Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2003(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0036/2010

Texte depuse :

A7-0036/2010

Dezbateri :

PV 24/03/2010 - 16
CRE 24/03/2010 - 16

Voturi :

PV 25/03/2010 - 8.1
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0087

Texte adoptate
PDF 296kWORD 81k
Joi, 25 martie 2010 - Bruxelles
Orientări bugetare: 2011 - Secţiunile I, II şi IV-IX
P7_TA(2010)0087A7-0036/2010

Rezoluţia Parlamentului European din 25 martie 2010 privind orientările referitoare la procedura bugetară 2011, Secțiunea I - Parlamentul European, Secțiunea II - Consiliul, Secțiunea IV - Curtea de Justiție, Secțiunea V - Curtea de Conturi, Secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European, Secțiunea VII - Comitetul Regiunilor, Secțiunea VIII - Ombudsmanul European, Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (2010/2003(BUD))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1),

–   având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(2),

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–   având în vedere al cincilea raport al secretarilor generali ai instituțiilor privind evoluția rubricii 5 din perspectivele financiare, în forma revizuită în toamna anului 2009,

–   având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–   având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0036/2010),

A.   întrucât, în această etapă a procedurii anuale, Parlamentul European așteaptă estimările celorlalte instituții, precum și propunerile Biroului său pentru bugetul 2011;

B.   întrucât este util să se continue exercițiul-pilot pentru consolidarea cooperării și a relațiilor dintre Birou și Comisia pentru bugete pentru un al treilea an, pe parcursul procedurii bugetare 2011;

C.   întrucât plafonul rubricii 5 în 2011 este 8 415 000 000 EUR (reprezentând o majorare cu 327 000 000 EUR sau cu 4 % față de 2010, inclusiv 2 % pentru inflație);

D.   întrucât bugetul Parlamentului European pentru 2010 se ridică la 1 607 363 235 EUR, reprezentând 19,87 % din cuantumul rubricii 5 pentru acest exercițiu, înainte de revizuirea CFM 2007-2013 care a coborât plafonul rubricii 5 cu 126 000 000 EUR pentru a contribui la finanțarea Planului european de redresare economică, și 20,19 % după această revizuire;

E.   întrucât trebuie să se țină seama de modul în care au evoluat cotele alocate fiecărei instituții din cheltuielile de la rubrica 5 și de diferitele cauze ale modificărilor semnificative, cum ar fi intrarea în vigoare a diferitelor tratate (care a generat sporirea numărului de deputați și/sau sporirea sarcinilor și competențelor diferitelor instituții), extinderea UE, precum și alte decizii care implicau majorări semnificative ale cheltuielilor, care nu au fost prevăzute în momentul adoptării cadrului financiar;

F.   întrucât intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona va avea, într-un grad diferit, implicații financiare pentru toate instituțiile, a căror amploare totală este încă necunoscută;

G.   întrucât este esențial să se monitorizeze atent situația rubricii 5 pe parcursul execuției bugetului 2010 și în perioada premergătoare adoptării bugetului 2011;

H.   întrucât ar trebui să se acorde o atenție deosebită impactului financiar în ceea ce privește sistemele de pensii, tendințele de evoluție a speranței de viață și a vârstei de pensionare, recrutarea personalului și alte aspecte legate de dispozițiile statutare, precum și nevoii de a asigura sustenabilitatea pe termen lung,

Cadru general

1.   subliniază că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, mai ales introducerea unei singure lecturi a bugetului de către fiecare dintre cele două componente ale autorității bugetare, urmată de o reuniune de conciliere pentru a adopta bugetul final, va necesita intensificarea suplimentară a cooperării și a dialogului dintre toate instituțiile pe parcursul întregii proceduri, inclusiv prezentarea de estimări realiste în timp util;

2.   subliniază că circumstanțele în care vor fi adoptate bugetele 2010 și 2011 sunt excepționale și reprezintă o provocare deosebită întrucât, pe de o parte, punerea în aplicare cu succes a Tratatului de la Lisabona este o prioritate de prim rang care va constitui și o provocare financiară, în timp ce, pe de altă parte, efectele crizei financiare își fac încă simțită prezența pe deplin în multe state membre, dând naștere unei dileme politice la nivelul UE; reamintește, în acest sens, că bugetul UE reprezintă mai puțin de 2,5 % din totalul cheltuielilor publice ale UE; în plus, constată că, prin urmare, rubrica 5 a bugetului UE reprezintă 0,14 % din cheltuielile publice la nivelul UE;

3.   subliniază situația dificilă în ceea ce privește plafonul cheltuielilor de la rubrica 5 pentru 2011 și este conștient de faptul că instituțiile pot întâmpina probleme în găsirea unui echilibru între asigurarea finanțării pentru toate necesitățile, pe de o parte, și menținerea disciplinei bugetare și restrângerea cheltuielilor pentru a se conforma cadrului financiar multianual, pe de altă parte; observă că o serie de domenii administrative sunt finanțate în afara rubricii 5; cere includerea tuturor cheltuielilor administrative în această rubrică și revizuirea corespunzătoare a plafonului;

4.   insistă, așadar, ca evoluțiile să fie monitorizate îndeaproape înaintea adoptării finale a deciziilor; își reafirmă convingerea că va fi necesar să se stabilească priorități și că activitățile de bază ar trebui să ocupe un loc prioritar;

5.   își reafirmă convingerea că este esențial să existe cooperare la nivel interinstituțional pentru a face schimb de bune practici și a explora în continuare posibilitățile de ameliorare a eficacității și eficienței și, în măsura posibilului și dacă este cazul, pentru a identifica modalități de economisire și de partajare a resurselor mai eficiente; consideră că ar putea fi obținute beneficii și prin extinderea acestui concept la alte domenii care nu au fost examinate din această perspectivă până în prezent, precum EMAS, politicile de combatere a discriminării și munca la distanță; propune să fie analizate în continuare posibilitățile de utilizare a programelor informatice cu sursă deschisă și cu garanții suficiente, pe baza unor criterii de fezabilitate clar definite și ținând seama atât de costurile și beneficiile directe, cât și de cele indirecte; subliniază că ar trebui să se depună în continuare eforturi în anumite domenii supuse deja examinării, cum ar fi, spre exemplu, capacitatea de traducere și recrutarea personalului (EPSO), pe baza necesităților reale sau justificate;

6.   reafirmă, în special, importanța consolidării cooperării interinstituționale în domeniul politicii imobiliare; invită și celelalte instituții UE să elaboreze strategii imobiliare pe termen mediu și lung, care să includă obiectivele stabilite în prezenta rezoluție; subliniază că este necesar ca informațiile pentru luarea deciziilor să fie primite în timp util în conformitate cu procedura stabilită la articolul 179 din Regulamentul financiar, care „ar trebui să includă evaluări ale necesităților și analize costuri-beneficii pentru diferitele alternative, cu evidențierea opțiunilor de închiriere sau de cumpărare, precum și informații transparente cu privire la posibilitățile de finanțare alternative, consecințele financiare pe termen lung și compatibilitatea cu cadrul financiar multianual” (Anexa 2 la Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2009 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010 modificat de Consiliu)(5); în acest sens, cooperarea cu alte instituții în cadrul eforturilor de armonizare a acestor informații pentru a permite compararea lucrărilor de construcție a spațiilor și compararea costurilor ar trebui considerată un aspect-cheie; subliniază necesitatea unui raport specific și a eventualelor recomandări privind costurile nejustificat de ridicate pentru întreținere, renovare și achiziție;

7.   subliniază că, în ceea ce privește ajustarea salariilor personalului și cauza aflată în curs de judecare, costurile suplimentare pentru toate instituțiile ar putea fi estimate la aproximativ 135 de milioane EUR (pentru perioada cuprinsă între iulie 2009 și 31 decembrie 2010) în cazul în care Curtea ar adopta o hotărâre în favoarea Comisiei; constată că pronunțarea acestei hotărâri este așteptată în 2010, dar nu exclude posibilitatea amânării acesteia până în 2011;

Parlamentul European

8.   subliniază provocarea fundamentală de a gestiona un număr de necunoscute în ceea ce privește bugetul 2011, astfel cum se indică mai jos, ceea ce va face extrem de dificile previziunile precise și stabilirea bugetului până în etapele foarte avansate ale procedurii, când aceste date vor deveni mai clare; solicită ca organele competente ale PE și administrația să prezinte, în timp util, o serie de scenarii de bază care să faciliteze adoptarea deciziilor politice finale prin intermediul unei mai bune înțelegeri a consecințelor financiare aferente acestora;

9.   reamintește că obiectivul scrisorii rectificative prezentate în septembrie de către Birou Comisiei pentru bugete este de a ține seama de nevoile neprevăzute în momentul în care au fost întocmite estimările și subliniază că scrisoarea menționată nu ar trebui privită ca o posibilitate de revizuire a estimărilor convenite anterior; invită Biroul să prezinte, în cadrul estimărilor, solicitări realiste; este pregătit să examineze propunerile Biroului exclusiv pe baza necesităților și dând dovadă de prudență, pentru a asigura o funcționare adecvată și eficientă a instituției;

10.   subliniază că excelența legislativă este prioritatea Parlamentului și atrage atenția asupra necesității de a oferi instituției mijloacele necesare pentru realizarea acesteia;

11.   subliniază necesitatea unui sistem de gestionare a cunoștințelor pe deplin integrat; reamintește nevoia de a se organiza o prezentare în cadrul Comisiei pentru bugete cu privire la multitudinea de surse/sisteme de informații care se află la dispoziția deputaților și de a se primi informațiile solicitate privind stadiul de desfășurare al „sistemului de gestionare a cunoștințelor”, astfel cum s-a convenit în cadrul concilierii din 15 septembrie 2009 dintre Birou și Comisia pentru bugete; consideră că un astfel de sistem ar trebui să fie ușor accesibil prin intermediul internetului; subliniază necesitatea de a se analiza modalitatea în care aceste informații ar trebui puse la dispoziția cetățenilor europeni;

12.   ar dori să se facă o analiză a canalului TV al Parlamentului, difuzat prin internet, Europarl TV; solicită, în special, informații privind numărul spectatorilor, precum și răspândirea lor geografică și segmentul de vârstă cuprins, pentru a evalua dacă obiectivele acestui instrument au fost realizate în ceea ce privește diseminarea informațiilor transmise, precum și calitatea și cantitatea acestora;

13.   consideră că măsurile de asigurare a funcționării eficiente a Tratatului de la Lisabona reprezintă o prioritate de prim rang pentru bugetul 2011 și că acest lucru va necesita o gestionare cât mai bună cu putință a resurselor disponibile, pentru a garanta succesul exercițiului;

14.   subliniază că măsurile suplimentare în acest sens ar trebui totuși să fie evaluate în contextul bugetului general și al cadrului mai extins al perspectivelor financiare; consideră că ar putea fi utilă o analiză a cotelor-parte aferente fiecărei instituții în parte, astfel cum au evoluat în timp, inclusiv a oricăror evoluții semnificative care ar fi putut justifica modificarea respectivelor cote-parte;

15.   subliniază faptul că, din 2006, Parlamentul a trebuit să includă cheltuieli neprevăzute în declarația sa autoimpusă din 1988, cum ar fi Statutul deputaților și cheltuielile directe și indirecte legate de noul rol ce îi revine în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona; subliniază necesitatea unei discuții deschise și aprofundate privind pragul actual autoimpus de 20 %, care se aplică bugetului Parlamentului European; consideră că Biroul și Comisia pentru bugete ar trebui să coopereze în vederea reevaluării acestei limite înainte de deschiderea unui dialog interinstituțional pe acest subiect; consideră că, pe baza sumelor de referință din CFM, negociate în 2006 și aflate în vigoare din 2007, cheltuielile sale ar trebui să se înscrie în tradiționala limită de 20 %, luând în considerare nevoile celorlalte instituții și marja disponibilă;

16.   nu poate decât să sublinieze încă o dată principiul fundamental potrivit căruia toți deputații ar trebui să beneficieze în mod egal de acces la servicii complete și de calitate, care să le permită să își desfășoare activitatea, să se exprime și să primească toate documentele în limba maternă pentru a putea acționa în numele alegătorilor lor în cel mai bun mod cu putință;

17.   așteaptă un răspuns din partea organelor abilitate cu privire la modalitatea în care conceptul unei politici bugetare cu punct de plecare zero, care face, de asemenea, distincție între costurile fixe și costurile variabile, poate fi aplicat în contextul procedurii bugetare a PE; solicită Biroului să prezinte estimări anuale ale acestor cheltuieli fixe pentru anii care corespund CFM;

18.   subliniază că efectul ajustării salariilor în cazul Parlamentului s-ar ridica la aproximativ 14 milioane EUR, în situația pronunțării unei hotărâri în favoarea Comisiei; nu poate afirma cu precizie, în acest stadiu, dacă acest efect se va manifesta în exercițiul 2010 sau 2011;

19.   solicită o evaluare a modului în care sunt utilizate indemnizațiile pentru asistența de secretariat și o evaluare a costurilor totale aferente majorării în curs de aprobare de către ambele ramuri ale autorității bugetare, înainte de a se examina orice alte majorări în viitor; reamintește că ar trebui să se evalueze întotdeauna efectele mai generale asupra costurilor pe care le implică noile măsuri introduse, cum ar fi, spre exemplu, adoptarea deciziilor privind efectivele de funcționari și de asistenți parlamentari acreditați, atât pentru exercițiul 2010, cât și pentru exercițiul 2011; subliniază în special că, dacă ar fi recrutați noi asistenți la Bruxelles, acest lucru ar avea un impact asupra situației spațiului de birouri, a întreținerii și securității clădirilor, a echipamentului informatic, a resurselor umane aferente sarcinilor administrative și a infrastructurii generale; consideră că prezentarea din martie a strategiei pe termen mediu în domeniul imobiliar pentru cele trei locuri de desfășurarea a activității sale este crucială; insistă asupra faptului că este necesară o planificare pe termen lung a politicii sale imobiliare în vederea asigurării durabilității bugetare;

20.   solicită elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung privind imobilele, care să includă următoarele obiective: stabilirea unor orientări pentru planificarea și dezvoltarea clădirilor; utilizarea eficientă a spațiilor de birouri și a altor spații; o evaluare precisă a necesităților și crearea de condiții de lucru adecvate pentru personalul Parlamentului și pentru deputați; o strategie eficientă pentru întreținerea, menținerea și renovarea clădirilor pentru a preveni alte incidente asemănătoare cu cel din incinta Parlamentului de la Strasbourg din 2008 sau probleme legate de prezența azbestului; o examinare riguroasă a aspectelor privind răspunderea, inclusiv a procesului de determinare a răspunderii, și obținerea de despăgubiri în urma daunelor de care se fac răspunzătoare părți terțe, precum și respectarea strictă și transparentă a procedurilor de achiziții; solicită, de asemenea, adaptarea strategiilor imobiliare pe termen mediu și lung la durabilitate și luarea în considerare a unor factori precum caracterul ecologic, eficiența energetică și efectele asupra sănătății; insistă, de asemenea, ca printre obiective să fie incluse și aspecte legate de mobilitate, în special în ceea ce privește accesul persoanelor cu dizabilități motorii sau senzoriale; subliniază încă o dată că achiziția de clădiri este privită de Comisia pentru bugete ca având prioritate în fața aranjamentelor costisitoare de închiriere sau leasing;

21.   reamintește că, în proiectul său de estimare a bugetului rectificativ nr. 1/2010, Biroul a propus o consolidare a numărului angajaților cu 70 de persoane pentru secretariatul comisiilor; subliniază că acești angajați vor fi distribuiți în trei grupuri, în funcție de majorarea așteptată a volumului de muncă aferent activității lor legislative în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona; consideră că această distribuție ar trebui să facă obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei, care să aibă loc până în iulie 2011, pentru a determina dacă serviciile pentru care s-a alocat un număr mai mare de personal au fost afectate în termeni reali de majorarea prevăzută a volumului de muncă;

22.   subliniază faptul că declarațiile financiare („fiches financières”) și alte tipuri similare de analize ale costurilor prezintă o importanță maximă pentru procesul decizional din cadrul Parlamentului; insistă asupra faptului că acestea ar trebui utilizate în mod sistematic și că ar trebui să identifice costurile recurente și punctuale legate în mod direct de măsurile în cauză și, de asemenea, să indice dacă există un posibil impact financiar asupra altor elemente de cheltuieli;

23.   consideră că monitorizarea și analiza sunt importante pentru o serie de domenii cu implicații bugetare evidente, cum ar fi restructurarea direcțiilor generale, desfășurarea unei politici de personal mai eficace și mai profesionale, o politică imobiliară rentabilă și eficientă din punct de vedere energetic, inclusiv în ceea ce privește locația, măsurile de combatere a discriminării, EMAS, achizițiile publice și acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind execuția bugetară; relevă necesitatea monitorizării și analizei continue a execuției bugetare a Parlamentului în general; reamintește, în acest sens, relatările de presă nefavorabile care au apărut drept urmare a acordării de subvenții rudelor angajaților Parlamentului și solicită secretariatului să monitorizeze toate subvențiile acordate activităților bazate pe evenimente și să atragă atenția comisiei de fond asupra acestora;

24.   ia act de auditul realizat pentru DG INLO și de restructurarea direcției generale în urma auditului; consideră că rezultatul acestui audit ar putea servi drept bază pentru măsuri viitoare, cum ar fi audituri periodice și sistematice realizate de organisme naționale certificate, pentru a verifica metodologia politicii de menținere și pentru a asigura siguranța personalului și a echipamentelor din imobile;

25.   subliniază că este necesar să primească un extras financiar complet privind Casa istoriei europene, odată cu finalizarea concursului pentru arhitecți, întrucât, în caz contrar, nu va fi posibil să se efectueze o evaluare aprofundată a costurilor pe termen lung în ceea ce privește strategia imobiliară a Parlamentului și bugetul său;

26.   subliniază că ar trebui să se facă pregătirile necesare pentru a putea primi observatori din Croația în vederea unei posibile extinderi a UE;

Alte instituții

27.   solicită că trebuie să se prezinte în timp util solicitări bugetare realiste și bazate pe costuri, care să țină seama pe deplin de necesitatea de a gestiona resursele limitate în mod optim; consideră că ar fi oportună prezentarea unei analize bugetare a modului în care Tratatul de la Lisabona poate afecta fiecare instituție în perioada 2010/2011 și a modului în care sunt justificate, dacă este cazul, orice solicitări suplimentare care ar putea fi prezentate;

28.   consideră că ar putea fi recomandabil să se solicite informații privind sistemele aplicate de celelalte instituții în ceea ce privește diferitele tipuri de remunerații, indemnizații și cheltuieli de deplasare și să se realizeze o comparație a acestora; subliniază că transparența și responsabilitatea democratică sunt, în mod evident, esențiale;

29.   dorește să fie informat privind progresele înregistrate în ceea ce privește prioritatea stabilită anul trecut de îmbunătățire a partajării resurselor disponibile între toate instituțiile, inclusiv privind măsurile concrete adoptate în domeniul serviciilor de traducere și consideră că această perspectivă ar putea fi din nou aplicată și în domeniul serviciilor de interpretare;

30.   invită raportorul pentru 2010 să întreprindă vizite individuale la Consiliu, Curtea de Justiție, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsman și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor pentru a audia aceste instituții înainte de etapa estimărilor și să prezinte un raport în acest sens Comisiei pentru bugete;

o
o   o

31.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție, Curții de Conturi, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO C 269, 10.11.2009, p. 1.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2009)0115.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate