățirea rentabilității performanței energetice a sistemului clădirii sau al părților acesteia.

Recomandările menționate la litera (b) sunt specifice sistemului în cauză și furnizează informații explicite în ceea ce privește rentabilitatea lor. Evaluarea rentabilității se bazează pe o serie de ipoteze standard, precum estimarea cantității de energie economisite, a prețurilor energiei vizate și a dobânzilor aplicabile investițiilor.

(3)  Raportul de inspecție este înmânat de către inspector proprietarului sau locatarului clădirii.

Articolul 17

Experți independenți

(1)  Statele membre se asigură că certificarea performanței energetice a clădirilor și inspectarea sistemelor de încălzire și a sistemelor de climatizare sunt realizate în mod independent de către experți calificați și autorizați, care lucrează fie ca independenți, fie ca angajați ai unor organisme publice sau întreprinderi private.

Experții sunt autorizați ținându-se seama de competența și independența acestora.

(2)  Statele membre garantează recunoașterea reciprocă a acreditărilor și calificărilor naționale.

(3)  Până în 2011, Comisia stabilește orientări care includ recomandări de standarde minime pentru formarea periodică a experților.

Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 22 alineatul (2).

(4)  Statele membre pun la dispoziția publicului informații cu privire la sistemele de formare și de acreditare. Statele membre stabilesc și pun la dispoziție lista experților calificați și acreditați.

Articolul 18

Sistem de control independent

(1)  Statele membre asigură instituirea, în conformitate cu anexa II, a unui sistem de control independent pentru certificatele de performanță energetică și pentru rapoartele de inspecție a sistemelor de încălzire și de climatizare. Statele membre creează mecanisme separate de punere în aplicare pentru organizațiile care sunt responsabile de punerea în aplicare a certificatelor de performanță energetică și pentru rapoartele privind inspecția sistemelor de încălzire și climatizare.

(2)  Statele membre pot delega responsabilitatea de punere în aplicare a sistemelor de control independent. În cazul în care decid să recurgă la această posibilitate, statele membre se asigură că sistemele de control independent sunt implementate în conformitate cu anexa II.

(3)  Statele membre impun ca certificatele de performanță energetică și rapoartele de inspecție menționate la alineatul (1) să fie înregistrate sau puse la dispoziția autorităților competente sau organismelor cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a pune în aplicare sistemele de control independent, la cererea acestor autorități sau organisme.

Articolul 19

Revizuire

Comisia, asistată de comitetul constituit în temeiul articolului 22, evaluează prezenta directivă și ia în considerare o revizuire a acesteia până în 2015, în lumina experienței acumulate și a progresului înregistrat pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, face propuneri cu privire, între altele, la:

   (a) metodologii de notare a performanței energetice a clădirilor pe baza consumului de energie primară și a emisiilor de dioxid de carbon;
   (b) stimulente generale pentru noi măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în clădiri;
   (c) stabilirea unei cerințe comune la nivel comunitar pentru clădirile existente de a fi clădiri cu consum net de energie egal cu zero.

Articolul 20

Informare

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a informa proprietarii și locatarii clădirilor în privința metodelor și practicilor care servesc la creșterea performanței energetice.

(2)  În mod special, statele membre le furnizează proprietarilor și locatarilor clădirilor informații despre certificatele de performanță energetică și rapoartele de inspecție, inclusiv scopul și obiectivele acestora, despre modalitățile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor și despre consecințele financiare pe termen mediu și lung în cazul în care nu se iau măsuri, precum și despre instrumentele financiare disponibile pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii. Campaniile de informare au scopul de a încuraja proprietarii și locatarii să îndeplinească cel puțin standardele minime stabilite la articolele 4 și 9.

La solicitarea statelor membre, Comisia asistă statele membre la organizarea unor campanii de informare în sensul alineatului (1) şi al primului paragraf de la prezentul alineat, campanii ce pot fi cuprinse în cadrul unor programe comunitare.

(3)  Statele membre se asigură că autoritățile locale și regionale se implică în procesul de elaborare al unor programe de informare și formare și respectiv de sensibilizare a publicului.

(4)  Statele membre garantează, de asemenea, cu contribuția autorităților locale și regionale, că persoanele responsabile de punerea în aplicare a prezentei directive prin intermediul planificării și aplicării standardelor de construcție, beneficiază de orientare și formare corespunzătoare. O astfel de orientare și formare accentuează în special importanța îmbunătățirii performanței energetice și permite luarea în considerare a combinației optime dintre îmbunătățirile în domeniul eficienței energetice, utilizarea energiei regenerabile și a încălzirii și răcirii urbane în planificarea, proiectarea, construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale.

(5)  Proprietarii și locatarii clădirilor comerciale au obligația de a face schimb de informații referitoare la consumul real de energie.

(6)  Statele membre furnizează Comisiei informații referitoare la:

   (a) sistemele de ajutor la nivel național, regional sau local pentru promovarea eficienței energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri;
   (b) cota de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul clădirilor la nivel național sau regional, inclusiv informațiile specifice referitoare la proveniența energiei din surse regenerabile din dispozitive aflate la fața locului, din încălzire sau răcire centralizată sau cogenerare.

Aceste informații sunt incluse în planurile de acțiune pentru eficiență energetică menționate la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.

(7)  Statele membre iau măsurile necesare pentru formarea unui număr mai mare de instalatori și pentru garantarea formării acestora la un nivel superior de competență pentru instalarea și integrarea tehnologiei eficiente din punct de vedere energetic și regenerabile, astfel încât să li se permită să își exercite rolul esențial de a sprijini îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.

(8)  Până în 2010, Comisia creează un site internet care cuprinde următoarele informații:

   (a) ultima versiune a fiecărui Plan de acțiune pentru eficiență energetică menționat la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE;
   (b) detalii cu privire la măsurile aplicate în prezent la nivel comunitar pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor, inclusiv orice instrument financiar/fiscal aplicabil, punerea în aplicare corespunzătoare sau date de contact;
   (c) detalii cu privire la planurile de acțiune naționale și la măsurile aplicate în prezent la nivel național, regional sau local în fiecare stat membru în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor, incluzând orice instrument financiar/fiscal aplicabil, punere în aplicare corespunzătoare sau date de contact;
   (d) exemple de cele mai bune practici la nivel național, regional și local pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor.

Informațiile menționate la primul paragraf sunt prezentate într-o formă care poate fi ușor accesată și pe înțelesul locatarilor, proprietarilor şi întreprinderilor obișnuite din toate statele membre, precum și al autorităților locale, regionale și naționale. Informațiile trebuie să fie prezentate astfel încât să ajute persoanele fizice și organizațiile la evaluarea cu ușurință a sprijinuluii pe care îl au la dispoziție pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și pentru a compara măsurile de sprijin din statele membre.

Articolul 21

Adaptarea anexei I la progresul tehnic

Comisia adaptează punctele 3 și 4 din anexa I la progresul tehnic.

Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 22 alineatul (2).

Articolul 22

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Articolul 23

Sancțiuni

Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a garanta faptul că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre transmit aceste dispoziții Comisiei până ║ la 31 decembrie 2010 și îi notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care aduce atingere acestora. Statele membre demonstrează eficiența regimului sancţiunilor din cadrul Planurilor de acțiune pentru eficiența energetică prevăzute la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2006/32/CE.

Articolul 24

Transpunere

(1)  Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2010, cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolelor 2-18, articolului 20 și articolului 23, precum și anexelor I și II la prezenta directivă. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte, precum și un tabel de corespondență între respectivele acte și prezenta directivă.

În ceea ce privește articolele 2, 3, 9, 11-13, 17, 18, 20 și 23, statele membre aplică aceste acte începând cu 31 decembrie 2010, cel târziu.

În ceea ce privește articolele 4-8, articolele 14-16 și articolul 18, statele membre aplică aceste acte începând cu 31 decembrie 2010 ║ în cazul clădirilor ocupate de autorități publice și începând cu 31 ianuarie 2012 ║ în cazul altor clădiri.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. De asemenea, ele conțin o mențiune în sensul că trimiterile, efectuate în cuprinsul actelor cu putere de lege și al actelor administrative în vigoare, la directiva abrogată prin prezenta directivă se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în care se formulează această mențiune.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 25

Abrogare

Directiva 2002/91/CE, astfel cum a fost modificată prin regulamentul indicat în anexa III partea A, se abrogă ║ de la 1 februarie 2012, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenul de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivei menționate în anexa III partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.

Articolul 26

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 27

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ….

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinte Președinte

ANEXA I

Cadru general pentru calculul performanței energetice a clădirilor (menționat la articolul 3)

1.  Performanța energetică a unei clădiri se determină pe baza energiei primare calculate sau reale consumate anual pentru a răspunde diferitelor necesități legate de utilizarea obișnuită a acesteia și reflectă necesarul de energie pentru încălzire și pentru răcire (energia necesară pentru a evita supraîncălzirea) în vederea menținerii condițiilor dorite de temperatură a clădirii. Dacă este cazul , consumul este ponderat în funcție de energia produsă din surse regenerabile la fața locului.

2.  Performanța energetică a unei clădiri este exprimată clar și include, de asemenea, un indicator numeric al ▌consumului de energie primară, exprimat în kWh/m2 pe an.

Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor utilizează standardele europene și legislația comunitară relevantă, inclusiv Directiva 2009/28/CE.

La evaluarea performanței energetice în cazul utilizării energiei electrice într-o clădire, factorul de conversie din energie finală în energie primară ține seama de media ponderată anuală a combinației adecvate a mixului electricitate/combustibili.

3.  Metodologia se stabilește ținându-se seama cel puțin de următoarele elemente:

  (a) următoarele caracteristici termice reale ale clădirii, inclusiv compartimentarea interioară a acesteia:
   (i) capacitatea termică;
   (ii) izolația, astfel cum a fost obținută prin intermediul materialelor cel mai slab conducătoare termic disponibile;
   (iii) încălzirea pasivă;
   (iv) elementele de răcire; și
   (v) punțile termice;
   (b) instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă caldă, inclusiv caracteristicile lor în materie de izolații;
   (c) instalațiile de climatizare, inclusiv sistemele de răcire;
   (d) ventilația naturală și mecanică și, eventual, etanșeitatea;
   (e) sisteme de iluminat integrate caracterizate de sisteme de iluminare proiectate pentru a ține seama de gradul de iluminare corespunzător funcțiilor executate la nivel de încăpere, în funcție de prezența persoanelor, de disponibilitatea unui nivel adecvat de lumină naturală, de adoptarea unui nivel de iluminare flexibil, care să respecte diferențele dintre funcții, și dacă instalația este destinată sectorului rezidențial sau nerezidențial;
   (f) proiectarea, poziționarea și orientarea clădirii, inclusiv climatul exterior;
   (g) sistemele solare pasive și de protecție solară;
   (h) condițiile de climat interior, inclusiv climatul interior prevăzut;
   (i) sarcinile interne.

4.  Se ia în considerație influența pozitivă a următoarelor elemente, acolo unde este relevantă pentru prezentul calcul:

   (a) condițiile locale de expunere la soare, sistemele solare active și alte sisteme electrice și de încălzire bazate pe surse regenerabile de energie ;
   (b) electricitatea produsă prin cogenerare;
   (c) sistemele de încălzire și de răcire de cartier sau de bloc;
   (d) iluminatul natural.

5.  În sensul prezentului calcul, clădirile sunt clasificate corespunzător în categoriile următoare:

   (a) locuințe unifamiliale de diferite tipuri;
   (b) blocuri de apartamente;
   (c) birouri;
   (d) clădiri de învățământ;
   (e) spitale;
   (f) hoteluri și restaurante;
   (g) construcții sportive;
   (h) clădiri pentru servicii de comerț ║ cu amănuntul;
   (i) clădiri destinate comerțului angro și centre logistice;
   (j) alte tipuri de clădiri cu consum energetic.

ANEXA II

Sisteme de control independent al certificatelor de performanță energetică și al rapoartelor de inspecție

1.  Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a pune în aplicare sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,5 % din totalul certificatelor de performanță energetică emise anual de fiecare expert și le supun unei verificări. În cazul în care un expert independent emite un număr limitat de certificate, autoritățile sau organele competente selectează aleatoriu cel puțin un certificat și îl supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de certificate selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic:

   (a) verificarea validității datelor de intrare ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică și a rezultatelor indicate în certificat;
   (b) verificarea datelor de intrare și a rezultatelor din certificat, inclusiv a recomandărilor formulate;
   (c) verificarea completă a datelor de intrare ale clădirii pe baza cărora s-a emis certificatul de performanță energetică, verificarea completă a rezultatelor indicate în certificat, inclusiv a recomandărilor formulate, și inspecția la fața locului a clădirii pentru a verifica concordanța între informațiile furnizate în certificatul de performanță energetică și clădirea certificată.

2.  În cazul în care în urma controalelor se constată nerespectarea dispoziţiilor, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a altor cinci certificate emise de același expert și supun certificatele respective unei verificări. Autoritățile sau organele competente impun sancțiuni expertului în cazul în care și verificările ulterioare indică nerespectarea dispoziţiilor. Încălcările cele mai grave pot fi sancționate prin retragerea autorizației expertului.

3.  Autoritățile competente sau organismele cărora autoritățile competente le-au delegat responsabilitatea de a pune în aplicare sistemul de control independent selecționează aleatoriu cel puțin 0,1 % din totalul rapoartelor de inspecție elaborate anual de fiecare expert și le supun unei verificări. Dacă un expert independent emite un număr redus de rapoarte de inspecție, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a cel puțin unui raport de inspecție și îl supun unei verificări. Verificarea se realizează la unul dintre cele trei niveluri alternative indicate mai jos, și cuprinde, pentru fiecare nivel de verificare, cel puțin un eșantion de rapoarte de inspecție selecționate, semnificativ din punct de vedere statistic:

   (a) verificarea validității datelor de intrare ale sistemului tehnic al clădirii supus inspecției, pe baza cărora s-a elaborat raportul de inspecție, și a rezultatelor indicate în raportul de inspecție;
   (b) verificarea datelor de intrare și a rezultatelor din raportul de inspecție, inclusiv a recomandărilor formulate;
   (c) verificarea completă a datelor de intrare ale sistemului tehnic al clădirii supus inspecției pe baza cărora s-a elaborat raportul de inspecție, verificarea completă a rezultatelor indicate în raportul de inspecție, inclusiv a recomandărilor formulate, și inspecția la fața locului a clădirii pentru a verifica concordanța între informațiile furnizate în raportul de inspecție și sistemul tehnic al clădirii supus inspecției.

4.  În cazul în care în urma controalelor se demonstrează nerespectarea dispozițiilor, autoritățile sau organele competente fac o selecție aleatorie a altor cinci rapoarte de inspecție emise de același expert și le supun unei verificări. Autoritățile sau organele competente impun sancțiuni expertului în cazul în care și verificările ulterioare indică nerespectarea dispoziţiilor. Încălcările cele mai grave pot fi sancționate prin retragerea autorizației expertului.

ANEXA III

Partea A

Directiva abrogată, cu modificările sale ulterioare

(menționată la articolul 25)

Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului

(JO L 1, 4.1.2003, p. 65)

Regulamentul (CE) nr. 1137/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 311, 21.11.2008, p.1)

doar punctul 9.9 din anexă

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern și de aplicare

(menționate la articolul 25)

Directiva

Termen de transpunere

Data aplicării

2002/91/CE

4 ianuarie 2006

4 ianuarie 2009, doar în ceea ce privește articolele 7, 8 și 9

ANEXA IV

Principii pentru o metodologie comună de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor

La stabilirea unei metodologii comune de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, Comisia ţine seama, cel puţin, de principiile următoare:

   definirea clădirilor de referinţă care se caracterizează prin funcţiile pe care le îndeplinesc şi sunt reprezentative pentru acestea şi pentru amplasarea geografică, inclusiv din punct de vedere al condiţiilor climatice din interior şi din exterior. Clădirile de referinţă includ atât clădirile rezidenţiale, cât şi pe cele nerezidenţiale, noi sau deja existente.
   definirea pachetelor tehnice (de exemplu, izolarea anvelopei clădirii sau a unor părţi ale acesteia sau sistemele tehnice de construcţie mai eficiente din punct de vedere energetic) ale măsurilor în materie de eficienţă energetică şi aprovizionare cu energie, care urmează să fie evaluate;
   definirea pachetelor tehnice complete destinate obţinerii de clădiri cu consum net de energie egal cu zero;
   evaluarea cererii de energie pentru încălzire şi pentru răcire, energia furnizată, energia regenerabilă produsă local, energia primară utilizată şi emisiile de CO2 ale clădirilor de referinţă (inclusiv pachetele tehnice definite aplicate);
   evaluarea costurilor corespunzătoare referitoare la energie ale investiţiei, costurilor cu energia şi a altor costuri de exploatare ale pachetelor tehnice aplicate clădirilor de referinţă din perspectiva societăţii, precum şi din perspectiva deţinătorului proprietăţii sau a investitorului.
   costurile aferente mâinii de lucru la nivel regional/local, inclusiv materialele;

Prin calcularea costurilor generate pe durata ciclului de viaţă al unei clădiri pe baza pachetelor tehnice de măsuri aplicate clădirilor de referinţă şi prin calcularea acestora în raport cu performanţa energetică şicu emisiile de CO2, se evaluează eficienţa din punct de vedere al costurilor a diferitelor niveluri ale cerinţelor minime de performanţă energetică.

ANEXA V

Instrumente financiare pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor

Fără a aduce atingere legislației naționale, statele membre pun în aplicare cel puțin două instrument financiare dintre cele enumerate mai jos:

   (a) reduceri de TVA pentru economia de energie, performanță energetică ridicată și bunuri și servicii bazate pe energie regenerabilă;
   (b) alte reduceri fiscale pentru bunuri și servicii care realizează economii de energie sau clădiri eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv reduceri ale impozitelor pe venit sau pe proprietate;
   (c) subvenții directe;
   (d) sisteme de împrumut subvenționate sau împrumuturi cu dobândă redusă;
   (e) programe de subvenționare;
   (f) sisteme de garantare a împrumutului;
   (g) condiții impuse furnizorilor de energie sau acorduri încheiate cu aceștia pentru a oferi asistență financiară tuturor categoriilor de consumatori.

ANEXA VI

Tabel de corespondenţă

Directiva 2002/91/CE

Prezenta directivă

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 formularea introductivă

Articolul 2 formularea introductivă

Articolul 2 punctul 1

Articolul 2 punctul 1

-

Articolul 2 punctul 5

Articolul 2 punctul 2

Articolul 2 punctul 6 și anexa I

-

Articolul 2 punctele 7, 9, 11 și 12

Articolul 2 punctul 3

Articolul 2 punctul 13

Articolul 2 punctul 4

Articolul 2 punctul 14

-

Articolul 2 punctul 15

Articolul 2 punctul 5

Articolul 2 punctul 16

Articolul 2 punctul 6

Articolul 2 punctul 17

Articolul 2 punctul 7

Articolul 2 punctul 18

Articolul 2 punctul 8

Articolul 2 punctul 19

Articolul 3

Articolul 20 și anexa I

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (2)

-

Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 4 alineatul (2)

-

Articolul 4 alineatul (3)

-

Articolul 4 alineatul (4)

-

Articolul 5

Articolul 5

Articolul 6 alineatul (1)

-

Articolul 6

Articolul 7

-

Articolul 8

-

Articolul 9

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (7) articolul 12 alineatele (1), (2), (3), (4) și (6)

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 11 alineatele (1) și (2)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 13

-

Articolul 12 alineatele (4), (7) și (8)

Articolul 8 formularea introductivă

Articolul 14 formularea introductivă

Articolul 8 litera (a)

Articolul 14 alineatele (1) și (3)

-

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 8 litera (b)

Articolul 14 alineatul (4)

Articolul 9

Articolul 15 alineatul (1)

-

Articolul 15 alineatul (2)

-

Articolul 16

Articolul 10

Articolul 17

-

Articolul 18

Articolul 11 formularea introductivă

Articolul 19 formularea introductivă

Articolul 11 litera (a)

-

-

Articolul 19 litera (a)

Articolul 11 litera (b)

Articolul 19 litera (b)

Articolul 12

Articolul 20

Articolul 13

Articolul 22

Articolul 14 alineatul (1)

Articolul 22 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 22 alineatul (2)

-

-

Articolul 23

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 24 alineatele (1) și (2)

Articolul 15 alineatul (2)

-

-

Articolul 25

Articolul 16

Articolul 26

Articolul 17

Articolul 27

Anexa

Anexa I

-

Anexele II - VI

(1) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.
(2) Avizul din 13 mai 2009 (nepublicat încă în JO).
(3) Avizul din 21 aprilie 2009 (nepublicat încă în OJ).
(4) Poziţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009.
(5) JO L 1, 4.1.2003, p. 65.
(6) A se vedea anexa VI partea A.
(7) Texte adoptate, P6_TA(2009)0038.
(8) JO L 140, 5.6.2009, p. 136.
(9) JO L 140, 5.6.2009, p. 16..
(10) JO L 114, 27.4.2006, p. 64.
(11) JO L 255, 30.9.2005, p. 22.
(12) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(13) JO L ... .
(14)JO L ...
(15) JO L 210, 31.7.2006, p.1.
(16) JO L 210, 31.7.2006, p.25.
(17) JO L 161, 14.6.2006, p.1.


Agențiile de rating al creditelor ***I
PDF 269kWORD 61k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind agenţiile de rating al creditelor (COM(2008)0704 – C6-0397/2008 – 2008/0217(COD))
P6_TA(2009)0279A6-0191/2009

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0704),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 95 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0397/2008),

–   având în vedere angajamentul exprimat de reprezentantul Consiliului în scrisoarea din 23 aprilie 2009, de a aproba propunerea astfel cum a fost modificată, în conformitate cu articolul 251 alineatul (2) al doilea paragraf prima liniuţă din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice şi monetare şi avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0191/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind agenţiile de rating

P6_TC1-COD(2008)0217


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în prima lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul CE nr ....)


Drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare sau pe căi navigabile interioare ***I
PDF 597kWORD 238k
Rezoluţie
Text consolidat
Anexă
Anexă
Anexă
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind drepturile persoanelor care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului (COM(2008)0816 – C6-0476/2008 – 2008/0246(COD))
P6_TA(2009)0280A6-0209/2009

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0816),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2), articolul 71 alineatul (1) şi articolul 80 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0476/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism şi avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6-0209/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind drepturile persoanelor care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului

P6_TC1-COD(2008)0246


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (1) și articolul 80 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3),

întrucât:

(1)  Acțiunea comunitară în domeniul transporturilor maritime ar trebui să se concentreze, printre altele, pe asigurarea unui înalt nivel de protecție pentru pasageri, care să fie comparabil cu cel asigurat de alte moduri de transport. Mai mult, trebuie să se țină pe deplin seama de cerințele privind protecția consumatorului în general.

(2)  Deoarece pasagerii care utilizează transportul maritim reprezintă partea vulnerabilă în cadrul unui contract de transport, este necesar ca drepturile pasagerilor să fie protejate în ceastă privință, indiferent de naționalitate sau de locul de reședință al acestora în Comunitate.

(3)  Piața unică a serviciilor de transport pentru pasageri pe mare și pe căi navigabile interioare trebuie să ofere avantaje pentru cetățeni în general. Prin urmare, persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, cauzată de handicap, vârstă sau de orice alt factor, ar trebui să aibă posibilităţi comparabile cu cele de care beneficiază alţi cetăţeni de a utiliza servicii comerciale de transport maritim pentru pasageri ║. Persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă au, ca toți ceilalți cetățeni, dreptul de a circula liber, libertatea de a alege și dreptul de a nu fi discriminați.

(4)  În temeiul articolului 9 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap şi pentru a oferi persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă posibilitatea de a călători pe mare şi pe căi navigabile interioare în condiţii comparabile cu cele de care beneficiază ceilalţi cetăţeni, ar trebui să se adopte norme referitoare la nediscriminare şi la asistenţa necesară pe durata călătoriei acestora. Aceste persoane ar trebui, aşadar, să fie acceptate la bordul navei şi să nu li se refuze dreptul de a călători pe motiv de handicap sau lipsă de mobilitate ▌. Aceste persoane ar trebui să aibă dreptul la asistenţă în porturi şi în punctele de îmbarcare/debarcare acolo unde nu există porturi, precum şi la bordul navelor de pasageri. În scopul incluziunii sociale, persoanele respective ar trebui să beneficieze de această asistenţă gratuit. Transportatorii ar trebui să adopte norme privind accesibilitatea, folosind, de preferinţă, sistemul de standardizare european.

(5)  În luarea deciziilor cu privire la proiectarea de noi porturi şi terminale, dacă este cazul, şi în cadrul lucrărilor majore de reamenajare, organismele administrative din porturi şi transportatorii care urmează să le exploateze ar trebui să ia în considerare ▌nevoile persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă. De asemenea, transportatorii ar trebui să ţină seama ▌de aceste nevoi şi atunci când iau decizii privind proiectarea unor nave de pasageri noi sau renovate, în conformitate cu Directiva 98/18/CE a Consiliului din 17 martie 1998 privind normele şi standardele de siguranţă privind navele de pasageri(4).

(6)  Asistența oferită în porturile situate pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică dispozițiile tratatului ar trebui să permită, printre altele, persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă să se deplaseze până la navă dintr-un anumit punct de sosire din port, și de la navă până la un punct de plecare stabilit din port, precum și să se îmbarce și să debarce.

(7)  Asistența ar trebui să fie finanțată astfel încât costurile să se repartizeze în mod echitabil între toți pasagerii care folosesc un anumit transportator și să se evite măsurile de care descurajează transportul persoanelor cu handicap și al persoanelor cu mobilitate redusă. O taxă aplicată fiecărui pasager care folosește un anumit transportator, inclus în prețul de bază al biletului, pare a fi modul cel mai eficient de finanțare. Taxele ar trebui să fie adoptate și aplicate într-o manieră complet transparentă.

(8)  În organizarea furnizării de asistență pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, precum și în pregătirea personalului aferent, transportatorii ar trebui să țină seama de Recomandarea Organizației Maritime Internaționale privind proiectarea și funcționarea navelor de pasageri pentru a satisface nevoile persoanelor în vârstă și ale persoanelor cu handicap(5).

(9)  Dispoziţiile referitoare la îmbarcarea persoanelor cu handicap sau a persoanelor cu mobilitate redusă nu ar trebui să aducă atingere dispoziţiilor generale privind îmbarcarea pasagerilor instituite prin normele internaţionale, comunitare sau naţionale în vigoare.

(10)  Pasagerii ar trebui să fie informați corespunzător în caz de anulare sau întârziere în prestarea oricărui serviciu. Aceste informații ar trebui să ajute pasagerii să facă aranjamentele necesare și, dacă este cazul, să obțină informații suplimentare privind conexiunile alternative.

(11)  Inconvenientele întâmpinate de pasageri ca urmare a anulării sau întârzierii îndelungate a călătoriei trebuie să fie reduse. În acest scop, pasagerii ar trebui să beneficieze de asistență corespunzătoare și să aibă posibilitatea de a-și anula călătoria și de a li se rambursa costul biletelor sau de a fi redirecționați în condiții satisfăcătoare.

(12)  Transportatorii ar trebui să plătească despăgubiri pasagerilor în caz de întârziere sau anulare a unui serviciu, pe baza unui procentaj din prețul biletului, cu excepția cazurilor în care întârzierea sau anularea a avut loc în împrejurări excepționale care nu ar fi putut fi evitate chiar dacă s-ar fi luat toate măsurile rezonabile.

(13)  Transportatorii ar trebui să coopereze în vederea adoptării de acorduri la nivel național sau european, în vederea îmbunătățirii asistenței oferite pasagerilor ori de câte ori călătoria acestora este întreruptă, cu precădere în caz de întârzieri prelungite.

(14)  Prezentul regulament nu trebuie să afecteze drepturile pasagerilor prevăzute de Directiva 90/314/CEE a Consiliului privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite(6). În cazul în care un pachet de servicii pentru circuite este anulat din motive care nu țin de anularea serviciilor de transport maritim, prezentul regulament nu se aplică.

(15)  Pasagerii ar trebui să fie ║ informaţi pe deplin cu privire la drepturile pe care le au în baza prezentului regulament, astfel încât să îşi poată exercita efectiv aceste drepturi. Drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare şi căi navigabile interioare ar trebui să includă primirea de informaţii legate de serviciile oferite, înaintea şi în timpul călătoriei. Toate informaţiile importante oferite pasagerilor care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare ar trebui să fie oferite, de asemenea, în formate ▌accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă.

(16)  Statele membre ar trebui să supervizeze și să asigure respectarea prezentului regulament și să desemneze un organism adecvat care să îndeplinească sarcinile de punere în aplicare a acestuia. Această procedură de supervizare nu afectează drepturile pasagerilor de a recurge la proceduri judiciare în instanță, în conformitate cu legislația națională în vigoare.

(17)  Pasagerii ar trebui să-şi poată exercita drepturile prin intermediul unor proceduri corespunzătoare de depunere a reclamaţiilor implementate de transportatori sau, după caz, prin depunerea reclamaţiilor respective la organismul desemnat în acest sens de respectivul stat membru.

(18)  Reclamaţiile privind asistenţa oferită într-un port sau la punctul de îmbarcare/debarcare ar trebui să fie adresate organismului desemnat pentru aplicarea prezentului regulament de către statul membru pe teritoriul căruia se află portul respectiv. Reclamaţiile privind asistenţa oferită de un transportator pe mare trebuie să fie adresate organismului desemnat pentru aplicarea prezentului regulament de către statul membru care a emis licenţa de operare pentru transportator. Organismul desemnat pentru aplicarea prezentului regulament ar trebui să aibă competenţa şi capacitatea de a examina reclamaţiile individuale şi de a facilita soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară.

(19)  Comisia ar trebui să propună norme clare privind drepturile pasagerilor referitoare la responsabilitate, răspundere juridică, accesibilitate şi drepturile persoanelor cu handicap sau a persoanelor cu mobilitate redusă la punctele de transfer al pasagerilor între mijloacele de transport pe uscat şi mare sau pe căile navigabile interioare.

(20)  Statele membre ar trebui să prevadă penalitățile aplicabile în caz de încălcare a prezentului regulament și să se asigure că respectivele penalități sunt aplicate. Penalitățile, care pot include plata de despăgubiri persoanei afectate, ar trebui să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.

(21)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume asigurarea unor niveluri ridicate și echivalente de protecție și de asistență pentru pasageri în toate statele membre și garantarea faptului că operatorii economici operează în condiții armonizate în cadrul unei piețe unice, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, şi, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, ║ Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunţat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(22)  În cazul unei iniţiative legislative europene viitoare privind drepturile pasagerilor, ar fi de preferat o abordare legislativă orizontală care să acopere toate mijloacele de transport, dată fiind nevoia de a utiliza transporturile combinate.

(23)  Aplicarea prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (Regulamentul privind cooperarea pentru protecția consumatorului)(7). Prin urmare, regulamentul respectiv ar trebui modificat în consecință.

(24)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(8)ar trebui să se aplice cu strictețe pentru a garanta respectarea vieții private a pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare, precum și pentru a garanta că informațiile solicitate sunt folosite doar pentru îndeplinirea obligațiilor în materie de asistență prevăzute de prezentul regulament și că acestea nu sunt utilizate în detrimentul pasagerilor.

(25)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește norme în ceea ce privește:

   (1) nediscriminarea pasagerilor în ceea ce privește condițiile de transport oferite de transportatori;
   (2) nediscriminarea și asistența obligatorie pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă;
   (3) obligațiile transportatorilor față de pasageri în caz de anulare sau de întârziere;
   (4) informații minime care trebuie furnizate pasagerilor;
   (5) soluționarea reclamațiilor;
   (6) aplicarea drepturilor pasagerilor.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)  Prezentul regulament se aplică transportului comercial de pasageri care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare pe nave de pasageri, inclusiv croaziere, între sau în porturi sau în orice punct de îmbarcare/debarcare situat pe teritoriul unui stat membru căruia i se aplică tratatul.

(2)  Statele membre pot acorda o derogare pentru serviciile acoperite de contractele de servicii publice, dacă aceste contracte asigură un nivel al drepturilor pasagerilor similar cu cel impus prin prezentul regulament.

(3)  Statele membre sunt autorizate să excludă serviciile de transport urban şi suburban din domeniul de aplicare al prezentului regulament dacă prezintă garanţii că obiectivele prezentului regulament pot fi atinse prin intermediul unor măsuri de reglementare şi garantează drepturi ale pasagerilor comparabile cu cele prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 3

Definiții

În scopul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

   (a) "persoană cu handicap" sau "persoană cu mobilitate redusă" înseamnă orice persoană a cărei mobilitate, atunci când foloseşte mijloacele de transport, este redusă din cauza unui handicap fizic (senzorial sau locomotor, permanent sau temporar), a unui handicap sau deficienţe intelectuale sau psihosociale, a oricărui alt tip de handicap sau a vârstei şi a cărei situaţie necesită o atenţie specială şi adaptarea serviciilor puse la dispoziţia tuturor pasagerilor la nevoile acesteia;
   (b) "anulare" înseamnă neefectuarea unui serviciu programat anterior pentru care s-a făcut cel puțin o rezervare;
   (c) "întârziere" înseamnă o diferență între momentul în care pasagerul era programat să plece sau să sosească în conformitate cu orarul publicat și momentul plecării sau al sosirii efective sau preconizate;
   (d) "transportator" înseamnă o persoană care a încheiat sau în numele căreia s-a încheiat un contract de transport sau transportatorul de fapt, indiferent dacă transportul este realizat de acesta sau de un transportator de fapt, altul decât un operator de turism;
   (e) "serviciu comercial de transport maritim de pasageri" înseamnă un serviciu de transport maritim de pasageri exploatat de un transportator pe o rută planificată sau neplanificată, oferit contra cost publicului larg, individual sau în cadrul unui pachet;
   (f) "transportator de fapt" înseamnă o persoană, alta decât transportatorul și operatorul de turism, care efectuează transportul integral sau parțial;
   (g) "port" înseamnă o zonă de pământ și apă, constituită din lucrări și echipamente care să permită, în principal, prezența navelor, încărcarea și descărcarea acestora, depozitarea de bunuri, recepționarea și livrarea acestor bunuri prin transport terestru, precum și îmbarcarea și debarcarea navelor de pasageri;
   (h) "punctul de îmbarcare / debarcare" înseamnă o zonă de pământ și apă, alta decât un port, unde se îmbarcă și debarcă de obicei pasagerii;
   (i) "navă" înseamnă o navă care circulă pe mare sau pe căi navigabile interioare, cu excepția aeroglisoarelor;
   (j) "contract de transport" înseamnă un contract de transport între un transportator ▌ şi un pasager, în vederea prestării unuia sau mai multor servicii de transport, indiferent dacă biletul a fost cumpărat de la un transportator, de la un operator de turism, de la un vânzător de bilete sau prin internet;
   (k) "bilet" înseamnă un document valabil care dă dreptul la transport sau echivalentul acestuia sub o altă formă decât pe hârtie, inclusiv sub formă electronică, emis sau autorizat de transportator sau de vânzătorul său de bilete autorizat;
   (l) vânzător de bilete" înseamnă orice intermediar care vinde servicii de transport maritim, inclusiv servicii vândute ca parte a unui pachet, în numele unui transportator sau al unui operator de turism;
   (m) "operator de turism" înseamnă un organizator ▌, altul decât un transportator, în sensul articolului 2 punctul 2 ▌ din Directiva 90/314/CEE;
   (n) "rezervare" înseamnă o autorizație, pe suport de hârtie sau în format electronic, care dă dreptul la transport pe baza unui plan personalizat de transport confirmat anterior;
   (o) "navă de pasageri" înseamnă o navă care transportă mai mult de 12 pasageri;
  

   (p) "autoritate portuară" sau "organism administrativ portuar" înseamnă un organism care, împreună cu alte activități sau nu, are ca obiectiv, în conformitate cu legislația națională administrarea și gestionarea infrastructurii portuare, precum și coordonarea și controlul activităților derulate de diferiți operatori prezenți într-un port sau un sistem portuar. Aceasta poate fi formată din câteva organisme separate sau poate să răspundă de mai multe porturi;
   (q) "croazieră" înseamnă o activitate de transport de pasageri, completată de servicii de cazare și de alte facilități, care durează mai mult de o zi (o noapte) și nu este un serviciu de transport de pasageri regulat sau planificat între două sau mai multe porturi, ci un serviciu în cadrul căruia pasagerii revin, de obicei, la portul de îmbarcare;
   (r) "formate accesibile" înseamnă că toţi pasagerii pot accesa aceleaşi informaţii folosind formate text, Braille, audio, video şi/sau electronice. Formatele accesibile pot fi, de exemplu, pictograme, anunţuri vocale şi subtitrare, fără a se limita la acestea, şi pot varia în funcţie de noile descoperiri tehnologice;
   (s) "pasager" înseamnă orice persoană care călătoreşte în temeiul unui contract de transport, altele decât persoanele care acompaniază vehicule, remorci sau bunuri care sunt transportate ca marfă sau bunuri comerciale;
   (t) "sosire" înseamnă momentul în care nava este amarată corespunzător la dana de sosire;
   (u) "plecare" înseamnă momentul în care nava este pregătită pentru plecarea pe mare;
   (v) "preţul biletului" înseamnă preţul plătit pentru transport şi cazare la bord; acesta exclude costul meselor, al altor activităţi şi al oricăror cumpărături efectuate la bord;
   (w) "forţa majoră" este un eveniment sau o circumstanţă care nu ar fi putut fi evitată, chiar dacă s-ar fi luat toate măsurile rezonabile în acest sens, cum ar fi războiul, invazia, acţiunea unor forţe inamice externe, ostilităţile (fie că s-a făcut sau nu o declaraţie de război), războiul civil, răscoala, revoluţia, insurecţia, uzurparea puterii sau confiscarea, inclusiv prin mijloace militare, activităţile teroriste, naţionalizarea, sancţiunile de stat, blocajele, embargourile, disputele privind forţa de muncă, grevele, blocarea sau întreruperea curentului sau penele de curent, precum şi cazurile fortuite, inclusiv incendiul, inundaţiile, cutremurele, furtunile, uraganele sau alte dezastre naturale; cazurile de forţă majoră pot fi cauzate, de asemenea, de forţele mareice extreme, vânturile puternice, valurile care depăşesc înălţimi semnificative şi formarea de gheaţă.

Articolul 4

Contractul de transport și condițiile contractuale nediscriminatorii

(1)  Transportatorii prezintă pasagerilor o dovadă a încheierii contractului de transport prin emiterea unuia sau mai multor bilete. Biletele vor fi considerate o dovadă la prima vedere privind încheierea contractului și astfel vor conferi drepturile prevăzute de prezentul regulament.

(2)  Fără a aduce atingere obligațiilor de serviciu public care impun tarife sociale, condițiile contractuale și tarifele aplicate de transportatori sau de vânzătorii de bilete vor fi oferite publicului larg fără vreo discriminare privind naționalitatea sau locul de reședință al clientului final sau privind locul în care își desfășoară activitatea transportatorii sau vânzătorii de biletele în cadrul Comunității.

Articolul 5

Excluderea posibilității de derogare

(1)  Obligațiile prevăzute de prezentul regulament nu pot face obiectul unei limitări sau al unei derogări, printre altele, printr-o derogare sau o clauză restrictivă din contractul de transport.

(2)  Transportatorii pot oferi pasagerilor condiții contractuale mai bune decât cele stipulate de prezentul regulament.

Capitolul II

Drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă

Articolul 6

Prevenirea refuzului la transport

(1)  Transportatorii, vânzătorii de bilete și operatorii de turism nu pot refuza, pe motiv de handicap sau mobilitate redusă:

   (a) să accepte o rezervare sau să elibereze un bilet pentru o călătorie căreia i se aplică dispozițiile prezentului Regulament;
   (b) să îmbarce o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă într-un port sau într-un punct de îmbarcare / debarcare, în condițiile în care persoana respectivă are un bilet sau o rezervare valabilă.

(2)  Rezervările și biletele se oferă fără costuri suplimentare persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

Articolul 7

Derogări și condiții speciale

(1)  Sub rezerva dispoziţiilor de la articolul 6, transportatorii, vânzătorii de bilete sau operatorii de turism pot refuza ▌să accepte o rezervare, să elibereze un bilet sau să îmbarce o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă ▌atunci când structura navei de pasageri face ca îmbarcarea sau transportul persoanelor cu handicap sau al persoanelor cu mobilitate redusă să fie fizic imposibilă şi dacă acestea nu pot să beneficieze de un nivel acceptabil de servicii de o manieră sigură, demnă şi fezabilă din punct de vedere operaţional.

În cazul refuzului de a accepta o rezervare pentru unul dintre motivele prezentate la ▌ primul paragraf, transportatorii, vânzătorii de bilete sau operatorii de turism trebuie să facă tot posibilul pentru a propune o soluţie alternativă acceptabilă persoanei respective.

În caz de rezervare în avans, o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă căreia i s-a refuzat îmbarcarea ▌şi orice însoţitor al acestei persoane în conformitate cu alineatul (2), are dreptul să i se ramburseze costul biletului sau să fie redirecţionată conform anexei I. ▌

(2)  ▌ Un transportator sau un vânzător de bilete sau un operator de turism poate cere ca o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă să fie însoţită de o altă persoană care să poată oferi asistenţa de care respectiva persoană are nevoie, dacă acest lucru este cu adevărat necesar.

(3)  În cazul în care un transportator, un vânzător de bilete sau un operator de turism exercită o derogare conform alineatului (1) sau alineatului (2), acesta trebuie să comunice imediat persoanei cu handicap sau persoanei cu mobilitate redusă motivele deciziei luate. La cerere, transportatorul, vânzătorul de bilete sau operatorul de turism trebuie să comunice, în scris, aceste motive persoanei cu handicap sau persoanei cu mobilitate redusă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data cererii.

Articolul 8

Accesibilitate și informare

(1)  Sub controlul organismelor naţionale de punere în aplicare, transportatorii stabilesc, cu sprijinul activ al organizaţiilor reprezentative ale porturilor, ale persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă ▌, norme cu privire la accesul nediscriminatoriu care se aplică transportului persoanelor cu handicap, persoanelor cu mobilitate redusă şi persoanelor însoţitoare, precum şi restricţiile privind transportul acestora sau al echipamentelor de deplasare, justificate de structura navelor de pasageri, în scopul îndeplinirii cerinţelor de siguranţă aplicabile. Aceste norme trebuie să conţină toate condiţiile de acces la serviciul de transport maritim respectiv, inclusiv accesibilitatea navelor exploatate şi facilităţile pe care le oferă acestea la bord, precum şi accesibilitatea echipamentului de asistenţă instalat.

(2)  Normele prevăzute la alineatul (1) trebuie puse la dispoziţia publicului de către transportatori sau vânzătorii de bilete, fizic sau pe internet, cel puţin la momentul rezervării, în formate accesibile, în moduri adecvate şi în aceleaşi limbi în care informaţiile sunt, în general, puse la dispoziţia tuturor pasagerilor. Atunci când se oferă aceste informaţii, se acordă o atenţie specială nevoilor persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă.

(3)  La cerere, transportatorii furnizează, în formate accesibile, textele legislative internaţionale, comunitare sau naţionale prin care se stabilesc cerinţele de siguranţă pe care se bazează normele privind accesul nediscriminatoriu.

(4)  Operatorii de turism furnizează normele menționate la alineatul (1) care se aplică în cazul călătoriilor incluse în pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite pe care le organizează, vând sau oferă spre vânzare.

(5)  Transportatorii, vânzătorii de bilete sau operatorii de turism se asigură că toate informaţiile pertinente privind condiţiile de transport, informaţiile despre călătorie şi informaţiile privind accesibilitatea serviciilor, precum şi o confirmare scrisă a asistenţei oferite, sunt disponibile în formate ▌ accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă, inclusiv în ceea ce priveşte rezervarea şi informaţiile online.

Articolul 9

Dreptul la asistență în porturi

(1)  La plecarea din, trecerea prin sau sosirea într-un port, transportatorul răspunde de asigurarea, gratuit, a asistenţei prevăzute în anexa II pentru persoanele cu handicap şi persoanele cu mobilitate redusă, astfel încât persoanele respective să se poată îmbarca în cadrul serviciului la plecare sau să poată debarca în cadrul serviciului la sosire pentru care au cumpărat bilet fără a se aduce atingere normelor privind accesul, menţionate la articolul 8 alineatul (1). Asistenţa este adaptată la nevoile individuale ale persoanei cu handicap sau a persoanei cu mobilitate redusă.

(2)  Un transportator poate oferi el însuși asistență sau poate contracta una sau mai multe părți pentru prestarea serviciilor de asistență. Transportatorul poate încheia astfel de contracte din proprie inițiativă sau la cerere, inclusiv din partea unei autorități portuare, luând în considerare serviciile existente în respectivul port.

În cazul în care un transportator încheie contracte cu una sau mai multe părți pentru prestarea serviciilor de asistență, transportatorul rămâne partea responsabilă de asigurarea asistenței și de asigurarea respectării standardelor de calitate, menționate la articolul 14 alineatul (1).

(3)  Transportatorii pot, fără discriminare, să încaseze o anumită taxă de la pasageri pentru finanțarea asistenței în porturi. Taxa respectivă trebuie să fie rezonabilă, proporțională cu costurile și transparentă.

(4)  Transportatorii pun la dispoziția organismului sau organismelor de punere în aplicare desemnate conform articolului 27 alineatul (1) un raport general anual auditat privind taxele încasate și cheltuielile efectuate pentru asistența oferită persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

(5)  În conformitate cu articolul 12, organismul administrativ al unui port este responsabil, acolo unde este cazul, de asigurarea faptului că acesta este accesibil persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă.

Articolul 10

Dreptul la asistență în punctele de îmbarcare / debarcare

Acolo unde nu există niciun port pentru o anumită destinație sau etapă, asistența va fi organizată de transportator în punctul de îmbarcare / debarcare, în conformitate cu articolul 9.

Articolul 11

Dreptul la asistență la bordul navelor

Transportatorii asigură cel puțin asistența menționată în anexa III, în mod gratuit, persoanelor cu handicap sau persoanelor cu mobilitate redusă care pleacă din, sosesc în sau sunt în tranzit printr-un port căruia i se aplică prezentul regulament.

Articolul 12

Condițiile în care se asigură asistență

Transportatorii, organismele administrative din porturi, vânzătorii de bilete și operatorii de turism cooperează pentru a asigura persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă asistența prevăzută la articolele 9, 10 și 11 în conformitate cu următoarele puncte:

   (a) asistenţa se asigură cu condiţia ca transportatorul, vânzătorul de bilete sau operatorul de turism de la care a fost cumpărat biletul să fie informat(ă) cu privire la faptul că persoana respectivă are nevoie de asistenţă în momentul efectuării rezervării sau cu cel puţin 48 de ore înainte de momentul în care este necesară asistenţa, în cazul în care furnizorul de asistenţă şi pasagerul nu au convenit o perioadă de notificare mai scurtă, cu excepţia croazierelor, unde nevoia de asistenţă trebuie menţionată în momentul rezervării. Dacă biletul permite mai multe călătorii, este suficientă o singură notificare, cu condiţia să se ofere informaţiile necesare privind orarele următoarelor călătorii;

(b)   transportatorii, vânzătorii de bilete şi operatorii de turism iau toate măsurile necesare pentru solicitarea şi primirea notificărilor cu privire la nevoia de asistenţă a persoanelor cu handicap sau a persoanelor cu mobilitate redusă. Pasagerul primeşte o confirmare, în care se precizează că nevoile de asistenţă au fost anunţate. Aceste obligaţii se aplică la toate punctele lor de vânzare, inclusiv în cazul vânzărilor prin telefon şi prin internet;

   (c) dacă nu se face nicio notificare în conformitate cu litera (a), transportatorii, vânzătorii de bilete și operatorii de turism depun toate eforturile necesare pentru a se asigura că asistența este asigurată astfel încât persoana cu handicap sau persoana cu mobilitate redusă să poată să se îmbarce în cadrul serviciului la plecare, să efectueze o schimbare în cadrul serviciului de corespondență sau să debarce în cadrul serviciului la sosire pentru care a achiziționat bilet;
   (d) fără a aduce atingere prerogativelor altor entități în ceea ce privește zonele situate în afara porturilor, organismul administrativ dintr-un port sau orice altă persoană autorizată desemnează puncte de sosire și de plecare în limitele zonei portuare, în interiorul și/sau din afara clădirilor terminalelor, după caz, în care persoanele cu handicap sau persoanele cu mobilitate redusă își pot anunța sosirea și pot solicita asistență; aceste puncte trebuie să fie clar indicate și să furnizeze, în formate accesibile, informații de bază referitoare la port și la asistența oferită;
  (e) asistența se oferă cu condiția ca persoana cu handicap sau persoana cu mobilitate redusă să se prezinte la punctul desemnat:
   la momentul prevăzut de transportator, care trebuie să fie cu cel mult 60 de minute înainte de ora de plecare preconizată,
   dacă nu s-a stabilit nicio oră, cu cel puţin 30 de minute înainte de ora de îmbarcarepreconizată, cu excepţia cazului în care pasagerul şi furnizorul de asistenţă convin altfel,
   în cazul croazierelor, la momentul prevăzut de transportator, care nu trebuie să depăşească 60 de minute înainte de ora de înregistrare,
   (f) dacă o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă solicită folosirea unui câine însoţitor, respectivul câine este acceptat cu condiţia ca transportatorul, vânzătorul de bilete sau operatorul de turism să fie informat în conformitate cu normele naţionale aplicabile referitoare la transportul câinilor însoţitori recunoscuţi la bordul navelor de pasageri, dacă există asemenea norme.

Articolul 13

Transmiterea de informații către o terță parte

(1)  Dacă asigurarea asistenţei a fost subcontractată şi dacă transportatorul ▌primeşte o notificare cu privire la nevoia de asistenţă cu cel puţin 48 de ore înainte de ora de plecare preconizată, acesta transmite informaţiile necesare astfel încât subcontractatul să le primească cât mai curând posibil şi, în orice caz, cu cel puţin 36 de ore înainte de ora de plecare preconizată.

(2)  Dacă asigurarea asistenţei a fost subcontractată şi dacă transportatorul ▌ nu primeşte o notificare cu privire la nevoia de asistenţă cu cel puţin 48 de ore înainte de ora de plecare preconizată, acesta transmite subcontractatului informaţiile cât mai curând posibil.

Articolul 14

Standarde de calitate pentru asistență

(1)  Transportatorii stabilesc standardele de calitate pentru asistența specificată în anexele II și III, precum și cerințe privind resursele necesare pentru respectarea acestor standarde, în colaborare cu organizațiile care reprezintă pasagerii cu handicap și pasagerii cu mobilitate redusă.

(2)  În stabilirea standardelor privind calitatea se ține seama de politicile recunoscute pe plan internațional și de codurile de conduită privind facilitatea transportului pentru persoanele cu handicap sau persoanele cu mobilitate redusă, în special de Recomandarea Organizației Maritime Internaționale privind proiectarea și funcționarea navelor de pasageri pentru a satisface nevoile persoanelor în vârstă și ale persoanelor cu handicap.

(3)  Transportatorii publică standardele privind calitatea în formate accesibile.

Articolul 15

Pregătirea profesională

Transportatorii:

   (a) se asigură că întregul lor personal, inclusiv angajații subcontractaților, care oferă asistență directă persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă cunoaște modul în care pot fi satisfăcute nevoile persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă;
   (b) asigură cursuri de asistență pentru persoane cu handicap și de sensibilizare în ceastă privință, conform anexei IV, pentru întregul personal care lucrează în port și care se ocupă direct de publicul călător;
   (c) se asigură că, la recrutare, toţi noii angajaţi care au contacte directe cu pasagerii participă la cursuri de pregătire privind handicapurile şi că personalul beneficiază de cursuri de recalificare atunci când este cazul.

Articolul 16

Despăgubiri pentru scaune cu rotile și echipamente folosite pentru deplasare

(1)  Cu excepţia cazului în care pasagerul căruia îi aparţine echipamentul a fost deja despăgubit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 392/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare(9), dacă scaunele cu rotile sau alte echipamente folosite pentru deplasare sau piese ale acestora se pierd sau sunt avariate în timpul manevrării lor în port sau al transportării lor la bordul navei, înainte, în timpul sau după terminarea călătoriei, pasagerul căruia îi aparţine echipamentul respectiv este despăgubit în funcţie de cine răspundea de echipament la momentul pierderii sau deteriorării lui.

Dacă este cazul, se vor lua măsurile necesare pentru înlocuirea rapidă a echipamentului cu echipamente potrivite pentru nevoile pasagerului respectiv.

(2)  Nu va exista nicio limită privind valoarea despăgubirilor acordate în conformitate cu prezentul articol.

Capitolul III

Obligațiile transportatorilor în cazul întreruperii călătoriei

Articolul 17

Furnizarea informațiilor

(1)  În caz de întârziere, transportatorul sau, dacă este cazul, organismul administrativ al portului informează pasagerii cel târziu la 30 de minute de la ora preconizată pentru plecare sau cu o oră înainte de ora preconizată pentru sosire. Dacă informaţia respectivă este disponibilă, transportatorul informează pasagerii cu privire la orele estimative ale plecării şi sosirii.

(2)  În cazul în care pasagerii pierd o legătură din cauza unei întârzieri, transportatorul de fapt face tot posibilul pentru a informa pasagerii respectivi despre legăturile alternative.

(3)  Transportatorul sau organismul administrativ al portului se asigură că pasagerii cu handicap sau pasagerii cu mobilitate redusă primesc informaţiile necesare în temeiul alineatelor (1) şi (2) în formate accesibile.

Articolul 18

Dreptul la asistență

(1)  Dacă un transportator estimează că un serviciu de transport maritim de pasageri va avea o întârziere mai mare de 60 de minute de la ora stabilită pentru plecare, pasagerilor li se oferă, gratuit, mâncare și băuturi răcoritoare, proporțional cu durata așteptării, dacă acestea sunt disponibile la bordul navei sau în port sau dacă pot fi livrate într-o manieră rezonabilă.

(2)  În cazul în care apare o întârziere în care este necesar ca, pentru o noapte sau mai multe, pasagerii să rămână în locaţia respectivă sau ca şederea să se prelungească mai mult peste perioada dorită de pasageri ▌, acestora li se oferă cazare gratuită la hotel sau în alte locaţii, precum şi transport între port şi locul de cazare, pe lângă mesele şi băuturile răcoritoare menţionate la alineatul (1). Costurile suplimentare legate de cazare şi transport suportate de transportator nu pot depăşi o sumă egală cu de două ori costul biletului.

(3)  Dacă serviciul de transport maritim nu mai poate fi furnizat, transportatorii organizează, dacă este posibil și cât mai repede cu putință, servicii alternative de transport pentru pasageri.

(4)  În aplicarea dispozițiilor de la alineatele (1), (2), și (3), transportatorul de fapt acordă o atenție specială nevoilor persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă și ale oricăror persoane însoțitoare ale acestora.

Articolul 19

Redirecționare și rambursare

(1)  Dacă un transportator estimează, în mod rezonabil, că serviciul de transport maritim de pasageri va întârzia cu peste 120 de minute peste ora stabilită pentru plecare, pasagerii trebuie deîndată:

   (a) să primească o ofertă de servicii alternative de transport, în condiții rezonabile sau, dacă acest lucru nu este posibil, să fie informați cu privire la servicii alternativ de transport adecvate oferite de alți operatori din domeniul transporturilor;
   (b) să i se ofere rambursarea costului biletului în cazul în care decide să nu călătorească cu transportatorul.

Rambursarea menţionată la litera (b) se face în aceleaşi condiţii ca şi plata despăgubirilor prevăzută la articolul 20 alineatele (3), (4) şi (5).

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), pasagerii aflaţi într-o croazieră sunt redirecţionaţi sau rambursaţi în conformitate cu Directiva 90/314/CEE.

Articolul 20

Despăgubiri pentru prețul biletului

(1)  Fără a-şi pierde dreptul la transport, un pasager poate cere despăgubiri de la transportator dacă apare o întârziere la sosire ▌. Nivelurile minime ale despăgubirilor sunt următoarele:

   (a) 25 % din prețul biletului pentru o întârziere de 60 până la 119 minute;
   (b) 50 % din prețul biletului pentru o întârziere de 120 de minute sau mai mult;
   (c) 100 % din prețul biletului dacă transportatorul nu oferă servicii alternative sau informațiile menționate la articolul 19 alineatul (1) litera (a).

(2)  Alineatul (1) nu se aplică pasagerilor aflaţi într-o croazieră. Aceştia pot solicita despăgubiri în conformitate cu Directiva 90/314/CEE.

(3)  Despăgubirile se achitată în termen de o lună de la data depunerii cererii de despăgubire. Despăgubirile pot fi achitate sub formă de bonuri și/sau alte servicii, cu condiția ca termenii să fie flexibili, în special în ceea ce privește perioada de valabilitate și destinația. Despăgubirile vor fi achitate în numerar, la cererea pasagerilor.

(4)  În cazul în care transportatorul a anunţat anularea sau amânarea traversării sau o creştere a timpului de traversare cu trei zile sau mai mult înainte de momentul preconizat al plecării, atunci nu se aplică dreptul la compensare.

Articolul 21

Forţă majoră

Obligaţiile prevăzute la articolele 18, 19 şi 20 nu se aplică în cazuri de forţă majoră ce împiedică furnizarea serviciului de transport.

Articolul 22

Alte drepturi

Nicio dispoziţie din prezentul regulament nu poate împiedica pasagerii să solicite, prin intermediul instanţelor competente naţionale, daune pentru pierderi generate de anularea sau întârzierea serviciilor de transport. Despăgubirea acordată în conformitate cu prezentul regulament poate fi dedusă din orice despăgubire suplimentară acordată.

Articolul 23

Măsuri suplimentare în favoarea pasagerilor

Sub controlul organismelor naţionale de punere în aplicare, transportatorii colaborează în vederea adoptării de acorduri la nivel naţional sau european cu participarea părţilor interesate, a organizaţiilor profesionale şi a asociaţiilor de consumatori, a pasagerilor, a porturilor şi a persoanelor cu handicap. Aceste măsuri trebuie să se concentreze asupra îmbunătăţirii atenţiei acordate pasagerilor, în special în cazul întârzierilor îndelungate şi al întreruperii sau anulării călătoriei.

Capitolul IV

Informații pentru pasageri și soluționarea reclamațiilor

Articolul 24

Dreptul la informații despre călătorie

Organismele administrative din porturi şi transportatorii oferă pasagerilor informaţii adecvate pe toată durata călătoriei acestora, în formate accesibile şi în limbile obişnuite. O atenţie deosebită va fi acordată nevoilor persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă.

Articolul 25

Informații privind drepturile pasagerilor

(1)  Transportatorii se asigură că pasagerii primesc informaţii adecvate şi clare privind drepturile pe care le au în conformitate cu prezentul regulament, cel mai târziu în momentul plecării. În măsura în care transportatorul a pus la dispoziţie aceste informaţii, transportatorul de fapt nu trebuie să le ofere la rândul său, şi invers. Informaţiile sunt puse la dispoziţie în formate accesibile şi în limbile obişnuite. Atunci când se oferă aceste informaţii, se acordă o atenţie specială nevoilor persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă.

(2)  Transportatorii și organismele administrative ale porturilor se asigură că informațiile privind drepturile pasagerilor în conformitate cu prezentul regulament sunt puse la dispoziția publicului la bordul navelor și în porturi. Aceste informații includ detaliile de contact ale organismului de punere în aplicare desemnat de statul membru în conformitate cu articolul 27 alineatul (1).

Articolul 26

Reclamații

(1)  Autorităţile statelor membre pun la punct un mecanism independent, accesibil tuturor pasagerilor, inclusiv persoanelor cu handicap şi persoanelor cu mobilitate redusă, pentru soluţionarea reclamaţiilor legate de drepturile şi obligaţiile acoperite prin prezentul regulament.

(2)  Pasagerii pot adresa o reclamație unui transportator în termen de o lună de la data prestării serviciului sau de la data la care ar fi trebuit să aibă loc prestarea serviciului. În termen de 20 de zile lucrătoare, destinatarul unei reclamații formulează un răspuns motivat sau, în cazuri justificate, informează pasagerul la ce dată urmează să primească un răspuns. Intervalul de timp pentru trimiterea răspunsului nu trebuie să depășească două luni de la data primirii reclamației.

(3)  În cazul în care, în intervalul de timp menționat la alineatul (2), nu se primește niciun răspuns, se va considera că reclamația a fost acceptată.

Capitolul V

Aplicarea și organismele naționale de punere în aplicare

Articolul 27

Organismele naționale de punere în aplicare

(1)  Fiecare stat membru numeşte un organism care să răspundă de aplicarea prezentului regulament. Fiecare organism ia măsurile necesare pentru elaborarea normelor referitoare la accesibilitate menţionate la articolul 8, precum şi pentru a asigura respectarea acestora şi a drepturilor pasagerilor. Fiecare organism trebuie să fie independent de interesele comerciale în ceea ce priveşte organizarea, deciziile de finanţare, structura juridică şi mecanismul de luare a deciziilor.

(2)  Statele membre informează Comisia cu privire la organismul desemnat în conformitate cu prezentul articol şi la responsabilităţile aferente.

(3)  Orice pasager poate depune o reclamaţie la organismul desemnat de un stat membru conform alineatului (1) ▌ referitor la o presupusă încălcare a prezentului regulament.

(4)  Statele membre care au ales să scutească anumite servicii în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) asigură un mecanism comparabil de aplicare a drepturilor pasagerilor.

Articolul 28

Raport cu privire la aplicare

(1)  La data de 1 iunie a fiecărui an, organismele de punere în aplicare desemnate în conformitate cu articolul 27 publică un raport referitor la activitatea desfășurată în anul precedent, raport care conține, printre altele:

   (a) o descriere a măsurilor luate pentru implementarea dispozițiilor prezentului regulament;
   (b) o trimitere la procedura aplicabilă în cazul soluționării fiecărei reclamații în parte;
   (c) un rezumat al normelor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, aplicabile în respectivul stat membru;
   (d) datele agregate referitoare la reclamaţii, inclusiv la termenele de cercetare şi soluţionare a reclamaţiei;
   (e) detaliile cu privire la sancțiunile aplicate;
   (f) alte aspecte importante pentru o mai bună aplicare a prezentului regulament.

(2)  Pentru a putea întocmi un astfel de raport, organismele de punere în aplicare realizează statistici privind reclamațiile individuale, în funcție de subiectul acestora și de companiile implicate. Aceste date se pun, la cerere, la dispoziția Comisiei sau a autorităților de anchetă naționale, în termen de până la trei ani de la data incidentului.

Articolul 29

Cooperarea dintre organismele de punere în aplicare

Organismele naționale de punere în aplicare desemnate în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) fac schimb de informații privind activitatea, practicile și principiile de luare a deciziilor, în scopul coordonării coerente a protecției pasagerilor în întreaga Comunitate. Comisia le susține pe acestea în acest demers.

Articolul 30

Penalități

Statele membre stabilesc norme cu privire la penalităţile aplicabile pentru încălcarea prezentului regulament şi iau toate măsurile necesare pentru a asigura implementarea acestor norme. Penalităţile stabilite, care ar putea include obligarea la plata unei compensaţii în favoarea pasagerilor în cauză, trebuie să fie eficiente, proporţionale şi disuasive. Statele membre notifică Comisiei aceste dispoziţii şi îi comunică prompt orice modificare ulterioară a acestora.

Capitolul VI

Dispoziții finale

Articolul 31

Raport

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la…(10), un raport cu privire la funcționarea și efectele prezentului regulament. Raportul trebuie să fie însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative de implementare în detaliu a dispozițiilor prezentului regulament sau de modificare a acestuia.

Articolul 32

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 2006/2004

În anexa la Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 se adaugă următorul punct:"

(19)  Regulamentul (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European și al Consiliului din … [privind drepturile persoanelor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului](11)

"

Articolul 33

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la (12). Articolele 6, 7, 26, 27 și 30 se aplică de la …(13)*.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ║,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinte Președinte

ANEXA I

Dreptul la rambursarea costurilor sau la redirecționare în cazul rezervării în avans a biletelor de către persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă

1.  Acolo unde se face trimitere la prezenta anexă, persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă pot alege între următoarele opțiuni:

(a)  – rambursarea, în termen de șapte zile, a costului integral al biletului, în numerar, prin virament bancar electronic, ordin de plată sau cec bancar, cu acordul scris al pasagerului, la prețul plătit la cumpărarea lui, pentru partea sau părțile neefectuate din călătorie și pentru partea sau părțile de călătorie deja efectuate în cazul în care călătoria nu mai servește scopului inițial stabilit de pasager, plus, dacă este cazul,

   o călătorie de întoarcere la punctul de plecare, cu prima ocazie posibilă; sau
   (b) redirecționarea, în condiții de transport comparabile, către destinația finală, cu prima ocazie posibilă; sau
   (c) redirecționarea, în condiții de transport comparabile, către destinația finală, la o dată ulterioară stabilită de comun acord cu pasagerul, în funcție de disponibilitatea biletelor.

2.  Alineatul 1 litera (a) se aplică, de asemenea, pasagerilor ale căror călătorii fac parte dintr-un pachet de servicii, cu excepția dreptului la rambursare, atunci când un asemenea drept este prevăzut de Directiva 90/314/CEE ║.

3.  Atunci când, în cazul în care un oraș sau o regiune are mai multe porturi, un transportator de fapt oferă unui pasager o călătorie într-un port alternativ față de cel pentru care s-a făcut rezervarea, transportatorul de fapt suportă costurile aferente transferului pasagerului de la portul alternativ la cel pentru care s-a făcut rezervarea inițială, sau către o altă destinație din apropiere, convenită împreună cu pasagerul.

ANEXA II

Asistența în porturi

Asistența și aranjamentele necesare pentru a le permite persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă:

   să își anunțe sosirea într-un port și să comunice faptul că vor necesita asistență,
   să se deplaseze dintr-un punct de intrare până la ghișeul de îmbarcare, dacă este cazul, sau până la navă,
   să-și prezinte și să-și înregistreze bagajele, dacă este cazul,
   să se deplaseze de la ghișeul de îmbarcare (dacă este cazul) până la navă, îndeplinind procedurile de emigrare, control vamal și securitate,
   să se îmbarce pe navă, folosindu-se de mijloacele necesare,
   să se deplaseze de la intrarea navei până la locurile / zona lor,
   să așeze și să-și recupereze bagajele de pe navă,
   să se deplaseze de la locurile lor până la intrarea navei,
   să debarce de pe navă, folosindu-se de ascensoare, de scaune cu rotile sau de alte mijloace de asistență necesare, după caz,
   să-și recupereze bagajele (dacă este cazul), urmând procedurile de imigrare și control vamal,
   să se deplaseze din sala de recuperare a bagajelor sau de la punctul de debarcare până la un punct de ieșire indicat,
   să se deplaseze până la grupurile sanitare, dacă este cazul.

Dacă o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă este asistată de un însoțitor, această persoană trebuie, dacă este cazul, să poată oferi asistența necesară în port și la îmbarcare și debarcare.

Manevrarea tuturor echipamentelor necesare, folosite pentru deplasare, inclusiv a echipamentelor cum ar fi scaunele cu rotile electrice.

Înlocuirea temporară a echipamentelor defecte sau pierdute, folosite pentru deplasare, ▌nu neapărat cu echipamente identice, dar care să aibă caracteristici tehnice şi funcţionale similare.

Preluarea la sol a câinilor însoţitori recunoscuţi, atunci când nevoie.

Comunicarea, în formate accesibile, a informațiilor necesare pentru îmbarcare și debarcare.

ANEXA III

Asistența la bordul navelor

Transportarea câinilor-însoțitori recunoscuţi pe navă, în conformitate cu reglementările naționale.

Pe lângă echipamentele medicale, transportarea a maxim două echipamente folosite pentru deplasarea fiecărei persoane cu handicap sau a fiecărei persoane cu mobilitate redusă, inclusiv scaune cu rotile electrice.

Comunicarea informațiilor esențiale privind un anumit traseu, în formate accesibile.

Depunerea eforturilor necesare pentru instalarea pe scaune astfel încât aceasta să se satisfacă nevoile persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă, la cerere și în conformitate cu cerințele de siguranță și cu locurile disponibile.

Asistență în deplasarea până la grupurile sanitare, dacă este cazul.

Dacă o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă este asistată de un însoțitor, compania de transporturi face tot posibilul pentru a oferi însoțitorului un loc lângă cel al persoanei cu handicap sau al persoanei cu mobilitate redusă.

ANEXA IV

Cursuri de pregătire pe teme legate de handicap

Curs care vizează sensibilizarea cu privire la persoanele handicap

Pregătirea personalului care se ocupă direct de publicul călător include:

   sensibilizarea și răspunsurile adecvate la problemele pasagerilor care suferă de invalidități fizice, senzoriale (auz și văz), nevizibile sau care au deficiențe intelectuale, inclusiv modul în care se poate face diferența între diferitele capacități ale persoanelor cu mobilitate, orientare sau comunicare redusă;
   obstacolele cu care se confruntă persoanele cu mobilitate redusă, inclusiv cele legate de atitudine, mediu, fizice și organizatorice;
   câinii-însoțitori recunoscuţi, inclusiv rolul și nevoile unui câine-însoțitor;
   rezolvarea situațiilor neprevăzute;
   calități inter-personale și metode de comunicare cu persoanele hipoacuzice sau cu deficiențe de auz, persoanele cu probleme de vedere, persoanele cu probleme de vorbire sau de învățare;
   cunoașterea, la nivel general, a liniilor directoare ale Organizației Maritime Internaționale referitor la Recomandarea privind proiectarea și funcționarea navelor de pasageri pentru a satisface nevoile persoanelor în vârstă și ale persoanelor cu handicap;
   modul în care se folosesc scaunele cu rotile și alte mijloace care fac posibilă deplasarea, astfel încât să se evite defectarea lor (pentru toți angajații care răspund de manevrarea bagajelor, dacă este cazul).

Curs de pregătire pentru asistarea persoanelor cu handicap

Pregătirea personalului care se ocupă direct de asistarea persoanelor cu mobilitate redusă include:

   modul în care persoanele care folosesc un scaun cu rotile pot fi ajutate să coboare și să urce într-un scaun cu rotile;
   cunoştinţele necesare pentru asigurarea asistenţei pentru persoanele cu mobilitate redusă care călătoresc împreună cu un câine însoţitor, inclusiv rolul şi nevoile acestor câini;
   tehnicile pentru însoțirea pasagerilor nevăzători și a celor cu probleme de vedere ▌;
   înțelegerea modului de funcționare a echipamentelor care pot ajuta persoanele cu mobilitate redusă și cunoștințele necesare despre manevrarea acestor echipamente;
   folosirea echipamentelor de asistență utilizate la îmbarcare și debarcare și cunoștințe despre procedurile de asistență corespunzătoare la îmbarcare și debarcare, menite să garanteze siguranța și demnitatea persoanelor cu mobilitate redusă;
   o suficientă înțelegere a nevoii de asistență fiabilă și profesională. De asemenea, conștientizarea faptului că există posibilitatea ca anumite persoane cu handicap să se simtă vulnerabile în timpul călătoriei, ca urmare a dependenței lor de asistența oferită;
   cunoștințe despre acordarea primului ajutor.

(1) JO C ...
(2) JO C ...
(3) Poziţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009.
(4) JO L 144, 15.5.1998, p. 1.
(5) IMO - Comitetul pentru Siguranță Maritimă, Circ.735, 24 iunie 1996 la momentul adoptării prezentului regulament.
(6) JO L 158, 23.6.1990, p. 59.
(7) JO L 364, 9.12.2004, p. 1.
(8) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(9) JO L 131, 28.5.2009, p. 24.
(10)* Trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament
(11) JO C
(12)* Doi ani de la data publicării prezentului regulament.
(13)** Un an de la data publicării prezentului regulament.


Drepturile călătorilor din transportul cu autobuzul şi cu autocarul***I
PDF 502kWORD 206k
Rezoluţie
Text consolidat
Anexă
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind drepturile călătorilor din transportul cu autobuzul și autocarul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (COM(2008)0817 – C6-0469/2008 – 2008/0237(COD))
P6_TA(2009)0281A6-0250/2009

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0817),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 71 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0469/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport (A6-0250/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 aprilie 2009în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind drepturile călătorilor din transportul cu autobuzul și autocarul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului

P6_TC1-COD(2008)0237


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei ║,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3),

întrucât:

(1)  Acțiunea comunitară în domeniul transportului cu autobuzul și autocarul ar trebui să aibă drept obiectiv, printre altele, asigurarea unui nivel înalt de protecție pentru călători care să fie comparabil cu cel al altor moduri de transport, indiferent de destinație. În plus, ar trebui să se țină seama pe deplin de cerințele impuse de protecția consumatorilor în general.

(2)  Deoarece călătorul cu autobuzul sau autocarul este partea defavorizată a unui contract de transport, drepturile călătorilor în această privință ar trebui garantate indiferent de naționalitatea sau locul de reședință al acestora în Comunitate.

(3)  Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda derogări de la dispozițiile prezentului regulament transportului urban şi suburban, în cazul în care acestea asigură un nivel comparabil al drepturilor călătorilor prin intermediul unor măsuri de reglementare alternative. Aceste măsuri ar trebui să ia în considerare cartele călătorilor aplicabile rețelelor de transport public multimodal, care includ aspectele menționate la articolul 1 din prezentul regulament. Comisia ar trebui să examineze posibilitatea instituirii unui pachet de drepturi comune ale călătorilor din transportul urban, suburban și regional, care să cuprindă toate modurile de transport, și să prezinte Parlamentului un raport însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

(4)  Statele membre ar trebui să încurajeze elaborarea cartelor călătorilor pentru serviciile de transport urban, suburban și regional cu autobuzul și/sau autocarul, care să stabilească angajamentele asumate de întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul privind creșterea calității serviciilor lor și satisfacerea necesităților călătorilor într-o măsură mai mare.

(5)  Măsurile UE de îmbunătățire a drepturilor pasagerilor în sectorul transportului cu autobuzul și autocarul ar trebui să țină seama de caracteristicile specifice ale acestui sector, care se compune în mare parte din întreprinderi mici și mijlocii.

(6)  Călătorii ar trebui să beneficieze de norme privind răspunderea comparabile cu cele aplicabile altor moduri de transport în caz de accidente care au drept rezultat decesul sau vătămarea lor.

(7)  Călătorii ar trebui să aibă dreptul la plăți în avans pentru acoperirea necesităților economice imediate ca urmare a unui accident.

(8)  Călătorii care au suferit daune în urma unui accident acoperit de o poliță de asigurare ar trebui să solicite, în primul rând, despăgubiri de la întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul, având dreptul de a solicita despăgubiri de la societatea de asigurare numai în cazul în care întreprinderea în cauză nu ia măsuri în această privință.

(9)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul ar trebui să răspundă pentru pierderea sau deteriorarea bagajelor călătorilor în condiții comparabile cu cele aplicabile altor moduri de transport.

(10)  Serviciile de transport de călători cu autobuzul și autocarul ar trebui, în general, să ofere avantaje cetățenilor. În consecință, persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, indiferent dacă este cauzată de un handicap, de vârstă sau de orice alt factor, ar trebui să beneficieze de posibilitatea de a folosi servicii de transport cu autobuzul și autocarul care să fie comparabile cu cele folosite de alți cetățeni. Persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă au ║, ca toți ceilalți cetățeni, dreptul de a circula liber, libertatea de a alege și dreptul de a nu fi discriminați.

(11)  În lumina articolului 9 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și pentru a oferi persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă posibilități de călătorie cu autobuzul și autocarul comparabile cu cele ale altor cetățeni, ar trebui instituite norme privind nediscriminarea și asistența pe durata călătoriei. Prin urmare, persoanele în cauză ar trebui să fie acceptate la transport și să nu fie refuzate din cauza handicapului sau a lipsei de mobilitate, exceptând motivele întemeiate pe siguranță prevăzute de lege. Aceste persoane ar trebui să beneficieze de dreptul la asistență în terminalele de autobuz sau autocar și la bordul vehiculelor, inclusiv la îmbarcare și la debarcare. În interesul incluziunii sociale, persoanele în cauză ar trebui să beneficieze de asistență fără taxe suplimentare. Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul ar trebui să instituie norme privind accesibilitatea, utilizând de preferință sistemul european de standardizare.

(12)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul trebuie să ofere formare specifică personalului, care să-i permită să acorde asistență persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă. O astfel de formare ar trebui acordată în conformitate cu Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri(4). Statele membre ar trebui, în măsura posibilului, să sprijine întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul în ceea ce privește crearea și aplicarea unor programe adecvate de formare.

(13)  La luarea deciziilor cu privire la proiectarea de noi terminale, precum și în cadrul unor reamenajări de proporții, organismele de administrare ar trebui să țină seama, fără excepție, de nevoile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă. În orice caz, organismele de administrare ale terminalelor de autobuz și autocar ar trebui să prevadă puncte în care persoanele în cauză să își poată notifica sosirea și nevoia de asistență.

(14)  În același mod, întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau cu autocarul ar trebui să ia în considerare astfel de nevoi atunci când decid cu privire la designul vehiculelor noi sau al vehiculelor nou reamenajate.

(15)  Statele membre ar trebui să îmbunătățească infrastructura existentă, acolo unde este necesar, pentru a permite întreprinderilor de transport cu autobuzul și autocarul să asigure accesul persoanelor cu handicap și al persoanelor cu mobilitate redusă, precum și să ofere asistență adecvată.

(16)  Măsurile UE de îmbunătățire a mobilității fără obstacole ar trebui să promoveze, în mod prioritar, accesul neîngrădit la terminalele și stațiile de autobuz și autocar.

(17)  În conformitate cu concluziile proiectului COST 349 privind accesibilitatea autocarelor și a autobuzelor de lung parcurs, Comisia ar trebui să propună măsuri pentru o infrastructură accesibilă, interoperabilă pe tot teritoriul UE, în cadrul terminalelor și al stațiilor de autobuz și autocar.

(18)  Drepturile călătorilor cu autobuzul și autocarul ar trebui să includă posibilitatea obținerii de informații referitoare la serviciile oferite, înaintea și pe durata călătoriei. Toate informațiile esențiale oferite călătorilor cu autobuzul și autocarul trebuie să fie furnizate în formate alternative accesibile persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă.

(19)  Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere drepturilor întreprinderilor de transport cu autobuzul și autocarul de a solicita despăgubiri din partea oricărei persoane, inclusiv un terț, în conformitate cu legea aplicabilă.

(20)  Inconvenientele cu care se confruntă călătorii din cauza anulării sau întârzierii prelungite a călătoriei lor ar trebui să se diminueze. În acest scop, călătorii ar trebui să primească asistență și informații în mod corespunzător. Aceștia ar trebui să aibă posibilitatea de a-și anula călătoria și de a primi înapoi contravaloarea biletelor sau de a obține o redirecționare în condiții satisfăcătoare sau informații cu privire la serviciile de transport alternative. În cazul în care întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu oferă călătorilor asistența necesară, aceștia ar trebui să aibă dreptul de a obține o compensație financiară.

(21)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul ar trebui să coopereze în vederea adoptării de măsuri la nivel național sau european pentru îmbunătățirea asistenței oferite călătorilor în cazul întreruperii călătoriei și mai ales în cazul unor întârzieri prelungite.

(22)  Prezentul regulament nu trebuie să afecteze drepturile călătorilor instituite prin Directiva 90/314/CEE a Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite(5). În cazurile în care un circuit turistic se anulează din motive care nu au legătură cu anularea serviciului de transport cu autobuzul și autocarul, prezentul regulament nu se aplică.

(23)  Călătorii ar trebui informați pe deplin în privința drepturilor lor prevăzute de prezentul regulament, astfel încât să își poată exercita efectiv drepturile în cauză.

(24)  Călătorii ar trebui să își poată exercita drepturile prin intermediul unor proceduri corespunzătoare privind reclamațiile, implementate de întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau, după caz, prin depunerea unor reclamații la organismul sau organismele desemnate în acest sens de statul membru în cauză.

(25)  Statele membre ar trebui să asigure și să supervizeze respectarea generală de către întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul a prezentului regulament și să desemneze un organism corespunzător care să îndeplinească sarcinile de aplicare. Supervizarea ar trebui să nu afecteze drepturile călătorilor de a iniţia proceduri judiciare în fața instanțelor în temeiul procedurilor de drept intern.

(26)  Statele membre ar trebui să stabilească sancțiuni aplicabile în cazurile de încălcare a prezentului regulament și să asigure aplicarea sancțiunilor respective. Sancțiunile ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(27)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume de a asigura niveluri ridicate și echivalente de protecție și asistență pentru călătorii cu autobuzul și autocarul în toate statele membre ║, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, şi, având vedere semnificativa dimensiune internațională, pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, ║ Comunitatea poate să adopte măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. Potrivit principiului proporționalității, astfel cum este enunţat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar în vederea realizării acestor obiective.

(28)  Prezentul regulament ar trebui să nu aducă atingere Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(6).

(29)  Aplicarea prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului)(7). Prin urmare, respectivul regulament se modifică în consecință.

(30)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie norme în ceea ce privește:

   (1) nediscriminarea între călători în ceea ce privește condițiile de transport oferite de întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul;
   (2) răspunderea întreprinderilor de transport cu autobuzul și/sau autocarul în caz de accident care are drept rezultat decesul sau vătămarea călătorilor sau pierderea sau deteriorarea bagajelor acestora;
   (3) tratamentul nediscriminatoriu și asistența obligatorie pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă care călătoresc cu autobuzul sau autocarul;
   (4) obligațiile întreprinderilor de transport cu autobuzul și/sau autocarul față de călători în caz de anulare sau întârziere;
   (5) informațiile minime care trebuie puse la dispoziția călătorilor;
   (6) tratarea reclamațiilor;
   (7) aplicarea drepturilor călătorilor.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)  Prezentul regulament se aplică transportului de călători efectuat de întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul prin servicii regulate.

(2)  Statele membre pot exclude transportul urban și suburban ▌care face obiectul unor contracte de servicii publice, în cazul în care contractele în cauză asigură un nivel al respectării drepturilor călătorilor comparabil cu cel impus de prezentul regulament.

(3)  În ceea ce privește serviciile ocazionale, se aplică doar capitolul II din regulament.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

   1. "întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul" înseamnă o întreprindere de transport care este autorizată în statul de stabilire să realizeze operațiuni de transport cu autocarul și autobuzul în conformitate cu condițiile de acces pe piață stabilite de legislația națională și o întreprindere de transport care deține o licență comunitară valabilă emisă în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 684/92 din 16 martie 1992 privind regulile comune pentru transportul internațional de călători cu autocarul și autobuzul(8) pentru realizarea de servicii de transport internațional de călători;
   2. "servicii ocazionale" înseamnă servicii în sensul articolului 2 punctul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 684/92;
   3. "servicii regulate" înseamnă servicii în sensul articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 684/92;
   4. "contract de transport" înseamnă un contract de transport între o întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul ▌și un călător, în vederea prestării unuia sau mai multor servicii de transport, indiferent dacă biletul a fost achiziționat de la un transportator, operator de turism sau vânzător de bilete;
   5. "bilet" înseamnă un document valabil care dă dreptul la transport sau echivalentul acestuia sub o altă formă decât pe hârtie, inclusiv sub formă electronică, emis sau autorizat de către întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau de vânzătorii săi de bilete autorizați;
   6. "vânzător de bilete" înseamnă orice intermediar care vinde servicii de transport cu autobuzul sau autocarul, inclusiv servicii vândute ca parte a unui pachet, în numele unor întreprinderi de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau al unui operator de turism;
   7. "operator de turism" înseamnă un organizator ▌în sensul articolului 2 punctul 2 din Directiva 90/314/CEE;
   8. "persoană cu handicap" sau "persoană cu mobilitate redusă" înseamnă orice persoană a cărei mobilitate, atunci când folosește mijloacele de transport, este redusă din cauza unui handicap fizic (senzorial sau locomotor, permanent sau temporar), a unui handicap sau deficiențe intelectuale, a oricărui alt tip de handicap sau a vârstei și a cărei situație necesită o atenție specială și adaptarea serviciilor puse la dispoziția tuturor călătorilor la nevoile acesteia;
   9. "rezervare" înseamnă o autorizație, pe suport de hârtie sau în format electronic, care dă dreptul la transport pe baza unui plan personalizat de transport confirmat anterior;
   10. "organism de administrare a terminalului" înseamnă o entitate organizațională dintr-un stat membru care răspunde de administrarea unui terminal de autobuz și/sau autocar;
   11. "anulare" înseamnă neefectuarea unui serviciu concret, programat anterior, pentru care s-a făcut cel puțin o rezervare efectivă;
   12. "întârziere" înseamnă o diferență între momentul în care călătorul era programat să plece sau să sosească în conformitate cu orarul publicat și momentul plecării sau al sosirii efective sau preconizate;
   13. "formate accesibile" înseamnă că călătorii pot avea acces la aceleași informații folosind, de exemplu, formate text, Braille, audio, video și/sau electronice.

Articolul 4

Contractul de transport și condiții contractuale nediscriminatorii

(1)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și autocarul prezintă călătorilor dovada încheierii contractului de transport prin emiterea unuia sau mai multor bilete. Biletele sunt considerate dovezi la prima vedere ale încheierii contractului și, prin urmare, conferă drepturile prevăzute de prezentul regulament.

(2)  Fără a aduce atingere obligațiilor de serviciu public care necesită aplicarea de tarife sociale, tarifele și condițiile contractuale aplicate de întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau de vânzătorii de bilete sunt oferite publicului general fără discriminare pe criterii de naționalitate sau loc de reședință al clientului final sau sediu al întreprinderii de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau al vânzătorilor de bilete în cadrul Comunității.

Articolul 5

Inadmisibilitatea renunțării

(1)  Obligațiile în temeiul prezentului regulament nu pot face obiectul unei limitări sau renunțări, între altele, nici printr-o derogare sau o clauză restrictivă cuprinsă în contractul de transport.

(2)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul pot oferi călătorilor condiții contractuale mai favorabile decât condițiile stabilite în prezentul regulament.

Capitolul II

Răspunderea întreprinderilor de transport cu autobuzul și/sau autocarul cu privire la călători și bagajele acestora

Articolul 6

Răspunderea pentru decesul sau vătămarea călătorilor

(1)  În conformitate cu prezentul capitol, întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sunt răspunzătoare pentru pierderea sau prejudiciul rezultat din decesul sau vătămarea corporală ▌ a călătorilor, cauzat de accidente survenite în timpul exploatării serviciilor de transport cu autobuzul și autocarul și în timp ce călătorul se află în vehicule, intră sau iese din acestea.

(2)  Răspunderea delictuală a întreprinderilor de transport cu autobuzul și/sau autocarul pentru prejudiciile cauzate nu se supune niciunei limitări financiare, indiferent dacă aceasta este definită prin lege, convenție sau contract.

(3)  Pentru orice solicitare de despăgubire până la 220 000 EUR pe pasager, o întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu își poate exclude sau limita răspunderea dovedind că a depus eforturile necesare conform alineatului (4) litera (a), cu excepția cazului în care suma totală a cererii de despăgubire rezultate depășește suma pentru care este necesară o asigurare obligatorie, în conformitate cu a doua Directivă 84/5/CEE a Consiliului din 30 decembrie 1983 privind apropierea legislațiilor statelor membre privind asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule(9), în temeiul legislației naționale a statului membru în care autobuzul sau autocarul își are baza normală de operațiuni. Într-o situație de acest tip, răspunderea este limitată la suma respectivă.

(4)  O întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu este răspunzătoare în temeiul alineatului (1):

   (a) dacă accidentul a fost cauzat de circumstanțe independente de funcționarea serviciilor de transport cu autobuzul și autocarul sau pe care transportatorul nu ar fi putut să le evite, în ciuda realizării diligențelor cerute de circumstanțele specifice ale cazului în speță, sau pe ale căror consecințe nu le putea preîntâmpina;
   (b) în măsura în care accidentul este din culpa călătorului sau se datorează neglijenței acestuia.

(5)  Nicio dispoziție a prezentului regulament:

   (a) nu implică faptul că o întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul este singura parte răspunzătoare de plata daunelor; sau
   (b) nu limitează dreptul unei întreprinderi de transport cu autobuzul și/sau autocarul de a solicita despăgubiri de la o altă parte conform dreptului aplicabil al statului membru.

Articolul 7

Daune

(1)  În cazul decesului unui călător, daunele în cazul răspunderii prevăzute la articolul 6 cuprind:

   (a) toate costurile necesare ca urmare a decesului călătorului, în special cele legate de transportul corpului și de înmormântare;
   (b) dacă decesul nu a survenit imediat, daunele prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol.

(2)  În caz de vătămare corporală sau de orice alt prejudiciu adus integrității fizice și psihice a călătorului, daunele cuprind:

   (a) toate costurile necesare, în special cele legate de tratament și transport;
   (b) despăgubirea pierderii financiare datorate incapacității de muncă totale sau parțiale sau unui număr sporit de necesități.

(3)  Dacă, din cauza decesului călătorului, o persoană față de care călătorul avea sau ar fi avut obligația legală de a o întreține este privată de sprijin financiar, această persoană este de asemenea despăgubită pentru pierderea respectivă.

Articolul 8

Plăți în avans

(1)  În caz de deces sau orice vătămare corporală ▌a călătorului cauzată de un accident survenit în timpul exploatării serviciilor de transport cu autobuzul și autocarul și în cazul în care călătorul nu dispune de o altă poliță de asigurare de călătorie, întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul efectuează, fără întârziere și în orice caz în termen de cincisprezece zile de la stabilirea identității persoanei fizice îndreptățite la despăgubire, plățile în avans necesare pentru a satisface necesitățile economice imediate, în mod proporțional cu prejudiciul suferit, cu condiția să existe dovezi la prima vedere privind prezența unor cauze ce pot fi atribuite întreprinderii de transport.

(2)  Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), în caz de deces, plata în avans nu este mai mică de 21 000 EUR pe călător.

(3)  O plată în avans nu constituie recunoașterea răspunderii și poate fi dedusă din orice sumă plătită ulterior în baza prezentului regulament, dar nu este rambursabilă, cu excepția cazurilor în care prejudiciul a fost cauzat de neglijența sau din vina călătorului, a cazurilor în care persoana care a primit plata în avans nu era persoana îndreptățită la despăgubire sau a cazurilor în care prejudiciul efectiv suferit era inferior plății în avans.

Articolul 9

Răspunderea pentru pierderea sau deteriorarea bagajelor

(1)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sunt răspunzătoare pentru pierderea sau deteriorarea bagajelor aflate în responsabilitatea lor. Valoarea maximă a despăgubirii se ridică la 1 800 EUR pe călător.

(2)  În cazul unor accidente care survin în timpul exploatării serviciilor de transport cu autobuzul și autocarul, întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul răspund de pierderea sau deteriorarea lucrurilor personale pe care călătorii le aveau asupra lor sau ca bagaj de mână. Valoarea maximă a despăgubirii se ridică la 1 300 EUR pe călător.

(3)  ▌O întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu răspunde de pierderi sau prejudicii în temeiul alineatelor (1) și (2):

   (a) dacă pierderea sau prejudiciul au fost cauzate de circumstanțe independente de funcționarea serviciilor de transport cu autobuzul și autocarul și pe care întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu ar fi putut să le evite, în ciuda măsurilor de rigoare luate în funcție de circumstanțele specifice ale cazului în speță, și pe ale căror consecințe nu le putea preîntâmpina;
   (b) în măsura în care pierderea sau prejudiciul este provocat din culpa călătorului sau se datorează neglijenței acestuia.

Capitolul III

Drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă

Articolul 10

Prevenirea refuzului la transport

(1)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul, vânzătorii de bilete ai acestora sau operatorii de turism nu refuză, pe motivul handicapului sau al mobilității reduse:

   (a) să accepte o rezervare pentru un serviciu de transport sau să elibereze un bilet pentru o călătorie care intră sub incidența prezentului regulament;
   (b) să îmbarce o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă, cu condiția ca persoana respectivă să dețină un bilet valabil sau o rezervare.

(2)  Rezervările și biletele sunt puse la dispoziția persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă fără costuri suplimentare.

Articolul 11

Derogări și condiții speciale

(1)  Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 10, întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau vânzătorii de bilete ai acestora sau operatorii de turism pot refuza, pe motive de handicap sau mobilitate redusă, să accepte rezervarea sau îmbarcarea sau să emită un bilet pentru o persoană cu handicap sau o persoană cu mobilitate redusă:

   (a) atunci când structura vehiculului face ca îmbarcarea sau transportul persoanei cu handicap sau al persoanei cu mobilitate redusă să fie fizic sau efectiv imposibile;
   (b) în cazul în care vehiculul sau infrastructura de la locul de plecare, de sosire sau de pe traseu nu sunt amenajate astfel încât să garanteze transportul în condiții de siguranță al persoanelor cu handicap și al persoanelor cu mobilitate redusă.

În cazul refuzului de a accepta o rezervare din motivele menționate la primul paragraf litera (a) sau litera (b), transportatorii, vânzătorii de bilete sau operatorii de turism depun eforturi rezonabile în vederea propunerii unei alternative acceptabile pentru persoana în cauză.

(2)  Unei persoane cu handicap sau cu mobilitate redusă căreia i s-a refuzat îmbarcarea pe considerente de handicap sau mobilitate redusă i se oferă posibilitatea de a alege între dreptul la restituirea sumei și servicii de transport alternative rezonabile către locul de destinație, cu un interval orar comparabil.

(3)  ▌O întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul, un vânzător de bilete sau un operator de turism poate cere ca persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă să fie însoțite de o altă persoană care poate oferi asistența de care are nevoie persoana respectivă, în cazul în care acest lucru este strict necesar, dacă

   (a) se aplică condițiile menționate la alineatul (1) litera (a) sau litera (b); sau
   (b) echipajul vehiculului în cauză se compune doar dintr-o persoană care conduce vehiculul și care nu este în măsură să ofere persoanei cu handicap sau persoanei cu mobilitate redusă asistența menționată în anexa I.

(4)  În situația în care o întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul, un vânzător de bilete sau un operator de turism își exercită derogarea prevăzută la alineatul (1), aceasta (acesta) comunică de îndată motivele persoanei cu handicap sau cu mobilitate redusă sau, la cerere, o informează pe aceasta, în scris, în decurs de cinci zile lucrătoare de la cerere.

Articolul 12

Accesibilitate și informare

(1)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul instituie, în cooperare cu organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă și cu organismele de aplicare menționate la articolul 27, norme de acces nediscriminatorii pentru transportul persoanelor cu handicap și al persoanelor cu mobilitate redusă, precum și a persoanelor însoțitoare, cu scopul de a îndeplini cerințele de siguranță aplicabile. Aceste norme conțin toate condițiile de acces ale serviciului de transport cu autobuzul și autocarul în cauză, inclusiv accesibilitatea vehiculelor exploatate și facilitățile la bord, precum și a echipamentului de asistență montat.

(2)  Normele prevăzute la alineatul (1) sunt puse la dispoziția publicului de întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau de vânzătorii de bilete cel puțin în momentul în care se efectuează o rezervare, în formate accesibile și în aceleași limbi ca cele în care sunt furnizate în general informațiile pentru toți călătorii. Când se pun la dispoziție aceste informații, se acordă o atenție specială nevoilor persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă.

(3)  La cerere, întreprinderile de transport cu autobuzul și autocarul pun imediat la dispoziție legislația internațională, comunitară sau națională care stabilește cerințele de siguranță și pe care se bazează normele de acces nediscriminatorii. Acestea se pun la dispoziție în formate accesibile.

(4)  Operatorii de turism pun la dispoziție normele prevăzute la alineatul (1) aplicabile călătoriilor incluse în pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite turistice pe care le organizează, le vând sau le oferă spre vânzare.

(5)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul, vânzătorii de bilete ai acestora și operatorii de turism se asigură că toate informațiile pertinente privind condițiile de transport, informațiile de călătorie și informațiile referitoare la accesibilitatea serviciilor, inclusiv rezervarea și informarea on-line, sunt disponibile în formate ▌ accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, cuprinzând persoanele care nu sunt în măsură să călătorească fără asistență din cauza vârstei înaintate sau reduse și persoanele însoțitoare.

Articolul 13

Dreptul la asistență

(1)  Organismele de administrare a terminalelor și întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul asigură gratuit asistența corespunzătoare pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, conform celor precizate în anexa I, înainte de călătorie,după încheierea acesteia şi atunci când este posibil, pe durata călătoriei. Asistența este adaptată nevoilor individuale ale persoanei cu handicap sau ale persoanei cu mobilitate redusă.

(2)  Organismele de administrare a terminalelor și întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul pot oferi asistență singure sau pot încheia contracte cu una sau mai multe părți pentru furnizarea asistenței. Ele pot încheia un astfel de contract fie din proprie inițiativă, fie la cerere.

În cazul în care organismele de administrare a terminalelor și întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul încheie contracte cu una sau mai multe părți pentru furnizarea asistenței, ele rămân responsabile cu acordarea acestei asistențe.

(3)  Dispozițiile prezentului capitol nu împiedică organismele de administrare a terminalelor sau întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul să ofere asistență la un standard mai ridicat decât cele menționate în anexa I sau să furnizeze servicii suplimentare față de cele menționate în această anexă.

Articolul 14

Dreptul la asistență în terminale

(1)  În termen de cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre desemnează terminalele de autobuz și autocar unde ar trebui furnizată asistență pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, având în vedere necesitatea de a asigura accesibilitatea serviciilor în majoritatea locurilor geografice. Statele membre informează Comisia în privința acestora. Comisia pune la dispoziție, pe internet, o listă cu terminalele de autobuz și autocar desemnate.

(2)  Organismul de administrare a unui terminal desemnat de un stat membru în conformitate cu alineatul (1) este responsabil de asigurarea serviciului de asistență specificată în anexa I partea (a), fără taxe suplimentare pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, cu condiția ca persoana în cauză să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 16.

(3)  În cazul în care este necesar să se folosească un câine însoţitor recunoscut, acest lucru se permite cu condiția ca întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul, vânzătorul de bilete sau operatorul de turism să fie informat în conformitate cu normele naționale aplicabile transportului câinilor însoţitori.

Articolul 15

Dreptul la asistență la bord

Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul furnizează cel puțin asistența specificată în anexa I partea (b), în mod gratuit pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, ▌la îmbarcarea în și debarcarea din autocar sau autobuz, cu condiția ca persoana în cauză să îndeplinească cerințele de la articolul 16.

Articolul 16

Condițiile în care se furnizează asistență

(1)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul, organismele de administrare a terminalelor, vânzătorii de bilete și operatorii de turism cooperează în vederea furnizării de asistență pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, cu condiția ca persoana în cauză să comunice nevoia de asistență întreprinderii de transport cu autobuzul și/sau autocarul, organismului de administrare a terminalului, vânzătorului de bilete sau operatorului de turism, cu cel puțin 24 de ore înainte ca asistența să fie necesitată, cu excepția cazului în care furnizorul de asistență propune o perioadă de notificare mai scurtă sau aceasta este convenită între furnizorul de asistență și călător.

(2)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul, vânzătorii de bilete și operatorii de turism iau toate măsurile necesare pentru a facilita primirea de notificări cu privire la nevoia de asistență trimise de persoane cu handicap sau de persoane cu mobilitate redusă. Călătorul primește o confirmare prin care se atestă notificarea nevoilor de asistență. Aceste obligații se aplică la toate punctele lor de vânzare, inclusiv în cazul vânzării prin telefon sau pe internet.

(3)  În cazul în care nu se efectuează nicio notificare conform alineatului (1), întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul, organismele de administrare a terminalelor, vânzătorii de bilete și operatorii de turism depun toate eforturile rezonabile pentru a asigura faptul că asistența este furnizată în așa fel încât persoana cu handicap sau cu mobilitate redusă să poată urca în vehiculul de plecare, să schimbe vehiculul pentru a urca în cel de legătură sau să coboare din vehiculul ajuns la destinația pentru care a cumpărat biletul.

(4)  Asistența se acordă cu condiția ca persoana în cauză să se prezinte la punctul indicat:

   la ora specificată în prealabil de către întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul, care nu trebuie să preceadă cu mai mult de 60 de minute ora de plecare preconizată, sau
   dacă nu este specificată o oră, cu cel puțin 30 de minute înainte de ora de plecare preconizată, cu excepția cazului în care furnizorul de asistență propune o altă soluție sau aceasta este convenită între furnizorul de asistență și călător.

(5)  Având în vedere condițiile locale și fără a aduce atingere competențelor altor entități cu privire la zonele aflate în afara terminalului, organismul de administrare a unui terminal desemnat de un stat membru în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) desemnează puncte de sosire și plecare în cadrul terminalului sau în puncte aflate sub controlul direct al organismului de administrare a terminalului, atât în interiorul, cât și în afara clădirii terminalului, în care persoanele cu handicap sau persoanele cu mobilitate redusă pot să își anunțe sosirea și să solicite asistență.

(6)  Punctele desemnate la alineatul (5) sunt clar semnalizate, accesibile și ușor de recunoscut pentru persoanele cu handicap și cele cu mobilitate redusă și oferă informațiile necesare privind terminalul și asistența oferită, în formate accesibile.

Articolul 17

Transmiterea de informații către un terț

(1)  În cazul în care s-a subcontractat furnizarea de asistență, iar o întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul, un vânzător de bilete sau un operator de turism primește o notificare privind nevoia de asistență cu cel puțin 48 de ore înainte de ora preconizată a plecării în călătorie, aceasta (acesta) transmite informațiile pertinente astfel încât subcontractantul să primească notificarea cu cel puțin 36 de ore înainte de ora preconizată a plecării în călătorie.

(2)  În cazul în care s-a subcontractat furnizarea de asistență și întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul, vânzătorul de bilete sau operatorul de turism nu primește nicio notificare privind nevoia de asistență cu cel puțin 48 de ore înainte de ora preconizată a plecării în călătorie, întreprinderea de transport, vânzătorul de bilete sau operatorul de turism transmite informația astfel încât subcontractantul să primească notificarea cât mai curând posibil.

Articolul 18

Formare

Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul și organismele de administrare a terminalelor:

   (a) se asigură că întregul lor personal, inclusiv cel angajat de orice subcontractant, care furnizează asistență directă persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă deține cunoștințe despre modul de satisfacere a nevoilor persoanelor cu diverse handicapuri sau deficiențe locomotorii;
   (b) asigură cursuri de formare în domeniul asistenței pentru persoanele cu handicap și al conștientizării nevoilor persoanelor cu handicap, conform celor menționate în anexa II, pentru întregul lor personal care interacționează direct cu publicul călător;
   (c) se asigură că, imediat după recrutare, toți angajații noi urmează cursuri de formare în domeniul asistenței pentru persoanele cu handicap și că personalul urmează cursuri de împrospătare a cunoștințelor când este cazul.

Articolul 19

Despăgubirile în ceea ce privește scaunele cu rotile sau echipamentele de mobilitate

(1)  În cazul în care scaunele cu rotile sau alte echipamente de mobilitate sau componente ale acestora se pierd sau se deteriorează în timpul manipulării la terminal sau în timpul transportului la bordul autobuzului sau autocarului, călătorul căruia îi aparține echipamentul respectiv este despăgubit de întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau de organismul de administrare a terminalului, în funcție de cine era responsabil pentru echipament în momentul pierderii sau deteriorării.

Dacă este necesar, se depun toate eforturile pentru a se furniza rapid un echipament înlocuitor cu caracteristici tehnice și funcționale similare celor ale echipamentului deteriorat sau pierdut.

(2)  O întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu este răspunzătoare în temeiul alineatului (1):

   (a) dacă pierderea sau prejudiciul au fost cauzate de circumstanțe independente de funcționarea serviciilor de transport cu autobuzul și autocarul și pe care întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu ar fi putut să le evite, în ciuda măsurilor de rigoare luate în funcție de circumstanțele specifice ale cazului în speță, și pe ale căror consecințe nu le putea preîntâmpina;
   (b) în măsura în care pierderea sau prejudiciul sunt provocate din culpa călătorului sau se datorează neglijenței acestuia.

(3)  ▌Despăgubirea care trebuie plătită în temeiul prezentului articol este echivalentă cu pierderea suferită efectiv.

Capitolul IV

Obligațiile întreprinderilor de transport cu autobuzul și/sau autocarul în caz de întrerupere a călătoriei

Articolul 20

Răspunderea în caz de anulări și de întârzieri prelungite

(1)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sunt răspunzătoare pentru anulări, suprarezervări și pentru întârzieri la plecare de peste două ore. Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sunt răspunzătoare numai pentru anulările și întârzierile datorate unor circumstanțe care depind de voința acestora. Răspunderea în cauză nu cuprinde întârzierile în urma ambuteiajelor rutiere și a controalelor de frontieră și/sau ale vehiculelor. În toate cazurile pentru care sunt răspunzătoare întreprinderile, călătorii în cauză cel puțin:

   (a) au la dispoziție servicii de transport alternative fără costuri suplimentare și în condiții rezonabile sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere practic, sunt informați cu privire la serviciile de transport alternative adecvate ale altor operatori de transport;
   (b) primesc contravaloarea biletului, cu excepția cazului în care acceptă serviciile de transport alternative menționate la litera (a);
   (c) pe lângă rambursarea la care se face referire la litera (b), au dreptul la o despăgubire în valoare de până la 50 % din prețul biletului, dacă întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu furnizează serviciile alternative sau informațiile la care se face referire la litera (a). Despăgubirea se plătește în termen de o lună de la depunerea cererii de despăgubire;
   (d) au dreptul, în cazul în care acceptă serviciile alternative de transport oferite, la o despăgubire în valoare de 50 % din prețul biletului, fără a-și pierde dreptul de a beneficia de călătorie. Prețul biletului reprezintă prețul total achitat de călător pentru segmentul amânat al călătoriei. Despăgubirea se plătește în termen de o lună de la depunerea cererii de despăgubire;
   (e) primesc mese și băuturi răcoritoare adaptate în funcție de perioada de așteptare, dacă acestea pot fi oferite în mod rezonabil;
   (f) primesc cazare la hotel sau alt tip de cazare și sunt transportați de la terminal la locul de cazare în cazul în care se impune un popas peste noapte înainte ca să poată fi continuată călătoria;
   (g) sunt transportați, în cazul în care autobuzul și/sau autocarul devine inutilizabil, de la locul în care se află vehiculul inutilizabil la un punct de așteptare potrivit și/sau la un terminal de unde este posibilă continuarea călătoriei.

(2)  În alte cazuri decât cele prevăzute la alineatul (1), întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sunt răspunzătoare pentru întârzieri la sosire mai mari de două ore în cazul în care întârzierea se datorează:

   neglijenței sau unei erori a șoferului sau
   unei defecțiuni tehnice a vehiculului.

   (a) au dreptul la o despăgubire în valoare de 50 % din prețul biletului; prețul biletului ar trebui să reprezinte prețul total achitat de călător pentru segmentul amânat al călătoriei. Despăgubirea se plătește în termen de o lună de la depunerea cererii de despăgubire;
   (b) primesc asistența menționată la alineatul (1) literele (e), (f) și (g) din prezentul articol.

(3)  O întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul este exonerată de această răspundere în cazul în care anularea sau întârzierea poate fi atribuită uneia dintre următoarele cauze:

   (a) circumstanțe independente de funcționarea serviciilor de transport cu autobuzul și autocarul și pe care întreprinderea de transport cu autobuzul și/sau autocarul nu ar fi putut să le evite, în ciuda luării măsurilor necesare în funcție de circumstanțele concrete ale situației în cauză, și ale căror consecințe nu le putea preîntâmpina;
   (b) neglijența pasagerilor sau
   (c) acțiunile unui terț pe care transportatorul nu le-ar fi putut evita în ciuda luării măsurilor necesare în funcție de circumstanțele concrete ale situației în cauză, nefiind în măsură să evite consecințele acestora.

Articolul 21

Furnizarea de informații

(1)  În caz de întârziere, întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul sau, după caz, organismele de administrare a terminalelor informează călătorii cu privire la orele estimate de plecare și de sosire de îndată ce informațiile devin disponibile, dar nu mai târziu de 30 de minute după plecarea programată sau, respectiv, cu o oră înaintea sosirii programate. Aceste informații sunt puse la dispoziție de asemenea în formate accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă.

(2)  În cazul în care călătorii pierd o legătură de transport din cauza unei întârzieri, întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul depun eforturi rezonabile în vederea informării călătorilor în cauză cu privire la legăturile alternative.

Articolul 22

Cereri suplimentare de despăgubire

▌Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere drepturilor pasagerilor la compensații suplimentare. Compensația acordată în temeiul prezentului regulament poate fi scăzută din compensațiile respective.

Articolul 23

Măsuri suplimentare în favoarea călătorilor

Transportatorii cooperează în vederea adoptării de măsuri la nivel național sau european, cu implicarea părților interesate, a asociațiilor profesionale și a asociațiilor consumatorilor, călătorilor și persoanelor cu handicap. Aceste măsuri suplimentare ar trebui să vizeze îmbunătățirea serviciilor de asistență pentru călători, în special în caz de întârzieri prelungite și întrerupere sau anulare a călătoriei, acordând prioritate călătorilor care au nevoi speciale din cauza unui handicap, a mobilității reduse, a unei boli, a vârstei înaintate, a sarcinii, cuprinzând, de asemenea, copiii mici și călătorii însoțitori.

În caz de întârzieri prelungite și întrerupere sau anulare a călătoriei, asistența se axează pe acordarea călătorilor de asistență medicală, precum și pe asigurarea cu hrană și băutură, cu informații actualizate în mod regulat și, după caz, cu opțiuni alternative de călătorie și cazare.

Capitolul V

Informații pentru călători și tratarea reclamațiilor

Articolul 24

Dreptul la informații privind călătoria

Organismele de administrare a terminalelor și întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul pun la dispoziția călătorilor informații adecvate pe parcursul călătoriei, în formate accesibile.

Articolul 25

Informații privind drepturile călătorilor

║ Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul și organismele de administrare a terminalelor se asigură că sunt puse la dispoziția călătorilor informații corespunzătoare și ușor de înțeles cu privire la drepturile care le revin în temeiul prezentului regulament, cel târziu în momentul plecării și pe durata călătoriei. Aceste informații sunt furnizate în formate accesibile. Aceste informații includ datele de contact ale organismului responsabil cu aplicarea desemnat de statul membru în temeiul articolului 27 alineatul (1).

Articolul 26

Reclamații

(1)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul instituie, în cazul în care nu există deja, un sistem de soluţionare a reclamațiilor, accesibil tuturor călătorilor, inclusiv călătorilor cu handicap și călătorilor cu mobilitate redusă, cu privire la drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul regulament.

(2)  Călătorii pot depune o reclamație la o întreprindere de transport cu autobuzul și/sau autocarul în termen de o lună de la data efectuării serviciului sau de la data la care serviciul ar fi trebuit efectuat. În termen de 20 de zile lucrătoare, destinatarul reclamației oferă un aviz motivat sau, în situații justificate, informează călătorii la ce dată poate fi așteptat răspunsul. Termenul necesar pentru formularea unui răspuns este de cel mult două luni de la data primirii reclamației.

(3)  În cazul în care nu se primește niciun răspuns în termenele menționate la alineatul (2), reclamația se consideră acceptată.

(4)  Întreprinderile de transport cu autobuzul și/sau autocarul întocmesc anual un raport care conține numărul și obiectul reclamațiilor primite, numărul mediu al zilelor necesare pentru a răspunde la acestea și măsurile corective adoptate.

Capitolul VI

Aplicarea și organismele naționale responsabile cu aplicarea

Articolul 27

Organismele naționale responsabile cu aplicarea

(1)  Fiecare stat membru desemnează unul sau mai multe organisme responsabile cu aplicarea prezentului regulament. Fiecare organism adoptă măsurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor călătorilor, inclusiv a normelor de accesibilitate prevăzute la articolul 12. Fiecare organism este independent ▌ în ceea ce privește organizarea, deciziile de finanțare, structura juridică și luarea deciziilor.

(2)  Statele membre informează Comisia în legătură cu organismul sau organismele desemnate în conformitate cu prezentul articol și în legătură cu responsabilitățile acestora.

(3)  Aceste organisme cooperează cu organizațiile care reprezintă întreprinderile de transport cu autobuzul și autocarul și consumatorii, inclusiv cu organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă.

(4)  Orice călător poate adresa o reclamație organismului competent desemnat în temeiul alineatului (1) în legătură cu o presupusă încălcare a dispozițiilor prezentului regulament.

(5)  Statele membre care au optat pentru scutirea anumitor servicii în temeiul articolului 2 alineatul (2) se asigură că există un mecanism comparabil de aplicare a drepturilor călătorilor.

Articolul 28

Rapoarte privind aplicarea

(1)  La data de 1 iunie a fiecărui an, organismele responsabile cu aplicarea desemnate în temeiul articolului 27 alineatul (1) publică un raport asupra activității lor în anul precedent, care conține, printre altele:

   (a) o descriere a măsurilor luate în vederea implementării dispozițiilor prezentului regulament;
   (b) o trimitere la procedura aplicabilă pentru soluționarea reclamațiilor individuale;
   (c) o sinteză a normelor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă aplicabile în statul membru respectiv;
   (d) datele agregate privind reclamațiile, inclusiv privind rezultatul acestora și perioadele de soluționare;
   (e) detalii cu privire la sancțiunile aplicate;
   (f) alte aspecte importante pentru o mai bună aplicare a prezentului regulament.

(2)  Pentru a putea elabora un astfel de raport, organismele responsabile cu aplicarea realizează statistici privind reclamațiile individuale, în funcție de obiectul și întreprinderile în cauză. La cerere, timp de cel mult trei ani de la data incidentului, datele sunt puse la dispoziția Comisiei sau a autorităților naționale de anchetă.

Articolul 29

Cooperarea între organismele responsabile cu aplicarea

Organismele naționale responsabile cu aplicarea desemnate în temeiul articolului 27 alineatul (1) fac schimb de informații în ceea ce privește activitatea, principiile și practicile decizionale, în scopul asigurării unei protecții coerente a călătorilor la nivel comunitar. Comisia le sprijină în această privință.

Articolul 30

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute, care ar putea include obligația de a achita despăgubiri călătorului în cauză, trebuie să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare. Statele membre notifică aceste norme și măsuri Comisiei și o informează de îndată cu privire la orice modificare ulterioară care le afectează.

Capitolul VII

Dispoziții finale

Articolul 31

Raport

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la ...(10) un raport cu privire la aplicarea și efectele prezentului regulament. Raportul este însoțit, dacă este necesar, de propuneri legislative detaliate de punere în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament sau de modificare a acestuia.

Articolul 32

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 2006/2004

În anexa la Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 se adaugă următorul punct:"

18.  Regulamentul (CE) nr .... al Parlamentului European și al Consiliului din … privind drepturile călătorilor în transportul internațional cu autobuzul și autocarul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (Regulamentul privind cooperarea în materie de protecţie a consumatorului) (JO L)

"

Articolul 33

Intrare în vigoare

(1)  Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)  Regulamentul se aplică de la ...(11).

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ║,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinte Președinte

ANEXA I

Asistența furnizată persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă

(a)  Asistența în terminale

Asistență și măsuri necesare pentru a facilita persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă:

   comunicarea sosirii la terminal și solicitarea de asistență la punctele desemnate;
   deplasarea de la un punct desemnat la ghișeu, sala de așteptare și zona de îmbarcare.

(b)  Asistența la bord

Asistență și măsuri necesare pentru a facilita persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă:

   îmbarcarea în vehicul, cu ajutorul lifturilor, al scaunelor cu rotile sau al altor echipamente corespunzătoare;
   încărcarea bagajelor;
   recuperarea bagajelor;
   debarcarea din vehicul;
   deplasarea spre grupurile sanitare, dacă este posibil;
   transportarea, în măsura posibilului, la bordul autobuzului sau autocarului, a unui câine însoţitor recunoscut;
   deplasarea spre locurile atribuite;
   furnizarea de informații esențiale cu privire la călătorie, în formate accesibile;
   îmbarcarea/debarcarea pe durata pauzelor din timpul călătoriei, dacă acest lucru este posibil.

ANEXA II

Formare în materie de asistență pentru persoanele cu handicap

(a)  Formare în ceea ce privește conștientizarea nevoilor persoanelor cu handicap

Formarea personalului care interacționează direct cu publicul călător cuprinde:

   conștientizarea și reacționarea în mod adecvat la nevoile călătorilor cu handicap fizic, senzorial (auz și văz) ori cu handicapuri ascunse sau dificultăți de învățare, inclusiv modalități de distingere între diversele abilități ale persoanelor care pot prezenta probleme de mobilitate, orientare sau comunicare;
   obstacolele cu care se confruntă persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă, inclusiv obstacole cauzate de atitudine, de mediu/fizice sau obstacole organizaționale;
   animale de asistență recunoscute, inclusiv rolul și nevoile unui animal de asistență;
   soluționarea întâmplărilor neprevăzute;
   aptitudini interpersonale și metode de comunicare cu persoanele surde sau cu deficiențe de auz, cu persoanele cu deficiențe de vedere, cu persoanele cu deficiențe de vorbire și cu persoanele cu dificultăți de învățare;
   modul de manipulare cu atenție a scaunelor cu rotile și a altor echipamente de mobilitate pentru a evita deteriorarea acestora (pentru tot personalul care este responsabil cu manipularea bagajelor, dacă este cazul).

(b)  Formare în domeniul asistenței pentru persoanele cu handicap

Formarea personalului care asistă direct persoane cu handicap și persoane cu mobilitate redusă cuprinde:

   modalități de a ajuta persoanele care utilizează scaune cu rotile să se mute pe și de pe scaun;
   aptitudini pentru acordarea de asistență persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă care călătoresc cu un câine însoţitor recunoscut, inclusiv rolul și nevoile acestor câini;
   tehnici de însoțire a unei persoane oarbe sau cu deficiențe parțiale de vedere și tehnici de manipulare și transportare a câinilor de asistență recunoscuţi, având în vedere faptul că aceştia sunt dresați să asculte exclusiv de comenzile stăpânului și că nu ar trebui să fie manipulați de personal în exercițiul funcțiunii;
   cunoașterea tipurilor de echipamente care pot fi folosite pentru a asista persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă și cunoștințe privind modul de manipulare a unui asemenea echipament;
   utilizarea de echipamente de asistență pentru îmbarcare și debarcare și cunoștințe privind procedurile adecvate de îmbarcare și debarcare care protejează siguranța și demnitatea persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă;
   un nivel suficient de înțelegere a nevoii de asistență profesională și de încredere. De asemenea, conștientizarea faptului că anumiți călători cu handicap s-ar putea simți vulnerabili în timpul călătoriei din cauza dependenței de asistența oferită.
   cunoștințe de prim-ajutor.

(1) JO C ...
(2) JO C ...
(3) Poziţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009.
(4) JO L 226, 10.9.2003, p. 4.
(5) JO L 158, 23.6.1990, p. 59.
(6) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(7) JO L 364, 9.12.2004, p. 1.
(8) JO L 74, 20.3.1992, p. 1.
(9) JO L 8, 11.1.1984, p. 17.
(10)* JO: trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(11)* JO: Doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.


Durata de protecţie a dreptului de autor şi a anumitor drepturi conexe ***I
PDF 439kWORD 110k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2006/116/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind durata de protecţie a dreptului de autor şi a anumitor drepturi conexe (COM(2008)0464 – C6-0281/2008 – 2008/0157(COD))
P6_TA(2009)0282A6-0070/2009
RECTIFICĂRI

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0464),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2), articolul 47 alineatul (2) şi articolele 55 şi 95 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0281/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice şi avizele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor şi al Comisiei pentru cultură şi educaţie (A6-0070/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Directivei 2009/.../CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/116/CE ║ privind durata de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe

P6_TC1-COD(2008)0157


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 47 alineatul (2) și articolele 55 și 95,

având în vedere propunerea Comisiei ║,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(2),

întrucât:

(1)  În temeiul Directivei 2006/116/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind durata de protecție a dreptului de autor și a anumitor drepturi conexe(3), termenul de protecție de care beneficiază artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme este de 50 ani.

(2)  În cazul artiștilor interpreți sau executanți, această perioadă începe de la data executării sau, în cazul în care fixarea executării face obiectul unei publicări sau al unei comunicări publice în decurs de 50 de ani de la executare, de la data primei publicări sau a primei comunicări publice, în funcție de care dintre aceste date este prima.

(3)  Pentru producătorii de fonograme, perioada începe de la data fixării fonogramei sau de la data publicării ei în decurs de 50 de ani de la fixare sau, în cazul în care nu se publică, de la data comunicării ei publice în decurs de 50 de ani de la fixare.

(4)  Importanța recunoscută pe plan social a contribuției creatoare a artiștilor interpreți sau executanți trebuie să se reflecte și într-un grad de protecție care să constituie o recunoaștere a contribuțiilor lor creatoare și artistice.

(5)  Artiștii interpreți sau executanți debutează, în general, devreme și, adeseori, actualul termen de 50 de ani, care se aplică fixării executării, nu le protejează executările pe întreaga durată a vieții acestora. Ca urmare a acestui fapt, unii artiști interpreți sau executanți se confruntă cu o lipsă de venituri la sfârșitul vieții. În plus, adeseori, nu se mai pot prevala de drepturile lor pentru a împiedica sau a restrânge utilizarea executărilor lor de o manieră care le-ar putea aduce prejudicii pe durata vieții.

(6)  Artiștii interpreți sau executanți ar trebui să poată beneficia cel puțin pe toată durata vieții de veniturile provenind din drepturile exclusive de reproducere și punere la dispoziție, prevăzute prin Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională(4), din compensațiile echitabile pentru reproducerile pentru uz personal în sensul aceleiași directive, precum și din drepturile exclusive de distribuție și de închiriere în sensul Directivei 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale(5).

(7)  Termenul de rotecție pentru fixarea executării și pentru fonograme ar trebui, prin urmare, prelungit la 70 de ani de la faptul generator de drepturi relevant.

(8)  ▌Drepturile legate de fixarea unei executări ar trebui să se întoarcă la artistul interpret sau executant în cazul în care producătorul fonogramei nu pune în vânzare un număr suficient de exemplare din fonogramă în sensul Convenției internaționale pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune, sau nu pune la dispoziția publicului fonograma respectivă, care ar fi în domeniul public, dacă nu s-ar fi prelungit termenul de protecție. Această opțiune ar trebui să fie disponibilă la expirarea unei interval de timp rezonabil acordat producătorului de fonograme pentru a desfășura aceste două acțiuni de valorificare. În consecință, ar trebui ca drepturile producătorului de fonograme asupra fonogramei respective să înceteze, spre a se evita situația în care drepturile acestuia coexistă cu cele ale artistului interpret sau executant referitoare la fixarea unei executări, care nu mai sunt transferate sau cesionate producătorului fonogramei.

(9)  La stabilirea unui raport contractual cu producătorul de fonograme, artistul interpret sau executant trebuie, în mod normal, să transfere sau să cesioneze către producătorul de fonograme drepturile exclusive de reproducere, distribuție, închiriere și punere la dispoziție a fixării executării sale. În schimb, unor artişti li se plătește un avans din redevențe și beneficiază de plăți după ce producătorul de fonograme își recuperează avansul inițial și operează celelalte deduceri prevăzute în contract. Alți artiști interpreți sau executanți transferă sau cesionează drepturile exclusive în schimbul unei plăți unice ("remunerație nerecurentă"). Acesta este, în special, cazul artiștilor interpreți sau executanți care cântă muzica de fundal și nu apar în distribuție ("artiști nenominalizați") dar, uneori, și al celor care figurează în distribuție ("artiști nominalizați").

(10)  Pentru ca artiștii interpreți sau executanți care au transferat drepturile exclusive către producătorii de fonograme ▌ să beneficieze totuși de această prelungire a termenului, este necesar să se introducă o serie de măsuri însoțitoare ▌. ▌

(11)  Ca primă măsură însoțitoare ▌, ar trebui să se instituie obligația ca producătorii de fonograme să cotizeze, cel puțin o dată pe an, cu o sumă echivalentă cu 20 % din veniturile provenind din drepturile exclusive de distribuție, reproducere și punere la dispoziție a acelor fonograme. Prin "venituri" se înțeleg veniturile obținute de producătorul de fonograme înaintea deducerii costurilor.

(12)  Este necesar ca aceste plăți să fie rezervate exclusiv artiștilor interpreți sau executanți ale căror executări sunt fixate pe fonograme și care și-au transferat sau cesionat drepturile producătorului de fonograme în schimbul unei plăți unice. Plățile astfel colectate ar trebui să se distribuie individual artiștilor nenominalizați cel puțin o dată pe an. Această distribuire ar trebui încredințată organismelor de gestiune colectivă și se aplică normele naționale privind veniturile nerepartizabile. Pentru evitarea unor sarcini disproporționate la colectarea și administrarea acestor venituri, statele membre pot reglementa măsura în care microîntreprinderile sunt supuse obligației de a contribui, în cazurile în care astfel de plăți ar părea că nu sunt rezonabile în raport cu costurile de colectare și administrare a acestor venituri.

(13)  Însă, în temeiul articolului 5 din Directiva 2006/115/CE ║ artiștii interpreți sau executanți beneficiază deja de dreptul la o remunerație la care nu poate renunța pentru închirierea în special a fonogramelor. În mod similar, conform practicii contractuale, artiștii interpreți sau executanți de regulă nu transferă sau cesionează către producătorii de fonograme dreptul la o remunerație unică echitabilă pentru radiodifuzarea și comunicarea către public a fonogramelor, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115/CE, nici dreptul la o compensație echitabilă pentru reproducerile pentru uz privat, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2001/29/CE. Prin urmare, veniturile pe care producătorul de fonograme le obține din închirierea fonogramelor sau din remunerația echitabilă unică pentru difuzare și comunicare către public, sau din compensația echitabilă pentru copiile private nu trebuie luate în considerare la calcularea sumei globale pe care producătorul de fonograme o alocă pentru plata remunerației suplimentare.

(14)  O a doua măsură însoțitoare pentru a reechilibra contractele prin care artiştii interpreți sau executanţi își transferă, pe baza unor redevențe, drepturile exclusive producătorilor de fonograme, ar trebui să fie o posibilitate de "tabula rasa" pentru interpreții care au acordat producătorilor de fonograme, contra unor redevențe sau a unei remunerații, drepturile exclusive menționate anterior. Pentru ca artiştii interpreți sau executanţi să beneficieze pe deplin de pe urma prelungirii termenului de protecţie, statele membre ar trebui să se asigure că aceştia primesc în timpul termenului prelungit de protecţie, o redevență sau o remunerație negrevată de plăți în avans sau de deduceri contractuale, în conformitate cu anumite acorduri încheiate între producătorii de fonograme și artiştii interpreți sau executanţi."

(15)  Pentru a asigura securitatea juridică, este necesar să se prevadă că, în lipsa unei clauze contractuale contrare explicite, transferul sau cesiunea prin contract a drepturilor legate de fixarea unei executări la o dată anterioară adoptării de către statele membre a măsurilor de punere în aplicare a prezentei directive continuă să producă efecte pe perioada de prelungire a termenului de protecție.

(16)  Statele membre ar trebui să poată prevedea ca anumite clauze din contractele respective care prevăd o remunerație recurentă să poată fi renegociate în interesul artiștilor interpreți sau executanți. Statele membre ar trebui să pună în aplicare proceduri în cazul eșuării renegocierilor.

(17)  Deoarece obiectivele măsurilor însoțitoare propuse nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, întrucât instituirea unor măsuri naționale în acest domeniu ar duce la denaturarea condițiilor concurențiale sau ar afecta sfera de incidență a drepturilor exclusive ale producătorului de fonograme care sunt definite de legislația comunitară, și deci pot fi ║ realizate mai bine la nivelul Comunităţii, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(18)  Prezenta directivă nu aduce atingere normelor și acordurilor naționale compatibile cu dispozițiile sale, ca de exemplu acordurile colective încheiate în statele membre între organizații de reprezentare a artiștilor interpreți sau executanţi și organizații de reprezentare a producătorilor.

(19)  În unele state membre, compozițiile muzicale cu text beneficiază de o singur termen de protecție, calculat de la decesul ultimului dintre autori rămas în viață, în vreme ce, în alte state membre, muzica și textul beneficiază de termeni de protecție separaţi. Compozițiile muzicale cu texte sunt, în marea lor majoritate, opere realizate în colaborare. De exemplu, o lucrare de operă are ca autori un libretist și un compozitor. Mai mult decât atât, în genuri muzicale ca jazzul, rockul și muzica pop, procesul de creație, prin însăși natura lui, implică adeseori colaborarea.

(20)  Prin urmare, armonizarea termenului de protecție referitor la compozițiile muzicale cu text ale căror versuri și muzică au fost create pentru a fi utilizate împreună este incompletă, dând naștere la obstacole în calea liberei circulații a bunurilor și a serviciilor, cum ar fi serviciile organismelor de gestiune colectivă transfrontaliere. Pentru a elimina aceste obstacole, toate lucrările protejate la data până la care statele membre sunt nevoite să transpună directiva ar trebui să aibă acelaşi termen armonizat de protecție în toate statele membre.

(21)  Prin urmare, se impune ca Directiva 2006/116/CE să fie modificată în consecință.

(22)  În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare, statele membre sunt încurajate să întocmească, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile tabele, care să ilustreze corelația dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări aduse Directivei 2006/116/CE

Directiva 2006/116/CE se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 1 se introduce următorul paragraf:"

(7)  Termenul de protecție a unei compoziții muzicale cu text încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supraviețuitor dintre următoarele persoane, indiferent dacă acestea au fost sau nu desemnate drept coautori: textierul și compozitorul, cu condiția ca ambele contribuții să fi fost create în mod specific pentru respectiva compoziție muzicală cu text.

"

2.  Articolul 3 se modifică după cum urmează:

La alienatul (1) a doua teză se înlocuieşte cu următorul text"

"Cu toate acestea,

   în cazul în care, în decursul acestui termen, fixarea executării, altfel decât pe o fonogramă, face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public, drepturile încetează la 50 de ani de la prima publicare sau de la prima comunicare către public, în funcție de care dintre aceste date este prima,
   în cazul în care, în decursul acestui termen, fixarea executării pe o fonogramă face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public, drepturile încetează la 70 de ani de la prima publicare sau de la prima comunicare către public, în funcție de care dintre aceste date este prima."
  

La alineatul (2), a doua și a treia teză, numărul "50" se înlocuiește cu numărul "70"

   (c) Se inserează următoarele alineate:
  

În cazul în care, la 50 de ani de la publicarea legală a fonogramei, sau, în lipsa unei astfel de publicări, la 50 de ani de la comunicarea legală a acesteia către public, producătorul fonogramei nu oferă copii ale fonogramei spre vânzare într-o cantitate suficientă sau nu pune fonograma la dispoziția publicului, prin cablu sau fără cablu, în așa fel încât membrii publicului să aibă acces individual la ea când vor și de unde vor, artistul interpret sau executant poate rezilia contractul prin care a transferat sau a cesionat unui producător de fonograme drepturile asupra unei fixări a executării sale (denumit în continuare "contract de transfer sau cesiune "). Dreptul de reziliere a contractului poate fi exercitat cu condiția ca producătorul, în termen de un an de la notificarea de către artistul interpret sau executant a intenției sale de a rezilia contractul în temeiul tezei anterioare, nu desfășoară cele două activități de exploatare menționate în teza respectivă. Dreptul de a rezilia contractul nu poate face obiectul unei renunțări din partea artistului interpret sau executant. În cazul în care pe fonogramă sunt înregistrate interpretările mai multor artiști interpreți sau executanţi, aceștia își pot rezilia contractele de transfer sau cesiune în conformitate cu legislația națională aplicabilă. În cazul în care contractul de transfer sau de cesiune se reziliază în temeiul prezentului alineat, drepturile producătorului de fonograme asupra fonogramei încetează.

(2b)  În cazul în care contractul de transfer sau de cesiune prevede dreptul artistului interpret sau executant la o remunerație nerecurentă, acesta are dreptul de a primi de la producătorul de fonograme o remunerație suplimentară anuală pentru fiecare an întreg imediat următor celui de-al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, celui de-al 50-lea an de la comunicarea legală a acesteia către public. Dreptul de a obține o remunerație anuală suplimentară nu poate face obiectul unei renunțări din partea artistului interpret sau executant.

(2c)  Suma totală pe care producătorul de fonograme trebuie să o aloce pentru plata remunerației suplimentare menționate la alineatul (2b) corespunde unui procent de 20 % din veniturile pe care producătorul le-a obținut în cursul anului anterior celui pentru care se plătește remunerația, din reproducerea, distribuirea și punerea la dispoziție a fonogramelor respective, după cel de-al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei sau, în lipsa unei astfel de publicări, după cel de-al 50-lea an de la comunicarea legală a acesteia către public.

Statele membre garantează că producătorii de fonograme trebuie să furnizeze, la cerere, artiştilor interpreţi sau executanţi care sunt îndreptăţiţi la plata remuneraţiei suplimentare anuale menţionate la alineatul (2b), orice informaţie necesară pentru asigurarea plăţii respectivei remuneraţii.

(2d)  Statele membre garantează că dreptul de a obține remunerația suplimentară anuală astfel cum este menționat la alineatul (2b) este administrat de organisme de gestiune colectivă.

(2e)  În cazul în care un artist interpret sau executant are dreptul la o remunerație recurentă, nici plățile în avans, nici reducerile convenite prin contract nu se deduc din plățile efectuate către artist după cel de-al 50-lea an de la publicarea legală a fonogramei, sau, în lipsa unei astfel de publicări, în cel de-al 50-lea an de la comunicarea legală către public a acesteia.

"

3.  La articolul 10, se inserează următoarele alineate:"

(5)  Articolul 3 alineatele (1) - (2e), astfel cum a fost modificat prin Directiva .../.../CE(6), se aplică fixărilor de interpretări şi executări și fonogramelor asupra cărora drepturile artistului interpret sau executant și ale producătorului de fonograme sunt încă protejate în temeiul acestor dispoziții la data de …(7)*, și fixărilor de interpretări şi executări și fonogramelor care iau naștere după data respectivă.

(6)  Articolul 1 alineatul (7), astfel cum a fost adăugat de Directiva .../.../CE(8), se aplică acelor compoziții muzicale cu text în care cel puțin compoziția muzicală sau textul sunt protejate în cel puțin un stat membru înaintea datei de ...(9)și compozițiilor muzicale cu text apărute după acea dată.

Primul paragraf nu aduce atingere actelor de exploatare ce au avut loc înaintea datei de ...* . Statele membre adoptă dispozițiile necesare pentru a proteja în special drepturile dobândite de terți.

"

4.  Se introduce următorul articol:"

Articolul 10a

Măsuri tranzitorii cu privire la transpunerea Directivei .../.../CE*

(1)  În lipsa unor clauze contractuale contrare exprese, se va considera că un contract de transfer sau de cesiune încheiat înaintea datei de ...* ▌ continuă să producă efecte și după data la care, în temeiul articolului 3 alineatul (1), în versiunea acestuia anterioară modificării prin Directiva.../.../CE**, drepturile artistului interpret sau executant ▌ar fi încetat să mai fie protejate.

(2)  Statele membre pot dispune ca acele contracte de transfer sau de cesiune prin care un artist interpret sau executant are dreptul la plăți recurente, și care sunt încheiate înaintea datei de ...(10) să poată fi modificate după 50 de ani de la data publicării legale a fonogramei, sau, în absența unei astfel de publicări, după 50 de ani de la data comunicării legale către public a acesteia.

"

Articolul 2

Raport

Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social, în termen de cel mult ...(11)*, un raport privind aplicarea prezentei directive, ținând cont de dezvoltarea pieței digitale și, acolo unde este cazul, prezintă o propunere de modificare suplimentară a Directivei 2006/116/CE.

Articolul 3

Evaluare

Comisia efectuează o evaluare în ceea ce privește posibila nevoie de prelungire a termenului de protecție a drepturilor interpreților şi executanţilor și producătorilor din sectorul audiovizual și prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social, nu mai târziu de 1 ianuarie 2010, un raport privind rezultatele acestei evaluări. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare suplimentară a Directivei 2006/116/CE.

Articolul 4

Transpunere

(1)  Statele membre pun în aplicare, până la ...(12) cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor dispoziții ▌.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre îi comunică Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern, pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 5

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ║,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinte Președinte

(1) Avizul din 14 ianuarie 2009 (nepublicat încă în JO).
(2) Poziţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009.
(3) JO L 372, 27.12.2006, p. 12.
(4) JO L 167, 22.6.2001, p. 10.
(5) JO L 376, 27.12.2006, p. 28.
(6)* JO L ...
(7)** 2 ani de la data intrării în vigoare a directivei de modificare.
(8)* JO L...
(9)** 2 ani de la data intrării în vigoare a directivei de modificare.
(10)* 2 ani de la data intrării în vigoare a directivei de modificare.
(11)** 5 ani de la data intrării în vigoare a directivei de modificare.
(12)* 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive.


Sistemele de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi interfeţele cu alte moduri de transport ***I
PDF 484kWORD 181k
Rezoluţie
Text consolidat
Anexă
Anexă
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (COM(2008)0887 – C6-0512/2008 – 2008/0263(COD))
P6_TA(2009)0283A6-0226/2009

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0887),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 71 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C6-0512/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A6-0226/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Poziţia parlamentului european adoptată în primă lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Directivei 2009/.../CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a cadrului pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport

P6_TC1-COD(2008)0263


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 71 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei║,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3),

întrucât:

(1)  Dezvoltarea transportului rutier, asociată creşterii economiei europene şi cerinţelor cetăţenilor în domeniul mobilităţii, reprezintă o cauză principală a creşterii congestiei traficului rutier şi a consumului de energie şi creează probleme sociale şi de mediu.

(2)  Răspunsul la aceste provocări majore nu se poate limita la măsurile tradiţionale, care cuprind în principal extinderea infrastructurii existente de transport rutier. Inovarea va avea un rol important de jucat în definirea soluţiilor adecvate pentru Comunitate.

(3)  Sistemele de transport inteligente (STI) sunt aplicații avansate care, fără să fie o întruchipare a inteligenței pure, vizează să ofere servicii inovatoare în modurile de transport și gestionarea traficului și permit diferiților utilizatori să fie mai bine informați și să utilizeze rețelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai "inteligent".

(4)  Aplicarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în sectorul transportului rutier şi la interfeţele acestuia cu alte moduri de transport va avea o contribuţie semnificativă la îmbunătăţirea performanţei de mediu, a eficienţei, inclusiv a eficienţei energetice, a siguranţei şi securităţii transportului rutier, precum şi a mobilităţii pasagerilor şi mărfurilor, asigurând în acelaşi timp funcţionarea pieţei interne şi creşterea nivelului competitivităţii şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă.

(5)  Au fost create mai multe aplicații avansate și mecanisme comunitare pentru diferite moduri de transport, precum transportul feroviar (ERTMS și TAF-TSI), maritim și pe căi navigabile interioare (LRTIS, SafeSeaNet, VTMIS, RIS), transportul aerian (SESAR) și transportul terestru, de exemplu pentru transportul de animale.

(6)  Progresele înregistrate în aplicarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor la alte moduri de transport ar trebui să se reflecte în prezent în evoluţia sectorului transportului rutier, în special pentru a asigura un grad ridicat de integrare în acest sens între transportul rutier şi alte moduri de transport.

(7)  În unele state membre au fost deja implementate aplicaţii naţionale ale acestor tehnologii în sectorul transportului rutier, însă această implementare rămâne fragmentară şi necoordonată şi nu poate asigura continuitatea geografică a STI în întreaga Comunitate.

(8)  Pentru a asigura implementarea coordonată şi efectivă a STI în întreaga Comunitate, este necesară introducerea unor specificaţii comune. Într-o primă fază, trebuie acordată prioritate unui număr de patru domenii prioritare de dezvoltare şi implementare a STI.

(9)  Specificaţiile comune ar trebui să ia în calcul şi să se sprijine, printre altele, pe experienţa şi rezultatele deja obţinute în acest domeniu, în special în contextul iniţiativei eSafety(4), lansate de Comisie în aprilie 2002. Forumul eSafety a fost înfiinţat de Comisie în cadrul iniţiativei respective pentru a promova şi a implementa recomandările în vederea sprijinirii dezvoltării, implementării şi utilizării sistemelor eSafety.

(10)  Vehiculele care sunt operate în principal pentru valoarea lor istorică și care au fost pentru prima dată înregistrate și/sau omologate și/sau date în funcțiune înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive și a măsurilor de punere în aplicare ale acesteia nu ar trebui să fie afectate de normele și procedurile stabilite în prezenta directivă.

(11)  STI ar trebui să aibă ca punct de plecare sisteme interoperabile bazate pe standarde deschise şi publice, disponibile fără discriminare tuturor furnizorilor şi utilizatorilor de aplicaţii şi servicii.

(12)  Este necesar să se garanteze pe viitor interoperabilitatea aplicațiilor și a serviciilor furnizate prin implementarea STI, care să acopere, după caz, compatibilitatea inversă a aplicațiilor și serviciilor STI.

(13)  Implementarea şi utilizarea de aplicaţii şi servicii STI va presupune procesarea de date cu caracter personal. Aceasta trebuie să se efectueze în conformitate cu normele comunitare, prevăzute, inter alia, în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date(5) şi în Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice(6).

(14)  Implementarea şi utilizarea aplicaţiilor şi a serviciilor STI, în special a serviciilor de informaţii din trafic şi de călătorie, vor presupune procesarea şi utilizarea de date rutiere, din trafic şi de călătorie care figurează în documente ale organismelor din sectorul public al statelor membre. Procesarea şi utilizarea acestor date trebuie să se desfăşoare în conformitate cu normele comunitare prevăzute în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public(7).

(15)  Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(8) stabileşte un cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective, iar Directivele 2002/24/CE(9) şi ║ 2003/37/CE(10)ale Parlamentului European şi ale Consiliului se referă la omologarea autovehiculelor cu două sau trei roţi, respectiv la omologarea tractoarelor agricole sau forestiere, a remorcilor acestora şi a echipamentului remorcat interschimbabil. Deşi dispoziţiile acestor directive acoperă echipamentele STI instalate la bordul autovehiculelor, ele nu se aplică echipamentelor şi software-ului aferente STI pentru infrastructura rutieră externă, care ar trebui aşadar acoperite de proceduri de omologare naţionale.

(16)  În ceea ce priveşte aplicaţiile şi serviciile STI pentru care sunt necesare servicii de datare şi poziţionare exacte şi garantate, ar trebui utilizate infrastructuri prin satelit sau orice alte tehnologii care asigură un nivel echivalent de precizie(11), precum comunicațiile specializate cu rază scurtă de acțiune (DSRC).

(17)  Principalele părţi interesate, printre care furnizori de servicii STI, asociaţii ale utilizatorilor de STI, operatori de transport şi de instalaţii, reprezentanţi ai industriei de prelucrare, parteneri sociali, asociaţii profesionale şi autorităţi locale, ar trebui să aibă posibilitatea de a oferi consultanţă Comisiei cu privire la aspectele comerciale şi tehnice ale implementării STI în Comunitate.

(18)  Măsurile necesare pentru implementarea prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei(12).

(19)   ║ Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adopte măsuri pentru modificarea anexelor şi măsuri care să prevadă specificaţii mai detaliate pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea de STI interoperabile. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, printre altele prin completarea acesteia, cu noi elemente neesenţiale, ele trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(20)  Pentru a garanta o abordare coordonată, Comisia trebuie să asigure coerenţa între activităţile comitetului instituit prin prezenta directivă şi cele ale comitetului instituit prin Directiva 2004/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică în cadrul Comunităţii(13), ale comitetului instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier(14) şi ale comitetului instituit prin Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective(15).

(21)  Deoarece obiectivele prezentei directive, şi anume asigurarea implementării şi utilizării coordonate a STI interoperabile în cadrul Comunităţii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre şi, având în vedere amploarea şi efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiect şi domeniu de aplicare

Prezenta directivă stabileşte un cadru pentru implementarea şi utilizarea coordonată și coerentă a STI, inclusiv STI interoperabile, în cadrul Comunităţii şi elaborarea specificaţiilor necesare în acest scop.

Ea se aplică tuturor STIpentru călători, vehicule și infrastructuri și interacțiunii acestora din domeniul transportului rutier, care include transportul urban, şi interfeţelor cu alte moduri de transport.

Aplicarea prezentei directive și a măsurilor menționate la articolul 4 nu aduce atingere cerințelor statelor membre în materie de ordine și securitate publică.

Articolul 2

Definiţii

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:

   (a) "sisteme de transport inteligente (STI)" înseamnă sisteme în cadrul cărora se aplică tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor destinate transportului rutier (inclusiv infrastructurii, vehiculelor şi utilizatorilor) și gestionării traficului și mobilității, precum şi interfeţelor cu alte moduri de transport, care oferă posibilitatea emiterii de bilete interoperabile multimodale;
   (b) "interoperabilitate" înseamnă capacitatea sistemelor şi a proceselor comerciale care se află la baza acestora de a face schimb de date, informaţii şi cunoştinţe;
   (c) "aplicaţie STI" înseamnă un instrument operaţional pentru aplicarea STI;
   (d) "serviciu STI" înseamnă implementarea unei aplicaţii STI într-un cadru organizaţional şi operaţional bine definit pentru a contribui la siguranţa utilizatorilor, la eficienţa, confortul şi/sau la facilitarea sau sprijinirea operaţiunilor de transport şi de călătorie;
   (e) "furnizor de servicii STI" înseamnă orice furnizor, public sau privat, de servicii STI;
   (f) "utilizator de STI" înseamnă orice utilizator de aplicaţii sau servicii STI, inclusiv călătorii, participanții la trafic vulnerabili, utilizatorii şi operatorii infrastructurii de transport rutier, administratorii parcurilor de vehicule şi operatorii serviciilor de urgenţă;
   (g) "dispozitiv nomad" înseamnă un echipament de comunicaţii sau informatic pe care conducătorul auto îl poate aduce în interiorul vehiculului şi utiliza în trafic, cum sunt telefonul mobil, sistemul de navigaţie sau computerul de buzunar;
   (h) "platformă" înseamnă mediul funcţional, tehnic şi operaţional care permite implementarea, furnizarea sau exploatarea aplicaţiilor şi serviciilor STI;
   (i) "participanți la trafic vulnerabili" înseamnă participanți la trafic nemotorizați, cum ar fi pietonii și cicliștii, precum și motocicliști și persoane cu handicap sau persoane cu mobilitate redusă;
   (j) "nivel minim al aplicațiilor și serviciilor STI" înseamnă nivelul de bază al aplicațiilor și serviciilor STI, care sunt elemente indispensabile ale Reţelei Transeuropene de Transport (RTE-T).

Articolul 3

Implementarea STI

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura implementarea şi utilizarea coordonată a unor aplicaţii şi servicii STI interoperabile eficace în cadrul Comunităţii.

(2)  Atunci când este posibil, statele membre garantează compatibilitatea inversă a aplicațiilor și serviciilor STI în cadrul Comunității.

(3)  În special, statele membre:

   (a) asigură punerea la dispoziţia utilizatorilor STI şi furnizorilor de servicii STI de date fiabile şi actualizate periodic privind transportul rutier;
   (b) se asigură că datele din trafic şi de călătorie şi alte informaţii pertinente pot fi schimbate între centrele competente de informaţii şi control al traficului din diferite regiuni sau state membre;
   (c) aplică STI la toate modurile de transport și interfețele dintre acestea, asigurând un nivel ridicat de integrare între toate modurile de transport;
   (d) iau măsurile necesare pentru a integra sisteme STI de siguranţă şi securitate în vehicule şi în infrastructura rutieră şi pentru a dezvolta interfeţe om-maşină sigure, în special pentru dispozitivele nomade;
   (e) iau măsurile necesare pentru a integra diverse aplicaţii STI care presupun schimbul de informaţii şi comunicarea între vehicule şi infrastructura rutieră într-o platformă unică;
   (f) evită crearea unei fragmentări și discontinuități geografice.

(4)  În ceea ce priveşte aplicaţiile şi serviciile STI pentru care sunt necesare servicii de datare şi poziţionare globale, continue, exacte şi garantate, se utilizează infrastructuri prin satelit sau orice alte tehnologii, cum ar fi DSRC, care asigură un nivel echivalent de precizie.

(5)  În momentul adoptării măsurilor prevăzute la alineatele (1) şi (2), statele membre solicită respectarea principiilor stabilite în anexa I.

(6)  Statele membre iau în considerare particularitățile morfologice ale regiunilor izolate geografic și distanțele care trebuie parcurse pentru a ajunge la ele făcându-se excepție, dacă este cazul, de la principiul rentabilității enunțat la anexa I.

Articolul 4

Specificaţii

(1)  Comisia defineşte specificaţii pentru implementarea şi utilizarea STI ▌în următoarele domenii prioritare:

   (a) utilizarea optimă a datelor rutiere, din trafic şi de călătorie;
   (b) continuitatea serviciilor STI de management al traficului şi al mărfurilor pe coridoarele europene de transport şi în aglomeraţiile urbane;
   (c) siguranţa şi securitatea rutieră;
   (d) integrarea vehiculului în infrastructura de transport.

(2)  Comisia definește specificațiile pentru implementarea și utilizarea obligatorie a nivelului minim al aplicațiilor și serviciilor STI, în special în următoarele domenii:

   (a) furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real privind traficul și călătoria;
   (b) datele și procedurile pentru furnizarea unor servicii minime universale de informare privind traficul;
   (c) introducerea armonizată a sistemului paneuropean eCall;
   (d) adoptarea unor măsuri adecvate referitoare la locuri de parcare sigure pentru camioane și vehicule comerciale și la sisteme de parcare și rezervare controlate prin mijloace telematice.

(3)  Comisia elaborează specificații pentru implementarea necesară și utilizarea STI peste nivelul minim al aplicațiilor și serviciilor STI, în cazul efectuării unor lucrări de construcții sau întreținere a Reţelei transeuropene de drumuri (TERN) cofinanțate de Comunitate.

(4)  Specificaţiile respectă principiile enunţate în anexa I şi cuprind cel puţin elementele principale care figurează în anexa II.

(5)  Pentru a garanta interoperabilitatea și repartizarea pasivelor, Comisia completează, acolo unde este necesar, elementele principale prevăzute la anexa II cu specificații pentru planificarea, implementarea și utilizarea operațională a serviciilor STI și stabilește conținutul serviciilor și obligațiile furnizorilor de servicii.

(6)  Specificațiile stabilesc, în egală măsură, condițiile în care statele membre pot impune, în cooperare cu Comisia, norme suplimentare referitoare la prestarea acestor servicii pe întreg teritoriul lor sau pe o parte a acestuia.

(7)  Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 9 alineatul (3).

(8)  Comisia efectuează un studiu de evaluare a impactului înainte de adoptarea specificațiilor menționate la alineatele (5) și (6).

(9)  Principiile suplimentare și/sau elementele principale ale specificațiilor care nu sunt prevăzute în prezenta directivă ar trebui adăugate la anexa I și/sau II în conformitate cu procedura menționată la articolul 251 din tratat.

Articolul 5

Omologarea echipamentelor şi a programelor informatice STI pentru infrastructura rutieră

(1)  Atunci când este necesar din motive de eficienţă, inclusiv eficienţă energetică, siguranţă şi securitate, sau din motive legate de protecţia mediului, echipamentele şi programele informatice STI care nu intră sub incidenţa Directivelor 2002/24/CE, 2003/37/CE şi 2007/46/CE sunt omologate înainte de punerea în funcţiune.

(2)  Pentru echipamentele și programele informatice STI prevăzute la alineatul (1), specificațiile relevante privind responsabilitatea sunt comunicate organismelor naționale responsabile cu omologarea echipamentelor și programelor informatice STI reglementate de prezenta directivă.

(3)  Statele membre comunică Comisiei organismele naţionale responsabile cu omologarea echipamentelor şi aplicaţiilor STI, inclusiv cu omologarea furnizorilor aplicațiilor STI care intră sub incidenţa prezentei directive. Comisia comunică aceste informaţii celorlalte state membre.

(4)  Toate statele membre recunosc omologările eliberate de organismele naţionale ale celorlalte state membre menţionate la alineatul (3).

(5)  Echipamentele și programele informatice STI pot fi introduse pe piață și puse în funcțiune numai dacă sunt corect instalate, întreținute și utilizate pentru scopurile în care au fost create și, prin urmare, nu pun în pericol sănătatea și siguranța persoanelor și a mediului, în conformitate cu legislația comunitară în domeniu, sau bunurile acestora, acolo unde este cazul.

(6)  Se consideră că echipamentele și programele informatice STI respectă specificațiile adoptate menționate la articolul 4 dacă sunt conforme cu, acolo unde există în domeniu, standardele naționale sau europene, în conformitate cu Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice(16);

Articolul 6

Comitetul pentru standarde și reglementări tehnice

În cazul în care un stat membru sau Comisia consideră că standardele menționate la articolul 5 alineatul (6) nu îndeplinesc în întregime specificațiile menționate la articolul 4, statul membru în cauză sau Comisia informează Comitetul permanent prevăzut la articolul 5 din Directiva 98/34/CE și prezintă dovezi. Comitetul emite de urgență un aviz.

Luând în considerare avizul comitetului menționat, Comisia notifică statelor membre dacă standardele în cauză trebuie retrase sau nu din comunicările prevăzute în articolul 5 din prezenta directivă.

Articolul 7

Norme privind confidenţialitatea, securitatea şi reutilizarea informaţiilor

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru ca colectarea, stocarea și prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul operării STI să fie efectuată în conformitate cu normele comunitare care protejează libertăţile şi drepturile fundamentale ale persoanei, şi anume Directivele 95/46/CE şi 2002/58/CE.

(2)  Pentru a asigura confidențialitatea, ar trebui încurajată utilizarea datelor anonime, după caz, pentru buna funcționare a aplicației și/sau serviciului STI.

(3)  Datele cu caracter personal sunt prelucrate numai dacă procesarea este necesară pentru buna funcționare a aplicației și/sau serviciului STI.

(4)  În cazul în care este vorba de categorii speciale de date, menționate la articolul 8 din Directiva 95/46/CE, datele sunt prelucrate numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul explicit în acest scop, acționând în cunoștință de cauză.

(5)  ▌Statele membre se asigură că datele şi evidenţele STI sunt protejate împotriva utilizării abuzive, în special împotriva accesului neautorizat, modificării sau pierderii și nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele menționate în prezenta directivă.

(6)  Directiva 2003/98/CE ║ este aplicabilă.

Articolul 8

Programare

(1)  Comisia pregătește un program de lucru anual pe baza elementelor principale stabilite la anexa II, prima dată cel târziu la ...(17).

(2)  Comisia ia în considerare rezultatele activității comitetelor instituite în temeiul altor acte comunitare ce au relevanță pentru diferitele domenii ale STI, inclusiv a Grupului consultativ european pentru STI menționat la articolul 10.

(3)  Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, asigură consecvența generală și complementaritatea implementării STI cu alte politici, programe și acțiuni comunitare relevante.

(4)  Comisia cooperează în mod activ cu structurile europene și internaționale de standardizare cu privire la dispozițiile prevăzute la anexele I și II.

(5)  Comisia acționează în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 9 alineatul (2) în scopul:

   (a) adoptării și modificării programelor de lucru anuale;
   (b) stabilirii domeniilor prioritare de cooperare internațională.

Programul de lucru anual și domeniile prioritare de cooperare internațională se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(  6) În conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 9 alineatul (3), Comisia adoptă, în cel mult...(18), un program de lucru, precum și obiective și termene pentru punerea în aplicare a elementelor principale menţionate în anexa II.

Articolul 9

Comitetul

(1)  Comisia este asistată de un comitet, Comitetul european pentru STI ║, format din reprezentanţi ai statelor membre şi prezidat de un reprezentant al Comisiei.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la trei luni.

(3)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8 din decizia menţionată.

Articolul 10

Grupul consultativ european pentru STI

(1)  Comisia instituie un Grup consultativ european pentru STI, care îi oferă consultanţă cu privire la aspectele comerciale şi tehnice ale implementării şi utilizării STI în Comunitate. Grupul este compus din reprezentanţi la nivel înalt ai furnizorilor de servicii STI, ai asociaţiilor de utilizatori, ai operatorilor de transport şi de instalaţii, ai industriei de prelucrare, ai partenerilor sociali, ai asociaţiilor profesionale, ai autorităţilor locale şi ai altor entităţi pertinente.

(2)  Comisia garantează că reprezentanții Grupului consultativ european pentru STI sunt competenți și că grupul include o reprezentare corespunzătoare a sectoarelor industriale și a utilizatorilor afectați de măsurile care ar putea fi propuse de Comisie în cadrul prezentei directive.

(3)  Grupul consultativ european pentru STI are obligația să emită un aviz tehnic privind elaborarea specificațiilor prevăzute la articolul 4.

(4)  Activitatea Grupului consultativ european pentru STI se desfășoară în mod transparent.

Articolul 11

Raportare

(1)  Statele membre înaintează Comisiei cel târziu ...(19) un raport detaliat asupra activităţilor şi proiectelor naţionale referitoare la domeniile prioritare identificate la articolul 4 alineatul (1), care să includă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa III.

(2)  Statele membre înaintează Comisiei cel târziu ...(20)* planuri de acţiuni naţionale în materie de STI pentru următorii cinci ani, care să includă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa III.

(3)  Statele membre prezintă ulterior rapoarte anuale privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea planurilor de acţiune.

(4)  Comisia transmite un raport la fiecare şase luni Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în implementarea prezentei directive, însoțite de o analiză referitoare la funcționarea dispozițiilor prevăzute la anexele I și II, și verifică dacă este necesară modificarea prezentei directive.

În special, Comisia transmite un raport la fiecare şase luni Parlamentului European și Consiliului cu privire la situația finanțării, și, dacă este necesar, Comisia prezintă o propunere referitoare la finanţarea implementării nivelului minim al aplicațiilor și serviciilor STI.

Articolul 12

Transpunere

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive cel târziu până la ...(21). Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte, precum şi un tabel de corespondenţă între respectivele acte şi prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 13

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ║,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

PRINCIPII APLICABILE IMPLEMENTĂRII STI PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 3

Alegerea şi implementarea aplicaţiilor şi serviciilor STI se bazează pe evaluarea necesităţilor şi respectă următoarele principii:

   (a) eficacitate – capacitatea de a contribui în mod tangibil la soluţionarea principalelor provocări cu care se confruntă transportul rutier european (de exemplu reducerea congestiei, diminuarea emisiilor, creşterea eficienţei energetice, atingerea unor niveluri ridicate de siguranţă şi securitate și abordarea problemelor legate de participanții la trafic vulnerabili);
   (b) rentabilitate – raportul dintre costuri şi rezultate din perspectiva îndeplinirii obiectivelor;
   (c) continuitatea geografică – capacitatea de a asigura un serviciu neîntrerupt în întreaga Comunitate și la frontierele sale externe, în special în TEN-T;
   (d) interoperabilitate – capacitatea sistemelor de a face schimb de date şi de a permite schimbul de informaţii şi cunoştinţe;
   (e) gradul de maturitate – nivelul de dezvoltare;
   (f) intermodalitate - transferarea transportului de mărfuri de pe căile rutiere pe căile maritime de transport pe distanță scurtă, pe căile ferate sau pe căile navigabile interioare sau o combinație a acestor moduri de transport, în care călătoriile pe căile rutiere să fie cât mai eficiente posibil.

ANEXA II

ELEMENTELE PRINCIPALE ALE SPECIFICAŢIILOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 4

(1)  Utilizarea optimă a datelor rutiere, din trafic şi de călătorie

Specificaţiile pentru utilizarea optimă a datelor rutiere, din trafic şi de călătorie includ următoarele:

  (a) definirea cerinţelor necesare pentru a pune la dispoziţia utilizatorilor de STI, în afara frontierelor, informaţii în timp real şi corecte din trafic şi de călătorie, în special:
   punerea la dispoziţia furnizorilor de servicii STI de date publice corecte şi în timp real privind drumurile şi traficul, în scopul informării în timp real cu privire la trafic şi la călătorie;
   facilitarea schimbului electronic transfrontalier de informaţii între autorităţile publice competente, părţile interesate şi furnizorii de servicii STI implicaţi;
   actualizarea periodică de către autorităţile publice competente şi părţile interesate a datelor publice rutiere şi din trafic utilizate în scopul informării în timp real cu privire la trafic şi la călătorie;
   actualizarea periodică a informaţiilor în timp real din trafic şi de călătorie de către furnizorii de servicii STI;
  (b) definirea cerinţelor necesare pentru colectarea de către autorităţile publice competente de date rutiere şi din trafic (de exemplu, hărţi de circulaţie rutieră, reglementări rutiere şi rute recomandate, în special pentru vehiculele grele de mărfuri) şi comunicarea acestora către furnizorii de servicii STI, în special:
   disponibilitatea datelor publice rutiere şi din trafic (de exemplu, hărţi de circulaţie rutieră, reglementări rutiere şi rute recomandate) colectate de autorităţile publice competente pentru furnizorii de servicii STI;
   facilitarea schimbului electronic de informaţii între autorităţile publice competente şi furnizorii de servicii STI;
   actualizarea periodică a datelor publice rutiere şi din trafic (de exemplu, planuri de circulaţie rutieră, reglementări rutiere şi rute recomandate) de către autorităţile publice competente;
   actualizarea periodică de către furnizorii de servicii STI a serviciilor şi aplicaţiilor STI prin utilizarea datelor publice rutiere şi din trafic;
  (c) definirea cerinţelor necesare pentru a garanta că datele publice rutiere şi din trafic utilizate pentru hărţile digitale sunt corecte şi accesibile producătorilor de hărţi digitale şi furnizorilor de servicii conexe, în special:
   punerea la dispoziţia producătorilor de hărţi digitale şi furnizorilor de servicii conexe a datelor publice rutiere şi din trafic utilizate pentru hărţile digitale;
   facilitarea schimbului electronic de informaţii între autorităţile publice competente, părţile interesate şi producătorii şi furnizorii privaţi de hărţi digitale;
   actualizarea periodică de către autorităţile publice competente şi părţile interesate a datelor publice rutiere şi din trafic utilizate pentru hărţile digitale;
   actualizarea periodică a hărţilor digitale de către producătorii de hărţi digitale şi furnizorii de servicii conexe;
  (d) definirea cerinţelor minime pentru furnizarea gratuită de "mesaje universale privind traficul" tuturor participanţilor la trafic, precum şi privind conţinutul minim al acestor mesaje, în special:
   utilizarea unei liste standardizate de evenimente legate de siguranţa rutieră ("mesaje universale privind traficul") care să fie comunicată gratuit utilizatorilor de STI;
   compatibilitatea "mesajelor universale privind traficul" şi integrarea lor în serviciile STI în scopul informării în timp real cu privire la trafic şi la călătorie.

(2)  Continuitatea serviciilor STI de management al traficului şi al mărfurilor pe coridoarele europene de transport şi în aglomeraţiile urbane

Specificaţiile pentru continuitatea şi interoperabilitatea serviciilor de management al traficului şi al mărfurilor pe coridoarele europene de transport şi în aglomeraţiile urbane includ următoarele:

  (a) definirea cerinţelor minime/necesare pentru continuitatea serviciilor STI pentru mărfuri şi pasageri pe coridoarele de transport şi utilizând diferite moduri, în special:
   facilitarea schimburilor electronice de date şi informaţii din trafic dincolo de frontiere, la nivel regional, sau între zone urbane şi interurbane, între centrele de informare/de control al traficului implicate;
   utilizarea fluxurilor de informaţii sau a interfeţelor de trafic standardizate între centrele de informare/de control al traficului implicate;
  (b) definirea măsurilor necesare pentru utilizarea tehnologiilor STI inovatoare (RFID, DSRC sau Galileo/Egnos) ║, în special localizarea şi urmărirea mărfurilor în timpul transportului şi de la un mod la altul) pentru logistica transporturilor de mărfuri (eFreight), în special:
   accesul dezvoltatorilor de aplicaţii STI la tehnologiile STI pertinente şi utilizarea acestora;
   integrarea rezultatelor localizării (de exemplu prin RFID, (DSRC) şi/sau Galileo/Egnos) în instrumentele şi centrele de management al traficului;
  (c) definirea măsurilor necesare pentru elaborarea unei arhitecturi STI pentru mobilitatea urbană, inclusiv o abordare integrată şi multimodală pentru planificarea călătoriilor, cererea de transport şi managementul traficului, în special:
   disponibilitatea datelor privind transportul public, planificarea călătoriilor, cererea de transport, traficul şi parcările pentru centrele urbane de control;
   facilitarea schimbului electronic de date între diferitele centre urbane de control pentru transportul public sau privat şi pentru toate modurile de transport posibile;
   integrarea tuturor datelor şi informaţiilor pertinente într-o arhitectură unică;
   (d) definirea măsurilor necesare pentru asigurarea unor servicii STI neîntrerupte în cadrul Comunității și la frontierele sale externe;

(3)  Siguranţa şi securitatea rutieră

Specificaţiile aplicaţiilor STI pentru siguranţa şi securitatea rutieră includ următoarele:

  (a) definirea măsurilor necesare pentru introducerea armonizată a sistemului eCall paneuropean, inclusiv:
   disponibilitatea datelor obligatorii ale STI aflate la bord care trebuie să facă obiectul schimbului de informaţii;
   disponibilitatea în centrele (de ajutor) de infrastructură rutieră (puncte de acces la serviciul public) a echipamentelor necesare pentru recepţionarea datelor transmise din vehicule;
   facilitarea schimbului electronic de date între vehicule şi centrele (de ajutor) de infrastructură rutieră (puncte de acces la serviciul public);
   (b) definirea măsurilor necesare pentru garantarea siguranţei participanţilor la trafic în ceea ce priveşte interfaţa om-maşină de la bordul vehiculelor acestora şi utilizarea dispozitivelor nomade, precum şi siguranţa mijloacelor de comunicare instalate la bord;
   (c) definirea măsurilor pentru garantarea siguranței participanților la trafic vulnerabili, prin utilizarea sistemelor de management al mobilității pentru furnizorii de servicii și utilizatori, sistemele de asistență pentru conducătorii vehiculelor (Advanced Driver Assistance Systems, ADAS) și interacțiunea om-mașină;
   (d) definirea măsurilor necesare pentru garantarea siguranţei şi confortului participanţilor la trafic vulnerabili pentru toate aplicaţiile STI;
  (e) definirea măsurilor necesare pentru asigurarea unor spaţii de parcare sigure pentru camioane şi vehicule comerciale şi a unor sisteme de parcare şi rezervare bazate pe STI, în special:
   disponibilitatea unui număr suficient de zone de parcare;
   disponibilitatea informaţiilor privind parcările pentru utilizatori;
   facilitarea schimbului electronic de informaţii între zonele de parcare, centre şi vehicule;
   integrarea tehnologiilor STI pertinente atât în vehicule, cât şi în zonele de parcare pentru actualizarea informaţiilor privind locurile de parcare disponibile în scopul rezervării.

(4)  Integrarea vehiculului în infrastructura de transport

Specificaţiile STI utilizate pentru integrarea vehiculului în infrastructura de transport includ următoarele:

  (a) definirea măsurilor necesare pentru integrarea diferitelor aplicaţii STI într-o platformă deschisă la bordul vehiculului, în special pe baza:
   identificării cerinţelor funcţionale aferente aplicaţiilor STI existente sau planificate;
   definirii unei arhitecturi de sistem deschis care să garanteze interoperabilitatea/interconectarea cu sistemele şi instalaţiile infrastructurii;
   integrării "plug and play", în viitor, a aplicaţiilor STI noi sau actualizate într-o platformă deschisă instalată la bord;
   utilizării unui proces de standardizare pentru adoptarea arhitecturii şi a specificaţiilor privind platforma deschisă instalată la bord;
  (b) definirea măsurilor necesare pentru continuarea dezvoltării şi implementării de sisteme cooperative (infrastructura vehiculului), în special:
   facilitarea schimbului de date şi informaţii între vehicule, între vehicule şi infrastructură şi între infrastructuri;
   disponibilitatea, pentru părţile implicate (vehicule şi infrastructura rutieră), a datelor sau informaţiilor pertinente care urmează să fie schimbate;
   utilizarea unui format de mesaj standard pentru acest schimb de date între vehicule şi infrastructură;
   definirea unei infrastructuri de comunicare pentru fiecare tip de schimb de date şi informaţii între vehicule ║, între vehicule şi infrastructură ║ şi între infrastructuri ║;
   definirea unui cadru de reglementare privind interfața om-mașină pentru a soluționa problemele legate de răspundere și pentru a asigura o adaptare mai fiabilă a caracteristicilor funcționale ale STI în materie de siguranță la comportamentul uman;
   utilizarea proceselor de standardizare pentru adoptarea arhitecturilor respective.

ANEXA III

Linii directoare pentru conţinutul rapoartelor privind acţiunile naţionale în domeniul sti menţionate la articolul 11

(1)  Rapoartele privind domeniile prioritare prevăzute la articolul 4 alineatul (1) furnizate de statele membre conform articolului 11 acoperă nivelul naţional. Ele pot fi însă extinse şi la nivelul regional şi/sau local ales, dacă este cazul.

(2)  Raportul care trebuie furnizat potrivit articolului 11 alineatul (1) include cel puţin următoarele informaţii:

   (a) strategia naţională curentă în materie de STI;
   (b) obiectivele acesteia şi justificarea lor;
   (c) o scurtă descriere a situaţiei implementării STI şi a condiţiilor generale;
   (d) domeniile prioritare ale acţiunilor curente şi măsurile aferente;
   (e) indicarea modului în care această strategie şi aceste acţiuni sau măsuri sprijină implementarea coordonată şi interoperabilă a aplicaţiilor STI şi continuitatea serviciilor în Comunitate [a se vedea articolul 4 alineatul (1)].

(3)  Raportul care trebuie furnizat potrivit articolului 11 alineatul (2) include cel puţin următoarele informaţii:

   (a) strategia naţională în materie de STI, inclusiv obiectivele acesteia;
   (b) o descriere detaliată a implementării STI şi a condiţiilor generale;
   (c) domeniile prioritare pentru acţiunile şi măsurile aferente, inclusiv o indicare a modului în care acestea abordează domeniile prioritare definite la articolul 4 alineatul (1);
  (d) detalii asupra implementării acţiunilor curente sau planificate cu privire la
   instrumente;
   resurse;
   consultare şi părţi interesate;
   etape principale;
   monitorizare.

(1) Avizul din 13 mai 2009 (nepublicat încă în JO).
(2) JO C ... .
(3) Poziţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009.
(4) http://www.esafetysupport.org/download/European_Commission/048-esafety.pdf
(5) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(6) JO L 201, 31.7.2002, p. 37.
(7) JO L 345, 31.12.2003, p. 90.
(8) JO L 263, 9.10.2007, p. 1.
(9) JO L 124, 9.5.2002, p. 1.
(10) JO L 171, 9.7.2003, p. 1.
(11) A se vedea Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului ║ (JO L 3, 5.1.2005, p. 1) şi Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului ║ (JO L 196, 24.7.2008, p. 1).
(12) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(13) JO L 166, 30.4.2004, p. 124.
(14) JO L 370, 31.12.1985, p. 8.
(15) JO L 263, 9.10.2007, p. 1.
(16) JO L 204, 21.7.1998, p. 37.
(17)* JO: Trei luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
(18)* JO: Şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
(19)* JO: la şase luni de la intrarea în vigoare a directivei.
(20)** JO: Doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
(21)* JO:12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive.


Programul Marco Polo II ***I
PDF 272kWORD 55k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1692/2006 de stabilire a celui de-al doilea program "Marco Polo" de acordare a asistenţei financiare comunitare pentru îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale sistemului de transport de mărfuri ("Marco Polo II") (COM(2008)0847 – C6-0482/2008 – 2008/0239(COD))
P6_TA(2009)0284A6-0217/2009

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0847),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2), articolul 71 alineatul (1) şi articolul 80 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0482/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism şi avizul Comisiei pentru bugete (A6-0217/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în a primă lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1692/2006 de stabilire a celui de-al doilea program "Marco Polo" de acordare a asistenţei financiare comunitare pentru îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale sistemului de transport de mărfuri ("Marco Polo II")

P6_TC1-COD(2008)0239


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului în prima lectură corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (CE) nr. 923/2009.)


Rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv ***I
PDF 488kWORD 201k
Rezoluţie
Text consolidat
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (COM(2008)0852 – C6-0509/2008 – 2008/0247(COD))
P6_TA(2009)0285A6-0220/2009

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0852),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) și articolul 71 alineatul (1) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0509/2008),

–   având în vedere articolul 51 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A6-0220/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Regulamentului (CE) nr. .../2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv

P6_TC1-COD(2008)0247


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei║,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3),

întrucât:

(1)  În cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și în cadrul Strategiei de dezvoltare durabilă a Comunității, crearea unei piețe feroviare interne, în special în ceea ce privește transportul de marfă, reprezintă un element esențial al progresului către realizarea unei mobilități durabile.

(2)  Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2001 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare ║(4) a reprezentat o etapă importantă în realizarea pieței feroviare interne.

(3)  Pentru a putea fi competitive față de alte moduri de transport, serviciile feroviare internaționale și naționale de transport de marfă, deschise concurenței de la 1 ianuarie 2007, ar trebui să poată beneficia de o infrastructură feroviară de bună calitate (care să permită furnizarea de servicii de transport de marfă în bune condiții de viteză comercială și grafic de parcurs) și fiabilă – însemnând că serviciul pe care ║ îl oferă efectiv corespunde angajamentelor contractuale încheiate cu operatorii feroviari.

(4)  Cu toate că liberalizarea transportului feroviar de marfă a facilitat intrarea unor noi operatori în rețea, mecanismele de piață nu sunt suficiente pentru organizarea, reglementarea și garantarea siguranței traficului feroviar de marfă. Optimizarea și asigurarea fiabilității acestuia din urmă presupun o consolidare a procedurilor de cooperare și de alocare a traselor între administratorii de infrastructură.

(5)  Consiliul ║ reunit la 7 ║ aprilie 2008, a concluzionat că trebuie să se favorizeze utilizarea eficace a infrastructurii și, eventual, să fie îmbunătățite capacitățile infrastructurii feroviare prin măsuri luate la nivel european și național și în special prin intermediul unor texte legislative.

(6)  În acest context, crearea unei rețele feroviare pentru un transport de marfă competitiv, pe care trenurile de marfă vor putea circula în bune condiții și vor putea trece ușor de la o rețea națională la alta, va permite îmbunătățirea condițiilor de utilizare a infrastructurii.

(7)  Pentru a pune în practică o rețea feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv, inițiativele deja demarate în ceea ce privește infrastructura feroviară arată că metoda cea mai adecvată este crearea de coridoare internaționale, care răspund nevoilor specifice unuia sau mai multor segmente ale pieței transportului de marfă, identificate cu claritate.

(8)  Punerea în practică a rețelei feroviare europene pentru un transport de marfă competitiv ar trebui să se facă în concordanță cu Rețeaua Transeuropeană de Transport ("TEN-T") și cu coridoarele sistemului de gestionare a traficului feroviar european ("ERTMS"). În acest scop, este necesară dezvoltarea coordonată a rețelelor și, în special, integrarea coridoarelor internaționale pentru transportul feroviar de marfă în TEN-T existentă și coridoarele ERTMS. În plus, se recomandă stabilirea de norme armonizate la nivel comunitar privind aceste coridoare de transport de marfă. Dacă este cazul, crearea acestor coridoare ar trebui susținută financiar în cadrul programelor TEN-T, de cercetare și Marco Polo, precum și al altor politici și fonduri comunitare, ca de exemplu Fondul de coeziune.

(9)  La crearea unui coridor de transport de marfă ar trebui să se țină seama de importanța deosebită a planurilor de extindere a rețelei TEN-T către țările care participă la politica europeană de vecinătate pentru a asigura interconexiuni mai bune cu infrastructura feroviară a țărilor terțe europene.

(10)  În cadrul unui coridor de transport de marfă se recomandă asigurarea unei bune coordonări între statele membre și administratorii de infrastructură în cauză, facilitarea mai eficientă și suficientă a traficului feroviar de marfă, crearea de legături eficiente și suficiente cu celelalte moduri de transport în vederea dezvoltării unei rețele de transport de marfă eficiente și integrate și crearea de condiții propice dezvoltării concurenței între furnizorii de servicii de transport feroviar de marfă.

(11)  Crearea unui coridor pentru transportul de marfă ar trebui să fie bazată pe propuneri înaintate de statele membre în consultare cu administratorii de infrastructură feroviară. În a doua etapă, aceasta ar trebui să fie aprobată la nivel european conform ▌unei proceduri transparente și clar definite ▌. Criteriile pentru crearea unor coridoare de transport de marfă ar trebui să fie stabilite într-un mod adaptat necesităților specifice statelor membre și administratorilor de infrastructură și care le permite o marjă suficientă de decizie și de gestionare. ▌

(12)  Pentru a stimula coordonarea între statele membre, ▌administratorii de infrastructură și întreprinderile feroviare, fiecare coridor de transport de marfă ar trebui să fie susținut de un organ de guvernare, compus din diferiții administratori de infrastructură vizați de respectivul coridor de transport de marfă.

(13)  Pentru a răspunde nevoilor pieței, modalitățile de creare a unui coridor de transport de marfă ar trebui prezentate într-un plan de implementare care să cuprindă identificarea și calendarul de implementare a unor acțiuni utile în vederea îmbunătățirii performanțelor transportului feroviar de marfă. În plus, pentru a se asigura că acțiunile prevăzute sau implementate pentru crearea unui coridor de transport de marfă răspund nevoilor sau așteptărilor pieței, toate întreprinderile feroviare care utilizează coridorul respectivar trebui să fie consultate cu regularitate, conform unor proceduri adecvate, definite de organul de guvernare.

(14)  Pentru a asigura coerența și continuitatea capacităților de infrastructură disponibile de-a lungul coridorului de transport de marfă, se recomandă coordonarea investițiilor pentru coridorul respectiv între statele membre administratorii de infrastructură și întreprinderile feroviare în cauză, precum și, după caz, între statele membre și țările terțe europene, și planificarea acestora conform unei logici care să răspundă nevoilor acelui coridor. Programul de realizare a acestor investiții ar trebui publicat, pentru a asigura informarea întreprinderilor feroviare care ar putea opera pe coridorul respectiv. Investițiile ar trebui să includă proiecte de intervenție privind dezvoltarea de sisteme interoperabile și creșterea capacității trenurilor.

(15)  Din aceleași motive, lucrările grele de întreținere, care au foarte adesea un impact important asupra capacităților infrastructurii feroviare, ar trebui de asemenea să fie coordonate la nivelul coridorului de transport de marfă și să facă obiectul unei publicări actualizate.

(16)  Crearea de infrastructuri și de sisteme destinate dezvoltării serviciilor de transport intermodal de marfă este de asemenea necesară pentru a facilita dezvoltarea transportului feroviar de marfă în Comunitate.

(17)  Statele membre vizate și autoritățile naționale de siguranță competente în ceea ce privește coridorul de transport de marfă pot încheia acorduri pentru recunoașterea reciprocă a vehiculelor, pe de o parte, și a competenţelor mecanicilor de locomotivă, pe de altă parte. Autoritățile de siguranță ale statelor membre vizate de coridorul de transport de mărfuri ar trebui să coopereze pentru a asigura implementarea acestor acorduri.

(18)  Pentru a facilita cererile de capacități de infrastructură pentru serviciile internaționale feroviare de transport de marfă, este adecvată înființarea unui ghișeu unic pentru fiecare coridor de transport de marfă. În acest scop, este necesară sprijinirea pe inițiativele existente, în special pe cele angajate de RailNetEurope, un organism care constituie un instrument de coordonare a administratorilor de infrastructură și care furnizează anumite servicii operatorilor de transport internațional de marfă.

(19)  Ținând cont de calendarele diferite de programare a graficelor pentru diferitele tipuri de trafic, este de dorit să se asigure că cererile de capacități de infrastructură pentru transportul de marfă sunt compatibile cu cererile pentru transportul de călători, avându-se în special în vedere valorile socio-economice ale acestora. Tarifele pentru utilizarea infrastructurii ar trebui să varieze în funcție de calitatea și fiabilitatea trasei alocate.

(20)  Trenurile care asigură un transport de mărfuri foarte sensibile la timpul de transport și la punctualitate, astfel cum sunt definite acestea de organul de guvernare, ar trebui să poată beneficia de suficientă prioritate în cazul unei perturbări a traficului.

(21)  Pentru a asigura dezvoltarea concurenței între furnizorii de servicii feroviare de transport de marfă pe coridorul de transport de marfă, ar trebui să aibă posibilitatea de a cere capacități de infrastructură și alți solicitanți, nu numai întreprinderile feroviare sau grupările de întreprinderi feroviare.

(22)  În scopul optimizării administrării coridorului de transport de marfă și asigurării unei mai bune fluidități și performanțe a serviciilor feroviare internaționale de transport de marfă, este necesar să asigure o bună coordonare între organismele de control al traficului feroviar în legătură cu diferite rețele ale coridorului de transport de marfă. Pentru a asigura o mai bună utilizare a infrastructurilor feroviare, este necesară coordonarea administrării acestor infrastructuri și a terminalelor strategice situate de-a lungul coridorului de transport de marfă.

(23)  Pentru facilitarea accesului la informații privind utilizarea tuturor infrastructurilor principale ale coridorului de transport de marfă și pentru asigurarea unui acces nediscriminatoriu la acestea, este recomandat să se pună la dispoziția tuturor furnizorilor de servicii feroviare internaționale de transport de marfă un document de referință care să reunească toate aceste informații.

(24)  Pentru a putea măsura în mod obiectiv beneficiile acțiunilor care vizează crearea coridorului de transport de marfă și pentru a asigura o monitorizare eficace a acestor acțiuni, este adecvat să se stabilească și să se publice cu regularitate indicatori de performanță ai serviciului de-a lungul coridorului de transport de marfă. Definiția indicatorilor de performanță ar trebui formulată după consultarea părților interesate care furnizează sau utilizează servicii de transport feroviar de marfă.

(25)  Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume crearea unei rețele feroviare europene pentru un transport de marfă competitiv, compusă din coridoare de transport de marfă, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și având în vedere amploarea şi efectele, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunităţii, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(26)  Ar trebui introduse norme echitabile în ceea ce privește coordonarea investițiilor și gestionarea capacităților și a traficului, fondate pe cooperarea între administratorii de infrastructură care trebuie să furnizeze un serviciu de calitate operatorilor de transport de marfă în cadrul unui coridor feroviar internațional.

(27)  Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(5).

(28)  Comisia ar trebui, în special, ║ să fie împuternicită să stabilească condițiile și criteriile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament prin completarea acestuia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(29)  Obiectivul prezentului regulament constă în ameliorarea eficienței transportului feroviar de marfă în comparație cu alte moduri de transport, dar acest obiectiv ar trebui să fie urmărit, de asemenea, prin acțiuni politice și implicarea financiară a statelor membre și a Uniunii Europene. Coordonarea ar trebui să fie asigurată la cel mai înalt nivel de statele membre pentru a garanta funcționarea cea mai eficientă a coridoarelor de transport de marfă. În paralel cu obiectivul prezentului regulament, angajamentul financiar privind infrastructura și echipamentele tehnice, cum ar fi ERTMS, ar trebui să vizeze creșterea capacității și eficienței transportului feroviar de marfă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Scop și domeniu de aplicare

(1)  Prezentul regulament stabilește normele de creare și de organizare a rețelei feroviare europene în coridoare feroviare internaționale pentru un transport de marfă competitiv (║'coridoare de transport de marfă"). Prezentul regulament stabilește normele de selectare și de organizare a coridoarelor de transport de marfă, precum și principii de cooperare privind planificarea investițiilor și gestionarea capacităților și a traficului.

(2)  Prezentul regulament se aplică pentru administrarea și utilizarea infrastructurilor feroviare pentru serviciile feroviare naționale și internaționale, cu excepția următoarelor:

   (a) rețelele locale și regionale autonome destinate serviciilor de transport de călători pe infrastructură feroviară, cu excepția cazurilor în care astfel de serviciile se desfășoară pe o porțiune a unui coridor de transport de marfă;
   (b) rețelele destinate doar pentru prestarea de servicii de transport urban și suburban de călători;
   (c) rețelele regionale utilizate, pentru transportul regional de marfă, doar de o întreprindere feroviară care nu intră sub incidența Directivei Consiliului 91/440/CEE din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare(6) până când un alt solicitant cere utilizarea capacității respectivei rețele;
   (d) infrastructurile feroviare private care există doar pentru uzul proprietarilor respectivi, pentru propriile operațiuni de transport de marfă ale acestora.

Articolul 2

Definiții

(1)  În sensul prezentului regulament se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 2001/14/CE.

(2)  În afara definițiilor la care se face referire în alineatul (1):

   (a) "coridor de transport de marfă" înseamnă totalitatea liniilor feroviare înființate pe teritoriul statelor membre și, după caz, al unor țări terțe europene care leagă două sau mai multe terminale strategice ▌, care includ o axă principală, rute alternative și căi de legătură, precum și infrastructura feroviară și echipamentele aferente din terminalele de marfă, din stațiile de triaj și de formare, precum și căile de legătură cu acestea, inclusiv toate serviciile feroviare conexe, astfel cum sunt menționate în anexa II din Directiva 2001/14/CE;
   (b) "plan de implementare" înseamnă documentul care prezintă strategia ║ și mijloacele pe care părțile interesate intenționează să le implementeze în scopul realizării, într-o anumită perioadă de timp, a activităților necesare și suficiente pentru crearea coridorului de transport de marfă;
   (c) "lucrări grele de întreținere" înseamnă orice intervenție sau reparație a infrastructurii feroviare și a echipamentelor acesteia, prevăzute cu cel puțin un an înainte, care sunt necesare pentru circulația trenurilor de-a lungul coridorului de transport de marfă și care implică capacitățile de infrastructură rezervate în conformitate cu articolul 28 din Directiva 2001/14/CE;
   (d) "terminal" înseamnă instalația situată de-a lungul coridorului de transport de marfă și special amenajată pentru a permite fie încărcarea și/sau descărcarea mărfurilor din trenurile de marfă și integrarea serviciilor feroviare cu serviciile rutiere, maritime, fluviale și aeriene, fie formarea sau modificarea compunerii trenurilor de marfă;
   (e) "terminal strategic" înseamnă un terminal al coridorului de transport de marfă deschis tuturor solicitanților și care are deja sau este prevăzut că va avea un rol important în transportul feroviar de marfă de-a lungul coridorului de transport de marfă;
   (f) "ghișeu unic" înseamnă organismul comun instituit de fiecare dintre administratorii de infrastructură implicați în coridorul de transport de marfă care dă posibilitatea solicitanților să ceară o trasă pentru un parcurs care traversează cel puțin o frontieră.

CAPITOLUL II

CONCEPȚIA ȘIGUVERNAREAREȚELEI FEROVIARE EUROPENE PENTRU UN TRANSPORT DE MARFĂ COMPETITIV

Articolul 3

Selectarea coridoarelor de transport de marfă

(1)  Coridorul de transport de marfă leagă cel puțin două state membre și permite exploatarea de servicii feroviare internaționale și naționale de transport de marfă ▌. Acest coridor prezintă următoarele caracteristici:

   (a) face parte din TEN-T sau cel puțin este compatibil cu TEN-T sau, dacă este cazul, cu coridoarele ERTMS. Dacă este necesar, anumite secțiuni neincluse în TEN-T cu un volum mare sau potențial mare de trafic de marfă pot face parte, de asemenea, din coridor;
   (b) permite o dezvoltare semnificativă a traficului feroviar de marfă și ia în considerare principalele fluxuri de schimburi comerciale și de trafic de mărfuri;
   (c) este justificat pe baza unei analize socio-economice. Această analiză cuprinde impactul asupra elementelor sistemului de transport în cazul cărora alocarea de capacități de infrastructură pe coridorul de transport de marfă afectează în mod semnificativ traficul de marfă și cel de călători și include, de asemenea, analiza efectelor majore sub aspectul costurilor externe;
   (d) permite interconexiuni mai bune între statele membre de graniță și țările terțe europene vecine;
   (e) este susținut de un plan de implementare.

(2)  Crearea sau modificarea unui coridor de transport de marfă este decisă de către statele membre în cauză, după ce acestea au notificat Comisiei intențiile lor, atașând o propunere elaborată împreună cu administratorii de infrastructură în cauză și ținând seama de inițiativele și opiniile întreprinderilor feroviare care utilizează coridorul sau care sunt interesate de acest lucru, precum și de criteriile care figurează în anexă. Întreprinderile feroviare interesate pot lua parte la acest proces în toate cazurile în care investiții substanțiale le privesc.

(3)  Coridoarele de transport de marfă sunt create conform următoarele modalități:

   (a) în cel mult ...(7), în legătură cu teritoriul fiecărui stat membru care are cel puțin două legături feroviare directe cu alte state membre trebuie să existe cel puțin o propunere de coridor de transport de marfă;
   (b) în cel mult ...(8)*, pe teritoriul fiecărui stat membru trebuie să existe cel puțin un coridor de transport de marfă.
  

(4)  Comisia ia act de propunerile de creare a coridoarelor de transport de marfă la care se face referire la alineatul (2) și examinează coerența acestora cu criteriile de evaluare menţionate în anexă. Aceasta își poate exprima obiecțiile sau poate propune modificări pe care le consideră oportune.

(5)  Coridorul de transport de marfă poate include elemente ale rețelelor feroviare din țări terțe europene. Dacă este cazul, aceste elemente trebuie să fie compatibile cu politica TEN-T.

(6)  Atunci când apar dificultăți între două sau mai multe state membre în legătură cu crearea sau modificarea unui coridor de transport de marfă şi în legătură cu infrastructura feroviară situată pe teritoriul lor, Comisia, la solicitarea unuia din statele membre respective, consultă comitetul prevăzut la articolul 18 cu privire la acest subiect. Avizul comitetului este comunicat statelor membre în cauză. Statele membre în cauză iau în considerare acest aviz în vederea găsirii unei soluții.

(7)  Măsurile ║ destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament prin adaptarea anexei , se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 18 alineatul (3).

Articolul 4

Guvernarea coridoarelor de transport de marfă

(1)  Statele membre vizate de un coridor de transport de marfă cooperează în vederea asigurării dezvoltării coridorului în conformitate cu planul de implementare al acestuia. Ele definesc obiectivele generale ale coridorului de transport de marfă și se asigură planul de implementare are în vedere aceste obiective.

(2)  Pentru fiecare coridor de transport de marfă, administratorii de infrastructură în cauză, ║ creează un organ de guvernare responsabil cu definirea, coordonarea și actualizarea planului de implementare al coridorului de transport de marfă. Întreprinderile feroviare sau grupările de întreprinderi feroviare interesate care utilizează coridorul în mod regulat sunt îndreptăţiţi să participe în cadrul acestui organ având un rol consultativ. Organul de guvernare raportează periodic activităţile sale statelor membre în cauză și, dacă este cazul, Comisiei și coordonatorilor europeni ai proiectelor prioritare ale TEN-T integrate de coridorul de transport de mărfuri, prevăzute la articolul 17a din Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport(9).

(3)  Statele membre în cauză pot stabili un comitet executiv responsabil de autorizarea planului de implementare a coridorului aprobat de organul de guvernare și de supraveghere a punerii în aplicare a acestuia. În cazul respectiv, membrii individuali ai comitetului executiv sunt mandatați de autoritățile competente ale statelor membre.

(4)  Organul de guvernare este o persoană juridică independentă. El poate fi constituit sub forma unui grup european de interes economic în sensul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2137/85(10) și se bucură de statutul unui asemenea grup.

(5)  Membrii organului de guvernare își desemnează directorul, al cărui mandat are o durată de cel puțin 3 ani.

(6)  Se constituie un grup de lucru compus din administratorii și proprietarii terminalelor strategice ale coridorului de transport de marfă, inclusiv ale porturilor maritime și fluviale, prevăzute la articolul 9. Acesta poate să emită un aviz cu privire la orice propunere a organului de guvernare care are consecințe directe asupra investițiilor și administrării terminalelor strategice. Organul de guvernare nu poate lua hotărâri contrare acestui aviz.

Articolul 5

Măsuri de implementare a coridorului de transport de marfă

(1)  Planul de implementare, aprobat și adaptat periodic de organul de guvernare, cuprinde cel puțin:

   (a) o descriere a caracteristicilor coridorului de transport de marfă, inclusiv a potențialelor blocaje, precum și programul de implementare a măsurilor necesare pentru facilitarea creării coridorului de transport de marfă;
   (b) elementele esențiale ale studiului de piață prevăzut la alineatul (2);
   (c) obiectivele organului de guvernare și ale programului său de îmbunătățire a performanțelor coridorului de transport de marfă, ▌ în conformitate cu dispozițiile articolului 16.
  

(2)  Se realizează și se actualizează periodic un studiu de piață referitor la evoluțiile constatate și preconizate privind traficul pe coridorul de transport de marfă și la elementele sistemului de transport conectate la acesta din urmă, în vederea elaborării sau adaptării, după caz, a planului de implementare. Acest studiu analizează evoluția diferitelor tipuri de trafic și cuprinde elementele principale ale analizei socio-economice menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (c), precum și posibilele scenarii în ceea ce privește costurile și beneficiile și impactul financiar pe termen lung.

(3)  Se stabilește un program de creare și îmbunătățire a performanțelor coridorului de transport de marfă. Acest program conține în special obiectivele comune, opțiunile tehnice și calendarul intervențiilor necesare asupra infrastructurii feroviare și a echipamentelor acesteia pentru implementarea ansamblului de măsuri prevăzute la articolele 7-16. Aceste măsuri evită sau minimizează restricțiile care ar putea afecta capacitatea feroviară.

Articolul 6

Consultarea solicitanților

(1)  Pentru o participare corespunzătoare a solicitanților, ║ care ar putea utiliza coridorul de transport de marfă, organul de guvernare instituie mecanisme de consultare.

(2)  Solicitanții, inclusiv operatorii de transport feroviar de marfă, operatorii de transport de călători, încărcătorii, expeditorii și organele reprezentative ale acestora, care doresc să utilizeze coridorul de transport de marfă sunt consultați de către organul de guvernare înaintea aprobării planului de implementare și în momentul actualizării acestuia. În cazul unui dezacord între organul de guvernare și solicitanți, aceștia din urmă pot sesiza organismele de control competente menționate la articolul 17.

CAPITOLUL III

INVESTIȚII PENTRU CORIDORUL DE TRANSPORT DE MARFĂ

Articolul 7

Planificarea investițiilor

(1)  Organul de guvernare elaborează și aprobă:

   (a) un plan comun de investiții în infrastructură pentru coridorul de transport de marfă, pe termen lung, respectiv cel puțin 10 ani;
   (b) dacă este cazul, un plan comun de investiții pe termen mediu (cel puțin 2 ani) pentru coridorul de transport de marfă.

Planurile de investiții stabilesc lista proiectelor avute în vedere pentru extinderea, reînnoirea sau reamenajarea infrastructurilor feroviare și a echipamentelor acestora existente în cadrul coridorului, ▌necesitățile financiare aferente, precum și sursele de finanțare.

(2)  Planurile de investiții menționate la alineatul (1) conțin o strategie legată de introducerea de sisteme interoperabile de-a lungul coridorului de transport de marfă care satisface cerințele esențiale și specificațiile tehnice de interoperabilitate aplicabile rețelelor feroviare definite în conformitate cu Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (reformare)(11). Această strategie se sprijină pe o analiză cost-beneficiu a introducerii acestor sisteme. Ea trebuie să fie coerentă cu planurile naționale și europene de introducere a sistemelor interoperabile, în special cu planul de introducere a ║ ERTMS ║, precum și cu interconexiunile transfrontaliere și cu sistemele interoperabile cu țările terțe europene, dacă este cazul.

(3)  Dacă este cazul, planurile de investiții menționează contribuția comunitară avută în vedere în temeiul programului TEN-T sau al oricăror alte politici, fonduri sau programe și motivează coerența strategiei cu acestea.

(4)  Planurile de investiții prevăzute la alineatul (1) conțin o strategie privind creșterea capacității trenurilor de marfă care pot circula pe coridorul de transport de marfă, în special, o strategie pentru înlăturarea blocajelor identificate, îmbunătățirea infrastructurii existente și construirea unor infrastructuri noi. Aceasta poate include măsuri de creștere a lungimii, a ecartamentului de cale ferată, a gabaritului de încărcare, a gestionării vitezei, a încărcăturii sau a sarcinii pe osie autorizate pentru trenurile care circulă pe coridorul de transport de marfă.

(5)  Planurile de investiții menționate la alineatul (1) se publică în raportul prevăzut la articolul 15 și se actualizează periodic. Aceste planuri fac parte din planul de implementare a coridorului de transport de marfă.

Articolul 8

Coordonarea lucrărilor

Administratorii infrastructurii coridorului de transport de marfă coordonează, în conformitate cu o manieră și un calendar adecvate și cu acordurile contractuale respective, astfel cum sunt menţionate la articolul 6 din Directiva 2001/14/CE, programarea tuturor lucrărilor privind infrastructura și echipamentele acesteia care ar limita capacitatea disponibilă a rețelei.

Articolul 9

Terminale strategice

(1)  În consens cu grupul de lucru menționat la articolul 4 alineatul (6), organul de guvernare stabilește o strategie integrată privind dezvoltarea de terminale strategice pentru ca acestea să fie în măsură să răspundă nevoilor transporturilor feroviare de marfă care circulă pe coridorul de transport de marfă, în special în calitate de noduri intermodale de-a lungul coridoarelor de transport de marfă. Aceasta include cooperarea cu administrațiile regionale, locale și naționale, precum și alocarea terenurilor pentru dezvoltarea de terminale pentru transportul feroviar de marfă și facilitarea accesului la fonduri pentru încurajarea acestor proiecte. Organul de guvernare se asigură că sunt create suficiente terminale în poziții strategice, în funcție de volumul de trafic așteptat.

(2)  Organul de guvernare ia măsurile adecvate pentru realizarea acestei strategii, pe care o revizuiește periodic.

CAPITOLUL IV

ADMINISTRAREA CORIDORULUI DE TRANSPORT DE MARFĂ

Articolul 10

Ghișeu unic pentru solicitările de trase internaționale

(1)  Organul de guvernare înființează un ghișeu unic care răspunde solicitărilor de trase pentru trenurile de marfă care traversează cel puțin o frontieră de-a lungul coridorului de transport de marfă sau folosesc mai multe rețele.

(2)   Administratorii individuali de infrastructură dintr-un coridor de marfă pot fi desemnați să funcționeze ca interfață cu ghișeul unic pentru solicitanții de trase.

(3)  Organismele de control în cauză, menționate la articolul 17 ║, asigură desfășurarea activităților ghișeului unic în condiții transparente și nediscriminatorii.

Articolul 11

Categorii-tip de trase din cadrul coridoarelor de mărfuri

(1)  Organul de guvernare definește și actualizează periodic categoriile-tip de trase pentru trenurile de marfă, valabile în cadrul întregului coridor de transport de marfă. Cel puțin una dintre aceste categorii ║ include, printre categoriile respective de trase, o trasă cu un timp de transport performant și punctualitate garantată ("transport de marfăfacilitat").

(2)  Criteriile de definire a categoriilor-tip de trafic de mărfuri sunt adoptate de organul de guvernare după consultarea solicitanților care ar putea utiliza coridorul de transport de marfă.

Articolul 12

Trase alocate trenurilor de marfă

(1)  În plus față de cazurile menționate la articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2001/14/CE, administratorii de infrastructură în cauză rezervă capacitatea, pe baza evaluării nevoilor pieței de rezervă de capacități. Administratorii de infrastructură publică graficul de circulație al trasei trenurilor necesare pentru respectarea cerințelor impuse de traficul internațional de marfă facilitat pentru exercițiul următor, înaintea exercițiului anual de definire a graficului de circulație menționat la articolul 18 din Directiva 2001/14/CE, pe baza traficului de marfă constatat și a studiului de piață menţionat la articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2)  Administratorii infrastructurii mențin o asemenea rezervă, în urma evaluării preliminare a necesității de constituire a unei rezerve de capacități pentru solicitările ad hoc, garantându-se un nivel adecvat al calității trasei alocate, sub aspectul timpilor de parcurs pe trasă și al graficului adaptat la traficul internațional de marfă facilitat, în cadrul graficului fix de circulație, pentru a putea răspunde rapid și în mod corespunzător solicitărilor ad hoc de capacități prevăzute la articolul 23 din Directiva 2001/14/CE. ▌

(3)  Cu excepția situațiilor de forță majoră, o trasă alocată unei operațiuni de transport de marfă facilitat în temeiul prezentului articol nu poate fi anulată cu mai puțin de o lună înaintea graficului său de circulație în cazul în care solicitantul respectiv nu își dă acordul în acest sens. Solicitantul poate să sesizeze organismul de control. Astfel cum este prevăzut la articolul 27 din Directiva 2001/14/CE, administratorul infrastructurii poate stabili în documentul de referinţă al reţelei condiţiile conform cărora ţine cont de nivelurile anterioare de utilizare a traselor în determinarea priorităţilor pentru procesul de alocare a capacităţilor.

(4)  Administratorii infrastructurii coridorului de transport de marfă și grupul de lucru menționat la articolul 4 alineatul (6) stabilesc proceduri pentru asigurarea unei coordonări optime a alocării capacităților, în conformitate cu prezentul articol, luând în considerare accesul la terminalele strategice prevăzute la articolul 9.

(5)  Administratorii de infrastructură includ în condițiile de utilizare o taxă pentru trasele alocate, dar neutilizate în final. Cuantumul acestei taxe este adecvat, cu efect de descurajare și eficient.

Articolul 13

Solicitanți autorizați

Fără a aduce atingere articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2001/14/CE, alți solicitanți decât întreprinderile feroviare și grupările internaționale pe care acestea le constituie pot cere trase pentru transporturi de marfă dacă acestea privesc ▌mai multe sectoare ale coridorului de transport de marfă.

Articolul 14

Gestionarea traficului

(1)   În urma unei propuneri din partea organului de guvernare a coridorului de transport de marfă și în conformitate cu principiile și planurile menționate la alineatul (2), administratorii infrastructurii coridorului de transport de marfă stabilesc și publică, în documentul de referință al rețelei prevăzut la articolul 3 și în anexa I la Directiva 2001/14/CE, regulile de prioritate între diferitele tipuri de trase, în special pentru cele privind trasele alocate trenurilor întârziate, în cazul unei perturbări a circulației, pentru fiecare parte a coridorului de transport de marfă.

(2)  Regulile de prioritate la care se face referire în alineatul (1) ║ trebuie cel puțin să prevadă ║, cu excepția orelor de vârf, când prezentul alineat nu se aplică, că trasa alocată unui tren care realizează un transport de marfă facilitat și care se conformează dispozițiilor inițiale ale trasei sale este respectată în măsura posibilului sau trebuie cel puțin să reducă la minimum întârzierile globale, punând accentul, în același timp, pe întârzierile trenurilor care realizează un transport de marfă facilitat. Organul de guvernare, în colaborare cu solicitanții, elaborează și publică:

   ( a) principii de reglementare feroviară care garantează că trenurile care realizează un transport de marfă facilitat sunt tratate în mod optim în ceea ce privește alocarea capacităților reduse;
   (b) planuri de urgență în cazul unei perturbări pe coridor, bazate pe aceste principii.

Fiecare stat membru definește orele de vârf în documentul de referință al rețelei prin intermediul gestionarului de infrastructură. Orele de vârf se aplică doar zilelor lucrătoare și sunt limitate la o durată maximă de 3 ore dimineața și la o durată maximă de 3 ore după-amiaza. Atunci când se stabilesc orele de vârf, se ia în considerare transportul regional de călători și transportul pe distanțe lungi.

(3)  Administratorii infrastructurii coridorului de transport de marfă stabilesc proceduri de coordonare a gestionării traficului de-a lungul coridorului de transport de marfă.

(4)  Administratorii infrastructurii coridorului de transport de marfă și grupul de lucru menționat la articolul 4 alineatul (6) stabilesc proceduri pentru asigurarea unei coordonări optime între exploatarea infrastructurii feroviare și exploatarea terminalelor strategice prevăzute la articolul 9.

Articolul 15

Informații cu privire la utilizarea coridorului de transport de marfă

Organul de guvernare stabilește și publică un raport care conține:

   (a) toate informațiile conținute în documentele de referință ale rețelelor naționale care privesc coridorul de transport de marfă, stabilite conform procedurii de la articolul 3 din Directiva 2001/14/CE;
   (b) lista și caracteristicile terminalelor strategice, precum și toate informațiile referitoare la condițiile și modalitățile de acces la terminalele strategice.

Articolul 16

Calitatea serviciului pe coridorul de transport de marfă

(1)  Administratorii infrastructurii coridorului de transport de marfă asigură coerența între sistemele de îmbunătățire a performanțelor aflate în vigoare în cadrul coridorului de transport de marfă, astfel cum sunt menţionate la articolul 11 din Directiva 2001/14/CE. Coerența este verificată de organismele de control, care cooperează în acest domeniu, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din prezentul regulament.

(2)  Pentru a măsura calitatea serviciului și capacitatea serviciilor internaționale și naționale de transport feroviar pe coridorul de transport de marfă, organul de guvernare consultă solicitanții care ar putea utiliza coridoarele și utilizatorii serviciilor feroviare de transport de marfă în legătură cu indicatorii de performanță ai coridorului ▌. În urma acestei consultări, organul de guvernare definește și publică indicatorii respectivi cel puțin o dată pe an.

Articolul 17

Organisme de control

(1)  Organismele de control prevăzute la articolul 30 din Directiva 2001/14/CE și responsabile pentru coridorul de transport de marfă cooperează în vederea supravegherii activităților internaționale ale administratorilor infrastructurii și ale solicitanților pe coridorul de transport de marfă. Aceste organisme se consultă reciproc și fac schimb de informații. Ele solicită, dacă este cazul, informațiile necesare de la administratorii de infrastructură din statul membre pentru care sunt responsabile. Administratorii de infrastructură și alte părți terțe implicate în alocarea capacităților internaționale sunt obligați să ofere organismelor de control în cauză, fără întârziere, toate informațiile necesare privind trasele internaționale și capacitățile de care sunt responsabili.

(2)  În cazul unei reclamații a unui solicitant în privința serviciilor internaționale de transport feroviar de marfă sau în cadrul unei investigații, organismul respectiv de control consultă organismul de control din orice alt stat membru pe teritoriul căruia trece coridorul respectiv și îi solicită informațiile necesare, înainte de a lua o hotărâre. Celelalte organisme de control furnizează toate informațiile pe care ele însele au dreptul să le solicite în virtutea legislației lor naționale. Dacă este cazul, organismul de control care primește reclamația sau care a inițiat investigația transferă dosarul la organismul de control competent, pentru a permite luarea de măsuri față de părțile implicate, în conformitate cu procedura stabilită prin articolul 30 alineatele (5) și (6) din Directiva 2001/14/CE.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 18

Comitetul

(1)  Comisia este asistată de un comitet.

(2)  Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

(3)  Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (l)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Articolul 19

Derogare

Dacă este cazul, un stat membru poate beneficia de o derogare de la dispozițiile prezentului regulament. În acest sens, el transmite Comisiei o cerere motivată de derogare. Comisia adoptă o decizie privind această cerere, în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 18 alineatul (2), ținând cont de situația geografică, precum și de dezvoltarea serviciilor feroviare de transport de marfă în statul membru care a înaintat cererea de derogare.

Articolul 20

Monitorizarea implementării

Statele membre în cauză înaintează Comisiei, la fiecare 2 ani după crearea coridorului de transport de marfă, un raport care prezintă rezultatele cooperării lor prevăzute la articolul 4 alineatul (1). Comisia analizează acest raport și informează comitetul prevăzut la articolul 18.

Articolul 21

Raport

Comisia examinează periodic aplicarea prezentului regulament. Ea înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului, prima dată în termen ...(12) și ulterior o dată la trei ani.

Articolul 22

Revizuire

Dacă, în cazul unei revizuiri a orientărilor pentru TEN-T, în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolul 18 alineatul (3) din Decizia nr. 1692/96/CE, Comisia consideră că este adecvat să adapteze prezentul regulament la aceste orientări, ea prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a prezentului regulament în mod corespunzător. În mod similar, anumite decizii luate în conformitate cu prezentul regulament pot presupune necesitatea unei revizuiri a orientărilor pentru TEN-T.

Articolul 23

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate satele membre.

Adoptat la ║,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinte Președinte

ANEXĂ

Criterii de evaluare a propunerilor de creare a unui coridor de transport de marfă

Selectarea coridoarelor de transport de marfă prevăzută la articolul 3, precum și actualizarea rețelei feroviare pentru un transport de marfă competitiv se realizează conform următoarelor criterii:

   (a) existența unei scrisori de intenție a statelor membre în cauză care confirmă voința acestora de a crea coridorul de transport de marfă;
  

   (b) în cazul în care itinerariul coridorului de transport de marfă coincide cu un segment (sau o parte dintr-un segment) al unuia sau mai multor proiecte prioritare ale TEN-T(13), acest segment este integrat în coridorul de transport de marfă, exceptând cazul în care este dedicat serviciilor de transport de călători;
   (c) coridorul de transport de marfă a cărui creare este propusă traversează teritoriul a cel puțin trei state membre sau a cel puțin două state membre dacă distanța între nodurile feroviare deservite de coridorul propus depășește 500 de kilometri;
   (d) fezabilitatea economică și beneficiile socio-economice ale coridorului de transport de marfă;
   (e) coerența ansamblului de coridoare de transport de marfă propuse de statele membre pentru a ajunge la crearea unei rețele feroviare europene pentru un transport de marfă competitiv;
   (f) coerența cu rețelele feroviare europene existente, precum coridoarele ERTMS și coridoarele definite de RailNetEurope;
   (g) prezența unei bune interconexiuni cu celelalte moduri de transport, în special datorită unei rețele adecvate de terminale strategice, inclusiv în legătură cu porturile maritime și în interiorul continentului;
   (h) abordarea propusă pentru punerea în aplicare a dispozițiilor articolelor 4-16.

(1) JO C […], […], p. […].
(2) JO C […], […], p. […].
(3) Poziţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009.
(4) JO L 75, 15.3.2001, p. 29.
(5) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(6) JO L 237, 24.8.1991, p. 25.
(7)* JO: un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
(8)** JO: trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
(9) JO L 228, 9.9.1996, p. 1
(10) JO L 199, 31.7.1985, p. 1.
(11) JO L 191, 18.7.2008, p. 1.
(12)* JO: cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
(13) A se vedea anexa III la Decizia nr. 1692/96/CE.


Drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere ***I
PDF 727kWORD 335k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere (COM(2008)0414 – C6-0257/2008 – 2008/0142(COD))
P6_TA(2009)0286A6-0233/2009

(Procedura de codecizie: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2008)0414),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 95 din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C6-0257/2008),

–   având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–   având în vedere articolele 51 şi 35 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi avizele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, Comisiei pentru afaceri juridice şi al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (A6-0233/2009),

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 aprilie 2009 în vederea adoptării Directivei2009/.../CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere

P6_TC1-COD(2008)0142


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95 al acestuia,

având în vedere propunerea Comisiei ║,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor(3),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(4),

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 152 alineatul (1) din tratat trebuie asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților comunitare. Aceasta implică că trebuie asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, de asemenea, atunci când Comunitatea acționează conform altor dispoziții ale tratatului.

(2)  Având în vedere că condiţiile pentru a recurge la articolul 95 din tratat ca temei juridic sunt îndeplinite, Comunitatea se bazează pe aceasta chiar şi când protecţia sănătăţii publice este un factor decisiv în alegerile făcute; în această privinţă, articolul 95 alineatul (3) din tratat prevede, în mod expres, că ▌ ar trebui garantat un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane, luând în considerare, în special, orice evoluţie nouă bazată pe dovezi ştiinţifice.

(3)  Parlamentul European a adoptat, la 9 iunie 2005, cu 554 de voturi pentru şi 12 împotrivă, rezoluţia referitoare la mobilitatea pacienţilor şi evoluţiile din domeniul asistenţei medicale în Uniunea Europeană(5), în care solicita certitudine juridică şi claritate în ceea ce priveşte drepturile şi procedurile pentru pacienţi, cadrele medicale şi statele membre.

(4)  Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile generale de drept, așa cum sunt recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(6)("Carta"). Dreptul de acces la asistență medicală și dreptul de a beneficia de tratament medical în condițiile stabilite prin legislația și practicile naționale sunt recunoscute de articolul 35 din Cartă. Îndeosebi, prezenta directivă trebuie pusă în practică și aplicată respectând drepturile la viața personală și de familie, protecția datelor cu caracter personal, egalitatea în fața legii, precum și principiul nediscriminării și dreptul la despăgubire eficientă și la proces echitabil, în conformitate cu principiile generale de drept consacrate de articolele 7, 8, 20, 21, 47 din Cartă.

(5)  Sistemele de sănătate din Comunitate reprezintă o componentă importantă a nivelurilor ridicate de protecție socială în Europa, contribuind în același timp la coeziunea și justiția socială, precum și la dezvoltarea durabilă. Ele fac parte, de asemenea, din cadrul mai larg al serviciilor de interes general.

(6)  Prezenta directivă respectă şi nu aduce atingere libertăţii fiecărui stat membru de a decide tipul de asistenţă medicală pe care îl consideră adecvat. Nicio dispoziţie din prezenta directivă nu ar trebui să fie interpretată într-un mod care să submineze alegerile etice fundamentale ale statelor membre.

(7)  Astfel cum s-a confirmat de Curtea de Justiție în repetate rânduri, deși se recunoaște natura lor specifică, toate tipurile de asistență medicală intră sub incidența tratatului.

(8)  Curtea de Justiţie a abordat deja unele aspecte legate de asistenţa medicală transfrontalieră, în special cu privire la rambursarea asistenţei medicale acordate într-un stat membru, altul decât cel în care are reşedinţa beneficiarul asistenţei. ▌ Este importantă abordarea acestor aspecte prin intermediul unui instrument legal comunitar specific, în vederea aplicării mai generale şi mai eficiente a principiilor stabilite de Curtea de Justiţie, de la caz la caz.

(9)  În cadrul Concluziilor sale, la 1 și 2 iunie 2006 privind valorile şi principiile comune din sistemele de sănătate ale Uniunii Europene(7)(Concluziile Consiliului din 1 şi 2 iunie 2006), Consiliul ║ a adoptat o declarație privind "Valorile și principiile comune ║", subliniind valoarea unei inițiative privind asistența medicală transfrontalieră care asigură claritate pentru cetățenii europeni cu privire la drepturile lor când se deplasează dintr-un stat membru în altul, pentru a asigura certitudinea juridică.

(10)  Prezenta directivă are scopul de a stabili un cadru general pentru furnizarea unei asistenţe medicale transfrontaliere sigure, de înaltă calitate şi eficiente în Comunitate în ceea ce priveşte mobilitatea pacienţilor ▌, precum şi un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii, respectând în acelaşi timp responsabilităţile statelor membre în ceea ce priveşte definirea beneficiilor de securitate socială legate de domeniul sănătăţii, precum şi pentru organizarea şi furnizarea de asistenţă medicală, îngrijire medicală precum şi beneficii de securitate socială, în special în caz de boală.

(11)  Prezenta directivă privind aplicarea drepturilor pacienţilor la asistenţă medicală transfrontalieră se aplică tuturor tipurilor de asistenţă medicală. Astfel cum s-a confirmat de către Curtea de Justiţie, nici natura ║ specială a asistenţei medicale şi nici modul său de organizare sau finanţare nu o situează în afara sferei de aplicare a principiului fundamental al liberei circulaţii. În ceea ce priveşte asistenţa pe termen lung, prezenta directivă nu se aplică asistenţei şi sprijinului pentru familii sau persoane care au, pentru o perioadă lungă de timp, anumite nevoi de îngrijire, sprijin sau asistenţă în măsura în care acestea implică tratament specific specializat sau ajutor furnizat de un sistem de securitate socială, cuprinzând, în special, toate serviciile de asistenţă pe termen lung care sunt considerate necesare pentru a oferi persoanei ce are nevoie de îngrijire o viaţă cât mai împlinită şi mai independentă posibil. Prezenta directivă nu se aplică, de exemplu, caselor rezidenţiale, locuinţelor, asistenţei acordate persoanelor în vârstă sau copiilor de către asistenţi sociali, îngrijitori voluntari sau profesionişti, alţii decât cadrele medicale.

(12)  Prezenta directivă nu se aplică în cazul transplanturilor de organe. Având în vedere natura lor specifică, acestea vor fi reglementate de o directivă separată.

(13)  În sensul prezentei directive, conceptul de "asistenţă medicală transfrontalieră" acoperă doar recurgerea la asistenţă medicală într-un stat membru altul decât cel în care pacientul este asigurat. Acest aspect se defineşte ca şi "mobilitatea pacienţilor".

(14)  Astfel cum au consimţit statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului din 1 şi 2 iunie 2006, există o serie de principii de funcţionare comune ale sistemelor de sănătate din întreaga Comunitate. Aceste principii de funcţionare includ calitatea, siguranţa, îngrijirea bazate pe elemente de probă şi pe etică, implicarea pacientului, accesul la justiţie, dreptul fundamental la respectarea vieţii private în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, precum şi confidenţialitatea. Pacienţii, personalul medical şi autorităţile responsabile de sistemele de sănătate trebuie să se poată baza pe respectarea acestor principii de funcţionare şi pe structurile de punere în aplicare a acestor principii în întreaga Comunitate. Prin urmare, este adecvat a solicita autorităţilor din statele membre, pe teritoriul cărora este acordată asistenţa medicală, asumarea responsabilităţii de a asigura respectarea acestor principii de funcţionare. Este necesară asigurarea încrederii pacienţilor în asistenţa medicală transfrontalieră, condiţie esenţială pentru realizarea mobilităţii pacienţilor ▌, precum şi pentru garantarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii. În ciuda acestor valori comune, se acceptă ca statele membre să ia decizii diferite din raţiuni etice cu privire la disponibilitatea anumitor tratamente şi condiţiile concrete de acces. Prezenta directivă nu aduce atingere diversităţii etice.

(15)  Având în vedere că este imposibil să se anticipeze dacă un anumit furnizor de asistenţă medicală va furniza asistenţă medicală unui pacient dintr-un alt stat membru sau unui pacient din acelaşi stat membru, este necesar ca cerinţele privind asigurarea unor servicii de asistenţă medicale în conformitate cu principii comune şi standarde clare de calitate şi siguranţă să fie aplicabile tuturor tipurilor de asistenţă medicală pentru a garanta libertatea de a furniza şi de a beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră, fapt ce constituie obiectivul directivei. Autorităţile statelor membre trebuie să respecte valorile fundamentale comune de universalitate, acces la îngrijire de bună calitate, echitate şi solidaritate, recunoscute deja pe scară largă de către instituţiile comunitare şi de către toate statele membre ca valori pe care sistemele de sănătate din Europa le împărtăşesc. Statele membre trebuie să garanteze, de asemenea, respectarea acestor valori în ceea ce priveşte pacienţii şi cetăţenii provenind din alt stat membru, precum şi aplicarea unui tratament echitabil tuturor pacienţilor pe baza nevoilor medicale ale acestora şi nu pe baza afilierii la regimul de securitate socială dintr-un anumit stat membru. În acest fel, statele membre trebuie să respecte principiul libertăţii de circulaţie a persoanelor în cadrul pieţei interne, principiul nediscriminării, printre altele, pe baza naţionalităţii, ▌principiul necesităţii şi al proporţionalităţii restricţiilor cu privire la libera circulaţie. Cu toate acestea, nicio dispoziţie din prezenta directivă nu solicită furnizorilor de asistenţă medicală să accepte pentru un tratament planificat sau să acorde prioritate pacienţilor provenind din alte state membre în detrimentul altor pacienţi cu nevoi medicale similare, de exemplu prin creşterea timpului de aşteptare pentru tratament. Pentru a permite pacienţilor să facă alegeri în cunoştinţă de cauză în cazul în care intenţionează să primească asistenţă medicală într-un alt stat membru, statele membre ar trebui să garanteze că pacienţii primesc, la cerere, informaţiile pertinente referitoare la normele privind sănătatea şi calitatea asistenţei medicale aplicate de statul membru în care se desfăşoară tratamentul, precum şi la caracteristicile asistenţei medicale prestate de către un anumit furnizor de asistenţă medicală. Aceste informaţii ar trebui puse la dispoziţia publicului şi în formate accesibile pentru persoanele cu handicap.

(16)  În plus, pacienții din alte state membre ar trebui să se bucure de egalitate de tratament ║ cu resortisanții statului membru în care are loc tratamentul și, conform principiilor generale de echitate și nediscriminare, așa cum sunt recunoscute de articolul 21 din Cartă, aceștia nu ar trebui, în niciun caz, să fie discriminați pe criterii de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau pe baza oricăror alte opinii, apartenență la o minoritate națională, bunuri deținute, naștere, invaliditate, vârstă sau orientare sexuală. Pot exista diferențe între statele membre în ceea ce privește tratamentul acordat diferitelor grupuri de pacienți doar dacă pot demonstra că acest lucru este justificat de motive medicale legitime, cum ar fi în cazul măsurilor specifice pentru femei sau pentru anumite grupe de vârstă (de exemplu, vaccinarea gratuită a copiilor sau a persoanelor în vârstă). În plus, deoarece prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Cartă ║, trebuie să fie pusă în practică și aplicată respectând drepturile la egalitatea în fața legii și principiul nediscriminării, în conformitate cu principiile generale de drept consacrate de articolele 20 și 21 ale Cartei. Prezenta directivă se aplică fără să aducă atingere Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(8), Directivei 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(9), Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(10) și Directiva Consiliului 2009/.../CE cu privire la punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală(11), care pun în aplicare articolul 13 din tratat. Ținând cont de acestea, prezenta directivă prevede că pacienții se bucură de egalitate de tratament cu resortisanții statului membru în care are loc tratamentul, inclusiv de beneficiul protecției împotriva discriminării prevăzut conform legislației comunitare cât și de legislația statului membru în care are loc tratamentul.

(17)  Statele membre ar trebui să garanteze că, prin aplicarea prezentei directive, pacienţii nu sunt încurajaţi să beneficieze, împotriva dorinţei lor, de tratament în alt stat decât cel în care sunt afiliaţi.

(18)  Este, de asemenea, important să fie puse în practică măsuri specifice destinate să le garanteze femeilor condiţii echitabile de acces la sistemele sanitare publice şi la asistenţă specifică, în special la asistenţa medicală în domeniul ginecologic şi al sănătăţii reproductive.

(19)  Indiferent de situație, orice măsuri, adoptate de statele membre pentru a asigura furnizarea asistenței medicale conform unor standarde clare de calitate și siguranță, nu ar trebui să constituie noi bariere în calea liberei circulații a cadrelor medicale, astfel cum prevede tratatul și în special Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(12).

(20)  Ar trebui depuse eforturi sistematice şi continue pentru a garanta faptul că standardele de calitate şi siguranţă sunt îmbunătăţite, în conformitate cu concluziile Consiliului din 1-2 iunie 2006 şi ţinând seama de progresele internaţionale ale medicinei şi de bunele practici medicale recunoscute la nivel general, precum şi de noile tehnologii din domeniul sănătăţii.

(21)  Studiile efectuate sugerează că asistenţa medicală are efecte adverse în aproximativ 10 % din cazuri. Prin urmare, este esenţial să se garanteze că statele membre în care se desfăşoară tratamentul dispun de sisteme (inclusiv dispoziţii privind asistenţa post-tratament) pentru abordarea presupuselor efecte adverse rezultate în urma asistenţei medicale, astfel cum sunt definite de statul membru în care se desfăşoară tratamentul, pentru a evita ca lipsa de încredere în mecanismele menţionate să constituie un obstacol în calea utilizării asistenţei medicale transfrontaliere. Acoperirea prejudiciului în cazul unor efecte adverse şi compensaţiile oferite de sistemele statului membru în care se desfăşoară tratamentul nu ar trebui să aducă atingere posibilităţii statelor membre de a extinde acoperirea sistemelor lor naţionale asupra pacienţilor cetăţeni ai unui stat membru care doresc să beneficieze de asistenţă medicală într-un alt stat membru, atunci când tratamentul într-un alt stat este mai potrivit pacientului, în special în cazul pacienţilor pentru care este necesară recurgerea la asistenţă medicală într-un alt stat membru.

(22)  Statele membre ar trebui să garanteze că mecanismele pentru protecția pacienților și pentru compensarea prejudiciului sunt în vigoare pentru asistența medicală acordată pe teritoriul lor și că aceste mecanisme sunt adecvate naturii și importanței riscului. Cu toate acestea, rămâne la latitudinea statului membru să determine tipul și/sau modalitățile de funcționare ale unui astfel de mecanism.

(23)  Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal reprezintă un drept fundamental recunoscut prin articolul 8 din Cartă ║. Asigurarea continuităţii asistenţei medicale transfrontaliere depinde de transferul de date cu caracter personal privind starea de sănătate a pacienţilor. Aceste date cu caracter personal ar trebui să poată circula liber între statele membre, dar în acelaşi timp ar trebui respectate drepturile fundamentale ale indivizilor. Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date(13) stabileşte dreptul persoanelor fizice de a avea acces la datele personale privind starea lor de sănătate, cum ar fi dosarele medicale care conţin diagnostice, rezultate ale examinărilor, evaluări realizate de medicul curant şi orice alt tratament sau intervenţie realizate. Aceste dispoziţii se aplică, de asemenea, în cazul asistenţei medicale transfrontaliere reglementate de prezenta directivă. Pacientul ar trebui să aibă posibilitatea de a opri publicarea acestor date în orice moment şi de a primi confirmarea că datele sale au fost şterse.

(24)  Mai multe hotărâri ale Curţii de Justiţie au recunoscut dreptul pacienţilor în calitate de persoane asigurate la rambursarea cheltuielilor ocazionate de asistenţa medicală acordată în alt stat membru în cadrul regimului legal de securitate socială. Curtea de Justiţie a stabilit că dispoziţiile tratatului cuprind libertatea ▌ beneficiarilor de asistenţă medicală, inclusiv a persoanelor care au nevoie de tratament medical, de a se deplasa în alt stat membru pentru a beneficia acolo de asistenţa medicală. ▌ Legislaţia comunitară nu reduce prerogativele statelor membre în ceea ce priveşte organizarea sistemelor de asistenţă medicală şi de securitate socială ale acestora ▌.

(25)  În conformitate cu principiile stabilite de Curtea de Justiție și fără a periclita echilibrul financiar al sistemelor de asistență medicală și de securitate socială ale statelor membre, ar trebui să se asigure pacienților, precum și cadrelor medicale, furnizorilor de asistență medicală și instituțiilor de asigurări sociale, o mai mare siguranță juridică privind rambursarea costurilor asistenței medicale.

(26)  Prezenta directivă nu abordează asumarea costurilor asistenței medicale necesare din motive de sănătate în decursul unei șederi temporare a persoanelor asigurate într-un alt stat membru. De asemenea, prezenta directivă nu aduce atingere drepturilor pacienților de a le fi acordată o autorizare pentru un tratament în alt stat membru în cazul în care condițiile prevăzute de regulamentele privind coordonarea sistemelor de securitate socială, în special articolul 22 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității(14) și articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(15), sunt îndeplinite.

(27)  ▌Pacienţilor ar trebui să li se garanteze suportarea costurilor pentru asistenţa medicală prestată într-un alt stat membru şi pentru bunurile legate de această asistenţă medicală, cel puţin la nivelul prevăzut pentru acelaşi tip de tratament sau unul la fel de eficient pe care l-ar fi primit sau, respectiv, pentru bunurile pe care le-ar fi achiziţionat pe teritoriul statului membru de afiliere. Aceasta respectă în totalitate responsabilitatea statelor membre de a stabili amploarea asigurărilor medicale disponibile cetăţenilor lor şi previne orice efect considerabil asupra finanţării sistemelor naţionale de asistenţă medicală. Statele membre pot, totuşi, prevedea în cadrul legislaţiei naţionale rambursarea costurilor tratamentului la tarifele în vigoare în statul membru în care se desfăşoară tratamentul în cazul în care acest lucru este mai avantajos pentru pacient. Acesta poate fi, în special, cazul oricărui tratament furnizat prin reţelele europene de referinţă, astfel cum se menţionează la articolul 17 din prezenta directivă.

(28)  Prin urmare, cele două mecanisme sunt coerente pentru pacient. Se aplică fie prezenta directivă, fie Regulamentul (CEE) nr. 1408/71. Indiferent de situație, oricărei persoane asigurate care solicită o autorizare pentru a beneficia de un tratament adecvat condiției sale în alt stat membru ar trebui să i se acorde întotdeauna această autorizare în condițiile prevăzute de Regulamentele (CEE) nr. 1408/71 și (CE) nr. 883/2004 atunci când tratamentul în cauză nu poate fi acordat într-un termen justificabil din punct de vedere medical, avându-se în vedere starea sa actuală de sănătate și evoluția probabilă a bolii. Pacientul nu ar trebui să fie privat de drepturile mai avantajoase garantate de aceste regulamente, atunci când sunt îndeplinite condițiile.

(29)  Pacientul poate alege mecanismul pe care îl preferă, însă în cazul în care aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 este mai avantajoasă pentru pacient, acesta nu ar trebui să fie privat de drepturile care îi sunt garantate prin regulamentul respectiv.

(30)  Pacientul ar trebui, în orice caz, să nu aibă un câştig financiar în urma asistenţei medicale acordate sau a bunurilor achiziţionate într-un alt stat membru ▌. Suportarea costurilor ar trebui, prin urmare, limitată doar la costurile efective. Statele membre pot hotărî să acopere şi alte costuri aferente, cum ar fi tratamentul terapeutic, cu condiţia ca totalul acestor costuri să nu depăşească cuantumul ce ar fi trebuit achitat în statele membre de afiliere.

(31)  Prezenta directivă nu vizează instituirea dreptului la rambursarea costului tratamentului efectuat sau a costului bunurilor achiziţionate într-un alt stat membru, în cazul în care un astfel de tratament sau astfel de bunuri nu se numără printre prestaţiile prevăzute de legislaţia statului membru de afiliere al pacientului. De asemenea, prezenta directivă nu împiedică statele membre să îşi extindă regimurile de prestaţii de boală în natură la asistenţa medicală acordată şi bunurile furnizate într-un alt stat membru în conformitate cu dispoziţiile acestuia. Prezenta directivă recunoaşte faptul că dreptul de a beneficia de tratament nu este întotdeauna stabilit de statele membre la nivel naţional şi că statele membre îşi pot organiza sistemele de asistenţă medicală şi de securitate socială astfel încât să prevadă stabilirea, la nivel regional sau local, a dreptului de a beneficia de tratament.

(32)  În cazul în care sunt disponibile mai multe metode de tratament al unei afecţiuni sau vătămări corporale, pacientul ar trebui să aibă dreptul la rambursare pentru toate metodele de tratament care au fost încercate şi testate în măsură suficientă de către oamenii de ştiinţă din domeniul medicinal la nivel internaţional, chiar şi atunci când acestea nu sunt disponibile în statul membru de afiliere al pacientului.

(33)  Prezenta directivă nu prevede transferul drepturilor în materie de securitate socială între statele membre și niciun alt tip de coordonare a regimurilor de securitate socială. Singurul obiectiv al dispozițiilor privind autorizarea prealabilă și rambursarea costului tratamentului efectuat într-un alt stat membru este garantarea libertății de a furniza asistență medicală atât pentru pacienți, cât și pentru furnizorii de asistență medicală, precum și înlăturarea obstacolelor nejustificate din calea acestei libertăți fundamentale în cadrul statului membru de afiliere al pacientului. În consecință, prezenta directivă respectă în totalitate diferențele existente între sistemele de asistență medicală naționale și responsabilitățile statelor membre în materie de organizare și furnizare a serviciilor medicale și de asistență medicală.

(34)  Prezenta directivă prevede, de asemenea, dreptul pacientului de a primi orice medicament sau dispozitiv medical autorizat în vederea comercializării în statul membru în care se desfăşoară tratamentul, chiar dacă medicamentul sau dispozitivul medical respectiv nu este autorizat în vederea comercializării în statul membru de afiliere, în cazul în care medicamentul respectiv este indispensabil pentru pacient pentru respectivul tratament eficient efectuat într-un alt stat membru.

(35)  Statele membre pot menține condiții generale, criterii de eligibilitate și formalități normative și administrative privind primirea de asistență medicală și rambursarea cheltuielilor ocazionate de asistența medicală, precum cerința de a consulta un medic generalist înainte de a consulta un specialist sau înainte de a beneficia de asistență medicală spitalicească, și în ceea ce privește pacienții care doresc să beneficieze de asistență medicală într-un alt stat membru, sub rezerva faptului că respectivele condiții sunt necesare, proporționale cu obiectivul urmărit și nu au un caracter discreționar și discriminatoriu. Prin urmare, este adecvat a se solicita ca aceste condiții generale și formalități să fie aplicate în mod obiectiv, transparent și nediscriminatoriu, să fie cunoscute în prealabil, să se bazeze în primul rând pe considerații medicale și să nu impună sarcini suplimentare pacienților care doresc să beneficieze de asistență medicală într-un alt stat membru în comparație cu pacienții tratați în statul membru de afiliere. Este, de asemenea, adecvat a se solicita ca deciziile să fie luate cât mai repede posibil. Acest fapt nu aduce atingere drepturilor statelor membre de a prevedea criterii sau condiții privind autorizarea prealabilă în cazul pacienților care doresc să beneficieze de asistență medicală în statul lor membru de afiliere.

(36)  Orice tip de asistență medicală care nu este considerat asistență medicală spitalicească în conformitate cu dispozițiile prezentei directive ar trebui considerat asistență medicală în afara mediului spitalicesc. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție cu privire la libera circulație a serviciilor, nu este adecvată stabilirea unei cerințe de autorizare prealabilă pentru rambursarea de către regimul legal de securitate socială al unui stat membru de afiliere a costurilor asistenței medicale acordate în afara mediului spitalicesc într-un alt stat membru. În măsura în care rambursarea unor astfel de costuri rămâne în limitele garantate de regimul de asigurări de sănătate al statului membru de afiliere, absența unei cerințe de autorizare prealabilă nu va compromite echilibrul financiar al sistemelor de securitate socială.

(37)  Nu există o definiţie a ceea ce reprezintă asistenţa medicală spitalicească în cadrul diferitelor sisteme de sănătate din cadrul Comunităţii şi, prin urmare, diferite interpretări ar putea constitui un obstacol în calea libertăţii pacienţilor de a beneficia de asistenţă medicală. Pentru a depăşi acest obstacol, este necesară o definiţie comunitară a asistenţei medicale spitaliceşti. Asistenţa medicală spitalicească reprezintă, în general, asistenţa medicală care necesită petrecerea nopţii în spital. Cu toate acestea, poate fi adecvată includerea şi altor tipuri de asistenţă medicală în cadrul aceluiaşi regim de asistenţă medicală spitalicească, în cazul în care respectiva asistenţă medicală necesită utilizarea unei infrastructuri sau a unui echipament medical foarte specializat şi costisitor (de exemplu, scanere de înaltă tehnologie utilizate pentru diagnosticare) sau în cazul în care asistenţa medicală implică tratamente care prezintă un risc deosebit pentru pacient sau pentru populaţie (de exemplu, tratamentul bolilor infecţioase grave). ▌

(38)  Datele disponibile indică faptul că aplicarea principiilor liberei circulații cu privire la utilizarea asistenței medicale într-un alt stat membru în limitele garantate de către sistemul legal de asigurări de sănătate al statului membru de afiliere nu va compromite sistemele de sănătate ale statelor membre sau durabilitatea financiară a sistemelor de securitate socială ale acestora. Cu toate acestea, Curtea de Justiție a recunoscut că nu se poate exclude faptul că riscul potențial de a compromite grav echilibrul financiar al sistemului de securitate socială sau obiectivul de a menține un serviciu medical și spitalicesc echilibrat accesibil tuturor poate crea motive imperioase de interes general care pot justifica instituirea unei bariere în calea principiului libertății de a presta servicii. Curtea de Justiție a recunoscut, de asemenea, faptul că numărul spitalelor, distribuirea geografică și modul de organizare al acestora, facilitățile de care dispun, precum și natura serviciilor medicale pe care le pot oferi, reprezintă aspecte care trebuie să poată fi planificate. Prezenta directivă ar trebui să prevadă un sistem de autorizare prealabilă pentru suportarea costurilor asistenței medicale spitalicești primite în alt stat membru, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: dacă tratamentul ar fi fost furnizat pe teritoriul său, ar fi fost rambursat de sistemul său de securitate socială și fluxul de pacienți rezultat în urma punerii în aplicare a directivei subminează în mod grav sau poate submina în mod grav echilibrul financiar al sistemului de securitate socială și/sau acest flux de pacienți subminează în mod grav sau poate submina în mod grav planificarea și raționalizarea aplicate în sectorul spitalicesc pentru a evita supraîncărcarea spitalelor, dezechilibrul furnizării de asistență medicală și irosirea resurselor logistice și financiare, menținerea unui serviciu medical și spitalicesc echilibrat accesibil tuturor sau păstrarea capacității de tratare sau de competență medicală pe teritoriul membrului în cauză. Deoarece evaluarea impactului precis al unui flux așteptat de pacienți necesită asumări și calcule complexe, prezenta directivă permite un sistem de autorizare prealabilă dacă există motive suficiente pentru a aștepta că sistemul de securitate socială va fi subminat în mod grav. Aceasta ar trebui, de asemenea, să acopere cazurile sistemelor de autorizare prealabilă care există deja și care sunt în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 8.

(39)  În cazul în care un stat membru decide instituirea unui sistem de autorizare prealabilă pentru suportarea costurilor asistenţei medicale spitaliceşti sau ale asistenţei medicale specializate acordate într-un alt stat membru în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive, costurile unei astfel de asistenţe acordate într-un alt stat membru ar trebui, de asemenea, să fie rambursate de către statul membru de afiliere până la nivelul costurilor pe care le-ar fi acoperit în cazul în care acelaşi tratament sau un tratament la fel de eficient pentru pacient ar fi fost acordat în statul membru de afiliere, fără a se depăşi costurile efective ale asistenţei medicale primite. Cu toate acestea, în cazul în care condiţiile prevăzute la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 sunt îndeplinite, autorizarea şi prestaţiile prevăzute în conformitate cu regulamentul menţionat ar trebui acordate. Aceasta se aplică în special în situaţiile în care autorizaţia se acordă în urma reexaminării administrative sau judiciare a cererii şi în care persoana vizată a beneficiat de tratament într-un alt stat membru. În acest caz, articolele 6, 7, 8 şi 9 din prezenta directivă nu ar trebui să se aplice. Astfel se respectă jurisprudenţa Curţii de Justiţie care a precizat că pacienţii care au primit un refuz al autorizării, declarat ulterior nefondat, au dreptul la rambursarea integrală a costului tratamentului obţinut într-un alt stat membru, conform dispoziţiilor legislaţiei statului membru în care se desfăşoară tratamentul.

(40)  Autorizarea prealabilă se refuză numai în cadrul unei proceduri corecte şi transparente. Normele stabilite de statele membre pentru depunerea unei cereri de autorizare, precum şi motivele posibile de refuz ar trebui să fie comunicate în prealabil. Refuzul de acordare a autorizării ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar şi să fie proporţional cu obiectivele privind crearea unui sistem de autorizare prealabilă.

(41)  Pacienții înscriși pe o listă de așteptare pentru tratament medical în țara de proveniență, a căror stare a sănătății le pune în pericol viața și care au nevoie urgentă de asistență pot să nu facă obiectul autorizării prealabile, deoarece această procedură i-ar putea împiedica pe pacienți să beneficieze de tratament în timp util într-un alt stat membru.

(42)  Procedurile referitoare la asistența medicală transfrontalieră instituite de către statele membre ar trebui să acorde pacienților garanții de obiectivitate, nediscriminare și transparență, astfel încât să asigure adoptarea deciziilor de către autoritățile naționale în timp util și cu o deosebită atenție acordată atât principiilor generale, cât și circumstanțelor proprii fiecărui caz în parte. Aceasta se aplică, de asemenea, în cazul rambursării efective a costurilor asistenței medicale acordate într-un alt stat membru după revenirea pacientului în statul membru de reședință. Este adecvat ca pacienții să primească o decizie privind asistența medicală transfrontalieră în termen de 15 zile calendaristice. Cu toate acestea, perioada menționată ar trebui să fie mai scurtă în cazul în care caracterul urgent al tratamentului o impune. În orice caz, procedurile de recunoaștere și normele privind prestarea de servicii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2005/36/CE║, nu ar trebui să fie afectate de aceste norme generale.

(43)  Pentru ca pacienţii să îşi poată exercita drepturile la asistenţă medicală transfrontalieră este necesar să existe informaţii adecvate cu privire la aspectele esenţiale ale asistenţei medicale transfrontaliere. Cel mai eficient mecanism de furnizare a unor astfel de informaţii este crearea de puncte de contact centrale în fiecare stat membru, la care pacienţii să aibă acces şi care să ofere informaţii privind asistenţa medicală transfrontalieră, luând în considerare contextul sistemului de sănătate din statul membru respectiv. Având în vedere faptul că aspectele privind asistenţa medicală transfrontalieră vor necesita, de asemenea, colaborarea dintre autorităţile diferitelor state membre, aceste puncte de contact centrale ar trebui să formeze o reţea prin intermediul căreia să se abordeze eficient astfel de aspecte. Punctele de contact ar trebui să coopereze între ele şi să le permită pacienţilor să facă alegeri în cunoştinţă de cauză cu privire la asistenţa medicală transfrontalieră. Acestea ar trebui să furnizeze, de asemenea, informaţii privind opţiunile disponibile în cazul unor probleme legate de asistenţa medicală transfrontalieră, în special informaţii privind sistemele extrajudiciare pentru soluţionarea disputelor transfrontaliere. La elaborarea modalităţilor de furnizare a informaţiilor cu privire la asistenţa medicală transfrontalieră, statele membre ar trebui să ia în considerare necesitatea de a furniza informaţii în formate accesibile, precum şi sursele potenţiale de asistenţă suplimentară pentru pacienţii vulnerabili, persoanele cu handicap şi persoanele cu nevoi complexe.

(44)  În cazul în care un pacient beneficiază de asistenţă medicală într-un stat membru care nu este ţara în care este asigurat, este esenţial pentru pacient să ştie în avans ce norme sunt aplicabile. Un nivel echivalent de claritate este necesar în cazul în care ▌ asistenţa medicală este acordată transfrontalier, cum ar fi cazul telemedicinei. În cazurile respective, normele aplicabile asistenţei medicale sunt cele prevăzute de legislaţia statului membru în care se desfăşoară tratamentul, în conformitate cu principiile generale definite la articolul 5 din prezenta directivă,, având în vedere că, în conformitate cu articolul 152 alineatul (5) din tratat, organizarea şi furnizarea de servicii medicale şi asistenţă medicală ţine de responsabilitatea statelor membre. Aceasta îl va ajuta pe pacient să facă o alegere în cunoştinţă de cauză şi va evita interpretările eronate şi neînţelegerile. De asemenea, va stabili un nivel de încredere ridicat între pacient şi furnizorul de asistenţă medicală.

(45)  Statele membre ar trebui să hotărască forma punctelor de contact naţionale, precum şi numărul lor. Punctele de contact naţionale pot fi, de asemenea, incluse în sau dezvoltate pe baza activităţilor centrelor de informare existente, cu condiţia de a se indica clar faptul că acestea sunt şi puncte de contact naţionale pentru asistenţa medicală transfrontalieră. Punctele de contact naţionale ar trebui să dispună de mijloacele adecvate pentru a furniza informaţii privind principalele aspecte ale asistenţei medicale transfrontaliere şi pentru a oferi asistenţă practică pacienţilor, dacă este cazul. Statele membre ar trebui să asigure participarea la aceste activităţi a organismelor care reprezintă cadrele medicale. Existenţa unor puncte de contact naţionale nu ar trebui să împiedice statele membre să înfiinţeze alte puncte de contact la nivel regional sau local, care să reflecte organizarea specifică a sistemului lor de asistenţă medicală. Punctele naţionale de contact ar trebui să fie în măsură să ofere pacienţilor informaţii pertinente privind asistenţa medicală transfrontalieră şi să le acorde ajutor. Acesta nu ar trebui să includă consultanţa juridică.

(46)  ▌Pentru a se asigura o asistenţă medicală transfrontalieră sigură, de înaltă calitate şi eficientă, este necesară cooperarea dintre furnizori, beneficiari şi autorităţile de reglementare din diferitele state membre, la nivel naţional, regional sau local. Acest lucru este valabil, în special, în cazul cooperării în regiunile de graniţă, unde furnizarea transfrontalieră de asistenţă medicală ar putea reprezenta cea mai eficientă modalitate de organizare a asistenţei medicale pentru populaţia locală, însă unde o astfel de furnizare transfrontalieră care să aibă un caracter durabil necesită cooperarea dintre sistemele de sănătate ale diferitelor state membre. Această cooperare ar putea privi planificarea în comun, recunoaşterea reciprocă sau adaptarea procedurilor sau standardelor, interoperabilitatea sistemelor naţionale de tehnologie de informare şi comunicare, precum şi mecanismele practice de asigurare a continuităţii asistenţei medicale sau de facilitare concretă a furnizării transfrontaliere de asistenţă medicală de către cadre medicale în regim temporar sau ocazional. ▌

(47)  Comisia ar trebui să încurajeze cooperarea dintre statele membre în domeniile precizate la capitolul IV din prezenta directivă și poate lua, în strânsă legătură cu statele membre, în conformitate cu articolul 152 alineatul (2) din tratat, orice inițiativă utilă pentru facilitarea și promovarea acestei cooperări. Ar trebui să se acorde atenție specială posibilei utilizări a unei grupări europene de cooperare teritorială (GECT).

(48)  În cazul în care medicamentele sunt autorizate în statul membru de afiliere al pacientului în conformitate cu Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman(16), inclusiv viitoarea Directivă referitoare la medicamentele contrafăcute şi la farmacovigilenţă , şi sunt prescrise într-un alt stat membru unei persoane denumite pacient, ar trebui să fie posibil, în principiu, ca astfel de prescripţii să fie recunoscute din punct de vedere medical sau în farmacii şi utilizate în statul membru de reşedinţă al pacientului. Înlăturarea obstacolelor normative şi administrative din calea unei astfel de recunoaşteri nu aduce atingere necesităţii de a avea acordul adecvat al medicului curant al pacientului sau acordul farmacistului, în fiecare caz în parte, dacă acest lucru este justificat de protejarea sănătăţii umane şi este necesar şi proporţionat în raport cu acel obiectiv. Această recunoaştere medicală nu ar trebui să aducă atingere, de asemenea, deciziei statului membru de afiliere cu privire la includerea unor astfel de medicamente în cadrul prestaţiilor prevăzute de sistemul de securitate socială de afiliere şi nici valabilităţii normelor naţionale privind preţurile şi plăţile. Punerea în aplicare a principiului de recunoaştere va fi facilitată prin adoptarea măsurilor necesare pentru protejarea siguranţei pacientului şi pentru evitarea utilizării greşite sau confuziei cu privire la medicamente.

(49)  Rețelele europene de referință ar trebui să furnizeze asistență medicală tuturor pacienților care se află în situația de a necesita o concentrare deosebită de resurse sau expertiză, pentru a furniza asistență medicală accesibilă, de înaltă calitate și rentabilă. De asemenea, rețelele europene de referință ar putea funcționa ca puncte de formare și cercetare în domeniul medical, precum și ca puncte de difuzare și de evaluare a informațiilor medicale. Mecanismul de identificare și dezvoltare a rețelelor europene de referință ar trebui creat cu scopul de a organiza la nivel european accesul egal pentru toți pacienții și cadrele medicale la experiența avansată într-un anumit domeniu medical.

(50)  Progresele tehnologice privind furnizarea transfrontalieră a asistenței medicale prin intermediul tehnologiei de informare și comunicare pot crea confuzie cu privire la exercitarea responsabilităților de supraveghere ale statelor membre, împiedicând astfel libera circulație a asistenței medicale și creând posibile riscuri suplimentare cu privire la protecția sănătății prin această formă de furnizare. Pe teritoriul Comunității, se utilizează formate și standarde foarte diferite și incompatibile pentru furnizarea asistenței medicale cu ajutorul tehnologiei de informare și comunicare, dând naștere atât unor obstacole în calea acestui mod de furnizare a serviciilor de asistență medicală transfrontalieră, cât și unor posibile riscuri cu privire la protecția sănătății. Prin urmare, este necesară armonizarea la nivel comunitar a acestor aspecte și mandatarea Comisiei în vederea adoptării de măsuri de punere în aplicare pentru a permite o instituire și actualizare suficient de rapide a responsabilităților și a standardelor în acel domeniu în scopul de a reflecta progresul constant înregistrat de tehnologiile și tehnicile relevante.

(51)  Interoperabilitatea soluţiilor în materie de e-sănătate ar trebui realizată în conformitate cu reglementările naţionale privind furnizarea de servicii de sănătate adoptate în scopul protejării pacientului, inclusiv în conformitate cu legislaţia privind farmaciile pe internet, în special interdicţiile introduse la nivel naţional privind comandarea prin poştă a medicamentelor eliberate numai pe bază de prescripţie în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie şi cu Directiva 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecţia consumatorilor cu privire la contractele la distanţă(17).

(52)  Monitorizarea, planificarea și gestionarea eficientă a asistenței medicale în general și a asistenței medicale transfrontaliere în particular necesită statistici, precum și date complementare privind asistența medicală transfrontalieră. Realizarea acestora ar trebui integrată pe cât posibil în cadrul sistemelor existente de colectare a datelor pentru a asigura o monitorizare și planificare adecvată luând în considerare asistența medicală transfrontalieră, inclusiv în cadrul structurilor adecvate de la nivel comunitar, cum ar fi sistemul statistic comunitar și în special Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică și la sănătatea și securitatea în muncă(18)║ , în cadrul sistemului de informații privind sănătatea instituit în cadrul programului în domeniul sănătății adoptat prin Decizia nr. 1786/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de adoptare a unui program de acțiune comunitară în domeniul sănătății publice (2003-2008)(19) și altor activități de monitorizare, precum cele întreprinse de Centrul european de prevenire și control al bolilor instituit prin Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru european de prevenire și control al bolilor(20).

(53)  Progresul continuu al medicinii şi al tehnologiei în domeniul sănătăţii prezintă atât oportunităţi, cât şi provocări pentru sistemele de sănătate ale statelor membre. Cu toate acestea, evaluarea tehnologiilor medicale, precum şi posibilitatea de restricţionare a accesului la noile tehnologii prin anumite decizii ale unor organisme administrative ridică un anumit număr de probleme sociale fundamentale, cu privire la care trebuie să-şi aducă contribuţia o gamă largă de actori interesaţi şi în privinţa cărora este necesară instituirea unui model de guvernanţă viabil. Prin urmare, orice formă de cooperare ar trebui să includă nu numai autorităţile competente din toate statele membre, ci şi toţi actorii interesaţi, inclusiv cadrele medicale, reprezentanţii pacienţilor şi sectorul industrial. În plus, cooperarea ar trebui să se bazeze pe principii viabile de bună administrare, precum transparenţa, deschiderea, obiectivitatea şi imparţialitatea procedurilor.

(54)  Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei(21).

(55)  Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adopte, în colaborare cu experţii şi părţile interesate relevante, o listă de criterii și condiții specifice care trebuie îndeplinite de rețelele europene de referință şi procedura de înființare a rețelelor europene de referință. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia cu noi elemente neesențiale, acestea ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(56)  Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume crearea unui cadru general pentru furnizarea de asistență medicală transfrontalieră sigură, de înaltă calitate și eficientă în Uniunea Europeană, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunităţii, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

(57)  Statul membru de afiliere şi statul membru în care se desfăşoară tratamentul ar trebui să asigure, prin cooperare bilaterală prealabilă şi prin consultarea pacientului, disponibilitatea asistenţei post-tratament şi a sprijinului în oricare dintre cele două state membre în urma tratamentului medical autorizat şi disponibilitatea unor informaţii clare pentru pacienţi cu privire la opţiunile şi costurile perioadei post-tratament. Pentru aceasta, statele membre ar trebui să adopte măsuri pentru a garanta că datele necesare privind asistenţa medicală şi socială sunt transferate ţinând seama în mod corespunzător de confidenţialitatea pacientului iar cadrele medicale şi cele din domeniul asistenţei sociale din ambele state se pot consulta pentru a asigura pacientului un tratament şi o perioadă post-tratament de cea mai înaltă calitate (inclusiv sprijin social).

(58)  Prin facilitarea liberei circulaţii a pacienţilor pe teritoriul Uniunii Europene, este posibil ca prezenta directivă să genereze concurenţă între furnizorii de asistenţă medicală. Această concurenţă poate contribui la ameliorarea calităţii asistenţei medicale pentru toţi şi la instituirea unor centre de excelenţă,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Capitolul I

DispoziŢii generale

Articolul 1

Obiectiv

Prezenta directivă instituie norme privind accesul la asistenţă medicală sigură şi de înaltă calitate într-un alt stat membru şi creează mecanisme de cooperare în domeniul asistenţei medicale între statele membre, respectând în acelaşi timp pe deplin competenţele naţionale în ceea ce priveşte organizarea şi furnizarea de asistenţă medicală.

La aplicarea prezentei directive, statele membre ţin cont de principiul unei îngrijiri de bună calitate şi al echităţii.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Prezenta directivă se aplică prestării de servicii de asistenţă medicală transfrontalieră fără a ţine seama de modul de organizare, de furnizare şi de finanţare a acesteia şi nici de caracterul public sau privat al său. Aceasta nu aduce atingere cadrului legal existent privind coordonarea sistemelor de securitate socială, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 şi în Regulamentul (CE) nr. 883/2004 care îi succede acestuia.

Prezenta directivă nu se aplică în cazul serviciilor de sănătate orientate în special către domeniul asistenţei medicale de lungă durată, inclusiv servicii oferite pe o perioadă prelungită, menite să ofere sprijin persoanelor care necesită asistenţă pentru efectuarea activităţilor zilnice de rutină.

De asemenea, prezenta directivă nu se aplică nici în cazul transplantului de organe.

Articolul 3

Relația cu alte dispoziții comunitare

(1)  Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere:

   (a) Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale;
   (b) Directivei 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (directiva privind comerţul electronic)(22);
   (c) Directivei 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice)(23);
   (d) Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(24), precum și Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman;
   (e) Directivei 2001/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind aplicarea bunelor practici clinice în cazul efectuării de studii clinice pentru evaluarea produselor medicamentoase de uz uman(25);
   (f) Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii(26);
   (g) Directivei 2000/43/CE ║ de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică;
   (h) Directivei 2004/113/CE de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii;
   (i) Directivei 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;
   (j) Directiva 2009/.../CE privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală;
   (k) Regulamentelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială, în special articolul 22 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 ║ privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității și Regulamentul (CE) nr. 883/2004 ║ privind coordonarea sistemelor de securitate socială;
   (l) Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)(27);
   (m) Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate şi securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea şi distribuirea sângelui uman şi a componentelor sanguine(28);
   (n) Directivei 2004/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate şi securitate pentru donarea, obţinerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea şi distribuirea ţesuturilor şi a celulelor umane(29);
   (o) Directivei 92/49/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind asigurarea generală directă în afară de asigurarea de viaţă(30), în ceea ce priveşte competenţele de executare conferite Comisiei.

(2)  Prezenta directivă nu abordează asumarea costurilor asistenței medicale necesare din motive de sănătate în decursul unei șederi temporare a persoanelor asigurate într-un alt stat membru. De asemenea, prezenta directivă nu aduce atingere drepturilor pacienților de a le fi acordată o autorizare pentru un tratament într-un alt stat membru în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în regulamentele privind coordonarea sistemelor de securitate socială, în special la articolul 22 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 și la articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.

(3)  Statele membre aplică dispozițiile prezentei directive în conformitate cu tratatul.

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

   (a) "asistenţă medicală" reprezintă serviciile medicale sau bunurile, precum produsele farmaceutice şi dispozitivele medicale furnizate sau prescrise pacienţilor de către cadrele medicale pentru evaluarea, menţinerea sau refacerea stării lor de sănătate sau pentru prevenirea îmbolnăvirii, fără a ţine seama de modul de organizare, de furnizare şi de finanţare al acestora la nivel naţional şi nici de caracterul public sau privat al asistenţei;
   (b) "date privind starea sănătății" reprezintă orice informații legate de sănătatea fizică sau mentală a unei persoane sau legate de acordarea de servicii medicale persoanei respective și care pot include: informații privind înscrierea persoanei pentru acordarea de servicii medicale; informații privind plățile sau eligibilitatea pentru asistență medicală cu privire la persoana în cauză; un număr, simbol sau semn distinctiv atribuit unei persoane pentru a identifica în mod univoc persoana în cauză în scopuri medicale; orice informații privind persoana culese în cursul acordării acesteia de servicii medicale; informații rezultate din testarea sau examinarea unei părți a corpului sau a unei substanțe corporale; și identificarea unei persoane (cadru medical) drept furnizor de asistență medicală al persoanei în cauză;
   (c) "asistenţă medicală transfrontalieră" reprezintă asistenţa medicală acordată într-un alt stat membru decât cel în care pacientul este asigurat ▌;
  

   (d) "cadru medical" reprezintă orice medic practician, asistent medical generalist, medic dentist, moaşă sau farmacist în sensul Directivei 2005/36/CE sau orice altă persoană care exercită activităţi în sectorul asistenţei medicale restrânse la o profesie reglementată, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE sau o persoană care desfăşoară în mod legal activităţi de asistenţă medicală în statul membru în care se desfăşoară tratamentul;
   (e) "furnizor de asistenţă medicală" reprezintă orice cadru medical conform definiţiei de la litera (d) de mai sus sau o persoană juridică care furnizează în mod legal asistenţă medicală pe teritoriul unui stat membru;
   (f) "pacient " reprezintă orice persoană fizică care primește sau intenționează să primească asistență medicală într-un stat membru;
   (g) "persoană asigurată" reprezintă ▌o persoană care este asigurată în temeiul dispoziţiilor definiţiei de la articolul 1 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, sau astfel cum este definit în condiţiile poliţei de asigurare ale sistemelor private de asigurări de sănătate;

(h)   "stat membru de afiliere" reprezintă statul membru în care pacientul este asigurat sau statul membru de rezidenţă al pacientului, în cazul în care aceste state nu coincid.

În cazul în care, în urma punerii în aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 şi, respectiv, a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, organismul de asigurări de sănătate din statul membru de reşedinţă al pacientului este responsabil de acordarea beneficiilor în conformitate cu legislaţia statului membru respectiv, atunci acel stat membru este considerat statul membru de afiliere în sensul prezentei directive;

(i)   "stat membru în care se desfășoară tratamentul" reprezintă statul membru pe teritoriul căruia este acordată asistența medicală transfrontalieră;

   (j) "dispozitiv medical" reprezintă dispozitivul medical astfel cum este definit în Directiva Consiliului 93/42/CEE din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale(31), în Directiva Consiliului 90/385/CEE din 20 iunie 1990 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire dispozitivul medical implantabil activ(32) sau în Directiva 98/79/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro(33);
   (k) "bunuri utilizate în cadrul asistenţei medicale" reprezintă bunuri utilizate pentru a menţine sau a ameliora starea de sănătate a unei persoane, cum ar fi, de exemplu, dispozitivele medicale şi medicamentele;
   (l) "medicament" reprezintă un medicament astfel cum este definit de Directiva 2001/83/CE;
   (m) "prescripție" reprezintă o prescripție medicală astfel cum este definită de Directiva 2001/83/CE, inclusiv prescripția eliberată și transmisă în format electronic (ePrescripție);
   (n) "tehnologie din domeniul sănătăţii" reprezintă un produs medical sau un dispozitiv medical sau procedurile medicale şi chirurgicale, precum şi măsurile pentru prevenirea, diagnosticarea sau tratamentul bolilor utilizate în asistenţa medicală;
   (o) "efectele adverse" sunt definite în asistenţa medicală transfrontalieră prin referire la cadrul juridic existent din statul membru în care se desfăşoară tratamentul, accepţiunea acestei sintagme putând varia de la un stat membru la altul;
   (p) "dosarul medical al pacientului" sau "antecedentele medicale" reprezintă ansamblul de documente care conţin date, evaluări şi informaţii de orice tip privind situaţia şi evoluţia medicală a unui pacient de-a lungul procesului de asistenţă medicală.

Capitolul II

AutorităŢile din statul membru responsabile cu respectarea principiilor comune ale asistenŢei medicale

Articolul 5

Responsabilitățile autorităților statului membru în care se desfășoară tratamentul

(1)  Statele membre în care se desfăşoară tratamentul sunt responsabile de organizarea şi acordarea asistenţei medicale. În acest context şi ţinând seama de principiile universalităţii, accesului la îngrijire de bună calitate, echităţii şi solidarităţii, acestea definesc standarde clare de calitate referitoare la asistenţa medicală acordată pe teritoriul lor şi asigură respectarea legislaţie comunitare existente în materie de norme de siguranţă; de asemenea, se asigură că:

   (a) în cazul în care asistenţa medicală este acordată într-un alt stat membru decât cel în care pacientul este asigurat, acest serviciu este furnizat în conformitate cu legislaţia statului membru în care se desfăşoară tratamentul;
   (b) asistenţa medicală menţionată la litera (a) este acordată în conformitate cu normele şi orientările privind calitatea stabilite de statul membru în care se desfăşoară tratamentul;
   (c) punctul de contact naţional al statului membru în care se desfăşoară tratamentul furnizează informaţii pacienţilor şi furnizorilor de asistenţă medicală din alte state membre, folosindu-se, printre altele, de mijloace electronice, cu privire la standardele şi orientările referitoare la calitate, inclusiv privind dispoziţiile legate de supraveghere, precum şi cu privire la disponibilitate, calitate şi siguranţă, opţiuni de tratament, tarife, posibile rezultate ale asistenţei medicale acordate, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap şi detalii privind înregistrarea furnizorului de asistenţă medicală şi detalii privind asigurarea acestuia sau orice alte mijloace de protecţie personală sau colectivă cu privire la răspunderea civilă profesională;
   (d) furnizorii de asistenţă medicală oferă toate informaţiile relevante pentru a le permite pacienţilor să ia hotărâri în cunoştinţă de cauză ▌;
   (e) pacienţii au posibilitatea de a înainta plângeri şi