Parlamentul European,

–   având în vedere Decizia Consiliului din 3 octombrie 2005 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Croația,

–   având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2009 privind raportul de progrese pentru anul 2008 privind Croația(1),

–   având în vedere Raportul de țară pentru 2009 privind Croația, publicat de Comisie la 14 octombrie 2009 (SEC(2009)1333),

–   având în vedere recomandările celei de-a 10-a Comisii parlamentare mixte UE-Croația, adoptate la 26 noiembrie 2009 la Strasbourg,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât Parlamentul European nou ales dorește să promoveze aderarea Croației la Uniunea Europeană;

B.   întrucât succesul aderării Croației ar da un impuls pozitiv procesului de integrare europeană restului țărilor din Balcanii de Vest, iar perspectiva aderării la UE este un puternic stimulent pentru reformele politice și economice și pentru consolidarea păcii și stabilității;

C.   întrucât Croația a continuat să facă progrese în aproape toate domeniile, în ciuda impasului de nouă luni care a încetinit negocierile de aderare și în ciuda crizei economice;

D.   întrucât negocierile de aderare au înregistrat întârzieri din cauza disputei frontaliere cu Slovenia și nu s-a putut respecta foaia orientativă de parcurs a Comisiei care prevedea finalizarea negocierilor tehnice până la finalul lui 2009;

E.   întrucât acordul la care au ajuns la 11 septembrie 2009 prim-miniștrii Sloveniei și Croației asupra modalităților de soluționare a disputei lor frontaliere bilaterale a creat condițiile pentru deschiderea capitolelor de negociere rămase și a dat un impuls pentru continuarea rapidă a negocierilor de aderare;

F.   întrucât acordul de arbitraj dintre Slovenia și Croația, semnat în prezența Președinției UE la 4 noiembrie 2009, constituie baza pentru soluționarea definitivă a disputei lor frontaliere într-o atmosferă de încredere reciprocă, imediat după finalizarea procedurilor de ratificare;

G.   întrucât negocierile cu Croația pot fi încheiate în 2010, cu condiția ca Croația să își asume angajamente privind eforturile depuse, printre altele, pentru consolidarea administrației publice, continuarea într-un ritm mai susținut a reformei judiciare, combaterea viguroasă a corupției și a criminalității organizate, asigurarea durabilității repatrierii refugiaților și a cooperării depline cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII) pentru a-i permite accesul la documentele necesare în procesele pentru crime de război;

H.   întrucât la 7 iulie 2009 a fost numit un nou prim-ministru care este hotărât să mențină angajamentul Croației în procesul de aderare la UE și programul său de reformă, inclusiv reforma economică și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate; întrucât viceprim-ministrul responsabil pentru politica economică a demisionat; întrucât imunitatea fostului ministru al apărării a fost ridicată ca o dovadă a angajamentului politic al guvernului de a aborda toate acuzațiile de corupție în mod transparent,

Observații generale

1.   felicită Croația pentru progresele continue pe care le-a realizat în îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniune, precum și a obligațiilor pe care le implică calitatea de stat membru; remarcă eforturile concertate depuse de Croația pentru adoptarea legislației necesare, transpunerea acquis-ului și realizarea reformelor;

2.   salută reluarea negocierilor dintre UE și Croația la 2 octombrie 2009, după mai bine de nouă luni de blocaj; consideră că negocierile trebuie să continue în condiții bune, în vederea încheierii acestora în 2010, cu condiția ca Croația să îndeplinească toate criteriile de referință pentru deschiderea și închiderea negocierilor;

3.   se declară încrezător că Croația va înfrunta și va depăși toate marile provocări rămase în ceea ce privește punctele de referință stabilite în diversele capitole de negociere; atrage atenția asupra faptului că țara își continuă eforturile de reformă, în special în ceea ce privește sistemul judiciar, administrația publică, lupta împotriva corupției și criminalității organizate, promovarea drepturilor minorităților, inclusiv returnarea refugiaților, continuarea proceselor privind crimele de război și accesul TPII la documente; consideră că Croația trebuie să facă în continuare eforturi substanțiale pentru finalizarea restructurării șantierelor navale;

4.   este preocupat de faptul că, în ciuda sprijinului larg pentru aderarea la UE manifestat de partidele politice, sprijinul public față de aderarea la UE este în scădere; constată că sondajele de opinie arată că populația croată nu este, în continuare, deloc entuziastă cu privire la UE, doar o treime din populație considerând că aderarea la UE este benefică; încurajează autoritățile și societatea civilă din Croația să inițieze mai multe consultări publice cu privire la aderarea la UE și consecințele acesteia; invită guvernul și societatea civilă să își unească forțele pentru a îmbunătăți reformele sociale și pentru a accelera punerea în aplicare a reformelor în domeniul judiciar, al administrației publice, mediului și politicii economice;

5.   ia act de activitatea președintelui aflat la sfârșit de mandat, Stjepan Mesić, și de alegerea noului președinte, Ivo Josipović;

Criterii politice

6.   salută progresele realizate în implementarea programului de reformă în administrația publică pentru perioada 2008-2011 și eforturile constante sprijinite de un angajament guvernamental evident;

7.   salută participarea Croației la operațiunile și misiunile din cadrul politicii europene de securitate și apărare (PESA), precum și alinierea sa la declarațiile, pozițiile comune și declarațiile din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC), ori de câte ori aceasta a fost invitată să participe;

8.   subliniază, cu toate acestea, că se constată în continuare deficiențe majore în procedurile administrative, precum și în capacitățile de gestiune și administrative ale instituțiilor relevante; consideră că, la nivel politic global, ar trebui să se acorde mai multă atenție consolidării administrației publice; constată că procesul de depolitizare a administrației publice se află încă într-o etapă timpurie, iar cadrul legal pentru constituirea unui serviciu public profesional și eficient nu este încă finalizat; atrage atenția asupra faptului că este necesar un nou sistem de salarizare și că este necesar ca responsabilitățile decizionale să fie delegate într-o mai mare măsură de la nivel de conducere la nivelul funcționarilor;

9.   observă că, deși voința politică de a combate corupția se manifestă la toate nivelurile și există un cadru legal pentru combaterea corupției, aceasta este în continuare larg răspândită, iar capacitățile administrative ale organelor de stat, inclusiv ale poliției și ale autorităților de aplicare a legii, rămân insuficiente; îndeamnă autoritățile relevante să soluționeze cazurile de corupție, deoarece acestea implică aproape toate segmentele sociale, economice și guvernamentale, inclusiv un grup de instituții care activează în special în domeniile asistenței medicale, judiciar, al administrației locale, al planificării urbanistice, al sectorului de construcții și al afacerilor; este deosebit de preocupat de cazurile nejustificate de influențare a judiciarului de către mediul politic; remarcă cu satisfacție că prim-ministrul și guvernul și-au intensificat eforturile de combatere a corupției în întreprinderile de stat, dar consideră că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a promova o cultură de responsabilitate politică în ceea ce privește actele de corupție în care sunt implicați politicieni;

10.   salută schimbările legislative și instituționale semnificative introduse în vederea combaterii criminalității organizate și se declară mulțumit de noile măsuri antimafia, care promovează cooperarea dintre autoritățile responsabile din domeniul securității; se declară deosebit de satisfăcut de cooperarea foarte bună cu autoritățile de aplicare a legii din Bosnia și Serbia;

11.   se declară mulțumit de acțiunile legislative și de consolidare instituțională întreprinse în domeniul crucial al reformei judiciare și remarcă cu satisfacție creșterea nivelului de eficiență și transparență din acest domeniu, precum și reducerea numărului de cazuri restante;

12.   atrage atenția asupra faptului că, în ciuda progreselor înregistrate, este nevoie de măsuri mai ferme pentru reforma domeniului judiciar care continuă să se lupte, printre altele, cu un număr mare de cazuri restante și cu durata excesiv de lungă a procedurilor judiciare; subliniază faptul că mai sunt multe de făcut în ceea ce privește consolidarea independenței judiciare, crearea unei proceduri mai transparente de selecție a judecătorilor și procurorilor și o executare mai eficientă a hotărârilor judecătorești; consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a depăși aceste provocări și pentru a evita subminarea încrederii cetățenilor în funcționarea sectorului judiciar și în statul de drept; sprijină inițiativele legislative ale Ministerului Justiției destinate să îmbunătățească procesele de numire, selectare și promovare a judecătorilor, pe baza calificărilor și a meritelor;

13.   ia act de declarația procurorului TPII în fața Consiliului de Securitate al ONU la 3 decembrie 2009 și încurajează Croația să coopereze deplin cu TPII; subliniază că în declarația sa, procurorul a admis că Croația răspunde în continuare în mod adecvat majorității cererilor de asistență din partea TPII, dar că o preocupare rămâne încă nesoluționată, și anume progresele înregistrate în cadrul investigațiilor pentru găsirea unor documente militare-cheie privind Operațiunea Furtuna din 1995, documente care ar urma să fie utilizate în procesele unor generali; urează succes noului grup de lucru inter-agenții, format din reprezentanți ai diferitelor instituții și agenții de stat, care urmează să efectueze aceste investigații; este de opinie că, în măsura în care se consideră necesar, o terță parte ar putea da un impuls suplimentar investigațiilor; invită Consiliul să decidă cât de curând posibil cu privire la deschiderea negocierilor referitoare la capitolul 23 privind Drepturile judiciare și fundamentale; încurajează Croația să soluționeze problema impunității autorilor crimelor de război și să facă mai multe progrese în ceea ce privește stabilirea imparțialității în desfășurarea proceselor interne referitoare la crime de război;

14.   remarcă cu satisfacție că Croația și-a îmbunătățit în continuare rezultatele în ceea ce privește anchetarea echilibrată și justă a crimelor de război și că în cursul anului au fost puși sub acuzare și judecați mai mulți croați acuzați de crime de război; salută instrucțiunile privind crimele de război emise de procurorul general pentru toate procuraturile cu scopul de a asigura aplicarea unor proceduri uniforme indiferent de naționalitatea suspectului; constată, cu toate acestea, că mulți dintre acuzații judecați în cursul anului pentru crime de război au fost judecați în lipsă și că mai sunt încă probleme, inclusiv în ceea ce privește procedurile aplicate în diverse cazuri; subliniază cazul unui binecunoscut criminal de război condamnat și deputat în Parlamentul Croației, care a putut să evadeze și să se refugieze într-o țară vecină;

15.   constată că restituirea proprietăților confiscate în cursul celui de-al doilea război mondial și în timpul regimului comunist constituie încă o problemă, dar admite că s-au făcut progrese în ceea ce privește returnarea către proprietarii lor de drept a proprietăților private ocupate, în special a terenurilor agricole ocupate;

16.   se declară satisfăcut de situația din domeniul libertății presei, dar remarcă, de asemenea, că se exercită în continuare anumite presiuni politice și comerciale asupra mass-media; îndeamnă autoritățile croate să ia măsuri ferme împotriva amenințărilor la adresa reporterilor care relatează despre crimele de război și cazurile de corupție și de criminalitate organizată, având în vedere că au fost situații în care jurnaliștii au fost intimidați;

17.   remarcă cu satisfacție că frecvența și gravitatea incidentelor violente împotriva etnicilor sârbi au scăzut, investigațiile poliției s-au îmbunătățit și procesul de reconciliere dintre etnicii croați și etnicii sârbi se dovedește a fi un succes; salută faptul că se așteaptă modificări ale Constituției croate în vederea recunoașterii tuturor minorităților din Croația și că s-au constatat îmbunătățiri ale drepturilor minorităților în domeniul educației; constată cu o satisfacție deosebită progresele realizate în domeniul educației incluzive a rromilor; îndeamnă autoritățile croate să își continue totuși eforturile de combatere a discriminării împotriva rromilor și a etnicilor sârbi, în special în justiție, în ceea ce privește accesul pe piața muncii și la locuințe; încurajează Croația să acționeze în continuare în spiritul toleranței și să ia măsuri adecvate pentru a-i proteja pe cei care s-ar putea să fie încă ținta unor amenințări sau acte de intimidare;

18.   încurajează Croația să-și continue eforturile de promovare a diversității culturale;

19.   salută progresele generale realizate în domeniul returnării refugiaților și subliniază importanța crucială a returnării și a reintegrării acestora, inclusiv a reconstrucției și a reintrării în posesia locuințelor, a aplicării complicate a programelor de locuințe pentru foștii deținători de drepturi de închiriere și măsurile care trebuie adoptate pentru a rezolva problema validării drepturilor la pensie; ia act de faptul că aplicarea de către Croația a programului său de locuințe pe 2009 se află încă la început din cauza efectelor crizei economice mondiale și a restricțiilor bugetare și că programul va trebui să continue în 2010 și, probabil, în viitor, necesitând un angajament susținut din partea autorităților competente; subliniază faptul că este de o importanță crucială să se creeze condiții de durabilitate în zonele de returnare; invită guvernul croat să alinieze politicile sale în domeniul imigrației și al azilului la standardele UE;

20.   invită guvernul să asigure formarea personalului din sistemul judiciar cu privire la aplicarea legii privind egalitatea de gen (LEG) și a legii antidiscriminare; constată că, până acum, nicio decizie judiciară nu s-a întemeiat pe vreuna dintre aceste legi; salută numirea unei femei în funcția de prim-ministru, dar solicită, în același timp, o promovare mai activă a participării femeilor la viața politică, observând că proporția femeilor a scăzut în toate instituțiile administrației locale în alegerile locale din acest an (de exemplu, numărul femeilor "zupan" a scăzut de la trei la unu); subliniază necesitatea de a intensifica eforturile de sprijinire a victimelor violenței familiale; ia act de progresele înregistrate de Croația în domeniul legislației privind infracțiunile inspirate de ură și încurajează guvernul să depună eforturi suplimentare pentru a asigura existența unui cadru juridic adecvat, precum și pentru a aborda discriminarea împotriva minorităților sexuale, inclusiv prin anchetarea infracțiunilor inspirate de ură și a amenințărilor;

21.   își exprimă îngrijorarea cu privire la resentimentele față de comunitatea LGBT din Croația, manifestate recent prin atacurile homofobe asupra participanților la marșul comunității gay din Zagreb; îndeamnă autoritățile croate să condamne și să urmărească penal actele de ură politică și de violență săvârșite împotriva tuturor minorităților; invită guvernul croat să asigure punerea în aplicare și respectarea legii antidiscriminare;

22.   atrage atenția asupra necesității de a soluționa deficiențele în ceea ce privește persoanele cu handicap, în special prin acoperirea lipsurilor constatate în legislație, în politici și în furnizarea de servicii către persoanele cu handicap, în special cele cu handicap mintal;

Criterii economice

23.   remarcă cu satisfacție că Croația își revine treptat din criza economică și că perspectivele sale economice sunt relativ pozitive, în ciuda creșterii șomajului; constată că s-a menținut stabilitatea macro-economică, că se preconizează acum un deficit de cont curent mai mic, că dezechilibrele externe au fost reduse și că sectorul bancar este în continuare solid; remarcă, de asemenea, că perspectiva aderării la UE i-a ajutat pe investitori să nu își piardă încrederea în economia croată și a constituit o ancoră pentru politicile economice în această perioadă turbulentă;

24.   îndeamnă guvernul, cu toate acestea, să soluționeze deficiențele structurale existente în economie, care necesită reforme structurale mai profunde și mai rapide, ca o condiție obligatorie pentru o creștere economică durabilă; îndeamnă statul croat să își reducă rolul puternic de redistribuire și să continue să își restrângă intervențiile în economie, să stimuleze ocuparea forței de muncă prin revitalizarea pieței muncii, care este în prezent oarecum rigidă, să elimine barierele administrative din calea întreprinderilor și să nu mai acorde subvenții industriilor care lucrează în pierdere;

Asumarea obligațiilor conexe apartenenței la UE

25.   ia act cu satisfacție de faptul că Croația și-a îmbunătățit capacitatea de a-și asuma obligațiile conexe apartenenței la UE, nivelul de aliniere la acquis fiind mulțumitor în majoritatea sectoarelor; încurajează, cu toate acestea, autoritățile croate să consolideze mai mult structurile administrative și capacitățile instituționale necesare pentru aplicarea corespunzătoare a acquis-ului, astfel încât țara să își maximizeze beneficiile aferente apartenenței la UE după aderare;

26.   încurajează Croația să continue privatizarea, să finalizeze programul de privatizare la scară mică, inclusiv în sectorul turismului, să continue cu restructurarea sectoarelor sensibile, cum ar fi agricultura, și să promoveze participarea sectorului privat la proiecte de infrastructură la nivel național, regional și local;

27.   ia act de progresele realizate în ceea ce privește, printre altele, vânzarea prin licitație a șantierelor navale aflate în dificultate, dar solicită autorităților croate să depună în continuare eforturile necesare pentru finalizarea restructurării industriei de construcții navale;

28.   se declară satisfăcut de faptul că a fost creat cadrul instituțional necesar pentru achizițiile publice, ceea ce face mai coerentă și mai ușor de coordonat gestionarea achizițiilor publice; cu toate acestea, îndeamnă autoritățile croate să consolideze în continuare capacitățile entităților achizitoare pentru a asigura o aplicare eficientă și transparentă a legislației privind achizițiile publice și pentru a reduce semnificativ riscul de nereguli, inclusiv de fraude, având în vedere că procedurile de achiziții publice rămân o sursă majoră de corupție; invită autoritățile croate să ia măsuri pentru a îmbunătăți controlul asupra pregătirii și execuției efective a contractelor;

29.   remarcă cu satisfacție progresele globale semnificative realizate în domeniul controlului financiar, în special în ceea ce privește legislația care reglementează controlul financiar intern, dar atrage atenția asupra necesității de a realiza noi progrese în domeniul auditului extern, consolidând, printre altele, cadrul legal pentru asigurarea independenței curții naționale de conturi; subliniază faptul că transparența finanțelor publice este de importanță crucială pentru combaterea corupției și creșterea eficienței serviciilor publice, pentru că facilitează controlul asupra autorităților publice, ceea ce are un impact pozitiv asupra responsabilității lor față de cetățeni;

30.   salută progresele realizate în implementarea componentelor IPA (Instrumentul de preaderare), care pregătesc țara pentru gestionarea fondurilor structurale; îndeamnă totuși autoritățile croate să crească substanțial capacitățile administrative în structurile IPA existente, pentru a îndeplini cerințele de reglementare și operaționale ale politicii de coeziune a UE și pentru a garanta capacitatea de absorbție a fondurilor, în special prin programarea cadrului național strategic de referință și a programelor operaționale pentru fondurile structurale;

31.   invită autoritățile croate să dezvolte proiecte de cooperare transfrontalieră concepute pentru a realiza o coeziune socială, economică și teritorială și pentru a ridica standardul de viață al persoanelor care locuiesc în regiunile de graniță;

32.   se declară mulțumit de realizările și progresele obținute în domeniul mediului, în special în ceea ce privește calitatea aerului, schimbările climatice, controlul poluării industriale și gestionarea riscurilor; îndeamnă Croația să își consolideze capacitățile administrative la nivel național și local; solicită ca acquis-ul comunitar din domeniul protecției naturii și al gestionării apelor să nu fie doar transpus formal, ci să fie aplicat în mod corespunzător;

33.   atrage atenția asupra necesității de a promova investițiile în infrastructura energetică pentru a îmbunătăți securitatea și diversitatea aprovizionării cu energie și eficiența energetică; subliniază marele potențial al țării în ceea ce privește energia regenerabilă și, în special, energia solară, și invită, în acest sens, autoritățile croate să adopte dispoziții legale care să faciliteze dezvoltarea pieței energiei regenerabile;

Cooperarea regională

34.   încurajează Croația să își continue eforturile depuse pentru a-și crea și a menține relații de bună vecinătate, pentru a rămâne un promotor important și activ al cooperării regionale la toate nivelurile și pentru a juca un rol pozitiv în regiune; cu toate acestea, îndeamnă guvernul croat și guvernele țărilor vecine să își intensifice dialogul în vederea găsirii unor soluții permanente la câteva dispute bilaterale în curs, în special în ceea ce privește demarcarea frontierelor, persoanele dispărute, restituirea proprietăților, refugiații și extrădarea cetățenilor în cazuri de crime de război și crime împotriva umanității;

35.   reamintește acordul de arbitraj la care au ajuns prim-ministrul sloven și cel croat în vederea soluționării disputei lor frontaliere; salută ratificarea acordului de parlamentul croat și speră că parlamentul sloven va proceda la fel în viitorul foarte apropiat; în această privință, solicită Comisiei să întocmească o listă a membrilor tribunalului de arbitraj care să cuprindă doar specialiști cu înaltă calificare, cu experiență în domeniul juridic și, în măsura posibilului, cu experiență în arbitraj;

36.   invită guvernul croat și toate forțele politice croate să acționeze în mod constructiv pentru a consolida suveranitatea Bosniei și pentru a facilita procesul continuu de reformă constituțională;

37.   invită guvernul croat să-și reconsidere politica privind cetățenia dublă, în special cu privire la cetățenii croați care au domiciliul permanent în Bosnia și Herțegovina; invită guvernul croat să găsească o soluție echitabilă și durabilă pentru acești cetățeni;

38.   subliniază că, în conformitate cu una dintre prioritățile cheie ale Parteneriatului de aderare, trebuie intensificate eforturile pentru soluționarea tuturor disputelor frontaliere ale Croației cu țările învecinate; salută, în această privință, progresele obținute în negocierile cu Muntenegru și încurajează guvernele Croației, Serbiei și Bosniei și Herțegovinei să-și continue discuțiile bilaterale privind demarcarea frontierelor;

o
o   o

39.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernului și parlamentului Croației.

(1) Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2009)0133.