Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/0063(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0035/2010

Texte depuse :

A7-0035/2010

Dezbateri :

PV 19/04/2010 - 18
CRE 19/04/2010 - 18

Voturi :

PV 05/05/2010 - 13.33
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0123

Texte adoptate
PDF 358kWORD 92k
Miercuri, 5 mai 2010 - Bruxelles
Tarifele de securitate aviatică ***I
P7_TA(2010)0123A7-0035/2010
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind tarifele de securitate aviatică (COM(2009)0217 – C7–0038/2009 – 2009/0063(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2009)0217),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) şi articolul 80 alineatul (2) din Tratatul CE, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0038/2009),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu intitulată „Consecinţele intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra procedurilor decizionale interinstituţionale în curs de desfăşurare” (COM(2009)0665),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) şi articolul 100 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European din 5 noiembrie 2009,

–   în urma consultării Comitetului Regiunilor,

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru transport şi turism (A7-0035/2010),

1.   adoptă în primă lectură poziţia prezentată mai jos;

2.   solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite poziţia Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum şi parlamentelor naţionale.


Poziţia Parlamentului European adoptată în primă lectură la 5 mai 2010 în vederea adoptării Directivei 2010/.../UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind tarifele de securitate aviatică
P7_TC1-COD(2009)0063

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 100 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(2),

întrucât:

(1)  Securitatea aviaţiei pe aeroporturile europene este, în esenţă, o responsabilitate a statului. ▌Este necesar să se stabilească un cadru comun de reglementare a elementelor esenţiale ale tarifelor de securitate, precum şi a modalităţii de stabilire a acestora, deoarece, în absenţa unui asemenea cadru, este posibil ca cerinţele de bază în relaţia dintre organismele care fixează aceste tarife şi utilizatorii aeroporturilor să nu fie respectate.

(2)  Perceperea tarifelor pentru prestările de servicii de navigație aeriană și de handling la sol a constituit deja obiectul Regulamentului (CE) nr. 1794/2006 al Comisiei din 6 decembrie 2006 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană(3) și, respectiv, al Directivei 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunității(4).

(3)  Este foarte important ca utilizatorii aeroporturilor să obţină, în mod periodic, de la organismul care fixează sau aplică tarifele, informaţii cu privire la modul şi elementele pe baza cărora sunt calculate tarifele de securitate. Aceste informaţii vor permite utilizatorilor aeroporturilor familiarizarea cu costurile rezultate din serviciile de securitate, precum cele menţionate în Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile(5) şi în normele de punere în aplicare ale acestuia, cu eficienţa investiţiilor aferente şi cu orice ajutoare şi subvenţii acordate de autorităţi în scopul asigurării securităţii. Pentru a permite organismului competent, care fixează sau aplică tarifele, să evalueze corect condiţiile privind viitoarele investiţii, utilizatorii aeroportului trebuie îi să comunice organismului competent, în timp util, toate previziunile operaţionale, proiectele de dezvoltare, precum şi cererile specifice şi propunerile.

(4)  Datorită faptului că metodele de finanţare sau de stabilire şi de percepere a sumelor datorate pentru acoperirea costurilor de securitate diferă pe teritoriul Uniunii, este necesară armonizarea bazei de tarifare a costurilor de securitate în aeroporturile Uniunii, acolo unde acestea se acoperă din tarifele de securitate. În cazul acestor aeroporturi, tariful trebuie să corespundă costului de asigurare a securităţii, luând în considerare toate eventualele finanţări publice ale costurilor de securitate, pentru a evita orice profit şi pentru a furniza servicii şi echipamente de securitate adecvate şi rentabile în aeroporturile în cauză.

(5)  Este important să se asigure transparenţa în ceea ce priveşte utilizarea măsurilor naţionale de securitate mai restrictive decât standardele comune de bază stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 300/2008.

(6)  În fiecare stat membru în care tarifele de securitate sunt percepute la aeroport, o autoritate independentă de supraveghere ar trebui să asigure aplicarea corectă şi eficace a prezentei directive. Autoritatea ar trebui să dispună de toate resursele necesare în termeni de personal, competenţă, precum şi de mijloace financiare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

(7)  Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica un sistem de tarifare comun pentru a acoperi o reţea de aeroporturi sau grupuri de aeroporturi, inclusiv în cazul celor care deservesc acelaşi oraş sau aceeaşi conurbaţie.

(8)  La calcularea tarifelor de securitate în vederea corelării cu costurile ar trebui să se utilizeze criterii obiective, de tipul celor stabilite în documentele relevante ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, care susţin utilizarea numărului de pasageri sau greutatea maximă la decolare a aeronavei sau o combinaţie a acestora.

(9)  De vreme ce obiectivele acțiunii întreprinse nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de către statele membre pentru că sistemele tarifelor de securitate nu pot fi instituite la nivel național în mod uniform pe teritoriul Uniunii și, prin urmare, având în vedere anvergura și efectele acțiunii, aceste obiective se pot realiza mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se stabilește la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele în cauză,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezenta directivă stabilește principii comune pentru perceperea tarifelor de securitate pe aeroporturile Uniunii.

(2)  Directiva se aplică tuturor aeroporturilor situate pe un teritoriu reglementat de prevederile tratatului şi deschise traficului comercial.

Prezenta directivă nu se aplică tarifelor percepute pentru remunerarea serviciilor de navigație aeriană în timpul zborului și de terminal în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1794/2006, sau tarifelor percepute pentru remunerarea serviciilor de handling la sol prevăzute în anexa la Directiva 96/67/CE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

   (a) „aeroport” înseamnă o suprafață de teren special amenajată pentru aterizarea, decolarea și manevrele aeronavelor, inclusiv instalațiile auxiliare pe care aceste operațiuni le implică pentru cerințele traficului și serviciilor aeriene, inclusiv instalațiile necesare pentru a asista serviciile aeriene comerciale;
   (b) „organism de administrare a aeroportului” înseamnă un organism care, concomitent cu alte activități sau nu, are ca obiectiv, conform legislației sau normelor naționale, administrarea și gestionarea infrastructurilor aeroportuare, precum și coordonarea și controlul activităților diferiților operatori prezenți în aeroporturile în cauză;
   (c) „reţea de aeroporturi” înseamnă un număr de aeroporturi dintr-un stat membru care sunt administrate de un organism de administrare a aeroportului desemnat de autoritatea naţională competentă;
   (d) „organism competent” înseamnă organismul de administrare a aeroportului sau autoritatea responsabilă de aplicarea şi/sau stabilirea nivelului şi structurii tarifelor de securitate aviatică pe aeroporturile Uniunii;
   (e) „utilizator al aeroportului” înseamnă orice persoană fizică sau juridică responsabilă pentru transportul pe calea aerului a pasagerilor, corespondenței și/sau mărfurilor, de la sau către aeroportul în cauză;
   (f) „tarif de securitate” înseamnă o taxă percepută de orice entitate, aeroport sau utilizator al aeroportului sub diferite forme, destinată, în mod specific, să acopere costurile măsurilor de securitate în scopul protejării aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilegală. Costul securităţii aviatice poate include costurile generate de punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008 sau costurile legate de reglementare şi supervizare suportate de autoritatea competentă;
   (g) „securitate aviatică” înseamnă combinarea măsurilor şi resurselor umane şi materiale menite să protejeze aviaţia civilă împotriva actelor de intervenţie ilicită care pun în pericol securitatea aviaţiei civile.

Articolul 3

Nediscriminarea

Statele membre garantează că tarifele de securitate nu discriminează utilizatorii aeroporturilor sau pasagerii aerieni.

Articolul 4

Reţeaua de aeroporturi

Statele membre pot permite organismului competent al unei reţele de aeroporturi să introducă un sistem comun şi transparent privind tarifele de securitate care să acopere reţeaua de aeroporturi.

Articolul 5

Sistemele comune de tarifare

După ce au informat Comisia şi în conformitate cu dreptul Uniunii, statele membre pot autoriza organismul competent să aplice un sistem comun şi transparent de tarifare în aeroporturile care deservesc acelaşi oraş sau aceeaşi conurbaţie, cu condiţia ca fiecare aeroport să respecte în totalitate cerinţele de transparenţă prevăzute la articolul 7.

Articolul 6

Consultare şi căi de atac

(1)  Statele membre se asigură că organismul competent are acces la toate informaţiile cu privire la furnizarea de servicii de securitate pe aeroport.

(2)  Statele membre se asigură că ▌este instituită o procedură obligatorie ▌de consultare periodică între organismul competent şi utilizatorii aeroportului, reprezentanţii acestora sau asociaţiile de utilizatori ai aeroporturilor cu privire la funcţionarea sistemului de tarife de securitate şi la nivelul acestor tarife. O astfel de consultare se organizează cel puţin o dată pe an, exceptând cazul în care s-a convenit altfel în cadrul ultimei consultări. În cazul în care există un acord multianual între organismul competent şi utilizatorii aeroportului, consultările au loc în conformitate cu dispoziţiile din respectivul acord. Statele membre îşi rezervă dreptul de a solicita consultări mai frecvente.

(3)  Organismul competent prezintă utilizatorilor aeroportului, reprezentanţilor sau asociaţiilor utilizatorilor aeroporturilor orice propunere de modificare a sistemului sau nivelului tarifelor de aeroport cel târziu cu patru luni înainte de intrarea în vigoare a acesteia, împreună cu motivele care stau la baza modificărilor propuse. Organismul competent organizează consultări cu utilizatorii aeroportului pe tema modificărilor propuse şi ţine cont de opiniile acestora înainte de a adopta o decizie.

(4)  Organismul competent publică decizia sa finală cel mai târziu cu două luni înainte de intrarea în vigoare a acesteia. În cazul în care nu se ajunge la un acord asupra modificărilor propuse între organismul competent şi utilizatorii aeroportului, organismul competent îşi justifică decizia faţă de utilizatorii aeroportului.

(5)  Statele membre se asigură că, în cazul unui dezacord în ceea ce priveşte o decizie privind tarifele de securitate adoptată de organismul competent, fiecare parte poate solicita intervenţia autorităţii independente de supraveghere menţionate la articolul 10, care examinează motivele respectivei modificări a sistemului de tarife de securitate sau a nivelului acestora.

(6)  Un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (5) în ceea ce priveşte modificările aduse nivelului sau structurii tarifelor de securitate aviatică în aeroporturile cu privire la care:

   (a) în conformitate cu legislaţia naţională, există o procedură obligatorie prin care tarifele de securitate aviatică sau nivelul maxim al acestora sunt stabilite sau aprobate de către autoritatea independentă de supraveghere; sau
   (b) în conformitate cu legislaţia naţională, există o procedură obligatorie prin care autoritatea independentă de supraveghere verifică, în mod regulat sau ca răspuns la solicitările părţilor interesate, dacă aceste aeroporturi fac obiectul unei concurenţe efective. În urma acestei verificări, în cazurile justificate, statul membru respectiv decide ca tarifele de securitate aviatică sau nivelul maxim al acestora să fie stabilite sau aprobate de către autoritatea independentă de supraveghere. Decizia respectivă se aplică atât timp cât se consideră necesar, în urma verificării efectuate de către autoritatea respectivă.

Procedurile, condiţiile şi criteriile aplicate de statul membru în sensul prezentului alineat sunt relevante, obiective, nediscriminatorii şi transparente.

Articolul 7

Transparența

(1)  Statele membre se asigură că organul competent furnizează fiecărui utilizator al aeroportului sau reprezentanţilor sau asociaţiilor utilizatorilor aeroporturilor, ori de câte ori sunt organizate consultări în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), informaţii cu privire la componentele care reprezintă baza de determinare a structurii şi a nivelului tuturor tarifelor de securitate percepute în fiecare aeroport. Aceste informaţii trebuie să includă cel puţin următoarele:

   (a) o listă a diferitelor servicii și infrastructuri puse la dispoziție în schimbul tarifului de securitate perceput;
   (b) metoda de calculare a tarifelor de securitate;
   (c) structura generală a costurilor aferente facilităţilor şi serviciilor corespunzătoare tarifelor de securitate;
   (d) veniturile din tarifele de securitate şi costul total al serviciilor acoperite de acestea;
   (e) numărul total al personalului afectat serviciilor care determină perceperea tarifelor de securitate;
   (f) orice finanţare din partea autorităţilor publice destinată echipamentelor şi serviciilor incluse în tarifele de securitate;
   (g) previziuni ale nivelului tarifelor de securitate, ţinând seama de investiţiile propuse, creşterea traficului şi nivelul crescut al ameninţărilor la adresa securităţii;
   (h) toate investițiile preconizate care ar putea afecta în mod semnificativ nivelul tarifelor de securitate.

(2)  Statele membre se asigură că utilizatorii aeroporturilor transmit informaţii organismului competent înaintea fiecărei consultări, astfel cum se prevede la articolul 6, în special cu privire la:

   (a) previziunile în ceea ce privește traficul;
   (b) previziunile cu privire la compoziția și utilizarea preconizată a flotei acestora;
   (c) proiectele lor de dezvoltare la aeroportul în cauză;
   (d) cerințele lor în cadrul aeroportului în cauză;
   (e) suma tarifelor de securitate percepute de către utilizatorii aeroporturilor de la pasagerii care părăsesc aeroportul şi informaţiile privind componentele care stau la baza stabilirii acestor tarife în conformitate cu alineatul (1) literele (a) – (h).

(3)  Statele membre se asigură că informaţiile privind suma tarifelor de securitate percepute de către organismul competent şi de către utilizatorii aeroporturilor este accesibilă publicului.

(4)  Sub rezerva legislaţiei naţionale, informaţiile furnizate în temeiul acestui articol sunt considerate confidenţiale sau sensibile din punct de vedere economic şi tratate în consecinţă. În cazul organismelor de administrare a aeroporturilor cotate la bursă, trebuie respectate, în special, reglementările aplicabile bursei.

Articolul 8

Măsuri mai stricte

(1)  Costurile suplimentare de aplicare a unor măsuri mai restrictive în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008 sunt suportate de statele membre.

(2)  Înainte de adoptarea unor măsuri în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, Comisia realizează o evaluare de impact referitoare la efectele asupra nivelului tarifelor de securitate. Comisia consultă grupul consultativ al părţilor interesate, instituit în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 300/2008, cu privire la rezultatele acestui studiu de impact.

Articolul 9

Corelarea tarifelor de securitate cu nivelul costurilor

Tarifele de securitate se utilizează exclusiv pentru acoperirea costurilor de securitate. Aceste costuri se determină prin utilizarea principiilor de contabilitate şi de evaluare general acceptate în fiecare dintre statele membre. Veniturile totale din tarifele de securitate nu vor fi mai ridicate decât costurile totale ale securităţii aviatice pentru aeroportul, reţeaua de aeroporturi sau grupul de aeroporturi în cauză.

Statele membre se asigură că se iau în considerare, în particular:

   costul finanțării instalațiilor și echipamentelor destinate operațiunilor de securitate, inclusiv amortizarea corectă a valorii acestor echipamente și instalații;
   nivelul național și/sau internațional de amenințare la adresa securității;
   cheltuielile pentru personalul de securitate și operațiunile de securitate;
   ajutoarele și subvențiile acordate de autorități în scopul asigurării securității.

Baza de calcul a tarifelor de securitate nu include costurile generate pentru funcţii mai generale de securitate asigurate de statele membre, cum ar fi activităţile generale de poliţie, colectarea de informaţii şi securitatea naţională.

Articolul 10

Autoritatea independentă de supraveghere

(1)  Statele membre numesc sau înființează un organism independent în calitate de autoritate națională independentă de reglementare, în vederea asigurării aplicării corecte a măsurilor luate în vederea conformării cu prezenta directivă. Organismul respectiv poate fi același cu entitatea împuternicită de statul membru cu aplicarea Directivei 2009/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 privind tarifele de aeroport(6).

(2)  Prezenta directivă nu împiedică autoritatea naţională independentă de supraveghere ca, în conformitate cu legislaţia naţională, să delege altor autorităţi independente de supraveghere, sub supravegherea şi întreaga sa responsabilitate, punerea în aplicare a prezentei directive, cu condiţia ca punerea în aplicare să se realizeze conform aceloraşi standarde.

(3)  Statele membre garantează independenţa autorităţii independente de supraveghere asigurându-se că aceasta reprezintă o entitate juridică diferită şi independentă din punct de vedere operaţional de orice organ competent sau de orice transportator aerian. Statele membre care deţin proprietatea sau controlul aeroporturilor, organismelor de administrare a aeroportului sau al transportatorilor aerieni asigură separarea structurală efectivă a funcţiei de reglementare de activităţile asociate proprietăţii sau controlului. Statele membre se asigură că autoritatea independentă de supraveghere îşi exercită competenţele în mod imparţial şi transparent.

(4)  Statele membre notifică Comisiei denumirea și adresa autorității independente de reglementare, atribuțiile și responsabilitățile acesteia, precum și măsurile luate pentru a asigura conformitatea cu alineatul (3).

(5)  Statele membre se asigură că, în ceea ce privește dezacordurile referitoare la tarifele de securitate, se iau măsuri în vederea:

   (a) stabilirii procedurii de soluţionare a dezacordurilor dintre organismul competent şi utilizatorii aeroportului;
   (b) stabilirii condițiilor în care un dezacord poate fi supus autorității independente de supraveghere și, în particular, a stabilirii de dispoziții pentru respingerea de către autoritate a plângerilor pe care le consideră insuficient justificate sau documentate; precum și
   (c) a stabilirii criteriilor în raport cu care vor fi analizate dezacordurile în vederea soluționării.

Aceste proceduri, condiții și criterii sunt nediscriminatorii, transparente și obiective.

(6)  Autoritatea independentă de supraveghere publică un raport anual privind activitățile sale.

(7)  Atunci când un stat membru aplică, în conformitate cu legislaţia sa naţională, o procedură legislativă sau de reglementare pentru a determina şi aproba structura sau nivelul tarifelor de securitate la nivel naţional, autorităţile naţionale responsabile de examinarea validităţii tarifelor de securitate îndeplinesc sarcinile autorităţii independente de supraveghere, prevăzute la alineatele (1)-(6).

Articolul 11

Raport și revizuire

(1)  Într-un termen de cel mult ...(7), Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului privind aplicarea acestei directive, precum și, atunci când este cazul, orice propunere corespunzătoare.

(2)  Statele membre și Comisia cooperează la punerea în aplicare a prezentei directive, în special în ceea ce privește colectarea de informații pentru raportul menționat la alineatul (1).

(3)  Într-un termen de cel mult ...(8)*, Comisia prezintă un raport privind finanţarea securităţii aviatice, examinând evoluţia costurilor legate de securitatea aviatică şi metodele de finanţare a acesteia.

Articolul 12

Transpunerea

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a dispoziţiilor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de ...(9). Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte, precum şi un tabel de corespondenţă între respectivele acte şi prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele trebuie să conțină o trimitere la prezenta directivă sau să fie însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții legale de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

(3)  Un stat membru nu este obligat să respecte alineatele (1) şi (2), în măsura în care nu sunt percepute tarife de securitate în niciun aeroport din statul membru respectiv şi nu se aduce atingere articolului 11 alineatul (2).

Articolul 13

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în cea de-a douăzecea zi care urmează publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președinte Președinte

(1) JO C 128, 18.5.2010, p. 142.
(2) Poziția Parlamentului din 5 mai 2010.
(3) JO L 341, 7.12.2006, p. 3.
(4) JO L 272, 25.10.1996, p. 36.
(5) JO L 97, 9.4.2008, p. 72.
(6) JO L 70, 14.3.2009, p. 11.
(7)* Patru ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
(8)** Doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
(9)* JO: de introdus data - doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate