Parlamentul European,

–   având în vedere declarația liderilor în urma Summitului G-20 de la Pittsburgh, din 24 şi 25 septembrie 2009,

–   având în vedere declarația liderilor (Planul mondial pentru redresare și reformă) făcută ca urmare a Summitului Grupului celor douazeci de la Londra (G-20), precum și declarațiile acestora privind "Consolidarea sistemului financiar" și "Furnizarea de resurse prin intermediul instituțiilor financiare internaționale" din 2 aprilie 2009,

–   având în vedere rezoluția sa din 24 aprilie 2009 referitoare la Summitul G-20 de la Londra din 2 aprilie 2009(1),

–   având în vedere declarația care a urmat Summitului de la Washington G-20 referitor la piețele financiare și economiei mondiale, emisă la 15 noiembrie 2008,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 8 aprilie 2009 intitulată "Ajutarea țărilor în curs de dezvoltare pentru a face față crizei" (COM (2009)0160),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 august 2009 intitulată "Dincolo de PIB: Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare" (COM(2009)0433),

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind schimbările climatice, în special cea din 4 februarie 2009 intitulată "2050; Viitorul începe azi - Recomandări pentru viitoarea politică integrată a UE privind schimbările climatice"(2) și cea din 11 martie 2009 referitoare la "o strategie a UE pentru un acord cuprinzător privind schimbările climatice la Copenhaga și furnizarea adecvată de finanțare pentru politica privind schimbările climatice"(3),

–   având în vedere rezoluţia privind Organizația Internațională a Muncii (OIM) din 19 iunie 2009 intitulată "Contracararea crizei: Pactul mondial pentru ocuparea forței de muncă",

–   având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) ale Organizației Națiunilor Unite și angajamentele de ajutor ale statelor membre pentru contracararea foametei și sărăciei,

–   având în vedere declarația emisă în urma întâlnirii neoficiale a șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre de la Bruxelles din 17 septembrie 2009 intitulată "Formularea convenită pentru Summitul G-20 de la Pittsburgh",

–   având în vedere raportul final al Comisiei la nivel înalt pentru măsurarea performanţei economice şi a progresului social referitor la utilizarea unor indicatori alternativi,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură,

A.   întrucât procesul de redresare economică încă nu s-a încheiat; întrucât combaterea creșterii șomajului rămâne o problemă de maximă importanță și urgență; întrucât, în special, rata șomajului în Uniunea Europeană de 9,5 % a atins cel mai înalt nivel din ultimii zece ani în iulie 2009 și se așteaptă să crească și mai mult;

B.   întrucât principala problemă în restabilirea creșterii economice o reprezintă restabilirea nivelului cererii din sectorul privat; întrucât progresul susținut în ce privește reformele este vital pentru o creștere economică solidă, echilibrată și durabilă;

C.   întrucât actualele dificultăți economice ar trebui să fie utilizate ca o oportunitate de a promova obiectivele de la Lisabona-Göteborg, de a reitera angajamentul de a combate șomajul și schimbările climatice, precum și de a reduce consumul de energie și a crea o strategie UE care să facă tranziția de la gestionarea urgentă a crizei la redresarea economică sustenabilă pe termen lung;

D.   întrucât eșecurile majore la nivelul reglementării și supravegherii, pe lângă asumarea de riscuri în mod nechibzuit și iresponsabil de unele instituții financiare, precum și disponibilitatea de lichidități în exces, datorate unei politici monetare excesiv de relaxate în unele părți ale lumii, au contribuit în mod semnificativ la criza actuală;

E.   întrucât ameliorarea coordonării internaționale este vitală pentru economie, o colaborare multilaterală solidă este necesară pentru evitarea oricăror tendințe protecționiste, iar lipsa de acțiune pe plan politic poate reprezenta o tentație pentru instituțiile financiare de a se întoarce la practicile din trecut;

F.   întrucât liderii G-20 au responsabilitatea colectivă de a contracara impactul social al crizei, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare, care au fost grav afectate de efectele colaterale ale crizei;

G.   întrucât paradisurile fiscale au subminat reglementarea financiară și constituie un obstacol în calea realizării ODM,

Observații generale: restabilirea creșterii economice

1.   salută acordurile încheiate la summitul G-20, inclusiv angajamentul de a evita renunțarea în mod prematur la măsurile de stimulare; ia act, cu toate acestea, cu îngrijorare, de creșterea rapidă a datoriei publice și a deficitelor publice; subliniază importanța unor finanțe publice solide și asigurarea sustenabilității fiscale pe termen lung pentru a se evita împovărarea și mai mare a generațiilor viitoare; îndeamnă să se acționeze de pe acum în direcția elaborării unor strategii de ieșire din criză, pentru a fi implementate de îndată ce redresarea o va permite;

2.   consideră că sunt necesari noi indicatori şi noi cadre de calcul pentru dezvoltarea durabilă, care să fie mai cuprinzători decât PIB, pentru a măsura bunăstarea şi impactul activităţilor umane asupra mediului, şi care să servească, prin urmare, drept linii directoare pentru orientarea şi evaluarea redresării globale;

3.   subliniază că prioritatea imediată trebuie să fie asigurarea unei creșteri economice solide și sustenabile a economiei reale, asigurarea funcționării adecvate a piețelor de capital și de credite, susținerea și promovarea ocupării forței de muncă și protejarea oamenilor față de impactul negativ al crizei, acordându-se o atenție deosebită celor mai sărace și mai vulnerabile persoane;

4.   salută faptul că Summitul G-20 s-a concentrat asupra dezechilibrelor la nivel mondial, care au constituit cauzele crizei financiare; evidențiază faptul că, dacă se dorește preîntâmpinarea crizelor financiare pe viitor, trebuie să se ia în considerare cauzele ce stau la baza acestora (inclusiv deficitele și surplusurile comerciale excesive), care au implicații ce depășesc sfera reglementării bancare și financiare și a guvernanței instituționale; consideră că o abordare multilaterală eficace a crizei trebuie să includă luarea în considerare, în cadre multilaterale, a cauzelor dezechilibrelor din cursurile de schimb valutare și a volatilității prețurilor materiilor prime;

5.   regretă, cu toate acestea, faptul că liderii G-20 nu au evaluat eșecurile majore la nivelul reglementării și supravegherii, identificate ca rădăcini ale crizei financiare, pentru a evita o repetare a acelorași tipuri de greșeli de reglementare și de supraveghere și, prin urmare, o altă criză de acest fel; regretă că liderii G-20 nu a realizat progrese cu privire la finanțarea luptei globale împotriva schimbărilor climatice;

6.   salută angajamentul reafirmat de a atinge ODM și angajamentele Asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD), inclusiv ajutorul pentru comerț, reducerea datoriei, precum și angajamentele luate la Gleneagles;

7.   salută acordul la care au ajuns liderii G-20 de a colabora în vederea dezvoltării unui cadru internațional pentru taxarea tranzacțiilor financiare și solicită realizarea de progrese rapide, pentru a se garanta că sectorul financiar contribuie în mod echitabil la redresarea și dezvoltarea economică, ținând seama de faptul că costurile crizei au fost suportate până acum de contribuabili, de cetățeni și de serviciile publice;

Locuri de muncă - o problemă persistentă

8.   salută decizia liderilor G-20 de a plasa locurile de muncă decente în centrul redresării și reformei și salută, în special, rolul acordat OIM;

9.   salută angajamentul liderilor G-20 de a se ocupa de criza înregistrată la nivelul ocupării forței de muncă pe plan internațional și de a consolida sprijinul în favoarea celor mai vulnerabile persoane, care sunt cel mai grav afectate de criză și au cel mai mult nevoie de o acțiune comună; salută, în acest sens, crearea unui Sistem de alertă destinat urmăririi vulnerabilității la nivel mondial;

10.   solicită ca angajamentul comunității internaționale să fie tradus în măsuri concrete și ca acestea să fie aplicate, în special prin sprijinirea unui program solid de "locuri de muncă ecologice";

11.   recunoaște importanța creării unui cadru axat pe ocuparea forței de muncă pentru creșterea economică viitoare și a plasării promovării locurilor de muncă decente în centrul planurilor de redresare;

12.   salută Pactul mondial pentru ocuparea forței de muncă al OIM și solicită punerea sa urgentă în aplicare; solicită, în special, crearea unui fond anti-ciclic pentru locuri de muncă la nivel internațional și planuri de relansare fiscală ambițioase care să sprijine crearea de locuri de muncă și menținerea acestora prin intermediul unor servicii pentru ocuparea forței de muncă eficiente și unor politici sociale puternice în slujba grupurilor vulnerabile și care să garanteze puterea de cumpărare a salariilor minime;

13.   insistă asupra faptului că ratificarea și punerea în aplicare a convențiilor OIM sunt esențiale în această privință și solicită ca acestea să fie integrate în acordurile comerciale ale OMC; solicită, de asemenea, să fie consolidată în continuare cooperarea dintre principalele organizații internaționale;

14.   sprijină inițiativele privind noile forme de servicii financiare, cum ar fi micro-finanțele, pentru a ameliora accesul la servicii financiare celor mai sărace persoane;

15.   insistă asupra importanței sprijinului acordat dialogului social la toate nivelurile, pentru a evita deflația salarială și pentru a garanta că creșterea salarială corespunde creșterii productivității;

Consolidarea supravegherii și reglementării financiare

16.   salută apelul către miniștrii finanțelor și către guvernatorii băncilor centrale din cadrul G-20 în vederea ajungerii la un acord privind un cadru internațional al reformei din următoarele domenii critice ale sectorului financiar:

17.   aprobă dorința de a transforma sistemul de reglementare financiară mondială și este de acord că s-au realizat progrese substanțiale, însă consideră că multe dintre modificările convenite nu au fost încă puse în aplicare integral și mai sunt încă multe de făcut;

18.   ia act de angajamentul asumat de G-20 în favoarea unei supravegheri complete a tuturor instituțiilor și instrumentelor financiare de importanță sistemică; consideră că este necesară o abordare mai centralizată a supravegherii pieței financiare pentru a preveni crizele viitoare și consideră că Uniunea Europeană trebuie să depună eforturi pentru consolidarea arhitecturii de supraveghere financiare, în vederea creării unei autorități unice de supraveghere financiară;

19.   consideră că coordonarea internațională trebuie să conducă la modernizarea progresivă a normelor prudențiale la nivel global pentru a evita arbitrajul în reglementare; subliniază faptul că progresele înregistrate în contextul mai larg al G-20 constau într-o abordare care vizează o "armonizare minimă", dar care nu trebuie să împiedice Uniunea Europeană să aplice standarde mai ridicate; salută, în acest context, eforturile mai ambițioase ale Uniunii Europene în ceea ce privește sfera de aplicare și cerințele în materie de reglementare și supraveghere, după cum demonstrează actele sale legislative adoptate recent sau în curs de dezbatere;

20.   salută reafirmarea angajamentului de a avea instituții financiare cu reguli mai stricte referitoare la asumarea de riscuri, o guvernare care să pună în concordanță compensarea cu performanța pe termen lung și, în ansamblu, o mai mare transparență; salută în mod călduros angajamentul de a adopta cadrul Basel II până în 2011 și de a introduce un efect al pârghiei financiare armonizat la nivel internațional; consideră că aceste principii și obiective generale ar trebui să fie respectate de către toți actorii de pe piață, ori de câte ori protecția investitorilor, a contribuabililor și a consumatorilor este în joc;

21.   invită Comisia să transpună în dispoziții legislative comunitare cu caracter obligatoriu, în cel mai scurt termen, angajamentele asumate în cadrul summitului G-20 cu privire la bonusuri; invită liderii G-20 să confere mai multă incisivitate propunerilor prezentate, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului și reformarea practicilor de compensare și să asigure o abordare coerentă din partea autorităților de supraveghere la nivel mondial, în ceea ce privește sancțiunile;

22.   consideră că trebuie aplicate de urgență principiile cooperării transfrontaliere privind gestionarea crizelor; solicită Consiliului pentru stabilitate financiară să consulte Parlamentul înainte de a aproba propunerile care trebuie să fie adoptate înainte de octombrie 2010 pentru instituțiile financiare de importanță sistemică;

23.   recunoaște faptul că rezultatele obținute în ceea ce privește lupta împotriva jurisdicțiilor necooperante ("paradisuri fiscale") sunt substanțiale, însă consideră că încă nu sunt suficiente; încurajează Forumul mondial cu privire la transparență și schimb de informații să îmbunătățească transparența fiscală și schimbul de informații pentru ca țările să poată pună pe deplin în aplicare propriile legislații fiscale pentru a-și proteja baza fiscală; își exprimă sprijinul față de G-20 în ceea ce privește utilizarea de contramăsuri împotriva paradisurilor fiscale, începând din martie 2010, în cazuri de necooperare;

24.   salută progresele înregistrate în domeniul secretului bancar și, în special, extinderea Forumului mondial cu privire la transparență și schimb de informații al OCDE; observă, cu toate acestea, că o serie de jurisdicții care s-au angajat să pună în aplicare standardele nu și-au respectat încă acest angajament; solicită un sistem eficace de prevenire, depistare și urmărire a persoanelor care se fac vinovate de evaziune fiscală; subliniază importanța creării unui sistem standardizat de raportare;

25.   regretă faptul că liderii G-20 nu au abordat problema riscului moral și că dezbaterea legăturii dintre standardele prudențiale pentru instituțiile financiare de importanță sistemică și problema eventualelor costuri induse de o greșeală a acestor instituții financiare a fost amânată pentru luna octombrie 2010; solicită prezentarea unor propuneri pentru soluționarea problemei societăților "prea mari pentru a da faliment";

Consolidarea instituțiilor financiare mondiale

26.   salută planul liderilor G-20 de a reforma FMI și Banca Mondială și solicită demararea în cel mai scurt timp a acestor reforme; dorește o reformă complexă a guvernanței economice și financiare globale; sprijină modernizarea FMI și a Băncii Mondiale ca element esențial al efortului de îmbunătățire a credibilității, legitimității și eficacității instituțiilor respective; solicită îmbunătățirea reprezentării țărilor în curs de dezvoltare în cadrul instituțiilor financiare internaționale; salută angajamentul de a transfera o cotă-parte către țările cu piețe emergente dinamice și țările în curs de dezvoltare; reamintește importanța evitării politicilor prociclice, pentru a găsi calea spre relansare;

27.   solicită crearea unui mecanism pentru transferul unei părți din noile alocări ale statelor membre FMI care au fost atribuite în cadrul Drepturilor Speciale de Tragere (DST) ale FMI către statele cu venituri reduse, ceea ce ar putea dubla capacitatea de împrumut pe termen mediu a FMI;

28.   salută angajamentele luate de liderii G-20 în vederea menținerii unei economii globale deschise; consideră că pentru restabilirea creșterii globale este esențială redresarea comerțului mondial; reiterează, în acest context, poziția sa fermă împotriva oricărei forme arbitrare de protecționism și continuă să facă apeluri insistente în vederea realizării de progrese în ceea ce privește garantarea accesului pe piață, fără defavorizarea țărilor în curs de dezvoltare, prin eliminarea obstacolelor tarifare și netarifare arbitrare, precum și în vederea respectării normelor pentru un comerț liber și echitabil; rămâne ferm hotărât să ajungă la o încheiere globală, ambițioasă și echilibrată a Rundei de dezvoltare de la Doha, în conformitate cu mandatul său și face apel la lideri să nu uite obiectivul final privind dezvoltarea al acestei runde;

29.   salută faptul că liderii G-20 au recunoscut importanța unei economii globale mai durabile; subliniază că încheierea, în cadrul apropiatei conferințe de la Copenhaga a Convențtiei Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (conferința CCONUSC), a unui acord cu caracter obligatoriu privind schimbările climatice este de o importanță crucială; subliniază, cu toate acestea, că liderii G-20 ar trebui să recunoască natura complexă a provocărilor la adresa durabilității la nivel mondial; solicită miniștrilor de finanțe ai G-20 să mobilizeze resurse pentru susținerea acțiunilor viitoare de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, componentă esențială a soluției colective la criza economică globală;

30.   subliniază faptul că toate angajamentele asumate de liderii G-20 trebuie respectate pe deplin, puse în aplicare într-un termen scurt și elaborate la nivel național și internațional, pentru reinstaurarea încrederii și maximizarea redresării economice;

31.   consideră că reprezentarea UE la reuniunile G-20 ar trebui să facă obiectul unei dezbateri aprofundate între cele trei instituții principale ale UE și statele membre; nutrește convingerea că Uniunea Europeană trebuie să convină asupra unei poziții comune în cadrul forumurilor internaționale, îndeosebi în ceea ce privește reuniunile G-20, și insistă asupra faptului că Uniunea Europeană trebuie să aibă o reprezentare unică și mai consecventă în cadrul negocierilor internaționale;

32.   subliniază importanța unui acord privind fondurile destinate ajutorării țărilor mai sărace să se adapteze la schimbările climatice în cadrul conferinței CCONUSC, precum și a furnizării, pe lângă AOD, a unor mecanisme de finanțare solide și previzibile; regretă că acest aspect a fost amânat până la negocierile din cadrul conferinței CCONUSC și reiterează faptul că Uniunea Europeană ar trebui să aducă o contribuție echitabilă la finanțarea pentru atenuare și adaptare, în conformitate cu rezultatele cercetărilor științifice referitoare la gravitatea schimbărilor climatice și la amploarea costurilor acestora;

33.   atrage atenția asupra crizei alimentare persistente și salută decizia de a sprijini o inițiativă a Băncii Mondiale în domeniul alimentar; invită țările donatoare să garanteze transparența și responsabilitatea în ceea ce privește distribuția ajutoarelor alimentare;

o
o   o

34.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor statelor G-20, precum și Fondului Monetar Internațional.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2009)0330. (2) Texte adoptate, P6_TA(2009)0042. (3) Texte adoptate, P6_TA(2009)0121.