Index 
Texte adoptate
Joi, 22 octombrie 2009 - Strasbourg
Proiect de buget general 2010 (Secţiunea III)
 Proiect de buget general pentru 2010 (Secţiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII şi IX)
 Ajustare a salariilor de bază şi a indemnizaţiilor aplicabile personalului Europol *
 Organizare comună a piețelor agricole și dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) *
 Progrese la nivelul sistemelor SIS II şi VIS
 Edificarea democraţiei în relațiile externe ale UE
 Aspectele instituţionale ale instituirii serviciului european pentru acţiunea externă
 Pregătirea reuniunii CET şi a Summitului UE/SUA (2 şi 3 noiembrie 2009)
 Situaţia din Guineea
 Iran
 Sri Lanka

Proiect de buget general 2010 (Secţiunea III)
PDF 523kWORD 110k
Rezoluţie
Anexă
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2009 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, secțiunea III – Comisia (C7-0127/2009 – 2009/2002(BUD)) și scrisoarea rectificativă nr. 1/2010 (SEC(2009)1133) privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010
P7_TA(2009)0051A7-0038/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 272 din Tratatul CE și articolul 177 din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Decizia 2000/597/CE, Euratom a Consiliului din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(1),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (Regulamentul financiar)(2),

–   având în vedere Acordul interinstituțional (AII) din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2009 privind orientările referitoare la procedura bugetară 2010(4),

–   având în vedere proiectul preliminar de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, prezentat de Comisie la 29 aprilie 2009 (COM(2009)0300),

–   având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, stabilit de Consiliu la 10 iulie 2009 (C7-0127/2009),

–   având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2010 la proiectul preliminar de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010 (SEC(2009)1133),

–   având în vedere articolul 75 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0038/2009),

Aspecte esențiale

1.   reamintește faptul că prioritățile sale politice și evaluarea sa a cadrului bugetar pentru exercițiul financiar 2010 au fost prezentate în rezoluția sa din 10 martie 2009, în care Parlamentul a fost foarte critic cu privire la marjele limitate disponibile la majoritatea rubricilor din cadrul financiar multianual (CFM);

2.   regretă faptul că, în proiectul său de buget, Consiliul a redus și mai mult proiectul preliminar de buget (PPB) elaborat de Comisie: creditele de angajament din proiectul de buget se ridică la 137 944 milioane EUR, ceea ce reprezintă o reducere de 613 milioane EUR față de PPB, iar creditele de plată la 120 521 milioane EUR, ceea ce reprezintă o reducere de 1 795 milioane EUR față de PPB; subliniază că acest fapt a crescut și mai mult discrepanța dintre nivelul angajamentelor și cel al plăților, ceea ce contravine principiului bunei gestiuni financiare;

3.   reamintește că obiectivul principal al bugetului 2010 trebuie să fie acordarea unei atenții speciale recentei crize economice; în acest context, Parlamentul va pune pe primul loc cetățenii europeni, demonstrând astfel că Uniunea Europeană nu se află la originea problemei, dar poate avea un rol esențial în soluționarea acesteia; prin urmare, a modificat în consecință proiectul de buget al Consiliului cu scopul de a utiliza bugetul UE ca instrument care să contribuie la depășirea crizelor actuale prin stimularea creșterii economice, a competitivității, a coeziunii și a protejării locurilor de muncă;

4.   reafirmă, după ce a examinat proiectul de buget, că subrubrica 1a nu permite o finanțare adecvată a necesităților UE privind "Competitivitatea pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă", care se află în deficit tocmai fiindcă încearcă să abordeze actuala criză economică și să-i limiteze eventualele consecințe; consideră că această subrubrică ar trebui să fie examinată în profunzime și, dacă este necesar, revizuită pentru a garanta realizarea în viitor a obiectivelor prevăzute în cadrul său;

5.   reamintește acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul asupra declarației comune anexate la prezenta rezoluție, adoptată cu ocazia concertării din prima lectură a bugetului 2010, din 10 iulie 2009; a ținut cont de aceasta la pregătirea amendamentelor sale la proiectul de buget;

Planul european de redresare economică

6.   subliniază faptul că finanțarea celei de-a doua faze a Planului european de redresare economică constituie o prioritate pentru Parlamentul European; intenționează să recurgă la instrumentele prevăzute în AII pentru a asigura finanțarea acesteia; reamintește în acest context că Consiliul European nu a putut să își prezinte planurile în proiectul de buget; reamintește că acordul de finanțare nu ar trebui să pericliteze pachetele financiare ale programelor care intră sub incidența procedurii de codecizie și nici asupra procedurii bugetare anuale, astfel cum se prezintă în declarația convenită de autoritatea bugetară cu privire la finanțarea Planului european de redresare economică din 2 aprilie 2009; reamintește, de asemenea, opinia sa cu privire la principiile și prudența necesare atunci când se recurge la marjele disponibile la o anumită rubrică;

Subrubrica 1a

7.   este consternat de reducerile suplimentare aplicate de Consiliu la liniile bugetare care sprijină Strategia de la Lisabona, strategie care se bazează pe o decizie a Consiliului European; subliniază că acest fapt contravine acțiunilor care ar fi trebuit să se realizeze pentru a combate actuala criză economică;

8.   se angajează să facă tot ceea ce este posibil pentru a asigura o finanțare adecvată pentru toate activitățile și politicile acoperite de subrubrica 1a care încurajează creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă și oferă soluții cetățenilor europeni, mai precis o mai mare siguranță energetică, un sprijin mai însemnat pentru cercetare și inovare, în special pentru tehnologiile nepoluante de producere a energiei, promovarea întreprinderilor mici și mijlocii și consolidarea învățării de-a lungul vieții; pledează în favoarea îmbunătățirii și dezvoltării în continuare a programului Erasmus pentru a încuraja promovarea creării primului loc de muncă pentru tineri; reamintește importanța optimizării punerii în aplicare a programelor-cadru și invită Comisia să țină cont de poziția Parlamentului adoptată în cadrul procedurii de descărcare de gestiune acordată Comisiei pentru exercițiul financiar 2007(5), în special de punctele 113-123 referitoare la problemele de punere în aplicare menționate;

9.   reamintește normele revizuite din Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(6), care vin în sprijinul lucrătorilor afectați de consecințele modificărilor structurale majore în configurația comerțului mondial, pentru a-i ajuta să se reintegreze pe piața muncii; reamintește că revizuirea menționată mai sus, vizând extinderea aplicării FEG, ar trebui să ţină seama de efectele crizei economice actuale; subliniază necesitatea unei examinări detaliate a FEG în cadrul evaluării intermediare;

Subrubrica 1b

10.   regretă reducerile introduse în PPB de Consiliu într-o perioadă în care fondurile structurale și de coeziune ar trebui să fie utilizate pentru a stimula creșterea și redresarea economică; propune majorări sistematice ale plăților de la principalele linii (FEDER, FSE, Fondul de coeziune) pentru a stimula punerea în aplicare a politicii structurale în statele membre în beneficiul tuturor cetățenilor;

11.   evidențiază faptul că actuala punere în aplicare deficitară a politicilor structurale și de coeziune se datorează în principal flexibilității scăzute a sistemului de norme și cerințe complicate impuse de Comisie și de statele membre;

12.   insistă ca statele membre să utilizeze toate instrumentele existente pentru a accelera sau chiar pentru a revizui programele lor operaționale în vederea combaterii mai eficiente a consecințelor recentei crize economice și financiare; invită Comisia să aprobe aceste modificări în timpul cel mai scurt, pentru a nu întârzia punerea lor în aplicare;

13.   îndeamnă Consiliul să ajungă la un acord cu privire la propunerea făcută de Comisie în iulie 2009 privind modificarea dispozițiilor generale ale FEDER, FSE și ale Fondului de coeziune în ceea ce privește simplificarea dispozițiilor referitoare la gestiunea financiară;

14.   subliniază faptul că această subrubrică finanțează numeroase politici și activități importante ce au drept scop combaterea schimbărilor climatice și susținerea creșterii economice pentru locuri de muncă și că este necesară o focalizare mai puternică a eforturilor pentru a aborda aceste priorități în mod eficace;

15.   reafirmă importanța pe care o acordă principiului solidarității în Uniunea Europeană; intenționează să depună toate eforturile în vederea garantării de fonduri mai adecvate pentru politica de coeziune pentru a putea face față provocărilor actuale și viitoare; consideră că este cu atât mai necesar să se evalueze aplicarea regulii n+2 și n+3, pentru a garanta executarea integrală a fondurilor structurale și a Fondului de coeziune;

Rubrica 2

16.   consideră că bugetul UE, în formatul actual, nu poate reprezenta un instrument eficace și realist în slujba obiectivelor pe care UE le-a stabilit în ceea ce privește schimbările climatice; consideră că cetățenii europeni au nevoie de o inițiativă europeană concretă pentru a combate schimbările climatice, pentru a face față consecințelor acestora și pentru a finanța politicile necesare;

17.   reamintește că, având în vedere Conferința de la Copenhaga din decembrie 2009, combaterea schimbărilor climatice va rămâne una dintre prioritățile sale de vârf pentru bugetul 2010; consideră, cu toate acestea, că această prioritate nu este suficient de bine reflectată în proiectul de buget și, în consecință, intenționează să acorde o mai mare importanță acestei politici-cheie; reamintește Comisiei să depună în timp util, în urma conferinței privind schimbările climatice, o propunere financiară rezonabilă;

18.   subliniază prioritatea pe care comisia sa responsabilă o acordă sprijinirii producătorilor de lapte; decide să transmită un mesaj clar Comisiei și Consiliului, propunând suma de 300 milioane EUR pentru crearea unui Fond pentru produsele lactate; îndeamnă Comisia să țină seama de această solicitare atunci când își prezintă scrisoarea rectificativă nr. 2;

19.   decide să finanțeze din marja de la rubrica 2 măsurile pentru internetul în bandă largă pentru zonele rurale, care sunt cuprinse în Planul european de redresare economică, în conformitate cu declarația corespunzătoare din 2 aprilie 2009 cu privire la finanțare, convenită de autoritatea bugetară;

20.   evidențiază necesitatea majorării finanțării pentru programele care au potențialul de a promova consumul de produse agricole (de exemplu programele de consum al laptelui și al fructelor în școli);

Subrubrica 3a

21.   recunoaște dorința cetățenilor europeni de a avea o Europă sigură și salută majorările de la această subrubrică față de bugetul 2009; recunoaște faptul că toate țările din Uniunea Europeană se confruntă cu numeroase provocări legate de politicile cuprinse în această subrubrică; îndeamnă statele membre să profite de majorările de la această subrubrică comparativ cu bugetul 2009 pentru a aborda aceste provocări împreună;

22.   subliniază că este important să se pună în continuare la dispoziție fonduri de la bugetul UE pentru a gestiona imigrația legală și integrarea cetățenilor din țările terțe, combătând totodată imigrația ilegală cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale omului și consolidând protecția frontierelor, precum și Fondul european de returnare și Fondul european pentru refugiați pentru a facilita solidaritatea dintre statele membre;

Subrubrica 3b

23.   reamintește faptul că subrubrica 3b acoperă politici vitale care au un impact direct asupra vieții de fiecare zi a cetățenilor europeni; nu este de acord cu reducerile aplicate de Consiliu la această subrubrică și susține abordarea comisiilor specializate care garantează că majorarea creditelor este justificată;

24.   reamintește faptul că rata scăzută de participare la alegerile europene a demonstrat din nou că politica de informare și comunicare trebuie îmbunătățită în bugetul 2010; recunoaște faptul că acest lucru reprezintă o provocare comună pentru Comisie, statele membre și Parlament, ca parte necesară a procesului democratic; prin urmare, a depus amendamente prin care prevede înscrierea în rezervă a unei părți dintre creditele prevăzute pentru politica de informare și comunicare; invită Comisia să prezinte Parlamentului planul său privind realizarea în practică a rezultatelor concluziilor Grupului interinstituțional pentru informare (IGI);

Rubrica 4

25.   sprijină scrisoarea rectificativă nr. 1 la PPB 2010 adoptată de Comisie la 2 septembrie 2009, care prevede o majorare a creditelor la două linii: Palestina și schimbările climatice din țările în curs de dezvoltare, două priorități susţinute de Parlament;

26.   decide să majoreze linia bugetară aferentă schimbărilor climatice din țările în curs de dezvoltare, în așteptarea rezultatelor Conferinței de la Copenhaga privind schimbările climatice; cu toate acestea, evidențiază necesitatea unui instrument financiar nou care să ajute țările în curs de dezvoltare să facă față efectelor provocate de schimbările climatice, astfel încât Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) să își poată îndeplini în viitor sarcinile atribuite inițial;

27.   își reafirmă îngrijorarea cu privire la marja de manevră periculos de limitată care decurge din subfinanțarea cronică a unei rubrici aflate constant sub presiune ca urmare a crizelor ivite în țările terțe;

28.   invită Comisia să prezinte un plan de reinstituire, între 2010 și 2013, a mijloacelor financiare realocate de la instrumentul de stabilitate mecanismului alimentar, pentru a garanta că Uniunea Europeană dispune de toate mijloacele financiare înscrise la rubrica 4 a bugetului pentru a-și îndeplini rolul care îi revine pe plan internațional, în conformitate cu așteptările cetățenilor europeni; în acest context, invită Comisia să prezinte un plan pentru mobilizarea de resurse financiare destinate unor instrumente sau mecanisme de asistență externă de urgență create în afara instrumentului de stabilitate, astfel încât să se evite utilizarea fondurilor prevăzute pentru instrumentul de stabilitate;

29.   invită Consiliul European să nu își asume angajamente politice de anvergură, solicitând un sprijin financiar mai consistent din partea UE fără a prevedea totodată creditele bugetare absolut necesare atunci când există o discrepanță evidentă față de fondurile disponibile în cadrul plafoanelor anuale din actualul CFM;

30.   consideră că siguranța aprovizionării cu energie este un aspect important pentru Uniunea Europeană; salută, prin urmare, semnarea de către toate țările participante a proiectului Nabucco și se așteaptă din partea lor la acțiuni consecvente atunci când se vor implica în alte proiecte care ar putea periclita Nabucco;

31.   speră în continuare că se vor lua măsuri de sprijinire a procesului de pace din Palestina și a reconstrucției din Fâșia Gaza; invită Comisia să comunice măsurile pe care le-a luat pentru a reduce la minimum riscurile ca proiectele și programele finanțate de la această linie bugetară să fie utilizate sau direcționate către organizații teroriste sau acte de terorism sau utilizate de o birocrație ineficientă și să precizeze dacă o parte din această asistență este destinată reconstrucției clădirilor sau a infrastructurii finanțate anterior de UE sau de statele membre ale acesteia și afectate de acțiuni militare;

32.   evidențiază necesitatea alocării unor fonduri suficiente Strategiei UE pentru Marea Baltică în vederea finanțării acțiunilor care nu pot fi finanțate de la alte linii bugetare (coordonare, informare și proiecte-pilot în cadrul oricăruia dintre cei patru piloni ai planului de acțiune);

Rubrica 5

33.   decide să accepte unele dintre reducerile aplicate de Consiliu la liniile aferente cheltuielilor administrative, pe baza unei abordări selective, încercând echilibrarea priorităților bugetare globale, inclusiv a celor noi, și a necesităților de punere în aplicare a politicilor existente;

34.   reinstituie totuși creditele pentru cheltuielile de personal; subliniază că suma totală a tuturor tipurilor de cheltuieli administrative finanțate în afara rubricii 5 a crescut considerabil în ultimii ani; cere ca, pe viitor, propunerile Comisiei de a transfera cheltuielile administrative către linii operaționale să fie pe deplin justificate; recunoaște faptul că programele operaționale nu pot funcționa fără sprijinul administrativ necesar; este totuși profund îngrijorat de faptul că, în conformitate cu CFM actual, o parte din pachetul global destinat programelor multianuale din cadrul altor rubrici decât rubrica 5 este utilizată pentru cheltuieli administrative;

35.   este îngrijorat de actuala procedură de ofertare pentru noul cartier european; își reiterează solicitarea de a fi informat integral cu privire la procesul de selecție și de a primi mai multe informații cu privire la politica imobiliară a Comisiei în general;

36.   invită Comisia să prezinte un calendar pentru propunerile privind revizuirea din trei în trei ani a Regulamentului financiar;

Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

37.   reamintește faptul că AII prevede pentru proiectele-pilot un cuantum total de maximum 40  milioane EUR pentru orice exercițiu bugetar, iar pentru acțiunile pregătitoare un cuantum total de maximum 100  milioane EUR, din care maximum 50  milioane EUR pot fi alocate unor acțiuni pregătitoare noi;

38.   consideră că aceste proiecte constituie un instrument indispensabil pentru ca Parlamentul să inițieze noi politici pentru cetățenii europeni; constată că, în cazul tuturor proiectelor-pilot și al acțiunilor pregătitoare, cu excepția a patru dintre acestea, Comisia a înscris doar credite de plată, ceea ce a permis Parlamentului să analizeze îndeaproape dacă era nevoie sau nu de măsuri de continuare și dacă ar trebui sau nu adoptate noi angajamente; în plus, a analizat o serie de noi propuneri interesante, dintre care doar un număr mic au putut fi introduse în bugetul 2010 din cauza constrângerilor impuse de AII și de plafoanele CFM;

39.   acordă prioritate punerii în aplicare a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare care se află în al doilea sau al treilea an; intenționează să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a acestor proiecte și acțiuni, precum și a proiectelor și a acțiunilor nou-create în cursul exercițiului financiar 2010;

o
o   o

40.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele și propunerile de modificări la secțiunea III din proiectul de buget general, Consiliului și Comisiei, precum și celorlalte instituții și organe interesate.

ANEXA 1

DECLARAŢII CONVENITE LA REUNIUNEA DE CONCERTARE DIN 10 IULIE 2009

DECLARAŢIE COMUNĂ DE CONSEMNAT ÎN PROCESUL-VERBAL AL CONSILIULUI

Recrutarea aferentă extinderilor din 2004 şi 2007

"Parlamentul European şi Consiliul subliniază din nou importanţa recrutării de personal pentru toate posturile aferente extinderilor din 2004 şi din 2007, în special pentru funcţii de conducere medii şi superioare, şi insistă ca instituţiile, în special Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO), să depună toate eforturile pentru a se asigura că sunt luate măsurile necesare pentru accelerarea întregului proces de ocupare a posturilor acordate de autoritatea bugetară cu funcţionari. Criteriile ar trebui să corespundă celor stipulate la articolul 27 din Statutul funcţionarilor şi ar trebui să se atingă, într-un termen cât mai scurt, cea mai largă reprezentare posibilă conform proporţionalităţii geografice.

Parlamentul European şi Consiliul intenţionează să continue să monitorizeze îndeaproape procesul de recrutare în curs de desfăşurare. În acest scop, cele două instituţii solicită ca de două ori pe an, în martie şi în octombrie, fiecare instituţie şi EPSO să pună la dispoziţia autorităţii bugetare o informare privind situaţia existentă referitoare la recrutările aferente extinderilor din 2004 şi 2007."

DECLARAŢII ALE CONSILIULUI DE CONSEMNAT ÎN PROCESUL-VERBAL AL CONSILIULUI

1.  Credite de plată

"Consiliul invită Comisia să prezinte un buget rectificativ în cazul în care creditele incluse în bugetul pentru 2010 s-ar dovedi insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la subrubrica 1a (Competitivitate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă), la subrubrica 1b (Coeziune pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă), la rubrica 2 (Conservarea şi gestionarea resurselor naturale) şi la rubrica 4 (UE ca actor mondial)."

2.  Rubrica 4

"Luând act de intenţia Comisiei de a prezenta o scrisoare rectificativă la PBR pentru 2010 care acoperă într-un stadiu ulterior necesităţile suplimentare apărute în domeniul relaţiilor externe, în special priorităţile acoperite de scrisorile rectificative anterioare şi cele menţionate în concluziile Consiliului European din iunie 2009, Consiliul a prevăzut în proiectul său de buget pentru exerciţiul financiar 2010 o marjă corespunzătoare în cadrul rubricii 4 pentru a putea ţine seama de acestea."

3.  Politica imobiliară a instituţiilor şi organismelor UE

"Consiliul reaminteşte concluziile sale referitoare la Raportul special nr. 2/2007 al Curţii de Conturi privind cheltuielile aferente clădirilor instituţiilor si, recunoscând că o parte semnificativă a cheltuielilor administrative globale ale instituţiilor UE o reprezintă costurile pentru clădiri, consideră că este esenţială o bună gestiune financiară a cheltuielilor aferente clădirilor.

Consiliul reafirmă importanţa unei cooperări interinstituţionale puternice în acest domeniu. Acesta subliniază necesitatea ca instituţiile să coopereze în cea mai mare măsură cu putinţă şi să se asocieze atât pentru închirierea sau cumpărarea clădirilor, cât şi pentru cheltuielile curente conexe. Consiliul invită instituţiile să utilizeze în comun infrastructura atunci când este posibil, pentru a limita cheltuielile aferente clădirilor la minimum necesar.

În acest context, Consiliul salută eforturile depuse deja de instituţii în vederea cooperării la nivel interinstituţional şi a armonizării metodelor lor în domeniul gestionării clădirilor. Consiliul ia act cu satisfacţie de acordul privind orientările comune în vederea definirii şi a măsurării clădirilor convenit recent de grupurile de lucru la nivel interinstituţional instituite la Bruxelles şi la Luxemburg. Consiliul solicită instituţiilor să analizeze posibilitatea unei cooperări interinstituţionale viitoare care ar putea include utilizarea în comun a sediilor, gestionarea comună a acestora şi domeniul de aplicare a unui posibil birou interinstituţional pentru clădiri.

Consiliul solicită instituţiilor să elaboreze strategii pe termen lung în domeniul clădirilor, pe baza unor estimări realiste ale efectivelor viitoare de personal, care să asigure flexibilitatea necesară prin intermediul unui echilibru între clădirile aflate în proprietate şi cele închiriate, pentru a se evita, în măsura posibilului, orice decizii ad-hoc cu privire la clădiri. De asemenea, Consiliul solicită instituţiilor să utilizeze spaţiul disponibil în cel mai eficient mod şi să adopte toate măsurile posibile de raţionalizare internă. Consiliul salută lucrările desfăşurate deja de instituţii cu privire la metodele alternative de finanţare şi aşteaptă viitorul raport al Comisiei.

Consiliul acordă o mare importanţă primirii informaţiilor solicitate prin dispoziţiile relevate ale Regulamentului financiar cât mai curând cu putinţă. Informaţiile ar trebui să includă evaluări detaliate ale necesităţilor şi analize costuri-beneficii cuprinzătoare, diferitele alternative, evidenţierea opţiunilor de închiriere sau de cumpărare, precum şi a posibilităţilor de finanţare alternative şi luarea în considerare a tuturor costurilor de finanţare. Informaţiile ar trebui puse la dispoziţia ambelor componente ale autorităţii bugetare cu mult timp înaintea luării deciziilor, astfel încât acestea să-si poate stabili poziţia fără să existe presiunea timpului.

Mai mult, Consiliul readresează secretarilor generali ai instituţiilor solicitarea de a furniza informaţii înaintea prezentării proiectului preliminar de buget. Recunoscând totodată specificul fiecărei instituţii şi particularităţile suplimentare ale fiecărui proiect, Consiliul solicită instituţiilor să-si continue lucrările în vederea armonizării acestor informaţii prin definiţii şi indicatori comuni pentru a permite comparaţii între diferite instituţii în ceea ce priveşte spaţiul şi costurile clădirilor, inclusiv înţelegerea comună a metodei de calcul al costurilor anuale ale proprietăţilor deţinute pentru toată perioada utilizării acestora.

Consiliul încurajează instituţiile să continue şi să intensifice măsurile de eficienţă energetică şi de mediu în clădirile acestora, inclusiv certificarea în conformitate cu standardele de mediu, atunci când este posibil şi fezabil cu resursele alocate.

Consiliul ia act de condiţiile excelente de cooperare dintre instituţii şi administraţiile ţărilor membre gazdă, care contribuie în mod semnificativ la buna gestionare a aspectelor privind clădirile.

Consiliul reaminteşte că observaţiile sale se aplică, de asemenea, situaţiilor specifice ale agenţiilor executive si, după caz, agenţiilor descentralizate."

DECLARAŢIE UNILATERALĂ DE CONSEMNAT ÎN PROCESUL-VERBAL AL CONSILIULUI

"În ceea ce priveşte adoptarea poziţiei Consiliului referitoare la proiectul de buget pentru exerciţiul financiar 2010 şi având în vedere procedurile pendinte în faţa Tribunalului de Primă Instanţă, Germania subliniază faptul că programul "Ajutor alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate din Uniunea Europeană" trebuie pus în aplicare în conformitate cu legislaţia comunitară. Germania consideră că nu ar trebui utilizate achiziţiile de pe piaţă pentru acest program. Programul trebuie pus în aplicare ţinând seama de procedurile pendinte în faţa Tribunalului de Primă Instanţă."

ANEXA 2

Declaraţiile Parlamentului European făcute în timpul reuniunii de concertare privind prima lectură a procedurii bugetare 2010

Execuţia bugetului pentru 2009 (alertă privind estimările bugetare)

Parlamentul European îşi exprimă preocuparea privind situaţia execuţiei bugetului pentru 2009, astfel cum a fost descris în cea mai recentă alertă privind estimările bugetare (Budget Forecast alert), în special angajamentele de la subrubricile 3a si 3b şi plăţile de la subrubricile 1a, 3a, 3b şi de la rubrica 5. Acesta subliniază importanţa realizării de progrese conform calendarului de execuţie prevăzut în proiectul preliminar de buget.

Parlamentul European solicită Comisiei să prezinte, până la 31 august 2009, un raport care să ofere informaţii mai detaliate privind motivele (structurale, organizaţionale, manageriale, procedurale) pentru întârzierile înregistrate în punerea în aplicare a fiecărui program sau domeniu de politică în cauză.

De asemenea, Parlamentul European solicită Comisiei să ofere justificări pentru fiecare program sau domeniu de politică în care execuţia se abate de la deciziile adoptate de autoritatea bugetară în cadrul bugetului pentru 2009.

Simplificarea şi utilizarea mai bine orientată a fondurilor structurale în contextul crizei economice

Parlamentul European reaminteşte declaraţiile comune ale celor trei instituţii privind punerea în aplicare a politicii de coeziune din noiembrie 2008 şi aprilie 2009 şi subliniază necesitatea continuării eforturilor pentru accelerarea punerii în aplicare a fondurilor structurale şi de coeziune. Acesta consideră că progresele înregistrate în legătură cu simplificarea procedurilor de evaluare, aprobare şi gestionare au fost insuficiente, fapt demonstrat prin nivelul scăzut al ratei de aprobare a sistemelor de gestionare şi de control (MCS) şi a proiectelor majore (MP). Parlamentul European îndeamnă Comisia să continue eforturile de simplificare a procedurilor de punere în aplicare în strânsă cooperare cu statele membre şi, în special, să accelereze aprobarea MCS si a MP, accelerând astfel plăţile cu respectarea regulii n+2.

Parlamentul European consideră că ar putea fi mobilizate toate posibilităţile oferite de utilizarea fondurilor structurale, inclusiv adaptarea sau revizuirea programelor operaţionale, pentru acţiuni mai bine orientate, care să faciliteze surmontarea efectelor crizei economice, în special pentru cele care susţin creşterea economică şi competitivitatea şi limitează pierderea locurilor de muncă şi invită statele membre să recurgă la această posibilitate. Acesta invită Comisia să încurajeze şi să facă posibilă, prin intermediul unor proceduri eficiente şi rapide, utilizarea tuturor măsurilor prevăzute prin regulamentele privind fondurile structurale, menite să sprijine creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. În plus, Parlamentul European reaminteşte importanţa utilizării depline şi eficiente a creditelor disponibile.

Credite de plată

Parlamentul European invită Comisia să prezinte un buget rectificativ atunci când creditele incluse în bugetul pentru 2010 s-ar dovedi insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la o anumită rubrică, în cazul în care este necesar.

Rubrica 4

Parlamentul European ia act de intenţia Comisiei de a prezenta o scrisoare rectificativă la PBR pentru 2010 care acoperă într-un stadiu ulterior necesităţile suplimentare apărute în domeniul relaţiilor externe, în special priorităţile acoperite de scrisorile rectificative anterioare si cele menţionate în concluziile Consiliului European din iunie 2009. Parlamentul European reaminteşte că, la 21 noiembrie 2008, în cadrul procedurii de concertare bugetară, Comisia s-a angajat să prezinte o evaluare a situaţiei referitoare la rubrica 4, însoţită, dacă este cazul, de propuneri relevante. Parlamentul European aşteptă din partea Comisiei ca aceasta să anexeze la scrisoarea rectificativă o evaluare multianuală a necesităţilor în acest domeniu.

(1) JO L 253, 7.10.2000, p. 42.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(4) Texte adoptate, P6_TA(2009)0095.
(5) JO L 255, 26.9.2009, p. 36.
(6) JO L 167, 29.6.2009, p. 26.


Proiect de buget general pentru 2010 (Secţiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII şi IX)
PDF 342kWORD 117k
Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2009 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, secțiunea I – Parlamentul European, secțiunea II – Consiliul, secțiunea IV – Curtea de Justiție, secțiunea V – Curtea de Conturi, secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European, secțiunea VII – Comitetul Regiunilor, secțiunea VIII – Ombudsmanul European şi secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (C7-0128/2009 – 2009/2002B(BUD))
P7_TA(2009)0052A7-0037/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 272 din Tratatul CE,

–   având în vedere Decizia 2000/597/CE, Euratom a Consiliului din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(1),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2),

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2009 privind orientările referitoare la procedura bugetară 2010 – secțiunile I, II și IV-IX(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2009 privind estimarea veniturilor și cheltuielilor Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2010(5),

–   având în vedere acordul său intern, datând din 1988, de a-și limita creditele bugetare la maximum 20 % din totalul rubricii 5, cu excepția cheltuielilor de natură excepțională,

–   având în vedere proiectul preliminar de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, prezentat de Comisie la 29 aprilie 2009 (COM(2009)0300),

–   având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010, stabilit de Consiliu la 13 iulie 2009 (C7-0128/2009),

–   având în vedere articolul 75 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru comerț internațional și al Comisiei pentru petiții (A7-0037/2009),

A.   întrucât proiectul preliminar de buget (PPB) al tuturor instituțiilor a lăsat o marjă de 236 597 323 EUR sub plafonul cadrului financiar pentru exercițiul financiar 2010;

B.   întrucât, după decizia Consiliului din 13 iulie 2009, proiectul de buget (PB) are o marjă de 276 153 415 EUR sub acest plafon;

C.   întrucât procesul-pilot, în cadrul căruia a existat în cursul procedurii bugetare 2009 o cooperare consolidată între Birou și Comisia pentru bugete și o cooperare din timp în privința tuturor aspectelor cu implicații bugetare semnificative, a fost menținut și pentru procedura bugetară 2010;

D.   întrucât, la 15 septembrie 2009, a avut loc o reuniune de concertare între Birou și Comisia pentru bugete, înaintea votului din Comisia pentru bugete și a votului din plen,

Cadru general

1.   reamintește faptul că instituțiile UE trebuie să își elaboreze bugetele în contextul situației economice și financiare cu care se confruntă Europa și că este esențial ca acestea să reflecte eforturile necesare pentru realizarea obiectivelor politice, utilizând resursele în cel mai eficient mod cu putință;

2.   își reafirmă convingerea că solicitările bugetare trebuie să se bazeze integral pe costuri și să reflecte doar necesitățile reale în vederea îndeplinirii misiunilor încredințate fiecărei instituții, depunându-se totodată eforturi pentru identificarea unor eventuale economii, inclusiv printr-o mai bună organizare a activității, prin redistribuirea resurselor existente în funcție de priorități și prin reducerea birocrației pentru a utiliza cât mai bine cu putință resursele financiare și așa limitate;

3.   salută abordarea constructivă și cooperantă adoptată de toate instituțiile în negocierile lor cu autoritatea bugetară și constată cu satisfacție că acestea au răspuns prompt și cu acuratețe la întrebările puse;

4.   subliniază că niciuna dintre cheltuielile legate specific de intrarea potențială în vigoare a Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene nu figurează în propuneri; reamintește faptul că, în cazul în care acest tratat intră în vigoare, ar putea fi nevoie să se apeleze la instrumentele bugetare existente, cum ar fi scrisorile rectificative sau bugetele rectificative; consideră, cu toate acestea, că, în acest caz și în măsura în care este posibil, trebuie să se reanalizeze în totalitate o reorganizare a resurselor existente înainte să se facă apel la resurse suplimentare; reafirmă, ca măsură preventivă, necesitatea de a asigura un buget durabil și de a crea o marjă financiară solidă la această rubrică;

5.   reamintește că se mai pot încă aduce îmbunătățiri și se pot utiliza mai eficient resursele bugetare într-o serie de domenii și ar dori să sublinieze, din nou, domeniul cooperării interinstituționale; este de acord cu poziția Curții de Conturi potrivit căreia o mai bună cooperare în sectorul serviciilor lingvistice ar putea furniza o anumită marjă de economii; prin urmare, consideră că aceasta este o prioritate pentru 2010 și invită instituțiile să îmbunătățească aceste aspecte, inclusiv printr-o renegociere a actualelor modalități de partajare a resurselor interne de traducere;

6.   în acest scop, decide să introducă o rezervă transversală de 5 % pentru serviciile externe de traducere și subliniază că acest amendament vizează toate instituțiile care au departamente proprii de traducere; îmbunătățirile solicitate cuprind renegocierea actualelor modalități de partajare a resurselor interne de traducere, în vederea realizării unor câștiguri în materie de eficiență și a unor economii în domeniul traducerilor, în acord cu raportul special al Curții de Conturi în acest domeniu; ia act de faptul că această rezervă va putea, așadar, fi eliberată atunci când o propunere concretă pentru un sistem de partajare a resurselor interne de traducere va fi prezentată de către instituții și examinată de autoritatea bugetară;

7.   subliniază dorința sa ca instituțiile să reanalizeze posibilitatea ca traducătorii să lucreze la distanță ("tele-working"); constată că acest lucru ar putea conduce la economii anuale, mai ales dacă spațiul de birouri poate fi eliberat și utilizat în alte scopuri; constată că acest sistem este folosit (în cazuri limitate) de Curtea de Conturi și funcționează satisfăcător;

8.   a decis să lase o marjă sub plafonul de la rubrica 5 - Cheltuieli administrative - de XX EUR, limitând astfel creșterea totală la x,y %; subliniază faptul că acest lucru înseamnă reinstituirea parțială a reducerilor efectuate de Consiliu asupra bugetului instituțiilor, în cazurile în care cererile specifice ale fiecărei instituţii au fost justificate;

9.   consideră că sistemul bugetar UE trebuie să se dezvolte astfel încât să recompenseze creativitatea și soluțiile inovatoare; subliniază, în acest sens, ca un stimulent, că economiile și randamentele superioare ce rezultă din astfel de măsuri în cazul instituțiilor ar putea fi utilizate de acestea pentru alte priorități; subliniază, cu toate acestea, că fondurile nefolosite care rezultă doar din implementarea lentă sau datorate unor evenimente neprevăzute ar trebui să fie returnate contribuabililor, ca regulă generală;

Secțiunea 1 – Parlamentul European
Cadru general

10.   salută atitudinea pozitivă și natura constructivă de la reuniunea de concertare din 15 septembrie 2009 dintre Birou și Comisia pentru bugete; consideră că acest fapt ar trebui să consolideze și mai mult stabilirea bugetului Parlamentului în condiții de cooperare și încredere reciprocă, precum și aplicarea strictă a principiilor bugetare de bună gestiune financiară și de transparență; subliniază că prerogativele fiecărei instituții ar trebui să fie menținute în totalitate;

11.   reamintește faptul că s-a ajuns la un acord în privința următoarelor aspecte ce au făcut obiectul acestei reuniuni de concertare:

   rezerve (proiecte prioritare, rezerva pentru clădiri, rezerva pentru cheltuieli neprevăzute);
   restructurarea DG INLO și a serviciului de pază;
   necesarul de personal pentru 2010;
   Casa istoriei europene;
   partide și fundații politice;
   multilingvism;
   gestionarea cunoștințelor;

12.   consideră că fluxul de informații și programarea schimburilor de informații dintre Birou și Comisia pentru bugete sunt esențiale pentru asigurarea succesului și pentru îmbunătățirea în continuare a cooperării dintre ele;

13.   subliniază necesitatea ca Parlamentul, ca de altfel toate instituțiile, să înainteze în primăvară sau la începutul verii o propunere de buget preliminar, cât mai completă cu putință; subliniază că utilizarea unei scrisori rectificative în toamnă ar trebui să se limiteze într-adevăr la evenimente neprevăzute și la actualizări tehnice; recunoaște faptul că anii electorali sunt un caz particular în care trebuie să existe un grad mai mare de flexibilitate în aceste proceduri, pentru a proteja prerogativele parlamentului nou-format;

14.   subliniază faptul că nivelul total al bugetului său se ridică la 19,87 % din cheltuielile autorizate la rubrica 5 (cheltuieli administrative) din cadrul financiar multianual, ceea ce înseamnă că acesta a fost menținut sub plafonul autoimpus de 20%; reafirmă totuși că procentul de 19,87 % nu include eventualele adaptări care ar putea să fie necesare dacă Tratatul de la Lisabona intră în vigoare, în special în domeniul legislativ, și își menține poziția potrivit căreia este necesară o marjă considerabilă; recunoaște că, din cauza marjei actuale limitate, vor fi necesare noi economii și redistribuiri pentru a permite acoperirea cerințelor suplimentare;

15.   consideră că o distincție între costurile fixe și cele variabile ale Parlamentului ar facilita deciziile privind nivelul total al bugetului său, precum și măsurile ulterioare corespunzătoare pentru menținerea unui buget durabil; în această privință, decide să înscrie în rezervă o parte din trei linii bugetare specifice, solicitând totodată un raport în care să fie identificate cheltuielile de la titlurile 2 și 3 în conformitate cu diferitele tipuri de costuri, precum și natura, fixă sau variabilă, a cheltuielilor; consideră că această distincție, strategiile imobiliare pe termen lung, politicile de comunicare și informare, precum și analizele de rentabilitate a diverselor activități ale Parlamentului vor permite elaborarea unui buget cu punct de plecare zero pentru anii următori; consideră că aceasta va permite reflectarea în bugetul Parlamentului doar a nevoilor reale și va contribui la creșterea transparenței sale, a eficienței și acurateței bugetare;

16.   subliniază faptul că 2010 este primul an complet de aplicare a noului Statut al deputaților și că acest fapt are un impact semnificativ asupra bugetului său, care a trebuit să preia aceste costuri; constată că sumele suplimentare introduse față de 2009 (când statutul s-a aplicat doar pentru o parte din an) pot fi estimate la circa 40 milioane EUR și, în comparație cu anii anteriori, la circa 113 milioane EUR;

17.   consideră, cu toate acestea, că ar trebui să se distingă în aceste cifre o parte care este într-adevăr o consecință inevitabilă de natură juridică și bugetară și o parte pentru care aplicarea efectivă a sistemului poate influența situația; din punct de vedere bugetar, solicită, așadar, un raport privind aplicarea sistemului de rambursare a cheltuielilor de deplasare, bazat pe date exacte și obiective, care să fie prezentat înainte de 30 iunie 2010;

18.   salută acordul la care s-a ajuns la sfârșitul anului 2008 cu privire la noul statut pentru asistenții parlamentari ai deputaților și include dispozițiile bugetare pentru primul an complet de aplicare în 2010; salută, de asemenea, înființarea unui Grup de evaluare temporar pentru a examina orice probleme practice care decurg din introducerea Statutului deputaților și a Statutului asistenților și așteaptă cu nerăbdare să primească concluziile acestuia cât mai curând posibil, în orice caz cel târziu până la prezentarea de către Birou a estimărilor 2011;

19.   în legătură cu nivelul total al bugetului și cu elementele prezentate mai sus, subliniază, de asemenea, că concertarea a condus la un acord privind reducerea rezervelor propuse până la un nivel de 5 milioane EUR pentru noile inițiative politice, la menținerea unei rezerve generale pentru cheltuieli neprevăzute de 10 milioane EUR și, de asemenea, la un acord privind o rezervă pentru clădiri de 15 milioane EUR;

Resurse umane

20.   salută acordul privind resursele de personal pentru bugetul 2010 și apreciază faptul că administrația i-a furnizat informații cu privire la posturile considerate necesare și la măsurile de restructurare propuse în paralel;

21.   decide să aprobe creditele necesare pentru 54 de noi posturi în schema de personal a Parlamentului pentru 2010, după cum urmează:

   posturi permanente: 8 AD9, 17 AD5 și 28 AST1;
   posturi temporare: 2 AD10, 1 AD9 și 1 AD5;
   eliminarea a 3 posturi temporare AST1, aprobate în schema de personal 2009;
  

decide să aprobe creditele pentru următoarele promovări: 5 AD5 în 5 AD7 pentru recrutarea de interpreți, 30 AD7 în 30 AD9 pentru concursuri interne și 30 AST3 în 30 AST5, tot pentru concursuri interne; decide, de asemenea, să aprobe creditele necesare pentru conversia a 5 posturi AST6 în 2 posturi AD11 și 3 AD12, în cadrul procedurii de certificare;

22.   insistă, în pofida celor de mai sus, să se depună eforturi suplimentare pentru ca redistribuirea resurselor și a posturilor care există deja să facă parte integrantă din procesul bugetar; consideră, în această privință, că este corect să își adapteze organizarea muncii și structura serviciilor la prioritățile politice pentru a maximiza rezultatele și, din punct de vedere bugetar, pentru a reduce impactul asupra costurilor; în această privință, reamintește cererea sa de anul trecut potrivit căreia este esențial să se echilibreze optim distribuirea resurselor umane între activitățile legislative cheie, serviciile directe destinate deputaților și funcțiile de sprijin administrativ, precum și să sporească înțelegerea ipotezelor și a priorităților subiacente;

23.   constată în special acordul obținut cu ocazia concertării în vederea consolidării departamentului responsabil de clădiri și politică imobiliară pentru a asigura o întreținere și o pază adecvate, îmbunătățind planificarea și controlul și conducând, în mod rezonabil, împreună cu o politică imobiliară coerentă și responsabilă, la economii pe termen lung; prin urmare, este de acord să prevadă 49 de posturi noi în acest scop, în decurs de trei ani; ia act, de asemenea, de acordul în vederea finanțării a 5 posturi solicitate pentru o reorganizare a serviciului de pază;

24.   salută, de asemenea, acordul obținut cu ocazia concertării privind realizarea unui audit organizațional asupra DG INLO și a serviciului de pază cu scopul de a evalua dacă resursele sunt utilizate în cel mai bun mod;

Activitatea legislativă și multilingvismul

25.   reamintește faptul că multilingvismul constituie o caracteristică fundamentală a bugetului 2010, atât din punctul de vedere al apărării și chiar al consolidării dreptului tuturor deputaților de a se bucura de tratament egal în ceea ce privește serviciile lingvistice, cât și din punctul de vedere al efortului continuu de a menține costurile la un nivel scăzut printr-o cooperare interinstituțională îmbunătățită între toate instituțiile; salută finanțarea suplimentară specifică destinată acestui domeniu în proiectul de buget și o aprobă;

26.   consideră că asumarea responsabilităților sporite ale Parlamentului în domeniul legislativ este un proces continuu care impune acordarea unei asistențe cuprinzătoare deputaților pentru desfășurarea activității lor legislative; salută, de asemenea, în acest context, Decizia din 6 mai 2009 a Biroului privind consolidarea asistenței directe acordate deputaților pentru desfășurarea activității lor legislative, în special în timpul etapei inițiale de redactare; consideră că, acum, trebuie îndreptată atenția și către etapele ulterioare ale procedurilor legislative și consideră că este esențial ca deputații să aibă acces la texte corecte în toate limbile oficiale, în conformitate cu principiile multilingvismului și cu obiectivele politicii comunitare privind o mai bună legiferare, pentru a spori transparența și legitimitatea democratică a pozițiilor Parlamentului în cadrul procedurilor legislative;

27.   reamintește că Parlamentul votează periodic acte legislative convenite în forma unor compromisuri politice timpurii, în timp ce Consiliul adoptă aceste acte doar după ce acestea au fost finalizate; consideră că este esențial ca Parlamentul să examineze și să voteze texte definitive și corecte în toate limbile; cere să se ia măsuri pe plan intern și la nivel interinstituțional pentru se asigura condiții de egalitate în această privință între Consiliu și Parlament;

28.   salută acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii de concertare de a introduce o rezervă transversală de 5 % la anumite linii bugetare pentru toate instituțiile care dețin servicii proprii de traducere, conform descrierii de mai sus;

29.   este dispus să reexamineze sistemul și accesibilitatea traducerilor discursurilor din plen, așa-zisele stenograme, și modul în care acestea ar putea fi îmbunătățite prin utilizarea unei tehnologii moderne, realizându-se totodată economii semnificative la buget; consideră că aceasta ar putea implica un sistem de traducere pe bază de cerere care ar putea, de asemenea, accelera considerabil disponibilitatea textelor solicitate;

Politica imobiliară

30.   reamintește solicitarea sa anterioară ca Biroul să prezinte o strategie coerentă și responsabilă pe termen lung în domeniul imobiliar, care să țină seama și de problema specifică a costurilor de întreținere în creștere, de necesitățile în materie de renovare și de costurile cu paza și să asigure durabilitatea bugetului Parlamentului și se așteaptă ca această strategie să îi fie prezentată până la sfârșitul anului 2009; ia act de răspunsul primit după rezoluția de anul trecut referitoare la buget, dar consideră că nu este suficient; subliniază, de asemenea, că trebuie să se țină seama de eventualele rambursări viitoare efectuate de autoritățile belgiene în conformitate cu acordul privind clădirile actuale ale Parlamentului de la Bruxelles;

31.   reiterează importanța pe care o acordă aspectelor de securitate, în strânsă legătură cu politica sa imobiliară, și consideră că este necesară o abordare eficientă și echilibrată în acest domeniu; subliniază, în special, caracterul specific parlamentului și necesitatea de a asigura deschidere și accesibilitate, simultan cu securitatea; în același timp, își exprimă îngrijorarea privind prețurile tot mai mari din acest domeniu și consideră că este nevoie de o abordare diferențiată în funcție de situația specifică din fiecare loc de desfășurare a activității;

32.   constată că trebuie explicat în mod clar motivul pentru care Biroul ia în considerare achiziționarea unei noi clădiri în apropierea spațiilor de care dispune în prezent la Bruxelles, renunțând în același timp la alta dintre clădirile sale destinate lucrărilor parlamentare;

Politica de comunicare și de informare

33.   salută acordul privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene, care ar trebui să contribuie la consolidarea comunicării cu cetățenii, precum și la participarea cetățenilor la viața politică a UE; solicită organizarea altor dezbateri cu privire la principiile bugetare pe termen lung în acest domeniu;

34.   salută decizia finală a Biroului privind modelul de gestiune pentru noul Centru pentru vizitatori și decide să aprobe cele 13 posturi solicitate pentru a se asigura, în final, o inaugurare cât mai rapidă cu putință și, în orice caz, nu mai târziu de prima parte a anului 2010;

35.   ia act de acordul la care au ajuns Biroul și Comisia pentru bugete cu privire la Casa istoriei europene; decide să elibereze suma solicitată de 1,5 milioane EUR, ce urmează să fie înscrisă în buget la o linie bugetară corespunzătoare, deja existentă în bugetul 2009, pentru a se asigura că concursul pentru arhitecți poate demara și că propunerile de concepte pot fi primite la timp în anul viitor; își reafirmă punctul de vedere potrivit căruia sunt necesare informații privind costurile totale ale acestui proiect; salută acordul ce vizează căutarea unor fonduri suplimentare din surse externe și explorarea unei eventuale cooperări privind acest proiect;

36.   subliniază importanța pe care o acordă unei organizări eficiente a numeroaselor surse de informații și servicii puse la dispoziția deputaților și a personalului din Parlament; în această privință, reamintește strategia TIC adoptată recent în cadrul Direcției-Generale IT și decizia de a crea o direcție pentru bibliotecă și gestionarea documentelor în cadrul serviciilor sale pentru președinție; subliniază în continuare necesitatea de a dezvolta un "sistem global de gestionare a cunoștințelor" pentru a facilita diseminarea tuturor informațiilor atât la nivel politic, cât și administrativ; cere Biroului său să acorde o atenție specială cooperării dintre diferitele servicii pentru a se asigura că politica generală este coerentă și rentabilă și, în final, salută acordul de la reuniunea de concertare potrivit căruia se va face o prezentare a acestor aspecte la o reuniune a Comisiei sale pentru bugete;

37.   consideră, de asemenea, că includerea unor servicii de gestionare a documentelor în noua direcție menționată anterior ar trebui să îmbunătățească accesul la informații și să contribuie la o mai bună înțelegere a activităților parlamentare; insistă că acest lucru ar facilita activitatea deputaților și, de asemenea, ar îmbunătăți transparența față de cetățeni; decide să aprobe elementele bugetare conținute în bugetul preliminar; în același timp, dorește să fie informat cu regularitate cu privire la organizarea, costurile și previziunile în materie de personal ale acestei direcţii, precum și cu privire la produsele și serviciile sale, inclusiv la măsurile de îmbunătățire a accesibilității la documente;

38.   ia act de avizele emise de Comisia pentru comerț internațional și de Comisia pentru petiții și de pozițiile similare exprimate; consideră că, în mare, preocupările exprimate au fost preluate, în măsura în care a fost posibil, prin amendamente bugetare și în urma votului;

Secțiunea IV - Curtea de Justiție

39.   consideră că volumul tot mai mare de muncă al Curții, constând în consultări și noi proceduri de urgență, a justificat o majorare rezonabilă a bugetului operațional și a schemei de personal în ultimii doi ani, inclusiv o consolidare semnificativă a personalului pentru 2009; consideră, prin urmare, că este normal să nu se mai solicite posturi suplimentare pentru 2010; nu este convins că reducerile aplicate de Consiliu la remunerațiile prevăzute și reducerile forfetare sunt corecte, dată fiind rata reală a recrutărilor și nivelul efectivelor;

40.   decide, prin urmare, să reinstituie PPB la o serie de linii bugetare, date fiind argumentele prezentate și după analizarea avizelor comisiilor;

41.   constată că efectele costurilor ridicate ale clădirilor noi ale Curții se resimt în continuare, ceea ce conduce la un impact negativ asupra creșterii totale a bugetului său; din această perspectivă și analizând aceste costuri nerecuperabile, poate accepta creșterea totală solicitată de 4,5 %, luând act de faptul că evoluția bugetului operațional normal al Curții se situează la o rată considerabil mai mică, de circa +2,5 %;

Secțiunea V - Curtea de Conturi

42.   după acordarea celor 20 de posturi de auditor pentru 2009, este de acord cu crearea a încă 12 posturi de auditor ca urmare a creșterii numărului de cereri, în special din partea autorității care acordă descărcarea de gestiune; subliniază că nivelul efectivelor și volumul cererilor de muncă trebuie analizate în contextul mai larg al bugetului și al economiei europene; consideră, prin urmare, că cele 32 de posturi noi de auditor acordate în decurs de doi ani vor plasa Curtea pe o poziție confortabilă în anii următori și îi solicită Curții să pună cererile în ordinea priorităților, în funcție de urgența și importanța lor;

43.   ia act de progresia planificată a costurilor pentru extinderea clădirii K3 și reafirmă că, în comparație cu un contract de închiriere cu opțiune de cumpărare, decizia de a o finanța direct de la buget va menține acest proiect la nivelul cel mai scăzut cu putință pentru contribuabil; ia act de faptul că decizia de a achita anticipat un cuantum de 55 milioane EUR în 2009 a condus la o scădere semnificativă a acestei linii în 2010;

44.   în urma unei observații cu ocazia auditului extern realizat asupra Curții înseși, consideră că toate cheltuielile pentru acest proiect trebuie să se facă din creditele alocate liniei destinate clădirilor și, din motive de transparență, nu trebuie înscrise în buget la alte linii bugetare;

45.   decide să majoreze un număr limitat de posturi aferente cheltuielilor pentru difuzarea în rândul cetățenilor a rapoartelor Curții, pentru publicarea acestora în Jurnalul Oficial și pentru misiuni, cu scopul de a permite unui expert tematic să însoțească auditorul, atunci când este necesar, pentru a spori calitatea analizei și calitatea concluziilor;

Secțiunea VI ‐ Comitetul Economic și Social European

46.   decide să adopte o poziție de compromis între solicitările inițiale ale CESE și proiectul de buget al Consiliului; în acest scop, decide să aprobe crearea a 6 posturi suplimentare (4 AD5, 1 AST3 și 1 AST1) și să ajusteze la 5 % reducerea forfetară pentru salarii și indemnizații;

47.   cere CESE să prezinte un prim raport de sinteză privind funcționarea sistemului îmbunătățit de planificare pentru cheltuielile cu reuniunile și cheltuielile de deplasare, astfel cum a fost introdus în bugetul anterior;

48.   solicită, de asemenea, având în vedere bugetele viitoare, o explicație succintă privind modalitatea de calculare a rambursărilor și a indemnizațiilor de deplasare și opțiunile, dacă există, pe care deputații și personalul le au în aceste situații;

Secțiunea VII ‐ Comitetul Regiunilor

49.   nu este de acord cu desființarea de către Consiliu a tuturor celor zece posturi suplimentare solicitate pentru CoR și decide să reinstituie patru dintre acestea, ca posturi prioritare legate de activitatea sa politică și, în special, de adunarea regională; reamintește, cu toate acestea, că majorarea numărului de persoane angajate în cadrul CoR a fost aprobată deja pentru 2009 și, prin urmare, nu poate aproba mai mult de atât, dată fiind situația economică generală;

50.   decide să introducă o reducere forfetară generală de 5 % după audierea argumentelor CoR în ceea ce privește nivelul recrutărilor și al posturilor vacante; constată că aceasta ar trebui să-i garanteze CoR fonduri suficiente pentru a-și respecta obligațiile, înregistrând totodată și economii la PPB;

51.   adoptă o poziție de compromis între solicitările CoR și reducerile aplicate de Consiliu la anumite linii bugetare operaționale, inclusiv la resursele pentru dezvoltarea IT, centrele de îngrijire a copiilor angajaților și măsurile de informare și comunicare;

Secțiunea VIII - Ombudsmanul European

52.   reinstituie parțial PPB după ce ia act de reducerile aplicate de Consiliu și după audierea argumentelor Ombudsmanului; insistă asupra faptului că se pot totuși realiza, în mare, economii limitate față de PPB;

53.   adoptă, de asemenea, o poziție de compromis între Ombudsman și Consiliu în ceea ce privește creditele necesare pentru salarii și indemnizații;

54.   este de acord cu Ombudsmanul că este necesară o reflecție privind măsura în care cheltuielile legate de alegerile pentru această funcție sunt utile și, de fapt, consideră că actualul sistem de repartizare a acestor costuri pe mai mulți ani și pe diferite posturi bugetare nu este transparent;

55.   este surprins că acest organism nu a avut practic alocat niciun buget pentru acțiunile de formare și poate, de aceea, să fie de acord cu o anumită majorare în acest domeniu;

Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

56.   recunoaște faptul că AEPD este din ce în ce mai des solicitată să emită avize privind legislația (cu impact asupra aspectelor de protecție a datelor); a dezbătut această chestiune destul de detaliat și a luat act de declaraţia conform căreia aceste consultări au caracter obligatoriu pentru AEPD; prin urmare, decide să efectueze anumite ajustări la proiectul de buget propus de Consiliu;

57.   aprobă crearea a două posturi suplimentare (1 AD5 și 1 AST2), ceea ce constituie o poziție de mijloc între solicitarea inițială și poziția Consiliului; justifică această acțiune prin faptul că, în paralel, s-a acordat, de asemenea, o majorare pentru finanțarea experților naționali;

58.   este de acord, de asemenea, cu anumite majorări față de propunerea Consiliului la o serie limitată de alte linii bugetare, după audierea argumentelor AEPD;

o
o   o

59.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII și IX din proiectul de buget general, Consiliului și Comisiei, precum și celorlalte instituții și organisme interesate.

(1) JO L 253, 7.10.2000, p. 42.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(4) Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2009)0096.
(5) Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2009)0346.


Ajustare a salariilor de bază şi a indemnizaţiilor aplicabile personalului Europol *
PDF 194kWORD 33k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la iniţiativa Republicii Cehe în vederea adoptării unei decizii a Consiliului de ajustare a salariilor de bază şi a indemnizaţiilor aplicabile personalului Europol (10985/2009 – C7-0099/2009 – 2009/0805(CNS))
P7_TA(2009)0053A7-0040/2009

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere iniţiativa Republicii Cehe (10985/2009),

–   având în vedere Actul Consiliului din 3 decembrie 1998 de stabilire a statutului angajaţilor aplicabil salariaţilor Europol(1), în special articolul 44,

–   având în vedere articolul 39 alineatul (1) din Tratatul UE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0099/2009),

–   având în vedere articolele 100 şi 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A7-0040/2009),

1.   aprobă iniţiativa Republicii Cehe;

2.   invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.   solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care acesta intenţionează să modifice în mod substanţial iniţiativa Republicii Cehe;

4.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite poziţia Parlamentului Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernului Republicii Cehe.

(1) JO C 26, 30.1.1999, p. 23.


Organizare comună a piețelor agricole și dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) *
PDF 348kWORD 49k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (COM(2009)0539 – C7-0223/2009 – 2009/0152(CNS))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2009)0539),

–   având în vedere articolul 37 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0223/2009),

–   având în vedere articolele 55 şi 142 din Regulamentul său de procedură,

1.   aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.   invită Comisia să-şi modifice propunerea în consecinţă, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE;

3.   invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenţionează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.   solicită Consiliului să îl consulte din nou, în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial propunerea Comisiei;

5.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 2
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 3
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007
Articolul 186 – litera a
(3)  La articolul 186, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
"(a) în privința produselor din sectoarele zahărului, hameiului, cărnii de vită și mânzat, laptelui și produselor lactate, cărnii de oaie și de capră, în cazul în care prețul unuia dintre aceste produse pe piața comunitară crește sau scade în mod semnificativ;".
3.  La articolul 186, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
"(a) în privința produselor din sectoarele zahărului, hameiului, cărnii de vită și mânzat, a cărnii de oaie și de capră, în cazul în care prețul oricărui dintre aceste produse pe piața comunitară crește sau scade în mod semnificativ;
(aa) în privința laptelui și a produselor lactate, în cazul în care prețul oricărui dintre aceste produse pe piața comunitară creşte sau scade în mod semnificativ în cursul perioadei de 12 luni, începând cu 1 aprilie 2009 și 1 aprilie 2010;".
Amendamentul 8
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 3a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007
Articolul 188, alineatul 2a (nou)
3a.  La articolul 188 se adaugă următorul alineat:
"(2a) Comisia informează cu regularitate Parlamentul European cu privire la lucrările comitetului menționat la articolul 195. În acest scop, Parlamentului i se transmit ordinile de zi ale reuniunilor, proiectele de măsuri prezentate comitetului, rezultatele voturilor, rezumatele proceselor-verbale ale reuniunilor și listele autorităților și organismelor de care aparțin persoanele desemnate de statele membre pentru a le reprezenta. Parlamentul European este informat ori de câte ori Comisia transmite Consiliului măsuri sau propuneri de măsuri ce urmează a fi luate."

Progrese la nivelul sistemelor SIS II şi VIS
PDF 203kWORD 43k
Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la progresele la nivelul Sistemului de Informații Schengen II și la nivelul Sistemului de Informații privind Vizele
P7_TA(2009)0055B7-0097/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât în virtutea Regulamentului (CE) nr. 2424/2001 al Consiliului din 6 decembrie 2001 Comisia a primit mandat în vederea dezvoltării unui Sistem de Informații Schengen (SIS)(1) de a doua generație, care să intre în vigoare în martie 2007;

B.   întrucât Parlamentul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1987/2006(2) de stabilire a temeiului juridic pentru SIS II la 13 octombrie 2006;

C.   întrucât numeroase probleme și întârzieri au arătat că noul sistem nu a început să fie operațional și au apărut îndoieli cu privire la viabilitatea proiectului;

D.   întrucât o serie de țări, printre care se numără și Irlanda, Regatul Unit, Cipru, Bulgaria, România și Liechtenstein nu vor fi incluse în sistemul SIS înainte de găsirea unei soluții;

E.   întrucât Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 4 și 5 iunie 2009 a adoptat o serie de concluzii referitoare la noile orientări ale SIS II, luând decizia ca dezvoltarea sistemului să fie continuată pe baza proiectului existent SIS II, având însă ca soluție de rezervă scenariul alternativ al unui SIS 1 + RE;

F.   întrucât va trebui să se realizeze două teste tehnice (așa-numitele teste de referință), primul la sfârșitul anului 2009 și al doilea în vara anului 2010;

G.   întrucât în prezent se preconizează că SIS II nu va putea începe să funcționeze înaintea ultimului trimestru al anului 2011;

H.   întrucât Parlamentul a adoptat la 7 iunie 2007 Regulamentul(CE) nr. 767/2008(3) de stabilire a temeiului juridic pentru Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS);

I.   întrucât instituirea VIS, bazat pe aceeași platformă tehnică și dezvoltat de același contractant ca și sistemul SIS II reprezintă, de asemenea, o prioritate pentru UE;

J.   întrucât și sistemul VIS are întârzieri, dat fiind faptul că data punerii în funcțiune, stabilită pentru sfârșitul anului 2009, nu va fi respectată iar începerea activităţii ar putea fi amânată după luna septembrie 2010, ca urmare a existenței anumitor probleme în instalarea sistemului central VIS de către Comisie și în ceea ce privește pregătirile la nivel național ale statelor membre,

1.   subliniază faptul că instituirea sistemului SIS II rămâne în continuare o prioritate pentru Parlamentul European și că ar trebui să funcționeze cât mai curând posibil, aducând mai multe îmbunătățiri și noi funcționalități, astfel cum sunt prevăzute în temeiul juridic, pentru a consolida securitatea cetățenilor europeni și pentru a garanta controale vamale eficiente la frontierele externe, asigurând, în același timp, respectarea și coerența față de acquis-ul Schengen;

2.   își exprimă profunda îngrijorare cu privire la întârzierea începerii activităţii atât pentru sistemul SIS II, cât și pentru sistemul VIS;

3.   solicită să fie informat de către Comisie și Consiliu cu privire la rezultatele primului test tehnic de referință, care va avea loc la 22 decembrie 2009, imediat după încheierea acestuia și să fie informat neîntârziat cu privire la măsurile ce urmează să fie luate;

4.   invită la o transparență deplină în ceea ce privește procesul de punere în aplicare, inclusiv aspectele financiare, și solicită să fie informat, în calitatea sa de colegiuitor, dacă așa-numitele teste de referință 1 și 2 se înscriu în cadrul prezentului contract de dezvoltare a sistemului SIS II sau dacă vor trebui să fie considerate drept cerințe adiționale, și ce costuri suplimentare se au în vedere în acest caz;

5.   dorește să fie informat dacă au fost impuse sancțiuni contractantului pentru întârzierile și pentru erorile tehnice care au dus la eșecul testelor precedente și, dacă acesta este cazul, la ce sumă s-au ridicat aceste sancțiuni; de asemenea, solicită să fie informat în legătură cu costurile provocate de aceste întârzieri și erori tehnice, având în vedere că este necesar să se realizeze noi teste și să se revizuiască calendarul punerii în funcțiune a SIS II;

6.   invită Comisia și statele membre să facă eforturi coordonate pentru a evita repetarea scenariului petrecut la dezvoltarea sistemului SIS II și în cazul sistemului VIS;

7.   solicită Consiliului şi Comisiei să ofere o explicație argumentată a motivelor pentru care continuă să aibă încredere în actualul contractant și în capacitatea acestuia de a dezvolta cu succes sistemele VIS și SIS II fără întârzieri;

8.   subliniază că atât Consiliul cât și Comisia trebuie să implice Parlamentul în orice decizie legată de dezvoltarea SIS II și VIS, în special dacă rezultatele testelor nu sunt satisfăcătoare, ducând astfel la o schimbare a direcției atât în cadrul proiectului SIS II, cât și în cadrul VIS, ceea ce ar putea include anularea prezentului contract încheiat cu compania responsabilă de aceste proiecte;

9.   invită Comisia să precizeze dacă o anulare a contractului va duce, în mod automat în cazul proiectului SIS II, la adoptarea soluției de rezervă sau de urgență, și să sublinieze posibilele efecte asupra proiectului VIS;

10.   subliniază faptul că Parlamentul trebuie să fie informat în permanență cu privire la stadiul activităţilor de punere în funcțiune a sistemelor SIS II și VIS;

11.   încredințează comisiei competente în fond sarcina de a urmări această problemă cu atenție și de a pregăti o rezoluție de monitorizare pentru ședința plenară, de îndată ce noi dezvoltări o vor permite și, cel târziu, după încheierea primului test de referință;

12.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 328, 13.12.2001, p. 4.
(2) JO L 381, 28.12.2006, p. 4.
(3) JO L 218, 13.8.2008, p. 60.


Edificarea democraţiei în relațiile externe ale UE
PDF 297kWORD 86k
Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la edificarea democraţiei în relațiile externe ale UE
P7_TA(2009)0056RC-B7-0118/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special articolul 21, și Pactul internațional privind drepturile civile și politice,

–   având în vedere articolele 3, 6, 11 și 19 din Tratatul UE și articolele 177, 300 și 310 din Tratatul CE,

–   având în vedere toate acordurile dintre UE și țările terțe și clauzele privind drepturile omului și democrația din cuprinsul acestora,

–   având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(1), proclamată la Strasbourg la 12 decembrie 2007,

–   având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 8 septembrie 2000, intitulată "Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite" (A/RES/55/2),

–   având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 4 decembrie 2000, intitulată "Promovarea și consolidarea democrației" (A/RES/55/96),

–   având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 15 septembrie 2005, intitulată "Rezultatele reuniunii mondiale din 2005" (A/RES/60/1),

–   având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 20 decembrie 2004, intitulată "Întărirea rolului organizațiilor și acordurilor regionale, subregionale și de alte tipuri în promovarea și consolidarea democrației" (A/RES/59/201),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 aprilie 2000 privind misiunile UE de asistență și de observare a alegerilor (COM(2000)0191),

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2001 referitoare la Comunicarea Comisiei privind misiunile UE de asistență și de observare a alegerilor(2),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 mai 2001 privind rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și a procesului de democratizare în țările terțe (COM(2001)0252),

–   având în vedere Rezoluția sa din 25 aprilie 2002 referitoare la Comunicarea Comisiei privind rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și a procesului de democratizare în țările terțe(3),

–   având în vedere Strategia europeană de securitate, adoptată la 12 decembrie 2003,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 octombrie 2003, intitulată "Guvernanță și dezvoltare" (COM(2003)0615),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 31 martie 2004 privind guvernarea în politica de devoltare a Uniunii Europene(4),

–   având în vedere Declaraţia comună a Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului, a Parlamentului European şi a Comisiei privind politica de devoltare a Uniunii Europene, intitulată "Consensul european"(5),

–   având în vedere Declarația de la Paris din 2005 privind eficiența ajutorului și Agenda pentru acțiune de la Accra a Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) din 2008,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 august 2006, intitulată "Guvernanța în cadrul consensului european privind dezvoltarea – Către o abordare armonizată în Uniunea Europeană" (COM(2006)0421),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (IEDDO)(6),

–   având în vedere decizia Biroului din 18 iunie 2007 de instituire a Biroului de promovare a democrației parlamentare,

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind misiunile UE de observare a alegerilor: obiective, practici și provocări viitoare(7),

–   având în vedere concluziile Consiliului din 18 mai 2009 privind "Susținerea guvernanței democratice: către un cadru consolidat al UE",

–   având în vedere întrebarea orală din 30 septembrie 2009 adresată Comisiei privind construirea democrației în relațiile externe (O-0093/2009 - B7-0213/2009),

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât democrația și drepturile omului sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre și au reprezentat încă de la început o componentă a procesului de integrare europeană;

B.   întrucât tratatele fundamentale ale Uniunii Europene relevă un angajament ferm pentru cauza democrației și a drepturilor omului, iar criteriile politice de la Copenhaga privind "stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților" au constituit o componentă esențială a procesului de extindere;

C.   întrucât perspectiva UE privind edificarea democrației și acordarea de asistență nu a fost încă prezentată într-un document unic;

D.   întrucât integrarea cu succes a drepturilor politice, sociale și economice într-o semnificație extinsă a conceptului de democrație în cadrul UE a jucat un rol fundamental în crearea stabilității și prosperității într-un mod unic în istoria mondială;

E.   întrucât, în temeiul articolului 11 din Tratatul UE, unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii externe și de securitate comună este "dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului";

F.   întrucât în articolul 21 din Tratatul UE astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona se afirmă că "acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa" și că "Uniunea asigură coerența între diferitele domenii ale acțiunii sale externe precum și între acestea și celelalte politici ale sale";

G.   întrucât promovarea și protejarea tuturor drepturilor omului este o cerință de bază pentru existența unei societăți democratice, astfel cum s-a reafirmat în Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 59/201 și întrucât, deși sistemele democratice pot îmbrăca forme diferite, așa cum se poate observa în UE, democrația este o valoare universală, iar principiile sau elementele sale esențiale sunt consacrate în numeroase declarații și convenții internaționale; întrucât aceste elemente, așa cum au fost definite prin cele două rezoluții menţionate anterior ale Adunării Generale a ONU, adoptate în 2000 și în 2004 (A/RES/55/96 și A/RES/59/201), includ:

   respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, acestea cuprinzând, inter alia, libertatea de de asociereşi de întrunire pașnică, libertatea de exprimare și libertatea de opinie,
   dreptul de a participa la gestionarea afacerilor publice, direct sau prin intermediul unor reprezentanți liber aleși, precum și dreptul de a vota și de a fi ales în cadrul unor alegeri periodice corecte și libere, pe baza unui sufragiu universal și egal și prin vot secret, care să garanteze exprimarea liberă a voinței cetățenilor,
   un sistem pluralist de partide și organizații politice,
   respectarea statului de drept,
   separarea puterilor în stat și independența sistemului judiciar,
   transparența și responsabilitatea în cadrul administrației publice,
   mijloace de comunicare libere, independente și pluraliste,

H.   întrucât, după cum s-a afirmat în Declarația ONU a Mileniului din 2000, o guvernare democratică și reprezentativă, bazată pe voința poporului, poate garanta cel mai bine drepturile cetățenilor de a trăi și de a-și crește copiii în condiții de demnitate, protejați de amenințarea foametei și a violenței, oprimării sau injustiției;

I.   întrucât capacitatea bărbaților și femeilor de a participa în condiții de egalitate la viața politică și la procesul decizional este o condiție prealabilă a democrației reale;

J.   întrucât democrația, dezvoltarea și respectarea tuturor drepturilor omului, inclusiv a drepturilor economice, sociale și culturale, sunt interdependente și se consolidează reciproc;

K.   întrucât democrația este, de asemenea, legată în mod clar de securitate, acest lucru fiind recunoscut de Strategia europeană de securitate, care menționează că "răspândirea bunei guvernanțe, susținerea reformelor sociale și politice, combaterea corupției și a abuzului de putere, stabilirea statului de drept și protecția drepturilor omului reprezintă cele mai bune mijloace pentru consolidarea ordinii internaționale";

L.   întrucât Uniunea Europeană dispune de o gamă largă de instrumente și mecanisme pentru sprijinirea democrației în lume, de la dialogul politic și inițiativele diplomatice până la instrumente specifice de cooperare financiară și tehnică;

M.   întrucât toate instrumentele financiare externe ale Uniunii Europene, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP) și Instrumentul de stabilitate (IS) oferă mijloace importante de sprijinire a guvernării democratice și a procesului de edificare instituțională și a capacității;

N.   întrucât Instrumentul pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) este un instrument-cheie de asistență financiară în domeniul drepturilor omului și al democrației, cu un domeniu de aplicare global, capabil să funcționeze fără aprobarea țării-gazdă, sprijinind direct organizațiile societății civile; întrucât misiunile UE de observare a alegerilor (MOA), finanțate prin IEDDO, reprezintă un element esențial al contribuției UE la crearea unor instituții democratice, ceea ce include, în special, punerea în aplicare a recomandărilor făcute de MOA;

O.   întrucât societatea civilă poate juca un rol important în cadrul eforturilor UE de consolidare a democrației pe plan extern, astfel cum a arătat contribuția voluntarilor la programele de consolidare a păcii și a democrației;

P.   întrucât este nevoie de o monitorizare mai bună a sprijinului pentru democrație furnizat în momentul de față de UE, a felului în care puternicul arsenal al UE de instrumente de sprijinire a democrației în lume își atinge obiectivele în țările partenere și a felului în care aceste instrumente și actori diferiți operează, se completează reciproc și interacționează;

Q.   întrucât în rezoluţia sa menţionată anterior din 31 martie 2004 referitoare la comunicarea Comisiei privind guvernanța și dezvoltarea a subliniat importanța de a efectua reforme electorale și parlamentare, dincolo de instituirea unor sisteme electorale pluripartide, pentru a asigura o activitate politică mai extinsă și mai eficientă în rândul populației,

1.   împărtășește opinia potrivit căreia este necesar un cadru mai coerent și mai uniform pentru a spori eficacitatea la nivel mondial a sprijinului oferit de UE pentru edificarea democrației și, în special, a promovării valorilor democratice și a respectării drepturilor omului;

2.   salută eforturile fostelor președinții ale UE și ale președinției actuale privind implementarea unei inițiative care să implice toți pilonii pentru edificarea democrației în acțiunile externe ale UE, cu scopul de a defini mai bine politica UE, de a-i consolida modalitățile de acțiune și de a îmbunătăți coordonarea eforturilor; subliniază nevoia de a lua măsuri sistematice în acest domeniu, ca parte a concluziilor Consiliului care urmează să fie adoptate în noiembrie 2009; subliniază, în acest context, faptul că unele principii-cheie, cum ar fi transparența, accesul la documente, consultarea și responsabilitatea trebuie să fie luate în considerare cu atenție de către Consiliu în abordarea acestei probleme;

3.   recomandă ca următoarele concluzii ale Consiliului să includă sugestii concrete și practice pentru a îmbunătăți coordonarea măsurilor de edificare a democrației în instrumentele politicilor UE în materie de afaceri externe, drepturile omului și dezvoltare; reiterează faptul că adoptarea unei Strategii de țară în domeniul drepturilor omului și al democrației, ce urmează a fi considerată un document de referință, care stabilește prioritățile specifice unei țări în acest domeniu și care să se regăsească în toate politicile și instrumentele externe relevante ale UE ce privesc respectiva țară terță, ar putea îmbunătăți în mod substanțial coerența, coordonarea și eficiența acțiunii externe a UE;

4.   reamintește faptul că democratizarea și buna guvernanță nu constituie doar scopuri în sine, ci sunt, de asemenea, esențiale pentru reducerea sărăciei, precum și pentru dezvoltarea sustenabilă, pace și stabilitate; subliniază faptul că democrația contribuie atât la asigurarea drepturilor politice și civile, cât și la garantarea drepturilor economice, culturale și sociale, inclusiv a solidarității, așa cum a arătat progresul înregistrat în procesul intern de integrare care a avut loc în UE;

5.   solicită Comisiei și statelor membre ca, la configurarea noului serviciu de acțiune externă, să garanteze integrarea eficientă a drepturilor omului și a edificării democrației în toate politicile și să învețe din actualele procese și experiențe, pentru a le transpune în progrese reale în ceea ce privește promovarea valorilor democratice;

6.   consideră că integrarea democrației și a proceselor democratice în țările terțe oferă cele mai bune perspective pentru dezvoltarea unor politici eficiente legate de probleme de interes global care privesc și cetățenii UE; subliniază că sistemele democratice pot acționa cu mai mare eficiență, spre exemplu, în combaterea criminalității transfrontaliere, a imigrației ilegale și a contrabandei, precum și în ceea ce privește protecția mediului, menținerea unui sistem comercial deschis la nivel mondial și asigurarea unor surse de energie durabile și competitive;

7.   solicită ca, pentru a consolida acțiunile concertate la nivel mondial pentru promovarea democrației, UE să își exprime în mod public sprijinul pentru definiția dată de către Adunarea Generală a ONU în 2005 conceptului de democrație, care ar trebui să devină punctul de referință al propriului său efort în vederea democratizării;

8.   subliniază faptul că democrația nu poate fi exportată sau impusă din exterior și că o strategie funcțională de promovare a democrației trebuie să se bazeze pe dialog și să implice eforturi pe scară largă de consolidare a societății civile și de creștere a gradului de sensibilizare a publicului cu privire la democrație în țările în curs de dezvoltare; subliniază faptul că UE continuă să respecte principiul conform căruia strategiile de dezvoltare și programele țin de competența țărilor partenere; subliniază, cu toate acestea, că aceste procese pot fi sprijinite prin intermediul mai multor instrumente UE, adaptate la situația specifică fiecărei țări;

9.   subliniază că UE trebuie să dezvolte strategii de sprijinire a dezvoltării societății civile și a structurilor democratice și că fundațiile politice, organizațiile neguvernamentale și instituțiile academice joacă roluri importante în aceste contexte și ar trebui sprijinite;

10.   propune ca Consiliul și Comisia să procedeze la o analiză cuprinzătoare și detaliată a tuturor mijloacelor de sprijinire a democrației utilizate de UE într-un eșantion de țări partenere, în vederea emiterii unor recomandări practice;

11.   recomandă punerea în aplicare de către Consiliu și Comisie a Declarației de la Paris privind eficacitatea ajutorului a OECD și a Agendei de acțiune de la Accra în cadrul activității lor de sprijinire a democrației și sugerează, mai ales, introducerea de către UE a unor evaluări comune ale gradului de democratizare, a unei programări și a unei repartizări a sarcinilor comune, pentru a spori impactul și vizibilitatea activității UE de sprijinire a democrației;

12.   subliniază importanța clauzelor privind drepturile omului deja existente în acordurile UE; reiterează, în acest context, necesitatea aplicării sistematice a clauzelor de acest tip din acordurile în vigoare, anterior elaborării de noi acorduri care să conțină condiții suplimentare;

13.   sugerează că Comisia ar trebui să introducă în mod sistematic în documentele de strategie de țară o secțiune privind starea democrației și a drepturilor omului, recomandările emise de MOA relevante și, ori de câte ori este cazul, să integreze măsurile de sprijinire a democrației în programele de cooperare cu țările partenere;

14.   subliniază nevoia unei mai bune coordonări a activităților desfășurate în sfera de aplicare a diverselor instrumente financiare externe, pentru a analiza sub toate aspectele complementaritatea între instrumentele geografice și tematice;

15.   îndeamnă Consiliul și Comisia să desfășoare o consultare largă, cuprinzătoare, a tuturor părților interesate la nivelul UE și al țărilor terțe, inclusiv a actorilor instituționali, regionali și locali, precum și a apărătorilor drepturilor omului și a formațiunilor independente ale societății civile, înainte de a lansa noi inițiative de edificare a democrației;

16.   încurajează Comisia să implice într-un mod mai sistematic instituțiile democratice, la toate nivelurile, în special parlamentele și autoritățile locale și regionale, în pregătirea și aplicarea instrumentelor specifice fiecărei țări, cum ar fi acordurile dintre UE și țările în cauză și documentele de strategie de țară;

17.   solicită Comisiei să aibă în vedere instituirea unui corp european de voluntari pentru pace (echivalentul programului american de voluntariat "Peace Corps"), având în vedere experiența pozitivă a Serviciului European de Voluntariat (SEV);

18.   subliniază nevoia ca sprijinul UE pentru democrație să fie cuprinzător, răspunzând tuturor problemelor abordate în rezoluția Adunării Generale a ONU privind rezultatele reuniunii mondiale din 2005, menţionată anterior, precum și nevoia ca sprijinul să fie acordat în cadrul unei perspective pe termen lung; consideră IEDDO drept un instrument esențial de asistență financiară în această privință și solicită menținerea și consolidarea asistenței;

19.   salută contribuția pozitivă a MOA la consolidarea proceselor democratice, la respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a bunei guvernanțe și a statului de drept și, în special, la consolidarea proceselor electorale din întreaga lume, dar subliniază nevoia de a asigura o politică post-electorală coerentă, acordând atenție deosebită convergenței dintre monitorizarea tehnică și politică, astfel încât sprijinul pentru dezvoltare să fie conform cu principiile democratice și cu valorile guvernării democratice;

20.   solicită Comisiei să continue cooperarea de succes cu ONU în ceea ce privește MOA și să intensifice activitățile de elaborare a strategiilor și a proiectelor comune cu ONU și alte organizații regionale, cum ar fi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare in Europa și Uniunea Africană, în legătură cu promovarea democrației și a drepturilor omului;

21.   subliniază că eforturile UE în domeniul edificării democrației ar trebui să includă, în mod mai sistematic, acordarea unei atenții deosebite rolului reprezentanților aleși, al partidelor politice, al sistemului judiciar și al mass-media independente, precum și consolidării participării femeilor la viața politică și publică; subliniază, în plus, importanța sprijinirii fundațiilor politice, a organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor academice;

22.   recomandă introducerea unei strategii specifice pentru a sprijini parlamentele alese recent în mod democratic, în vederea instituirii durabile a democrației, a statului de drept și a bunei guvernări; solicită, în plus, dezvoltarea instrumentelor de dialog colegial între deputații de diferite naționalități, astfel încât să fie definit conceptul de reprezentare eficientă și efectivă a intereselor electoratului, de control parlamentar eficient și efectiv al executivului, precum și modalitățile și căile de întreținere a fluxului de informații între toate componentele sistemului de guvernare;

23.   confirmă hotărârea sa de a contribui la consolidarea proceselor democratice prin sporirea implicării sale în observarea alegerilor, monitorizarea evoluțiilor posterioare MOA și construirea capacității parlamentare; solicită, în acest sens, Biroului de promovare a democrației parlamentare (BPDP) să prezinte un plan de acțiune cuprinzător către comisiile parlamentare relevante, plan care ar trebui să cuprindă un mecanism clar de cooperare cu delegațiile interparlamentare și comisiile parlamentare comune; subliniază, în plus, importanța implicării în acest proces a adunărilor parlamentare, cum ar fi Adunarea ACP-UE, EUROLAT, EUROMED și EURONEST;

24.   încurajează delegațiile Comisiei să acționeze în parteneriat cu BPDP în momentul când analizează sau inițiază programe de sprijin parlamentar;

25.   recomandă introducerea unui plan de acțiune în concluziile Consiliului din noiembrie și efectuarea unei evaluări a progreselor înregistrate până la sfârșitul anului 2010; solicită actualei și viitoarelor președinții ale UE să prezinte comisiilor responsabile rezultatele Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe;

26.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei precum și guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 364, 18.12.2000, p. 1.
(2) JO C 343, 5.12.2001, p. 270.
(3) JO C 131 E, 5.6.2003, p. 147.
(4) JO C 103 E, 29.4.2004, p. 550.
(5) JO C 46, 24.2.2006, p. 1.
(6) JO L 386, 29.12.2006, p. 1.
(7) Texte adoptate, P6_TA(2008)0194.


Aspectele instituţionale ale instituirii serviciului european pentru acţiunea externă
PDF 288kWORD 80k
Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la aspectele instituţionale ale instituirii serviciului european pentru acţiunea externă (2009/2133(INI))
P7_TA(2009)0057A7-0041/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 3 alineatul (5) şi articolele 18, 21, 24, 26, 27 şi 47 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în versiunea modificată de Tratatul de la Lisabona,

–   având în vedere Declaraţia nr. 15 cu privire la articolul 27 din Tratatul privind Uniunea Europeană, anexată la Actul final al Conferinţei interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 20 februarie 2008 privind Tratatul de la Lisabona, în special punctul 5 litera (e)(1),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 5 septembrie 2000 privind un serviciu diplomatic comunitar comun(2),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 14 iunie 2001 privind Comunicarea Comisiei referitoare la dezvoltarea serviciului extern(3),

–   având în vedere Rezoluţia sa din 26 mai 2005 privind aspectele instituţionale legate de serviciul european pentru acţiune externă(4),

–   având în vedere seminarul organizat de Comisia pentru afaceri constituţionale la 10 septembrie 2008,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituţionale şi avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum şi cel al Comisiei pentru dezvoltare (A7-0041/2009),

A.   întrucât, dacă se doreşte o mai mare coerenţă şi eficienţă în relaţiile externe ale Uniunii şi creşterea vizibilităţii acestora, forma pe care o va căpăta viitorul serviciu european pentru acţiunea externă (SEAE) este extrem de importantă;

B.   întrucât SEAE reprezintă consecinţa a trei inovaţii introduse de Tratatul de la Lisabona: alegerea, după un alt sistem decât cel de rotaţie, a preşedintelui Consiliului European, care răspunde de reprezentarea externă a Uniunii la nivel de şefi de state sau de guverne; numirea, de către Consiliul European, cu acordul preşedintelui Comisiei, a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, care va fi vicepreşedinte al Comisiei, responsabil cu relaţiile externe ("VP/ÎR"); conferirea explicită de personalitate juridică Uniunii, concepută pentru a acorda acesteia libertate deplină de acţiune pe plan internaţional;

C.   întrucât SEAE reprezintă o extindere logică a acquis-ului comunitar în domeniul relaţiilor externe ale Uniunii, ţinând seama de faptul că aceasta va avea ca rezultat o coordonare mai strânsă între unităţile administrative în cauză în abordarea comună a politicii externe şi de securitate comune (PESC), precum şi a relaţiilor externe ale Comunităţii desfăşurate în conformitate cu modelul comunitar; întrucât SEAE completează reprezentanţele diplomatice ale statelor membre fără a le pune sub semnul întrebării;

D.   întrucât rolul Uniunii Europene ca actor global a devenit mai important în ultimele decenii şi este nevoie de o abordare nouă pentru ca UE să acţioneze în mod colectiv şi să facă faţă provocărilor la nivel global într-o mod coerent, consecvent şi eficient;

E.   întrucât este important să se sublinieze că Parlamentul European a solicitat în mod consecvent să se institue un serviciu diplomatic european comun, care să corespundă rolului internaţional al UE şi care să crească vizibilitatea Uniunii şi să consolideze capacitatea acesteia de a acţiona în mod eficient pe scena internaţională; întrucât Consiliul, Comisia şi statele membre ar trebui să profite de ocazia oferită de instituirea SEAE şi să dezvolte o politică externă mai coerentă, mai consecventă şi mai eficientă;

F.   întrucât instituirea SEAE trebuie să contribuie la evitarea suprapunerilor, ineficienţei şi utilizării neraţionale a resurselor în acţiunea externă a Uniunii;

G.   întrucât SEAE ar trebui să contribuie la accentuarea imaginii UE ca unul dintre partenerii principali ai naţiunilor în curs de dezvoltare şi la stabilirea unor relaţii strânse ale UE cu ţările în curs de dezvoltare;

H.   întrucât Tratatul de la Lisabona tratează cooperarea pentru dezvoltare ca un domeniu autonom de politică, cu obiective specifice şi cu un statut egal cu cel al celorlalte politici externe;

I.   întrucât, în Declaraţia nr. 15 cu privire la articolul 27 din Tratatul privind Uniunea Europeană, guvernele statelor membre au specificat faptul că VP/ÎR, Comisia şi statele membre trebuie să iniţieze activităţile pregătitoare cu privire la SEAE imediat după semnarea Tratatului de la Lisabona;

J.   întrucât, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, VP/ÎR va fi responsabil de coerenţa acţiunii externe a Uniunii; întrucât, în îndeplinirea acestui obiectiv, VP/ÎR va fi răspunzător, în calitatea sa de vicepreşedinte al Comisiei, de relaţiile externe ale Comisiei şi, în acelaşi timp, va pune în aplicare PESC în conformitate cu instrucţiunile Consiliului ("dublă responsabilitate"); întrucât VP/ÎR va utiliza serviciile SEAE; întrucât personalul SEAE va fi format din funcţionari de la Secretariatul Consiliului şi de la Comisie, precum şi din personal detaşat de la serviciile diplomatice naţionale;

K.   întrucât, prin împuternicirea acordată de tratate şi de dreptul instituţiilor comunitare, recunoscut de jurisprudenţa Curţii de Justiţie, de a-şi organiza propriul sistem, Comisia a înfiinţat numeroase delegaţii în ţări terţe şi pe lângă organizaţii internaţionale, pe măsură ce acţiunea externă a Comunităţilor s-a extins; întrucât Consiliul dispune de birouri de legătură la New York şi la Geneva, care se ocupă de relaţiile cu Organizaţia Naţiunilor Unite; întrucât contribuţia delegaţiilor Comisiei şi birourilor de legătură ale Consiliului sau transformarea acestora în reprezentanţe comune ale Consiliului şi Comisiei vor crea o reţea numărând aproximativ 5 000 de angajaţi, reprezentând una din pietrele de temelie în crearea SEAE;

L.   întrucât modul de organizare şi funcţionare al SEAE va fi stabilit printr-o decizie a Consiliului, la propunerea VP/ÎR, după consultarea Parlamentului European şi aprobarea Comisiei, odată ce Tratatul de la Lisabona va fi intrat în vigoare;

M.   întrucât mai multe chestiuni de principiu referitoare la forma pe care o va lua SEAE vor trebui soluţionate într-un termen cât mai rezonabil pentru ca acesta să-şi poată începe activitatea cât de curând posibil după numirea VP/ÎR;

N.   întrucât, având în vedere faptul că Parlamentul va fi consultat cu privire la înfiinţarea SEAE, şi ţinând cont şi de implicaţiile bugetare, pentru un început eficient al activităţii SEAE şi pentru asigurarea resurselor financiare necesare acestuia, este esenţial să se poarte din timp un dialog aprofundat cu Parlamentul,

1.   constată că, după discuţiile intense care au avut loc cu privire la componenţa SEAE, Convenţia a propus un model care conferă roluri importante Parlamentului şi Comisiei ; subliniază faptul că procedura specială pe care Conferinţa Interguvernamentală a convenit, în cele din urmă, să o adopte în cadrul Tratatului de la Lisabona, potrivit căreia Consiliul acţionează în mod unanim pe baza unei propuneri din partea VP/ÎR după consultarea Parlamentului European şi cu aprobarea Comisiei, păstrează echilibrul interinstituţional şi necesită o soluţie întemeiată pe consens;

2.   reaminteşte încă o dată Comisiei că decizia de a institui SEAE nu poate fi luată fără acordul acesteia; invită Comisia ca, în cadrul activităţii pregătitoare cu privire la SEAE, să acorde sprijinul său deplin, ca instituţie, menţinerii şi dezvoltării pe mai departe a modelului comunitar în relaţiile externe ale Uniunii; reaminteşte, în plus, faptul că înfiinţarea SEAE trebuie să fie însoţită de un acord în privinţa aspectelor referitoare la buget;

3.   solicită Comisiei, Consiliului, statelor membre şi viitorului VP/ÎR să se angajeze fără echivoc în vederea ajungerii la un acord, cu implicarea Parlamentului, cu privire la un plan cuprinzător, ambiţios şi consensual de instituire a SEAE;

4.   recomandă ca modul de abordare cu privire la SEAE, care va fi instituit în conformitate cu articolele 18, 27 şi 40 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în versiunea modificată de Tratatul de la Lisabona, să evolueze în funcţie de experienţa acumulată; consideră că un organ precum SEAE nu poate fi definit sau conturat în mod complet dinainte, ci trebuie să fie instituit , având la bază încrederea reciprocă şi un fond din ce în ce mai bogat de competenţe şi experienţă comună;

5.   reaminteşte că SEAE trebuie să garanteze deplina aplicare a Cartei drepturilor fundamentale în toate aspectele acţiunii externe a Uniunii, în conformitate cu spiritul şi scopul Tratatului de la Lisabona; evidenţiază responsabilitatea SEAE de a garanta coerenţa dintre acţiunea sa externă şi celelalte politici ale sale în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, în versiunea care va rezulta din Tratatul de la Lisabona;

6.   susţine principiile următoare şi îndeamnă Comisia ca, în propunerile pe care le va face în viitor, să insiste ca acestea să fi respectate, în conformitate cu spiritul şi obiectivul prevederilor Tratatului de la Lisabona şi cu spiritul deliberărilor Convenţiei:

   (a) numirile de personal în SEAE să fie efectuate pe baza meritului, competenţei şi calităţilor excepţionale, printr-un proces deschis şi transparent, în proporţie corespunzătoare și cu respectarea echilibrului geografic, corespunzătoare din cadrul Comisiei, al Consiliului şi al serviciilor diplomatice naţionale, astfel încât VP/ÎR să poată beneficia de cunoştinţele şi experienţa acestora trei în acelaşi mod; mai mult, cadrul instituţional al SEAE trebuie să includă o reprezentare a celor două genuri care să reflecte în mod adecvat angajamentele luate de Uniune cu privire la integrarea perspectivei de gen;
   (b) SEAE ar trebui să fie structurat într-un mod care să contribuie la creşterea coerenţei acţiunii externe a Uniunii şi a reprezentării sale în relaţiile externe, iar în acest scop, în special serviciile care se ocupă de relaţii externe într-un sens strict şi posturile de funcţionari superiori din delegaţiile prezente în ţări terţe ar trebui transferate imediat în cadrul SEAE; pe parcursul evoluţiei acestuia, se poate lua în considerare şi posibilitatea transferării în cadrul SEAE şi a altor tipuri de funcţii;
   (c) cu toate acestea, nu este necesar să se retragă direcţiilor generale ale Comisiei toate responsabilităţile pe care le au în materie de relaţii externe; în special în domeniile în care Comisia dispune de puteri executive, trebuie menţinută integritatea politicilor comunitare actuale care au şi o dimensiune externă; Comisia, străduindu-se să evite suprapunerile, ar trebui să asigure un model specific pentru departamentele interesate;
   (d) unităţile militare şi civile de gestionare a crizelor trebuie plasate sub autoritatea VP/ÎR, în timp ce structura de comandă şi de organizare poate fi diferită de cea a personalului civil; schimbul de analize ale informaţiilor dintre actorii din cadrul SEAE este esenţial pentru sprijinirea VP/ÎR în îndeplinirea mandatului său de desfăşurare a unei politici externe a Uniunii coerente, consecvente şi eficiente;
   (e) delegaţiile Comisiei din ţările terţe şi birourile de legătură ale Consiliului, precum şi birourile reprezentanţilor speciali ai UE, acolo unde este posibil, ar trebui să fuzioneze şi să formeze "ambasade ale Uniunii", conduse de funcţionari ai SEAE, care vor răspunde în faţa VP/ÎR; acest lucru nu ar trebui să împiedice detaşarea de experţi din direcţiile generale ale Comisiei în acest cadru de lucru;
   (f) SEAE trebuie să asigure că, în componenţa delegaţiilor UE, există persoane de contact cu Parlamentul European , care să garanteze cooperarea cu Parlamentul European (de exemplu, pentru a stimula contactele parlamentare în ţările terţe);

7.   consideră că, fiind un serviciu sui-generis din punct de vedere organizaţional şi bugetar, SEAE trebuie să fie integrat în structura administrativă a Comisiei, ceea ce ar asigura o transparenţă totală; consideră că decizia privind înfiinţarea SEAE trebuie să garanteze, într-un mod obligatoriu din punct de vedere juridic, prin puterile de conducere conferite VP/ÎR, că SEAE, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, se supune deciziilor Consiliului în domeniile tradiţionale ale politicii externe (PESC şi politica de securitate şi apărare comună ) şi deciziilor Colegiului comisarilor în domeniul relaţiilor externe comunitare; consideră că SEAE ar trebui să fie organizat în modul următor:

   (a) personalul SEAE, în ansamblul său, ar trebui să aibă acelaşi statut permanent sau temporar şi aceleaşi drepturi şi obligaţii indiferent de origine, astfel încât să nu existe, de exemplu, nicio diferenţă în privinţa sarcinilor sau poziţiei în organigramă între funcţionarii temporari şi cei permanenţi; în virtutea originilor diferite ale acestora, statutul funcţionarilor temporari ar trebui să fie asimilat Statutului funcţionarilor UE, cu condiţia ca autorităţile de provenienţă să-i detaşeze la SEAE în interesul serviciului;
   (b) puterile autorităţii împuternicite să facă numiri în cadrul SEAE să fie conferite VP/ÎR, garantându-se, astfel, emiterea instrucţiunilor de serviciu în conformitate cu responsabilităţile care decurg din tratat, iar acesta să decidă în privinţa numirilor de personal, promovărilor şi încetării raporturilor de serviciu;
   (c) referitor la instrucţiunile care decurg din responsabilităţile stabilite în tratate, personalul SEAE ar trebui să aibă un anumit grad de independenţă obiectivă, astfel încât serviciul să îşi poată îndeplini sarcinile în modul cel mai adecvat; acest grad de independenţă poate fi garantat de numirile pe perioade fixe, de exemplu cinci ani, cu posibilitate de prelungire, care ar putea fi redusă numai în caz de nerespectare de către funcţionarul în cauză a obligaţiilor sale oficiale;
   (d) prin analogie cu dispoziţiile precedente(5), responsabilitatea pentru îndeplinirea sarcinilor autorităţii împuternicite să facă numiri în materie de gestionare a resurselor umane ale SEAE şi de aplicare a deciziilor VP/ÎR privitoare la numiri, promovări, prelungiri sau încetări ale raporturilor de serviciu ar trebui să revină direcţiei generale competente din cadrul Comisiei;
   (e) detaşarea la SEAE din cadrul serviciilor diplomatice naţionale ar trebui tratată ca parte integrantă a carierei în serviciile respective;
   (f) decizia privitoare la înfiinţarea SEAE ar trebui să stabilească structura organizaţională a acestuia şi să prevadă că planul de înfiinţare ar trebui să fie adoptat în cadrul bugetului Comisiei (cheltuieli administrative), ca parte a procedurii bugetare anuale, astfel încât serviciul să poată fi creat de o manieră structurată, ţinându-se seama de necesităţile confirmate;
   (g) crearea SEAE necesită ajustarea Acordului interinstituţional privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(6), aşa cum se prevede la punctul 4 şi în partea II, secţiunea G din acesta; ar trebui respectat cu stricteţe principiul repartizării cheltuielilor operaţionale şi a celor administrative (articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul financiar(7));
   (h) în cazul absenţei sale, VP/ÎR trebuie să decidă cine îl va înlocui, de la caz la caz şi în funcţie de natura sarcinilor care trebuie îndeplinite de fiecare dată;

8.   reaminteşte necesitatea unui acord cu Parlamentul în ceea ce priveşte viitoarele propuneri ale Comisiei de modificare a regulamentului financiar şi a statutului funcţionarilor; îşi reafirmă hotărârea de a-şi exercita pe deplin puterile bugetare în ceea ce priveşte aceste inovaţii instituţionale; subliniază faptul că toate aspectele legate de finanţarea SEAE trebuie să rămână în totalitate sub controlul autorităţii bugetare, în conformitate cu tratatele

9.   consideră că:

   (a) SEAE ar trebui să fie condus de un director general care răspunde în faţa VP/ÎR şi care să fie în măsură să-l reprezinte pe acesta din urmă în anumite situaţii;
   (b) SEAE ar trebui să fie împărţit în mai multe direcţii, responsabile fiecare de un domeniu important, din punct de vedere geostrategic, pentru relaţiile externe ale Uniunii, precum şi în alte direcţii, responsabile de chestiuni legate de politicile de securitate şi apărare, de gestionarea civilă a crizelor, de chestiuni multilaterale şi orizontale, inclusiv cele referitoare la drepturile omului şi aspectele administrative;
   (c) SEAE ar trebui să organizeze, în cadrul fiecărei direcţii, cooperarea unităţilor cu sediul la Bruxelles, care se ocupă de diferitele ţări, cu delegaţiile (ambasadele) Uniunii în ţările terţe;
   (d) nu ar trebui să existe o dublare a serviciilor externe în cadrul Consiliului şi al Consiliului European.

10.   ia act de faptul că, deşi delegaţiile UE în ţări terţe vor constitui o completare a reprezentanţelor diplomatice existente ale statelor membre, vor exista posibilităţi de a realiza câştiguri pe termen lung în domeniul eficienţei, deoarece viitoarea delegaţie UE ar putea prelua, în multe cazuri, activitatea serviciilor consulare şi s-ar putea ocupa de chestiunile legate de vizele Schengen;

11.   consideră că decizia privind organizarea şi funcţionarea SEAE ar trebui să precizeze, de asemenea, faptul că ambasadele Uniunii în ţările terţe trebuie, ori de câte ori este necesar şi în măsura resurselor disponibile, să acorde asistenţă logistică şi administrativă angajaţilor tuturor instituţiilor Uniunii;

12.   deşi delegaţiile Uniunii Europene vor fi o componentă a SEAE şi chiar dacă acestea ar trebui să primească instrucţiuni şi să fie supravegheate de VP/ÎR, iar din punct de vedere administrativ ar trebui să ţină de Comisie, solicită ca viitorul VP/ÎR să îşi ia angajamentul de a informa Comisia pentru afaceri externe şi Comisia pentru dezvoltare din cadrul Parlamentului cu privire la numirile pe care le face pentru posturi de conducere în cadrul SEAE şi de a fi de acord ca respectivele comisii să audieze persoanele desemnate, în cazul în care acestea decid să procedeze astfel; solicită, de asemenea, ca viitorul VP/ÎR să îşi ia angajamentul de a renegocia actualul acord- cadru(8) cu Parlamentul European, în special cu privire la accesul la informaţii cu caracter sensibil şi la alte aspecte relevante pentru o bună cooperare interinstituţională;

13.   propune să se examineze în ce măsură personalul diplomatic al Uniunii detaşat de la serviciile consulare naţionale ar putea prelua, în mod treptat, dacă este necesar, pe lângă însărcinările de natură politică şi diplomatică primite, responsabilităţi de natură consulară referitoare la resortisanţii ţărilor nemembre UE, precum şi la protecţia diplomatică şi consulară acordată cetăţenilor Uniunii în ţările terţe, în conformitate cu dispoziţiile articolului 20 din Tratatul CE; propune, în plus, să se examineze posibilităţile de cooperare între funcţionarii Parlamentului European şi cei ai SEAE;

14.   consideră că trebuie luate, în continuare, măsuri cu privire la formarea în materie de relaţii externe a funcţionarilor Uniunii; sugerează înfiinţarea unui colegiu diplomatic european care, în colaborare strânsă cu organismele competente din statele membre, să ofere funcţionarilor Uniunii şi celor ai statelor membre care urmează să aibă atribuţii în domeniul relaţiilor externe, o formare bazată pe programe armonizate în mod uniform, incluzând o formare adecvată în materie de proceduri consulare şi de legaţie, diplomaţie şi relaţii internaţionale, precum şi în materie de istorie şi funcţionare a Uniunii Europene;

15.   solicită VP/ÎR să elaboreze o propunere de decizie de organizare şi funcţionare a SEAE, ţinând seama de orientările prezentate în prezenta rezoluţie; îşi rezervă dreptul de a adopta o poziţie detaliată referitoare la propunerea respectivă, în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, în versiunea modificată de Tratatul de la Lisabona, şi să examineze aspectele financiare în cadrul procedurii bugetare; recomandă, cu toate acestea, să se ajungă la un acord politic cu Parlamentul European asupra tuturor aspectelor, încă din fazele de început, pentru a se evita risipirea unui timp preţios în controverse de natură politică referitoare la forma pe care urmează să o capete SEAE după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

16.   solicită Comisiei să accepte propunerea VP/ÎR numai atunci când aceasta va respecta, în linii mari, orientările stabilite în prezenta rezoluţie sau atunci când se va fi ajuns, prin contacte interinstituţionale, cu participarea Parlamentului European, la o altă soluţie de compromis;

17.   este hotărât să solicite vicepreşedintelui desemnat al viitoarei Comisii să ia o poziţie cu privire la problemele ridicate prin prezenta rezoluţie în cadrul audierii în faţa comisiei competente ce va avea loc ca parte a procedurii de numire a viitoarei Comisii;

18.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.

(1) JO C 184 E, 6.8.2009, p. 25.
(2) JO C 135, 7.5.2001, p. 69.
(3) JO C 53 E, 28.2.2002, p. 390.
(4) JO C 117 E, 18.5.2006, p. 232.
(5) De exemplu, articolul 6 din Decizia 1999/352/CE,CECO, Euratom din 28 aprilie 1999 de instituire a Oficiului European de Lupta Antifraudă (JO L 136, 31.5.1999, p. 20).
(6) Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară (JO C 139, 14.06.2006, p. 1).
(7) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (JO L 248, 16.9.2002, p. 1).
(8) Acordul-cadru privind relaţiile dintre Parlamentul European şi Comisie (JO C 121, 24.4.2001, p. 122).


Pregătirea reuniunii CET şi a Summitului UE/SUA (2 şi 3 noiembrie 2009)
PDF 339kWORD 106k
Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la viitorul Summit UE-SUA și reuniunea Consiliului Economic Transatlantic
P7_TA(2009)0058RC-B7-0095/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluția sa din 8 mai 2008 privind Consiliul Economic Transatlantic (CET)(1), Rezoluția sa din 5 iunie 2008 privind apropiata reuniune la nivel înalt UE-SUA(2) și Rezoluția sa din 26 martie 2009 privind situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA(3),

–   având în vedere concluziile Summitului UE-SUA de la Praga, din 5 aprilie 2009,

–   având în vedere raportul de evaluare adoptat la cea de a treia reuniune a CET din 12 decembrie 2008 și Declarația comună adoptată cu ocazia Dialogului transatlantic al legislatorilor desfăşurat în aprilie 2009 la Praga,

–   având în vedere raportul privind conflictul din Gaza, elaborat de misiunea de informare a Organizației Națiunilor Unite, condusă de Justice Goldstone, raport publicat la 15 septembrie 2009,

–   având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2009 privind viitorul acord internațional vizând punerea la dispoziția Departamentului Trezoreriei SUA a datelor de mesagerie referitoare la tranzacțiile financiare, în vederea prevenirii și combaterii terorismului și a finanțării acestuia(4),

–   având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2009 referitoare la Summitul G-20 de la Pittsburgh din 24 și 25 septembrie 2009(5),

–   având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât Uniunea Europeană salută atitudinea cooperantă a administrației SUA pe plan internațional și consolidarea relațiilor dintre UE și SUA, care constituie piatra de temelie a politicilor externe ale UE;

B.   întrucât UE și SUA au un rol strategic în ceea ce privește provocările economice mondiale, având în vedere că produsul lor intern brut (PIB) reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul mondial;

C.   întrucât UE și SUA au interese politice comune și o răspundere comună pe scena politică mondială pentru promovarea păcii, respectarea drepturilor omului, stabilitate, combaterea diverselor pericole și abordarea provocărilor mondiale, precum proliferarea nucleară, terorismul, schimbările climatice, securitatea energetică, dezvoltarea unor economii care produc emisii reduse de dioxid de carbon, eradicarea sărăciei și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM);

D.   întrucât este necesară continuarea activității CET pentru îndeplinirea, până în 2015, a obiectivului unei piețe transatlantice integrate, prin reducerea obstacolelor în calea liberului schimb, realizarea sa fiind un factor esențial pentru relansarea creșterii economice și pentru redresare;

E.   întrucât, în plus, este necesară o poziție comună de lider a UE-SUA în vederea realizării cu succes a Rundei de Dezvoltare de la Doha;

F.   întrucât este important ca rolul legislatorilor să se reflecte în mod corespunzător în procesul CET și ca prioritățile Parlamentului European să fie luate în considerare în mod adecvat;

G.   întrucât UE și SUA se vor confrunta cu o creștere a consumului mondial de energie și cu cerința punerii în practică a angajamentelor mondiale de combatere a schimbărilor climatice care vor fi convenite la Copenhaga, și întrucât noile standarde și măsuri care vizează creșterea eficienței energetice nu ar trebui să creeze noi obstacole în calea comerțului transatlantic și nici să reducă securitatea și siguranța materialelor fisionabile;

H.   întrucât instrumentele de politică externă prevăzute în Tratatul de la Lisabona vor permite UE să aibă un rol mai puternic și mai coerent pe scena internațională;

I.   întrucât criza economică și financiară s-a transformat rapid într-o criză a locurilor de muncă, cu efecte sociale grave și întrucât partenerii transatlantici au răspunderea comună de a aborda dimensiunea socială a crizei economice;

J.   întrucât studiile recente, precum "Transatlantic Trends 2009" ("Tendințe transatlantice 2009") realizat de German Marshall Fund, indică un sprijin popular fără precedent din partea cetățenilor UE pentru administrația SUA, şi întrucât aceasta reprezintă o bază pentru revigorarea relațiilor UE-SUA,

Summit-ul UE-SUA

1.   reafirmă că relațiile UE-SUA reprezintă parteneriatul strategic cel mai important pentru UE și insistă asupra importanței intensificării dialogului strategic între UE și administrația SUA, precum și a cooperării și a coordonării în ceea ce privește abordarea provocărilor mondiale și a conflictelor regionale; invită Comisia să prezinte, după summitul UE-SUA, o comunicare privind un parteneriat strategic UE-SUA;

2.   invită ambii parteneri să promoveze respectarea drepturilor omului la nivel mondial ca pe un element esențial al politicii lor; subliniază necesitatea unei coordonări intensive în domeniul diplomației preventive și al diplomației de criză; solicită administrației SUA să ratifice și să adere la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale; își reiterează apelul în favoarea abolirii pedepsei capitale; solicită administrației SUA să revină la aplicarea deplină a standardelor internaționale în privința statului de drept, să renunțe la toate măsurile extrajudiciare și să pună capăt impunității în cazurile de încălcare a drepturilor omului;

3.   consideră că este necesar ca ambii parteneri din cadrul Summit-ului UE-SUA să își asume rolul de lider în vederea punerii în aplicare a angajamentelor asumate la reuniunea G-20; solicită, prin urmare, coordonarea între pachetul de reforme al SUA în sectorul financiar și reformele legislative actuale ale UE, inclusiv în privința structurii de supraveghere financiară, și solicită celor doi parteneri să își întărească cooperarea în vederea modernizării FMI;

4.   subliniază importanța cooperării UE-SUA pentru a se ajunge la un acord la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP 15) de la Copenhaga în decembrie 2009, pe baza dovezilor științifice și cu o asistență internațională adecvată, pentru a finanța atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea în țările în curs de dezvoltare; îndeamnă Președinția UE să obțină, cu ocazia Summit-ului UE-SUA, un angajament ferm din partea SUA de respectare a obligațiilor internaționale post-Kyoto, precum și cooperarea SUA în vederea promovării legăturilor dintre sistemul de comercializare a cotelor de emisie al UE (EU ETS) și sistemele de comercializare regionale sau federale din SUA;

5.   insistă asupra faptului că Tratatul de la Lisabona va impune o consolidare a mecanismelor instituționale ale relațiilor UE-SUA, așa cum se subliniază în rezoluția sa din 26 martie 2009 menţionată anterior;

6.   invită UE și SUA să ajungă la un acord la apropiatul summit asupra unui parteneriat transatlantic consolidat care să vizeze provocările mondiale comune, în special în ceea ce privește neproliferarea și dezarmarea, combaterea terorismului, schimbările climatice, respectarea drepturilor omului, pandemiile și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; subliniază că, deși nu țările în curs de dezvoltare au provocat criza financiară și economică mondială, ele sunt în mod disproporționat afectate de aceasta;

7.   subliniază importanța NATO ca piatră de temelie a securității transatlantice; consideră că, în dialogul cu Rusia și statele membre ale OSCE care nu sunt membre ale UE, ar trebui abordate evoluțiile relevante din cadrul acestei structuri extinse de securitate, pentru a reînnoi consensul transatlantic cu privire la securitate; subliniază importanța PESA și valoarea pe care o poate oferi capacitatea europeană consolidată de apărare pentru întărirea securității transatlantice;

8.   salută, în acest context, decizia Federației Ruse și a SUA de a purta negocieri în vederea încheierii unui nou acord cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic, care să înlocuiască Tratatul de reducere a armelor strategice (START), ce expiră în decembrie 2009, precum și semnarea la Moscova, la 6 iulie 2009, de către președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev, a unei înțelegeri comune în vederea încheierii unui acord în continuarea START-1;

9.   salută declarația Președintelui SUA referitoare la intenția sa de a continua ratificarea Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare (CTBT); invită Consiliul să contribuie în mod pozitiv și dinamic, în cooperare strânsă cu SUA și Rusia, la pregătirile viitoarei Conferințe de revizuire a Tratatului de neproliferare, care va avea loc în 2010;

10.   subliniază că incertitudinile cu privire la natura programului nuclear iranian periclitează sistemul de neproliferare și stabilitatea în regiune și în lume; susține obiectivul de a se ajunge la o soluție pe calea negocierilor cu Iranul, pe baza dublei strategii a dialogului și a sancțiunilor, în coordonare cu alți membri ai Consiliului de Securitate și cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică;

11.   își exprimă preocuparea cu privire la recentele teste nucleare efectuate de Republica Populară Democrată Coreeană și la respingerea de către aceasta a Rezoluției nr. 1887 (2009) din 24 septembrie 2009 a Consiliului de Securitate al ONU; sprijină, cu toate acestea, ideea SUA de dialog bilateral inițiat în cadrul discuțiilor purtate de Grupul celor șase pentru a denucleariza Peninsula Coreeană;

12.   ia act de faptul că SUA a renunțat la planul inițial de a instala un scut antirachetă în Europa și ia act de noile sale planuri; solicită crearea unei noi arhitecturi globale de securitate, care să implice în special UE, SUA, Rusia și China;

13.   solicită ambilor parteneri să promoveze un dialog tripartit cu America Latină, o regiune care are aceeași viziune asupra democrației, drepturilor omului și principiului multilateralismului;

14.   reiterează importanța promovării de către ambii parteneri, într-un spirit de încredere și transparență, a unei abordări coordonate a politicilor fiecăruia față de Iran, Irak, Afganistan și Pakistan; îndeamnă UE, SUA, NATO și ONU să elaboreze un nou concept strategic comun care să integreze totalitatea angajamentelor internaționale și prin care toate statele vecine să fie invitate să participe la acest efort, în vederea atingerii stabilizării regionale;

15.   consideră că prima întrevedere dintre prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, și liderul palestinian Mahmoud Abbas, din 23 septembrie 2009, care a fost găzduită de Președintele Obama, nu a atins obiectivele ambițioase prevăzute; reafirmă faptul că succesul procesului de pace din Orientul Mijlociu reprezintă una dintre cele mai importante priorități ale UE și SUA și invită UE și SUA să promoveze în comun o intervenție activă a Cvartetului pentru găsirea unui teren comun de soluționare pașnică, în scopul ajungerii la o soluție care să prevadă existența a două state, dintre care un stat palestinian independent și viabil; invită participanții la summit să studieze posibilitățile de comunicare cu lumea arabă; face un apel pentru a se pune capăt situației umanitare extrem de dificile din fâșia Gaza; regretă faptul că Hamas contribuie la limitarea libertății persoanelor și a respectării drepturilor omului;

16.   speră că la summit cele două părți vor conveni că o încheiere cu succes a Rundei Doha ar trebui să includă măsuri de evitare a volatilității prețurilor produselor agricole și a crizei alimentare; invită liderii să nu piardă din vedere obiectivul de dezvoltare final al acestei runde și să își respecte angajamentul de a aloca cooperării pentru dezvoltare 0,7 % din PIB; subliniază necesitatea de a ține cont de recentele reforme ale Politicii Agricole Comune și speră ca Legea agriculturii din SUA să sufere ajustări asemănătoare; reamintește progresele realizate în raport cu anumite situații conflictuale din trecut, precum cele create de prezența unor hormoni în carnea de vită, tratarea cu clor a cărnii de pui și autorizarea anumitor produse modificate genetic; își exprimă încrederea că, printr-un dialog continuu, aspectele care vizează schimburile comerciale de produse agricole pot fi soluționate înainte de a fi prezentate organismelor de soluționare a litigiilor din cadrul OMC;

17.   ia act de ideea creării unui Consiliu Energetic Transatlantic; subliniază ferm că acesta ar trebui să se ocupe exclusiv de aspectele evidente de politică externă și de securitate din acest domeniu și că ar trebui integrat în viitor în Consiliul Politic Transatlantic, iar CET ar trebui să se ocupe de politica energetică generală;

18.   salută recenta includere a unui număr de șapte state membre în Programul de eliminare a vizelor; solicită SUA, cu toate acestea, să elimine vizele pentru întreaga UE și să trateze toți cetățenii Uniunii Europene în mod egal, pe baza unei reciprocități depline; critică prevederea introducerii unor taxe administrative pentru eliberarea autorizației prin sistemul electronic de autorizații de călătorie (SEAC) cetățenilor UE, considerând-o un regres, și solicită Comisiei să acorde prioritate acestei chestiuni în relațiile cu administrația SUA, incluzând și varianta impunerii reciprocității;

19.   invită SUA să permită punerea în aplicare completă și efectivă a acordului de primă etapă UE-SUA în domeniul aviației și a acordului UE-SUA în domeniul siguranței aeriene; reamintește atât Comisiei Europene, cât și autorităților SUA că, în cazul în care nu se încheie un acord pentru a doua etapă, unele state membre ar putea anula acordul pentru prima etapă; invită SUA să evite orice măsuri care subminează consolidarea cooperării, cum ar fi cele privind centrele de reparații din străinătate, derogările de la normele antitrust și cetățenia transportatorilor aerieni, menționate în Rezoluția 915 a Camerei Reprezentanților;

Reuniunea Consiliului Economic Transatlantic și consolidarea CET

20.   subliniază faptul că un parteneriat transatlantic mai strâns în vederea realizării unei piețe transatlantice până în 2015, pe baza principiului unei economii sociale de piață, este un instrument vital pentru modelarea procesului de globalizare și pentru soluționarea crizelor economice și sociale mondiale; subliniază că numeroase bariere netarifare în calea comerțului și a investițiilor pe care CET este chemat să le înlăture își au originea în eforturile conștiente ale organismelor legislative de a favoriza realizarea obiectivelor sociale, de sănătate, culturale și de mediu, și ca atare nu trebuie eliminate fără adoptarea unor reglementări corespunzătoare;

21.   solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs detaliată a obstacolelor pentru atingerea acestui obiectiv; reamintește studiul pe care Parlamentul l-a autorizat și finanțat în bugetul său 2007; se întreabă de ce niciunul dintre aceste documente nu a fost prezentat de Comisie până acum, în pofida solicitărilor repetate adresate de Parlamentul în acest sens; stabilește data de 15 noiembrie 2009 ca dată finală pentru prezentarea acestora spre publicare;

22.   consideră că cooperarea transatlantică privind eficiența energetică și tehnologiile privind energia (inclusiv "energia verde") și privind ariile de reglementare în domeniul energetic poate fi tratată în cadrul CET; insistă ca cooperarea transatlantică privind securitatea energetică să constituie unul dintre aspectele centrale ce urmează să fie abordate periodic în cadrul Consiliului Politic Transatlantic (CPT), a cărui creare a fost propusă de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2009;

23.   consideră că este necesară o creștere a responsabilității, transparenței și previzibilității cooperării economice transatlantice, iar calendarele reuniunilor, ordinile de zi, foile de parcurs și rapoartele privind progresele înregistrate ar trebui să fie publicate periodic și afișate fără întârziere pe un site internet; propune organizarea unei dezbateri anuale pentru evaluarea progresului înregistrat în domeniile discutate în cadrul CET, precum și a structurii acestuia;

24.   consideră, cu toate acestea, că CET nu ar trebui să neglijeze impactul asupra activităților comerciale pe care acțiunile întreprinse de către guverne îl au, în acest context, în chestiuni privind standardele de protecție a vieții private și a datelor, specificațiile biometrice, securitatea aeriană, documentele de călătorie și schimbul de informații privind pasagerii;

25.   solicită autorităților SUA și Comisiei să intensifice ritmul negocierilor pentru a găsi soluții echilibrate pentru, printre altele, exigențele securității aeriene și protecția datelor în domeniul registrului nominal al pasagerilor (RNP), pentru revizuirea controalelor de securitate la aeroporturi și pentru integrarea mai eficientă în negocierile de la Copenhaga și în acordurile OACI a măsurilor de reducere a impactul aviației transatlantice și internaționale asupra schimbărilor climatice;

Rolul Dialogului transatlantic al legislatorilor (DTL) în cadrul CET

26.   reafirmă invitația pe care a adresat-o liderilor Uniunii Europene și ai SUA, precum și co-președinților CET, de a ține seama de rolul crucial al legislatorilor pentru succesul CET; îi îndeamnă să implice în totalitate și în mod direct reprezentanții DTL în cadrul CET, deoarece legislatorii împart cu ramurile lor executive responsabilitatea pentru punerea în execuție și supravegherea a numeroase decizii ale CET;

27.   consideră că este esențial să se garanteze că în Dialogul legislatorilor și în procesul CET sunt atrași cei mai potriviți membri ai Congresului și ai Parlamentului European, pentru ca legislația să nu aibă consecințe nedorite asupra comerțului și investițiilor transatlantice; speră ca noul acord să poată transforma actualul DTL într-o adunare transatlantică interparlamentară, în urma recomandărilor făcute de Parlament în rezoluția sa din 26 martie 2009 menţionată anterior;

CET și criza economică și financiară

28.   salută faptul că CET consultă o serie de părți interesate, inclusiv reprezentanți din sectorul afacerilor, și solicită acordarea unui rol similar reprezentanților mișcării sindicale din ambele părți ale Atlanticului, pentru a include pe deplin dimensiunea socială; solicită ca președinții Dialogului transatlantic pentru muncă și al viitorului Dialog transatlantic pentru energie să fie incluși în grupul de consilieri; consideră, însă, că rolul consultativ al acestora trebuie diferențiat de cel legislativ al Congresului SUA și al Parlamentului European;

29.   subliniază rolul jucat de CET în promovarea și asigurarea unei reacții la criză coordonate UE - SUA în materie de reglementare, în special în ceea ce privește fondurile de investiții alternative, infrastructura pieței financiare (în special în cazul piețelor de instrumente financiare derivate necotate la bursă), cerințele de capital, paradisurile fiscale și soluționarea insolvenței transfrontaliere; solicită CET să analizeze gradul de coordonare și cele mai bune practici în materie de politică de remunerare a instituțiilor financiare, asigurându-se că remunerarea se bazează pe rezultatele pe termen lung, reducând astfel nivelul de expunere la riscuri;

30.   subliniază faptul că criza creditelor nu s-a încheiat; subliniază, în această privință, că sunt absolut necesare politici macroeconomice coordonate pentru a realiza o redresare economică globală durabilă și pentru a stopa creșterea ratei șomajului;

31.   solicită CET să insiste pe lângă autoritățile SUA pentru ca acestea să ia în considerare, în implementarea cadrului Basel II, modificările aduse directivelor UE referitoare la cerințele de capital; salută propunerea administrației SUA de a reglementa toate instrumentele financiare derivate extrabursiere, precum și activitatea în vederea înființării unei case centrale de compensare pentru produse structurate complexe și invită CET să examineze modul de a promova o abordare coordonată în ceea ce privește tratamentul diferitelor categorii de active și de societăți, precum și echivalența infrastructurilor;

32.   invită CET să se asigure că autoritățile SUA vor lua în considerare propunerea de directivă a UE privind administratorii fondurilor de investiții alternative (Directiva AFIA) atunci când reglementează astfel de instrumente, pentru a evita arbitrajul de reglementare;

33.   solicită CET să abordeze problema "instituțiilor prea mari pentru a falimenta" și sprijină propunerile G20 de creare a unor planuri de urgență pentru instituțiile transfrontaliere importante din punct de vedere sistemic; consideră că instituțiile financiare importante din punct de vedere sistemic ar putea să facă obiectul unor cerințe mai stricte privind publicarea informațiilor, cum ar fi impunerea unor limite în ceea ce privește confidențialitatea comercială, în același mod în care întreprinderile care dețin o poziție dominantă pot intra sub incidența politicii UE în domeniul concurenței;

34.   sprijină solicitarea adresată de G-20 de a accelera convergența standardelor de contabilitate; îndeamnă CET să invite Comitetul de Standarde Financiare şi Contabile (FASB) și Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB) să adopte un singur set de standarde de contabilitate globale de înaltă calitate și să își finalizeze proiectul de convergență până în iunie 2011; subliniază faptul că IASB ar trebui să își continue reformele în materie de guvernanță;

35.   îndeamnă CET să insiste ca autoritățile SUA să își respecte foaia de parcurs ce vizează ca utilizatorii interni din SUA să aplice standardele internaționale de raportare financiară (IFRS); reamintește solicitarea sa ca SEC să recunoască IFRS ca fiind echivalente cu Principiile de Contabilitate General Acceptate (GAAP) din SUA, astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană și până la luarea deciziei prin care se cere utilizatorilor din SUA să aplice IFRS; îndeamnă CET să promoveze elaborarea unei situații defalcate pe țări în ceea ce privește rapoartele pentru grupurile multinaționale;

36.   speră ca CET să solicite schimbări în ceea ce privește monitorizarea sectorului asigurărilor în SUA pentru ca UE să poată recunoaște regimul de monitorizare a sectorului asigurărilor ca echivalent în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Directiva Solvabilitate II; consideră că inițiativa de înființare a unui Birou național de asigurări ar îmbunătăți cooperarea UE - SUA; invită CET să se asigure că autoritățile din SUA vor face progrese în ceea ce privește monitorizarea sectorului asigurărilor la nivel federal separând, dacă este necesar, aspectele fiscale și de altă natură, de monitorizarea în sine;

37.   salută extinderea Forumului mondial al transparenței și schimbului de informații (GFTEI) și consideră că este încurajator că toate cele 87 de țări ale GFTEI au căzut de acord să adopte standardul OCDE privind partajarea informațiilor fiscale; îndeamnă CET să se asigure că UE și SUA fac dovada capacității de a fi lideri la nivel mondial împreună, garantând că stimulentele necesare, inclusiv sancțiunile, sunt puse în aplicare până în martie 2010, precum și să implementeze rapid, cu implicarea tuturor părților, un program de evaluare inter pares în vederea aprecierii progreselor realizate, însă consideră că acest cadru trebuie consolidat în vederea combaterii evaziunii și fraudei fiscale; subliniază că informarea automată ar trebui să fie norma în ceea ce privește toate aspectele fiscale transnaționale;

38.   consideră că schimburile de bune practici în materie de Responsabilitatea sociala a întreprinderilor (RSI) între SUA și UE vor avea un impact semnificativ asupra atitudinii întreprinderilor față de RSI și asupra angajamentului lor pozitiv în ceea ce privește aspectele sociale și de mediu; consideră că cooperarea în materie de reglementare ar trebui să țină seama de consolidarea cadrului de reglementare al UE în privința "Directivei privind cerințele de capital", în special în ceea ce privește politicile de remunerare din sectorul serviciilor financiare;

39.   salută concluziile la care au ajuns liderii G-20;

CET și proprietatea intelectuală

40.   solicită CET ca la următoarea sa reuniune să promoveze o cooperare transatlantică strategică privind protejarea proprietății intelectuale, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și civile ale cetățenilor; subliniază faptul că extinderea tehnologiilor nu trebuie să denatureze sistemul de protejare a proprietății intelectuale, care garantează capacitatea de a-și asuma riscuri financiare și comerciale inerente procesului de inovare;

41.   reamintește CET că societatea informațională este un pilon extrem de important în spațiul economic transatlantic, bazată pe accesul la cunoștințe și pe un nou model de protecție și partajare a conținutului digital, cu respectarea principiului proporționalității;

CET și protecția consumatorilor

42.   invită CET să promoveze acțiuni comune pentru a se asigura că țările terțe, în special China, își ridică nivelul standardelor de producție, astfel încât să respecte cerințele în materie de siguranță ale UE/SUA, în special pentru jucării și pentru a garanta aplicarea strictă, de ambele părți ale Atlanticului, a legislației în materie de siguranță a produselor, în special a jucăriilor, precum și inspecții naționale mai ferme;

43.   invită Comisia să dezvolte în cadrul CET mecanisme transfrontaliere de cooperare mai puternice și mai eficiente în materie de aplicare a legii, având drept obiectiv conectarea sistemului de alertă al UE "RAPEX" pentru produsele de consum care reprezintă un risc grav pentru consumatori cu sistemul de alertă al comisiei SUA pentru siguranța produselor de consum și de a integra activitățile Rețelei CPC (de cooperare în domeniul protecției consumatorilor) cu cele ale autorităților SUA;

44.   propune ca CET să sprijine adoptarea unui instrument de cooperare obligatoriu din punct de vedere juridic care să structureze și să faciliteze schimbul de informații legate de siguranța produselor și elaborarea unui program comun de acțiuni de cooperare;

45.   solicită Comisiei să își intensifice activitatea, având în vedere viitoarea reuniune a CET și a summitului UE-SUA, în ceea ce privește un mult amânat Acord bilateral de cooperare în domeniul aplicării legii extinzându-și în SUA activitățile de asigurare a respectării legilor în cadrul Regulamentului UE privind cooperarea în domeniul protecției consumatorilor(6) și al legii similare din SUA (US Safe Web Act);

46.   invită Comisia să colaboreze cu omologii din SUA pentru a permite CET să examineze modalitățile de îmbunătățire a protecției consumatorilor, acordând atenția cuvenită drepturilor consumatorilor în materie de conținut digital, precum și modalitățile de colaborare privind normele pentru produsele defectuoase;

Chestiuni comerciale și vamale bilaterale, supravegherea pieței și securitatea schimburilor comerciale

47.   invită CET să promoveze cooperarea între autoritățile vamale și de supraveghere a pieței din UE și SUA pentru a împiedica produsele periculoase, în special jucăriile periculoase, să ajungă la consumatori;

48.   invită CET să facă publice preocupările UE referitoare la măsura legislativă unilaterală a SUA în ceea ce privește scanarea completă a containerelor maritime având ca destinație SUA, măsură adoptată de Congresul SUA; consideră că CET ar putea organiza în mod util seminare referitoare la problema scanării complete la Bruxelles și Washington, pentru a încuraja o înțelegere mai aprofundată între legislatorii din SUA și UE și pentru a promova o soluționare rapidă și avantajoasă pentru ambele părți a acestei probleme; invită Comisia să evalueze, în vederea viitoarei reuniuni a CET, eventualele costuri generate de această măsură pentru întreprinderi și economia UE, precum și eventualul impact asupra operațiunilor vamale;

49.   este hotărât să îi solicite în continuare legislativului SUA - și invită Comisia să facă acest lucru în cadrul CET - să își reanalizeze poziția în ceea ce privește obligația de scanare completă a containerelor, precum și să dezvolte o cooperare cu SUA bazată pe gestionarea riscurilor, inclusiv recunoașterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial dintre UE și SUA, în conformitate cu cadrul de standarde SAFE al Organizației Mondiale a Vămilor;

Recunoașterea reciprocă și standardizarea

50.   invită Comisia să urmărească adoptarea formală de proceduri pentru recunoașterea reciprocă a declarațiilor de conformitate pentru produsele ce fac obiectul unor testări obligatorii efectuate de terți, îndeosebi pentru echipamentul electric și produsele de informatică și telecomunicații și să insiste în privința recunoașterii reciproce a unităților de măsură legale, în special pentru acceptarea etichetării exclusive în sistem metric a produselor UE exportate în SUA, să analizeze standardizarea împreună cu autoritățile SUA, să organizeze mese rotunde pe tema standardelor, axate pe soluții inovatoare, și să se coordoneze pe plan internațional;

Probleme legate de sănătatea publică și de mediu

51.   consideră că este deosebit de important să aibă loc un dialog în cadrul CET cu privire la alimentele noi și la utilizarea noilor tehnologii în producția alimentară; subliniază preocupările cu privire la utilizarea clonării în creșterea animalelor;

52.   salută faptul că guvernul SUA a recunoscut necesitatea de a modifica Legea privind controlul substanțelor toxice (Toxic Substances Control Act - TSCA); invită UE și SUA să coopereze pentru a stabili un sistem de reglementare în SUA care să asigure un nivel de protecție compatibil cu REACH;

Domeniul energetic, al industriei și al științei

53.   invită la cooperare în cadrul CET cu privire la toate aspectele care afectează mediul de reglementare al industriilor, urmând abordarea propusă în inițiativa UE "Small Business Act", respectiv de "a gândi mai întâi la scară mică" atunci când se elaborează legislația cu impact transatlantic;

54.   încurajează CET să promoveze cooperarea în scopul unei strategii energetice comune, care să sprijine diversificarea și să favorizeze o economie eficientă din punct de vedere ecologic, pentru a crește siguranța aprovizionării și încurajează CET să contribuie la elaborarea unor criterii de sustenabilitate convergente pentru biocombustibili;

55.   îndeamnă CET să stimuleze cooperarea în domeniul cercetării pentru a exploata în mod mai eficient potențialul Acordului extins de cooperare științifică și tehnologică UE – SUA;

Comerțul internațional

56.   consideră că accesul la piețele țărilor terțe reprezintă un motiv de preocupare și un punct de interes comun al UE și SUA; își exprimă convingerea că CET poate juca un rol important în promovarea unei abordări comune a UE și SUA în ceea ce privește relațiile comerciale ale acestora cu țările terțe; solicită CET să vizeze o abordare comună a SUA și UE referitoare la noile acorduri de liber schimb cu scopul de a armoniza acordurile de acest tip, incluzând standarde sociale și de mediu;

57.   solicită CET să abordeze cadrul legal și standardele tehnice pentru a clarifica condițiile juridice și, în acest context, să aibă în vedere aspectele legate de contracte, taxe vamale și securitate juridică în SUA;

Cooperare în domeniul judiciar și polițienesc; vizele

58.   speră că reuniunea la nivel ministerial UE-SUA, prevăzută să aibă loc la 28 octombrie 2009, la Washington DC, va adopta o declarație comună privind cooperarea în domeniul judiciar și polițienesc, incluzând în special securitatea informatică;

59.   își reafirmă hotărârea de a combate terorismul și convingerea fermă că este necesară găsirea unui echilibru între măsurile de securitate și protecția libertăților civile și a drepturilor fundamentale, asigurând, în același timp, respectarea absolută a vieții private și a protecției datelor; reafirmă faptul că necesitatea și proporționalitatea reprezintă principii-cheie, fără de care lupta împotriva terorismului nu va fi niciodată eficientă;

60.   consideră că un cadru juridic și politic sănătos este necesar pentru o cooperare strânsă între UE și SUA în chestiuni legate de justiție, libertate și securitate și că un parteneriat mai puternic care să implice dimensiunea parlamentară și democratică este esențial pentru a aborda eficient provocările comune, precum lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, într-o mod care să respecte drepturile fundamentale și statul de drept, cooperarea judiciară în materie penală și cooperarea polițienească, gestionarea migrației și protejarea dreptului de a cere azil, precum și promovarea circulației fără vize între cele două regiuni a tuturor cetățenilor de bună credință;

61.   reamintește, în acest sens, faptul că Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept și că toate transferurile de date europene cu caracter personal către țări terțe în scopuri de securitate trebuie să respecte atât garanțiile procedurale și drepturile de apărare, cât și legislația referitoare la protecția datelor la nivel național și european;

62.   reamintește că, în cadrul transatlantic al acordului UE - SUA privind asistența juridică, acord ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, articolul 4 prevede accesul la date financiare specifice, pe baza unei solicitări adresate autorităților naționale, ceea ce poate constitui o bază juridică mai solidă pentru transferul datelor SWIFT decât acordul interimar propus;

63.   ia act de faptul că se află în curs de negociere un acord interimar privind transferul unor astfel de date între UE și SUA, în care se stabilește o perioadă de validitate intermediară printr-o clauză de caducitate nu mai mare de 12 luni, și de faptul că un nou acord, negociat fără a aduce prejudicii procedurii care va fi respectată în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, va trebui să implice în mod deplin Parlamentul European și parlamentele naționale și să respecte condițiile stabilite la punctul 3 din Rezoluția sa din 17 septembrie 2009 menţionată anterior;

o
o   o

64.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Congresului Statelor Unite ale Americii, copreședinților Dialogului transatlantic al legislatorilor, copreședinților Consiliului Economic Transatlantic, precum și secretariatului acestuia.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2008)0192.
(2) Texte adoptate, P6_TA(2008)0256.
(3) Texte adoptate, P6_TA(2009)0193.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2009)0016.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2009)0028.
(6) Regulamentul (CE) nr.2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (JO L 364, 9.12.2004, p. 1).


Situaţia din Guineea
PDF 262kWORD 51k
Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la situația din Guineea
P7_TA(2009)0059RC-B7-0102/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere comunicatul emis la 13 octombrie 2009 de Grupul Internațional de Contact pentru Guineea (GIC-G) la Abuja (Nigeria),

–   având în vedere instabilitatea prelungită care predomină în regiunea râului Mano și traumatizează populația locală,

–   având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la Guineea,

–   având în vedere declarația Președinției în numele Uniunii Europene din 29 septembrie 2009, cu privire la violenţele comise la Conakry (Republica Guineea),

–   având în vedere dezbaterea desfășurată în cadrul Parlamentului la 7 octombrie 2009,

–   având în vedere articolul 122 din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât, la 23 decembrie 2008, puterea a fost acaparată de către o juntă militară condusă de căpitanul Dadis Camara, în urma decesului Președintelui Lansana Conté;

B.   întrucât reprimarea unei demonstrații pașnice a opoziției, organizată la 28 septembrie 2009, dată la care se comemorează referendumul în urma căruia această țară și-a obținut independența, s-a soldat cu un număr de pierderi de vieți omenești estimat, potrivit diferitelor surse, între o sută și două sute de morţi (în condițiile în care militarii au recuperat numeroase corpuri neînsuflețite cu scopul de a împiedica ținerea unei evidențe a victimelor, nepermițând familiilor să-și plângă morții), precum și cu cel puțin o mie de răniți prin împușcare sau eviscerare cu baioneta, înregistrându-se totodată numeroase cazuri de viol;

C.   întrucât unii lideri ai opoziției au fost bătuți, răniți și arestați, jurnaliștii care au avut o atitudine critică la adresa puterii sunt urmăriți, iar acțiunile juntei generează un risc real de conflict etnic;

D.   întrucât, potrivit mărturiilor macabre, soldații s-ar fi servit de patul puștii, respectiv de baionete, pentru a comite violuri împotriva unor femei, în timp ce alte femei ar fi fost dezbrăcate în public și private de demnitate, fiind ulterior umilite și violate în public de către forțele de securitate;

E.   întrucât actele de violență împotriva femeilor constituie crime de război și crime împotriva umanității, iar autorii unor astfel de acte ar trebui aduși în fața justiției, astfel încât să se pună capăt impunității de care beneficiază;

F.   întrucât, în temeiul articolelor 8 și 9 din Acordul de la Cotonou, printre semnatarii căruia se numără și Guineea, această țară este obligată să respecte drepturile omului și democrația;

G.   întrucât, la 27 iulie 2009, a fost adoptată o "foaie de parcurs" în conformitate cu articolul 96 din Acordul de la Cotonou, cu scopul de a asigura tranziția democratică;

H.   întrucât membrii juntei, proveniți din rândurile Partidului Consiliului Național pentru Democrație și Dezvoltare, s-au angajat anterior să organizeze alegeri libere în cel mai scurt timp posibil și să nu candideze la aceste alegeri;

I.   întrucât procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) tocmai a deschis o anchetă preliminară privind situația din Guineea cu scopul de a stabili dacă au fost săvârșite crime care se încadrează în sfera de competență a CPI;

J.   întrucât recurgerea într-un mod iresponsabil la forțele armate pentru a reprima acțiunile populației discreditează capacitatea juntei militare de a organiza tranziția spre democrație a acestei țări, prin intermediul alegerilor libere și echitabile;

K.   întrucât Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane (CESVA) și Uniunea Africană au luat poziție față de aceste evenimente, iar Președintele Republicii Burkina Fasso, Blaise Compaoré, a fost numit "mediator";

L.   întrucât Grupul Internațional de Contact pentru Guineea (GIC-G), constituit din diplomați de la CESVA, Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Africană și Uniunea Europeană, precum și din reprezentanți ai organizațiilor internaționale de supraveghere a situației drepturilor omului s-a deplasat în Guineea și a prezentat un raport cu privire la această vizită;

M.   întrucât Uniunea Europeană și Guineea au semnat în decembrie 2008(1) un acord de parteneriat în sectorul pescuitului, cu câteva zile înaintea loviturii de stat care i-a permis căpitanului Dadis Camara să preia puterea, prima plată efectuată în temeiul acordului fiind prevăzută la 30 noiembrie 2009;

N.   întrucât ultimatumul prin care Uniunea Africană îi ordonează căpitanului Dadis Camara să-și reitereze angajamentul de a nu se prezenta la viitoarele alegeri prezidențiale a expirat;

O.   întrucât CESVA a lansat un apel prin care îndeamnă comunitatea internațională să trimită în Guineea o forță neutră pentru a apăra populația și opozanții, iar GIC-G a lansat, la rândul său, un apel la instituirea unui embargo total asupra armelor având drept destinație Guineea;

P.   întrucât resursele minerale importante de pe teritoriul guineean oferă perspective de dezvoltare; întrucât, potrivit clasamentului întocmit de Transparency International, Guineea figurează printre cele mai corupte țări africane,

1.   condamnă represaliile sângeroase și criminale întreprinse împotriva manifestanților neînarmați și prezintă condoleanțe familiilor victimelor;

2.   condamnă toate actele de violență sexuală la care au fost supuse femeile și fetele, solicită acordarea de asistență medicală și psihologică victimelor violurilor și invită Comisia să lanseze de urgență programe specifice pentru readaptarea femeilor victime ale violenței din Guineea;

3.   salută comunicatul emis de GIC-G la încheierea reuniunii consacrate crizei guineene, reuniune care s-a desfășurat la 12 octombrie 2009 la Abuja şi prin care i se cere juntei militare "să elibereze toate persoanele deținute în mod arbitrar, în special pe cele aflate în detenție ca urmare a evenimentelor de la 28 septembrie 2009" la Conakry și i se ordonă să creeze, până sâmbătă, 17 octombrie 2009, condițiile necesare excluderii membrilor acestei junte de la alegerile prezidențiale prevăzute în ianuarie 2010;

4.   salută instituirea de către Naţiunile Unite a unei comisii internaționale de anchetă independente, însărcinată să stabilească cine poartă răspunderea pentru acest masacru și deschiderea unei anchete preliminare de către CPI prin care aceasta urmărește să pună capăt impunității de care beneficiază în prezent responsabilii;

5.   solicită luarea tuturor măsurilor de natură să garanteze securitatea martorilor și a familiilor victimelor care vor fi audiate de comisia internațională de anchetă;

6.   solicită juntei aflate la putere să respecte drepturile la libertatea de opinie, exprimare și asociere, în special dreptul la adunare pașnică, astfel cum sunt garantate de Declarația Universală a Drepturilor Omului;

7.   consideră că doar un guvern numit în urma unor alegeri libere și echitabile este legitim și capabil să reprezinte interesele țării pe termen lung;

8.   dorește să fie numit un guvern de tranziție, care să integreze principalele partide de opoziție și să fie însărcinat să pregătească alegerile prezidențiale și legislative;

9.   solicită Consiliului să ia "măsurile corespunzătoare" prevăzute de articolul 96 din Acordul de la Cotonou și să analizeze posibilitățile de a răspunde solicitării CESVA prin organizarea unei misiuni de susținere a unei forțe africane de protecție a populației pentru a pune la dispoziția acestei forțe mijloacele necesare îndeplinirii misiunii sale, precum și a unei misiuni civile pe un termen mai îndelungat pentru a contribui la organizarea forțelor de securitate;

10.   invită Uniunea Africană să instituie, în colaborare cu CESVA, sancțiuni severe împotriva personalului juntei militare și să organizeze în paralel un dialog național în cadrul unei comisii "de restabilire a adevărului și de reconciliere";

11.   invită toate statele, în conformitate cu poziţia GIC-G, să-și suspende livrările de arme și muniții destinate armatei și forțelor de poliție, precum și de orice alte echipamente care ar putea fi utilizate de forțele de securitate guineene pentru a comite încălcări ale drepturilor omului;

12.   regretă faptul că întreprinderile chineze, atât de stat, cât și private, care investesc în Guineea manifestă practic indiferență față de drepturile fundamentale ale cetățenilor acestei țări;

13.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului și Comisiei Europene, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, instanțelor Uniunii Africane și ale CESVA, precum și juntei aflate la putere în Republica Guineea.

(1) Protocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute în Acordul încheiat între Comunitatea Europeană și Republica Guineea privind pescuitul în largul coastei Guineei, pentru perioada 1 ianuarie 2009 la 31 decembrie 2012 (JO L 156 din 19.6.2009, p. 40).


Iran
PDF 210kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la Iran
P7_TA(2009)0060RC-B7-0104/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Iran, în special cele legate de drepturile omului,

–   având în vedere declarațiile Președinției UE, Înaltului Reprezentant pentru PESC, Miniștrilor de Externe din UE, șefilor de stat și de guvern din statele G8, Consiliului European și Președintelui Parlamentului European referitoare la reprimarea demonstrațiilor din cursul revoltei postelectorale din Iran din iunie 2009,

–   având în vedere Raportul Secretarului General al ONU din 23 septembrie 2009 cu privire la situația drepturilor omului în Republica Islamică Iran,

–   având în vedere declarația Președintelui Parlamentului European din 9 octombrie 2009, care reiterează angajamentul Parlamentului în ceea ce privește abolirea în întreaga lume a pedepsei cu moartea și denunță în special pedeapsa capitală pentru infracțiunile săvârșite de tineri și execuțiile iminente din Iran,

–   având în vedere declarația Președinției UE din 13 octombrie 2009 referitoare la execuția în Iran a lui Behnoud Shojaee,

–   având în vedere declarația Președinției UE din 20 septembrie 2009, care condamnă faptul că Președintele Mahmoud Ahmadinejad a negat în mod repetat holocaustul și dreptul la existență al statului Israel,

–   având în vedere declarația Președinției UE din 18 octombrie 2009, care condamnă atentatul sinucigaș din provincia Sistan-Balucistan din Iran, care a provocat moartea a cel puțin 42 de persoane,

–   având în vedere Rezoluțiile 62/149 din 18 decembrie 2007 şi 63/168 din 18 decembrie 2008 ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, privind moratoriul asupra pedepsei cu moartea,

–   având în vedere Convenția internațională asupra drepturilor civile și politice (CIDCP), Convenția internațională asupra drepturilor economice, sociale și culturale (CIDESC), Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială și Convenția asupra drepturilor copilului, la care Republica Islamică Iran este parte,

–   având în vedere articolul 122 din Regulamentul de procedură,

A.   întrucât situația generală a drepturilor omului din Iran a continuat să se deterioreze, mai ales după alegerile prezidențiale din iunie 2009;

B.   întrucât Iranul este țara cu cel mai mare număr de execuții după China, numărul acestora crescând de patru ori de la venirea la putere a Președintelui Mahmoud Ahmedinejad în 2005 și întrucât Iranul se distinge în mod regretabil prin faptul că rămâne singura țară din lume care mai procedează încă la executarea delincvenților tineri; întrucât, conform rapoartelor avocaților care pledează pentru apărarea drepturilor omului, în Iran există cel puțin 140 de delincvenți minori care își așteaptă pedeapsa cu moartea;

C.   întrucât, la 11 octombrie 2009, Behnoud Shojaee a fost spânzurat în ciuda apelurilor insistente de a fi lăsat în viaţă, lansate la nivel național și internațional, fiind al treilea delincvent tânăr executat în Republica Islamică Iran de la începutul anului 2009, după Delara Darabi și Molla Gol Hassan, și întrucât delincvenții Safar Angooti și Abbas Hosseini riscă să fie executați iminent;

D.   întrucât tortura și maltratarea prizonierilor, privarea de somn, detenția în izolare, detenția clandestină, aplicarea unor tratamente crude, inumane și degradante, alături de impunitatea funcționarilor, continuă să fie, toate, larg răspândite;

E.   întrucât reprimarea violentă a oponenților politici, a activiștilor pentru drepturile omului, a ziariștilor, profesorilor, intelectualilor, cadrelor universitare, homosexualilor, femeilor, studenților, sindicaliștilor, precum și a persoanelor aparținând minorităților religioase, etnice, lingvistice s-a intensificat;

F.   întrucât șapte lideri religioși Baha'i continuă să se afle în închisoare, fiind reținuți exclusiv pe baza credinței lor;

G.   întrucât la 4 august 2009 Președintele Mahmoud Ahmadinejad a primit oficial investitura pentru un al doilea mandat, după ce a fost declarat învingător la alegerile din 12 iunie 2009, deși rivalii săi electorali, Mir-Hossein Mousavi și Mehdi Karrubi, precum și numeroși observatori, au acuzat autoritățile de falsificarea pe scară largă a rezultatelor alegerilor;

H.   întrucât, în săptămânile și lunile care au urmat, zeci de mii de protestatari au coborât în stradă; întrucât aproximativ 150 de persoane și-au pierdut viața și au fost arestați peste o mie de demonstranți;

I.   întrucât, conform relatărilor, sunt în curs de desfășurare procese colective ale unui număr de 140 de susținători ai opoziției, inclusiv ale unor reformiști proeminenți și activiști acuzați de delicte mergând de la revoltă până la spionaj și tentativă de răsturnare a conducătorilor iranieni;

J.   întrucât patru persoane au fost condamnate la moarte în legătură cu protestele, deși se aflau în închisoare din aprilie, cu mult înainte de demonstrațiile postelectorale;

K.   întrucât, conform rapoartelor organizațiilor pentru drepturile omului, zeci de reporteri, fotografi și bloggeri au părăsit Iranul sau încearcă să fugă din țară, mii și-au pierdut locurile de muncă, numeroase ziare au fost închise de autorități în cursul ultimelor săptămâni și 19 jurnaliști și cinci bloggeri sunt încă reținuți, după cum se relatează, de autoritățile iraniene,

1.   își exprimă profunda îndoială cu privire la exactitatea rezultatelor electorale care au condus la investirea Președintelui Mahmoud Ahmedinejad pentru un al doilea mandat, în ciuda indiciilor serioase care semnalează o fraudă electorală pe scară largă și consideră că credibilitatea președintelui iranian este grav subminată;

2.   omagiază curajul tuturor bărbaților și femeilor iraniene care își apără libertățile fundamentale și principiile democratice și își exprimă dorința de a trăi într-o societate lipsită de represiune și intimidări; omagiază în special femeile iraniene, care au avut un rol primordial în cursul demonstrațiilor postelectorale din iunie, în special pe Neda Agha Soltan, care a devenit simbolul represiunii brutale, și lui Shadi Sadr, activistă a drepturilor omului, arestată la 15 iulie 2009 pentru a fi vorbit în public despre încălcările drepturilor omului comise în închisori asupra deținuților în urma disputatelor alegeri prezidențiale din Iran;

3.   condamnă folosirea pe scară largă și excesivă a forței, arestările arbitrare și cazurile de presupusă tortură din cursul reprimării protestelor legate de disputatele alegeri prezidențiale iraniene; cere guvernului iranian să respecte drepturile civile și politice fundamentale, în special libertatea de exprimare, și să elibereze necondiționat toți demonstranții pașnici, precum și pe cei arestați în contextul mai larg al recentelor revolte, indiferent că aceștia sunt studenți, cadre universitare, militanți, jurnaliști sau activiști ai drepturilor omului;

4.   solicită autorităților iraniene să permită accesul Comitetului Internațional al Crucii Roșii la toți deținuții, fără excepție, și să permită organizațiilor pentru drepturile omului să monitorizeze situația din țară;

5.   îndeamnă autoritățile iraniene să elimine, în drept și în practică, toate formele de tortură și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, să respecte dreptul la un proces corect și să pună capăt impunității pentru încălcarea drepturilor omului;

6.   condamnă atentatul sinucigaș cu bombă care a avut loc în provincia Sistan-Balucistan la 17 octombrie 2009, în urma căruia zeci de persoane și-au pierdut viața sau au fost rănite; este îngrijorat de faptul că acest atentat sinucigaș ar putea fi legat de reprimarea minorităților etno-religioase care trăiesc în această provincie; respinge folosirea terorismului ca mijloc de soluționare a disputelor politice;

7.   își reiterează apelul la autoritățile iraniene de a se conforma obligației ca guvernul să respecte minoritățile religioase și să-i elibereze de îndată pe liderii Bahá'í Friba Kamalabadi, Jamaloddin Khanjani, Afif Naeimi, Saeid Rasaie, Mahvash Sabet, Behrouz Tavakkoli și Vahid Tizfahm;

8.   își reiterează solicitarea adresată autorităților iraniene de a aboli integral pedeapsa cu moartea și de a impune, între timp, un moratoriu asupra execuțiilor, în conformitate cu îndemnurile insistente din Rezoluțiile 62/149 și 63/168 ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite;

9.   condamnă cu tărie condamnările la moarte și execuțiile din Iran, în special cele care vizează delincvenți juvenili și minori, și protestează vehement împotriva executării în Iran, la 11 octombrie 2009, a lui Behnoud Shojaee; îndeamnă insistent autoritățile iraniene să respecte normele legale în materie de protecție a minorilor recunoscute pe plan internațional, cum sunt PIDCP și Convenția internațională privind drepturile copilului și, mai ales, să nu îi execute pe Safar Angooti și Abbas Hosseini;

10.   recomandă Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului desemnarea unui trimis special care să se deplaseze spre a monitoriza situația deținuților politici și a asigura respectarea de către autoritățile iraniene a normelor procedurale internaționale și a obligațiilor lor legale în materie de drepturi ale omului;

11.   deplânge restrângerea sistematică a libertății de informare prin blocarea site-urilor internet, interzicerea relatărilor referitoare la demonstrațiile neautorizate și impunerea unor noi restricții care îi obligă pe jurnaliști să obțină o permisiune prealabilă înaintea oricărei relatări;

12.   solicită autorităților iraniene să pună capăt proceselor intentate jurnaliștilor care lucrează pentru mijloacele de informare internaționale și cere eliberarea fără întârziere a lui Fariba Pajooh, o tânără jurnalistă irano-canadiană, binecunoscută ca blogger, arestată la domiciliul ei din Teheran, la 24 august 2009;

13.   condamnă faptul că activistului pentru drepturile omului Abdolfattah Soltani a fost împiedicat, la data de 2 octombrie 2009, să călătorească de la Teheran la Nürnberg, în Germania, pentru a primi premiul pentru drepturile omului acordat de municipalitate;

14.   invită Comisia să instituie o delegație la Teheran pentru a promova și consolida dialogul cu autoritățile și societatea civilă din Iran și pentru a intensifica cooperarea, în special în ceea ce privește ajutorul acordat refugiaților și lupta împotriva traficului de droguri;

15.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, precum și guvernului și parlamentului Republicii Islamice Iran.


Sri Lanka
PDF 257kWORD 46k
Rezoluția Parlamentului European din 22 octombrie 2009 privind situația din Sri Lanka
P7_TA(2009)0061RC-B7-0100/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare din 18 mai 2000(1), din 14 martie 2002(2) și din 20 noiembrie 2003(3) privind Sri Lanka, din 13 ianuarie 2005(4) privind dezastrul provocat de tsunami în Oceanul Indian, 18 mai 2006(5) privind situația din Sri Lanka, precum și cea din și din 5 februarie 2009(6) privind Sri Lanka,

–   având în vedere scrisorile deschise adresate de Comisarul european pentru relații externe la 16 iunie 2009 și 21 septembrie 2009 privind situația din Sri Lanka,

–   având în vedere concluziile Consiliului din 18 mai 2009 referitoare la Sri Lanka,

–   având în vedere articolul 122 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât toate teritoriile din nordul Sri Lankăi deținute în trecut de Tigrii Eliberării din Tamil Eelam (LTTE) au fost recucerite;

B.   întrucât cei 25 de ani de conflict, care s-a terminat prin înfrângerea LTTE în 2009, au cauzat peste 90 000 de victime;

C.   întrucât, după terminarea conflictului, peste 250 000 de civili tamili sunt internați în tabere pentru verificare și reinstalare, în legătură cu care există serioase preocupări legate de suprapopulare, accesul inadecvat la apă potabilă, servicii medicale și de salubritate și unde aceștia nu se bucură de libertate de mișcare;

D.   întrucât guvernul din Sri Lanka refuză accesul corespunzător la tabere organizațiilor umanitare și celor pentru drepturile omului;

E.   întrucât comunitatea internațională trebuie să acorde în continuare ajutoare umanitare, incluzând personal calificat;

F.   întrucât guvernul din Sri Lanka trebuie să demonstreze generozitate și să fie proactiv în abordarea preocupărilor și intereselor cetățenilor tamili și să aplice rapid și pe deplin al 13-lea amendament la Constituția Sri Lankăi, precum și alte măsuri semnificative referitoare la descentralizare, astfel încât populația tamilă să considere, de asemenea, înfrângerea LTTE ca pe o eliberare;

G.   întrucât este puțin probabil ca situația privind drepturile omului să se amelioreze fără implicarea observatorilor internaționali permanenți, în special a celor din partea unor organizații precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR);

H.   întrucât numeroși ziariști care au relatat despre conflict și despre situația de după conflict din Sri Lanka au fost supuși unor acte de violență și intimidare;

I.   întrucât redresarea economică a Sri Lankăi va depinde în mare măsură de investițiile străine directe și, de asemenea, de continuarea acordării de ajutoare de către UE;

J.   întrucât regiuni întinse din fostele zone de conflict în care au rămas de pe urma războiului mine antipersonal și alte resturi de explozive,

1.   regretă profund faptul că peste 250 000 de persoane sunt încă plasate în tabere și invită guvernul srilankez să ia toate măsurile necesare pentru a organiza întoarcerea acasă în cel mai scurt timp a persoanelor plasate, precum și furnizarea urgentă de ajutoare umanitare acestora, în conformitate cu obligația de a proteja toate persoanele aflate sub jurisdicția acestuia; subliniază necesitatea de a încredința CICR și agențiilor specializate ale ONU un rol major în acest proces;

2.   solicită autorităților srilankeze să acorde organizațiilor umanitare acces neîngrădit la tabere pentru a acorda asistența umanitară necesară celor internați acolo, în special având în vedere sosirea iminentă a ploilor musonice în nordul țării;

3.   îndeamnă comunitatea internațională să continue acordarea de ajutoare umanitare pentru a contribui la instaurarea unei păci de durată și invită donatorii internaționali să condiționeze acordarea fondurilor pentru tabere de respectarea angajamentelor privind reinstalarea și să pună în aplicare un program de asistență pe termen limitat pentru persoanele din tabere;

4.   invită toți lideri tamili să se angajeze în favoarea unei soluții politice și să renunțe la terorism și violență odată pentru totdeauna;

5.   insistă asupra faptului că guvernul srilankez este obligat să aplice normele internaționale în materie de drepturile omului în procedurile judiciare inițiate împotriva membrilor LTTE;

6.   recunoaște elaborarea de către Sri Lanka a unui Plan național de acțiune pentru promovarea drepturilor omului (NHRAP);

7.   invită guvernul Sri Lankăi să accelereze planurile de reconciliere și descentralizare regională în conformitate cu constituția țării;

8.   îndeamnă guvernul Sri Lankăi să înceteze represiunea declanșată împotriva mijloacelor de informare în conformitate cu legislația împotriva terorismului și să acorde libertatea presei; îl invită acum, la încheierea confluctului, să revizuiască legislația împotriva terorismului, ca urmare a încheierii conflictului și să garanteze că toate presupusele încălcări ale libertății presei vor face obiectul unor investigații complete și transparente;

9.   îndeamnă guvernul Sri Lankăi să acorde în continuare mai multă atenție înlăturării minelor, a căror prezență constituie un serios obstacol împotriva reabilitării și refacerii economice; îl invită, în acest sens, să adopte o măsură pozitivă prin aderarea la Tratatul de la Ottawa (Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora) și îndeamnă Comisia, în special, să acorde asistență suplimentară activităților urgente de deminare din Sri Lanka;

10.   salută introducerea în parlamentul srilankez a legii privind asistența și protecția acordată victimelor și martorilor, lege aflată în prezent la a doua lectură;

11.   constată că s-au organizat alegeri locale în nordul Sri Lankăi;

12.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, Secretarului General al Națiunilor Unite, Secretarului General al Commonwealth-ului, Comitetului Internațional al Crucii Roșii, organizației Human Rights Watch, Campaniei internaționale pentru interzicerea minelor terestre, guvernului din Sri Lanka și tuturor celorlalte țări membre ale Asociației pentru Cooperare Regională din Asia de Sud.

(1) JO C 59, 23.2.2001, p. 278.
(2) JO C 47 E, 27.2.2003, p. 613.
(3) JO C 87 E, 7.4.2004, p. 527.
(4) JO C 247 E, 6.10.2005, p. 147.
(5) JO C 297 E, 7.12.2006, p. 384.
(6) Texte adoptate, P6_TA(2009)0054.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate