Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Raport privind competitivitatea digitală a Europei. Principalele realizări ale strategiei i2010 în perioada 2005-2009” (COM(2009)0390),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană” (COM(2009)0557),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2006 privind o societate informațională europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă(1),

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2007 privind o politică europeană în domeniul spectrului de frecvențe radio(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2007 privind elaborarea unei politici europene în materie de bandă largă(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 iunie 2007 privind încrederea consumatorilor în mediul digital(4),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A7-0066/2010),

A.   întrucât tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pătrund în practic aproape toate aspectele vieții noastre și sunt legate în mod inextricabil de dorința noastră de a avea o economie prosperă și competitivă, de a ne proteja mediul și de a trăi într-o societate mai democratică, mai deschisă și mai incluzivă;

B.   întrucât Europa ar trebui să joace un rol principal în crearea și aplicarea de TIC, creând mai multă valoare pentru cetățenii și întreprinderile sale; întrucât utilizarea TIC contribuie la depășirea provocărilor structurale actuale, și la realizarea unei creșteri economice viabile;

C.   întrucât Europa va culege roadele acestei revoluții digitale doar dacă toți cetățenii sunt mobilizați și au șansa de a participa pe deplin la noua societate digitală, iar omul este plasat în centrul aceste acțiuni politice; întrucât această revoluție digitală nu mai poate fi concepută ca o evoluție plecând de la trecutul industrial, ci mai degrabă ca un proces de transformare radicală;

D.   întrucât dezvoltarea societății digitale ar trebui să fie incluzivă și accesibilă tuturor cetățenilor UE și ar trebui susținută prin politici eficace destinate reducerii decalajelor digitale din cadrul UE, ajutând tot mai mulți cetățeni să își dezvolte competențele informatice pentru a folosi la maximum oportunitățile oferite de aplicațiile TIC;

E.   întrucât, deși comunicațiile în bandă largă sunt disponibile pentru peste 90% din populația UE, introducerea acestora are loc în doar 50% dintre gospodării;

F.   întrucât piețele de comunicație competitive joacă un rol important în garantarea faptului că utilizatorii se bucură de maximum de beneficii în ceea ce privește alegerea, calitatea și prețurile accesibile;

G.   întrucât potențialul Europei este indisolubil legat de abilitățile populației, ale forței de muncă și ale organizațiilor europene; întrucât, în absența acestor abilități, tehnologiile și infrastructurile de informații și comunicare pot genera doar o valoare adăugată economică și socială limitată;

H.   întrucât TIC poate constitui un motor deosebit de puternic în eforturile de a susține dezvoltarea pozitivă și durabilă în țările de pe glob și de a combate sărăcia și inegalitățile sociale și economice;

I.   întrucât cetățenii nu vor interacționa, nu își vor exprima opiniile în deplină libertate și nu vor încheia tranzacții dacă nu au suficientă încredere în cadrul legal al noului spațiu digital; întrucât garantarea și asigurarea respectării drepturilor fundamentale în acest context este o condiție esențială pentru câștigarea încrederii cetățenilor; întrucât garantarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală (IPR) și a altor drepturi este o condiție esențială pentru câștigarea încrederii întreprinderilor;

J.   întrucât criminalitatea informatică, cum ar fi instigarea la comiterea de acte teroriste și acte criminale determinate de ură și pornografia infantilă, s-a intensificat și amenință indivizii, inclusiv copiii,

K.   întrucât industriile culturale și creative europene joacă un rol esențial nu doar pentru promovarea diversității culturale, a pluralismului media și a democrației participative în Europa, ci reprezintă în același timp și un motor al creșterii durabile și al relansării economice a Uniunii Europene; întrucât trebuie acordată o atenție deosebită specificităților culturale și de limbaj în dezbaterea privind instituirea unei piețe unice în sectorul materialului creativ;

L.   întrucât societatea democratică europeană, participarea cetățenilor la dezbaterile publice și accesul la informație în lumea digitală depinde de un sector al presei competitiv și puternic constituind al patrulea pilon al democrației;

M.   întrucât întârzierea creșterii și a productivității este cauzată de progresele insuficiente în materie de creație, difuzare și utilizare a TIC, iar noile întreprinderi cu un potențial mare de creștere, active în sectorul inovațiilor din domeniul TIC întâmpină dificultăți în a se instala durabil pe piețe;

N.   întrucât sectoarele public și privat trebuie să investească în noi platforme și servicii inovatoare, cum ar fi, de pildă, identificarea prin radiofrecvență (RFID), cloud computing, eSănătate, contoare inteligente, mobilitate inteligentă etc.; întrucât consolidarea pieței unice europene va amplifica interesul pentru investițiile în economia și piețele europene și va conduce la noi economii de scară;

O.   întrucât în domeniul serviciilor on-line piața unică europeană nu este încă pe deplin funcțională; întrucât diversitatea normelor la nivel național ridică obstacole în calea liberei circulații a serviciilor digitale și a comerțului electronic transfrontalier; întrucât întreprinderile și serviciile publice europene vor beneficia de avantaje economice și sociale prin utilizarea serviciilor și aplicațiilor TIC performante;

P.   întrucât decalajul dintre comerțul electronic intern și transfrontalier în UE se accentuează, deși internetul este canalul de distribuție cu amănuntul cu cea mai rapidă dezvoltare; întrucât Comunicarea Comisiei privind comerțul electronic transfrontalier dintre întreprinderi și consumatori în Uniunea Europeană (COM(2009)0557) arată că există un potențial imens pentru cetățenii UE de a face economii considerabile prin comerțul electronic transfrontalier,

1.   invită Comisia să propună o agendă digitală și un plan de acțiune ambițioase care să permită Europei să realizeze progrese pe calea spre o societate digitală deschisă și prosperă, care să ofere tuturor cetățenilor alternative economice, sociale și culturale; propune ca această nouă agendă digitală să fie numită „agenda 2015.eu” și să se bazeze pe modelul spiralei virtuoase 2015.eu;

2.   subliniază că este important să se continue eforturile depuse pentru a asigura accesul universal al tuturor cetățenilor și consumatorilor la rețeaua fixă și mobilă de internet de mare viteză, inclusiv prin promovarea concurenței în beneficiul consumatorilor; subliniază că în acest sens sunt necesare politici cu obiective precise care să promoveze concurența și investițiile eficiente în infrastructuri de acces noi și mai performante, precum și gama de opțiuni a consumatorilor, furnizând acces, în condiții echitabile și la prețuri competitive pentru toți cetățenii, indiferent de locul unde se află aceștia, asigurându-se, astfel, că niciun cetățean european nu este exclus;

3.   consideră că fiecare gospodărie din UE ar trebui să aibă acces la internet de bandă largă la un preț competitiv până în 2013; în plus, solicită Comisiei și statelor membre să promoveze toate instrumentele politice disponibile pentru a pune la dispoziția tuturor cetățenilor europeni comunicațiile în bandă largă, inclusiv fondurile structurale europene, și dividendul digital în scopul de a extinde gradul de acoperire și calitatea comunicațiilor mobile în bandă largă; în plus, invită statele membre să dea un nou avânt strategiei europene pentru internetul în bandă largă și de mare viteză, în special prin actualizarea obiectivelor naționale referitoare la acoperirea rețelelor în bandă largă și de mare viteză;

4.   constată existența unor ambiguități în cadrul normelor privind ajutoarele de stat care pot afecta serviciile în bandă largă sprijinite de Comunitate, în special abilitatea autorităților publice de a-și consolida propriile exigențe referitoare la rețele ca bază pentru realizarea de noi investiții; solicită Comisiei să abordeze de urgență aceste probleme;

5.   reamintește că ar trebui acordată o atenție deosebită zonelor rurale afectate de tranziția industrială și regiunilor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, în special zonele ultraperiferice; consideră că o soluție adecvată pentru a asigura furnizarea și accesul efectiv la internetul în bandă largă pentru cetățenii din aceste regiuni într-un interval de timp acceptabil și cu un cost rezonabil este prin intermediul tehnologiilor wireless, inclusiv prin satelit, care permit pretutindeni o conectivitate imediată la internet;

6.   reamintește că obligațiile de serviciu universal corespund unui set minimal de servicii de o calitate specificată la care ar trebui să aibă acces toți utilizatorii finali la un preț accesibil fără a denatura concurența și fără a impune o povară suplimentară asupra consumatorilor și operatorilor; îndeamnă Comisia să realizeze fără întârziere mult-așteptata revizuire a normelor privind serviciile universale;

7.   subliniază importanța garantării pentru utilizatorii cu handicap a unui acces echivalent cu cel de care beneficiază ceilalți utilizatori, astfel cum a solicitat Parlamentul European în revizuirea Directivei privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor; solicită Comisiei să ia în considerare nevoile utilizatorilor cu handicap în modul cel mai serios în agenda „2015.eu”;

8.   solicită Comisiei să efectueze o evaluare de impact pentru a analiza modalitatea în care poate fi realizată portabilitatea numerelor la nivel european;

9.   subliniază că este important ca Europa să rămână un continent mobil în lume și să se asigure că 75% din abonații serviciilor mobile beneficiază de internet în bandă largă și au acces la servicii wireless de mare viteză până în 2015;

10.   reamintește necesitatea de a accelera distribuirea armonizată a spectrului creat prin dividendul digital într-un mod nediscriminatoriu și fără a compromite serviciile actuale și avansate de radiodifuziune;

11.   invită Comisia să abordeze prin intermediul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio cerințele tehnice menite să asigure disponibilitatea spectrului în timp util, cu suficientă flexibilitate, să permită implementarea de noi tehnologii și servicii, ca, de exemplu, servicii mobile de bandă largă; invită Comisia să întocmească rapoarte privind concurența și evoluțiile pieței spectrului de frecvențe;

12.   subliniază necesitatea de a se continua evaluarea și cercetarea potențialei interferențe dintre actualii și viitorii utilizatori ai spectrului, astfel încât să se atenueze posibilele consecințe negative pentru consumatori;

13.   consideră că, întrucât ratele de acces la internet cresc, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru ca 50% din gospodăriile din UE să fie conectate la rețele de foarte mare viteză până în 2015 și 100% până în 2020, asigurând utilizatorului final creșterea calității și fiabilității serviciilor, în conformitate cu nevoile și așteptările acestuia; reamintește că pentru atingerea acestor obiective elaborarea unui cadru de politici este vitală pentru a favoriza investițiile private, protejând, totodată, concurența și asigurând o paletă largă de opțiuni pentru consumatori;

14.   invită statele membre transpună pe deplin noul cadru normativ privind telecomunicațiile înainte de expirarea termenului prevăzut, să asigure pe deplin aplicarea acestuia și să împuternicească autoritățile naționale de reglementare în consecință; subliniază că noul cadru prevede un mediu de reglementare previzibil și coerent care să stimuleze investițiile și să promoveze piețe competitive pentru rețelele, produsele și serviciile TIC, contribuind la o piață unică performantă pentru serviciile societății informatice; insistă că orice indicații referitoare la aplicarea pachetului privind telecomunicațiile la accesul generației următoare trebuie să exploateze pe deplin conceptele introduse în directive pentru a promova realizarea acestor rețele;

15.   consideră că este necesar să se mărească eficiența coordonării activității de reglementare, asigurând funcționalitatea deplină a OAREC în cel mai scurt timp posibil;

16.   invită părțile interesate să adopte modele deschise pentru implementarea rețelelor de comunicare pentru a contribui la stimularea inovației și a cererii;

17.   reafirmă nevoia de transparență și predictibilitate a reglementării și invită Comisia să continue să integreze principiile unei mai bune reglementări în pregătirea inițiativelor legislative și nelegislative, în special prin evaluări de impact focalizate și realizate în timp util;

18.   reamintește că interoperabilitatea și accesibilitatea sunt interconectate și reprezintă temelia pe care se va clădi o societate informațională eficientă, pentru a permite interoperabilitatea produselor, a infrastructurilor și a serviciilor, astfel încât europenii să poată accesa serviciile și informațiile indiferent de programul informatic pe care îl folosesc;

19.   insistă asupra faptului că, pentru a clădi o societate digitală incluzivă, competențele digitale sunt cruciale și că toți cetățenii UE ar trebui să aibă posibilitatea și să fie stimulați pentru a dobândi competențe informatice adecvate; subliniază că aceste competențe digitale pot contribui la integrarea socială a persoanelor defavorizate (de exemplu, persoanele în vârstă și persoanele cu venituri mici); invită Comisia și statele membre să abordeze problema așa-numitului al doilea decalaj digital în curs de manifestare, și anume disparitățile între diferitele grupuri sociale în ceea ce privește competențele informatice și utilizarea internetului; subliniază angajamentul esențial de a reduce la jumătate decalajele înregistrate în ceea ce privește cunoștințele și competențele informatice până în 2015;

20.   solicită respectarea transparenței, accesibilității și a egalității de șanse în folosirea sistemelor TIC, pentru a le face mai ușor de utilizat pentru un număr cât mai mare de cetățeni europeni;

21.   accentuează faptul că toate școlile primare și secundare trebuie să dispună de conexiuni la internet fiabile și de calitate până în 2013 și de conexiuni de foarte mare viteză până în 2015 cu ajutorul politicii regionale și de coeziune, acolo unde este posibil; subliniază faptul că formarea TIC și învățarea online ar trebui să devină o parte integrantă a activităților educative continue creând premisele pentru programe educative și de formare accesibile și mai bune;

22.   recunoaște importanța învățământului online ca metodă educațională adaptată inovațiilor TIC, care poate satisface necesitățile persoanelor care nu au acces la metodele educaționale convenționale, însă subliniază că schimbul de informații dintre profesori, studenți și alte părți interesate reprezintă o condiție esențială; consideră că trebuie încurajate, de asemenea, schimburile internaționale, pentru ca instituțiile de învățământ să-și poată redobândi rolul important în promovarea înțelegerii dintre popoare;

23.   recomandă introducerea noțiunii de competență digitală în școală încă de la ciclul pre-primar, în paralel cu limbile străine, pentru a forma din timp utilizatori competenți;

24.   remarcă importanța dobândirii competențelor digitale de către cetățenii UE pentru ca aceștia să poată exploata la maximum beneficiile participării la societatea digitală; reafirmă necesitatea de a garanta că aptitudinile, cunoașterea, competența și creativitatea forței de muncă europene se ridică la cel mai înalte standarde mondiale și că sunt în permanență actualizate; consideră că cunoștințele și competențele informatice ar trebui să constituie un aspect central al politicilor UE, deoarece reprezintă forța motrice a societății de inovație europene;

25.   propune lansarea unui „plan de acțiune pentru alfabetizarea și participarea la mediul digital” la nivelul UE și al statelor membre care să conțină îndeosebi: oportunități specifice de formare în domeniul informatic pentru șomeri și grupurile care riscă să fie excluse; stimulente pentru inițiativele din sectorul privat care vizează să ofere tuturor angajaților formări în domeniul competențelor informatice; o inițiativă „Fii deștept online!”, la nivel european, prin care toți studenții, inclusiv cei angajați în învățarea continuă și în formarea profesională, să se familiarizeze cu utilizarea în siguranță a TIC și a serviciilor online; și un sistem comun la nivel european de certificare în domeniul TIC;

26.   invită statele membre să adopte toate măsurile necesare pentru a inspira tinerii informaticieni să aleagă o carieră în domeniul TIC; invită statele membre ca, între timp, în programele lor educaționale pentru elevii de școală primară, să pună un accent mai puternic pe tematica legată de științele naturale, precum matematica și fizica; consideră că, din moment ce există o nevoie reală și stringentă de acțiuni prin care să se satisfacă cererea de aptitudini TIC în Europa chiar pe termen scurt și mediu, va fi necesară o bază de date mai performantă pentru monitorizarea aptitudinilor electronice; invită instituțiile UE să adopte măsuri suplimentare pentru a crea această bază de date;

27.   subliniază că toți cetățenii UE ar trebui să fie sensibilizați cu privire la drepturile și obligațiile lor informatice de bază printr-o cartă europeană a drepturilor cetățenilor și consumatorilor în mediul digital; consideră că această cartă ar consolida acquis-ul comunitar, inclusiv și mai ales drepturile utilizatorilor legate de protecția sferei private, utilizatorii vulnerabili și conținutul pe suport digital, garantând, de asemenea, interoperabilitatea la un nivel de performanță corespunzător; reiterează faptul că drepturile aferente mediului digital ar trebui privite în cadrul general al drepturilor fundamentale;

28.   are convingerea fermă că protecția vieții private este una dintre valorile de bază și că toți utilizatorii ar trebui să dețină controlului asupra datelor lor personale, inclusiv asupra „dreptului de a fi uitat”; îndeamnă Comisia să țină seama nu numai de protecția datelor și de chestiunile privind viața privată, dar în special de necesitățile specifice ale minorilor și adulților tineri în această privință; solicită Comisiei să înainteze o propunere privind adaptarea Directivei privind protecția datelor la actualul mediu digital;

29.   solicită Comisiei și statelor membre să adopte în continuare măsuri pentru a ameliora securitatea digitală, pentru a combate criminalitatea informatică și spam-ul pentru a întări încrederea utilizatorilor și a proteja spațiul virtual al Uniunii Europene împotriva tuturor tipurilor de infracțiuni și contravenții; solicită Comisiei și statelor membre să inițieze și să consolideze cooperarea internațională în acest domeniu; reamintește că aproape jumătate dintre statele membre nu au ratificat încă Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică și îndeamnă toate statele membre să ratifice și să implementeze convenția respectivă;

30.   invită statele membre să adopte măsurile necesare care să le permită tuturor cetățenilor din Europa să beneficieze de o identificare electronică sigură;

31.   insistă asupra menținerii unui internet deschis, în care cetățenii și întreprinderile utilizatoare să poată accesa și distribui informații sau rula aplicațiile și serviciile pe care le doresc, astfel cum se prevede în cadrul de reglementare revizuit; invită Comisia, Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și autoritățile naționale de reglementare (ANR) să promoveze îndeaproape dispozițiile privind „neutralitatea rețelei”, să monitorizeze aplicarea acestora și să raporteze Parlamentului European înainte de sfârșitul anului 2010; consideră că legislația UE ar trebui să mențină dispoziția privind „simpla transmitere” prevăzută în Directiva privind comerțul electronic (2000/31/CE) întrucât reprezintă o modalitate esențială de promovare a concurenței libere și deschise pe piața produselor digitale;

32.   subliniază faptul că pluralismul, libertatea presei și respectarea diversității culturale sunt valori fundamentale și obiective finale ale Uniunii Europene; invită, prin urmare, Comisia Europeană să asigure respectarea acestor valori și obiective de către toate politicile comunitare propuse;

33.   salută implementarea rapidă a legislației privind serviciile de roaming; subliniază necesitatea de a monitoriza în continuare în mod constant prețurile la comunicații mobile și servicii de date în roaming; solicită OAREC să efectueze o analiză independentă privind metodele care ar putea fi utilizate, în afara reglementării prețurilor, pentru a crea o piață internă competitivă pentru roaming; solicită Comisiei ca, pe baza analizei OAREC și a propriei sale analize, să propună înainte de 2013 o soluție pe termen lung la problema roaming-ului pentru a asigura o piață pentru roaming funcțională, orientată spre client și competitivă care să atragă după sine o scădere a prețurilor;

34.   subliniază că serviciile digitale pot contribui la utilizarea pe deplin, la nivel european, a pieței interne și a oportunităților sale; solicită dezvoltarea unei politici eficiente pentru o piață unică a produselor și serviciilor digitale pentru Europa care să facă serviciile online în Europa mai competitive, mai accesibile, transfrontaliere și transparente, să asigure cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor și să pună capăt discriminării teritoriale; invită instituțiile UE să elimine principalele obstacole administrative și de reglementare din calea tranzacțiilor online transfrontaliere până în 2013; invită Comisia să accelereze evaluarea în curs de desfășurare a acquis-ului comunitar care afectează piața unică digitală și să propună acțiuni legislative specifice care să soluționeze principalele impedimente;

35.   solicită realizarea unui studiu referitor la normele armonizate din cadrul UE în vederea promovării unei piețe comune în domeniul informaticii dematerializate („cloud computing”) și a e-comerțului;

36.   invită Comisia să aibă în vedere măsuri pentru a mări și mai mult transparența termenilor și condițiilor tranzacțiilor comerciale transfrontaliere online, precum și eficacitatea controlului respectării legislației și a căilor de atac la nivel transfrontalier; subliniază faptul că dezvoltarea cu succes a comerțului online impune distribuția eficientă a produselor și mărfurilor și, drept urmare, subliniază necesitatea unei aplicări rapide a celei de a treia Directive poștale (2008/6/CE);

37.   consideră că statele membre ar trebui să asigure mediul digital necesar pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri; solicită statelor membre să instituie puncte de contact unice pentru TVA pentru a facilita e-comerțul transfrontalier pentru IMM-uri și întreprinzători și solicită Comisiei să susțină utilizarea pe scară largă a facturilor electronice;

38.   invită Comisia și statele membre să se asigure că, până în 2015, cel puțin 50% din achizițiile publice sunt efectuate prin mijloace electronice, astfel cum prevede planul de acțiune stabilit la Conferința ministerială privind e-guvernarea, care a avut loc la Manchester, în 2005;

39.   este de părere că, la aproape o decadă de la adoptare, directivele care alcătuiesc cadrul legal pentru societatea informațională par să fie depășite din cauza complexității sporite a mediului online, introducerii de noi tehnologii și faptului că datele referitoare la cetățenii UE sunt prelucrate tot mai mult în afara UE; consideră că, cu toate că anumite chestiuni juridice aferente anumitor directive pot fi soluționate printr-o actualizare progresivă, alte directive necesită o revizuire fundamentală și că este necesară adoptarea unui cadru internațional pentru protecția datelor;

40.   subliniază beneficiile potențiale pentru cetățeni și întreprinderi ale adoptării tehnologiilor digitale de către serviciile publice, pentru a asigura cetățenilor servicii mai eficace și mai personalizate; solicită statelor membre să utilizeze instrumentele TIC pentru a crește transparența și responsabilitatea actului de guvernare și a contribui la o democrație mai participativă care să implice toate grupurile socio-economice, mărind gradul de sensibilizare al noilor utilizatori și consolidând fiabilitatea și încrederea; invită statele membre să elaboreze planuri naționale pentru trecerea serviciilor publice la tehnologii digitale care să includă obiective și măsuri prin care să se asigure că până în 2015 toate serviciile publice pot fi accesate online și pot fi accesate de persoanele cu handicap;

41.   subliniază importanța comunicațiilor în bandă largă pentru sănătatea cetățenilor europeni întrucât acestea permit utilizarea tehnologiilor eficiente de informatică medicală, creșterea calității tratamentelor, extinderea ariei geografice de pătrundere a asistenței medicale către zonele rurale, insulare, montane și slab populate, facilitarea îngrijirii la domiciliu, în special pentru bătrâni și persoanele cu handicap, precum și reducerea tratamentelor inutile și a transferurilor costisitoare de pacienți; reamintește că comunicațiile în bandă largă pot contribui la protecția cetățenilor europeni prin facilitarea și difuzarea informațiilor privind siguranța publică, procedurile, reacția în caz de dezastre și redresarea ulterioară acestora;

42.   subliniază că TIC sunt extrem de importante pentru persoanele cu dizabilități care, în comparație cu ceilalți, au o mai mare nevoie de asistență tehnologică în activitățile lor cotidiene; consideră că persoanele cu dizabilități au dreptul de a participa în aceeași măsură la dezvoltarea rapidă a produselor și a serviciilor rezultate din noile tehnologii, pentru a putea beneficia de pe urma unei societăți informaționale deschise și fără obstacole;

43.   subliniază necesitatea de a dezvolta „cea de-a cincea libertate” pentru a permite libera circulație a conținutului și cunoștințelor și de a crea, până în 2015, un cadru legal convergent, favorabil consumatorului pentru accesarea conținutului digital în Europa, ceea ce ar conferi certitudine consumatorilor și ar asigura un echilibru echitabil între pretențiile deținătorilor drepturilor de difuzare și accesul publicului larg la materiale informative și cunoștințe; îndeamnă UE, având în vedere ritmul dezvoltării tehnologice, să accelereze dezbaterea privind drepturile de autor și să analizeze impactul unui titlu european de proprietate intelectuală în conformitate cu articolul 118 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a oferi o protecție uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală pe tot cuprinsul Uniunii, atât online, cât și offline.

44.   recunoaște faptul că sectoarele culturale și de creație europene joacă un rol fundamental în promovarea diversității culturale, a pluralismului mijloacelor de informare în masă și a democrației participative la nivel european, fiind, totodată, un motor important al creșterii economice durabile în cadrul UE putând juca, prin urmare, un rol decisiv în redresarea economică a UE; recunoaște necesitatea promovării unui climat care să încurajeze în continuare sectorul de creație; invită, în acest sens, Comisia să pună în aplicare Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de exprimare culturală în toate inițiativele privind politicile referitoare la Agenda digitală;

45.   subliniază faptul că agenda digitală europeană trebuie să promoveze producerea și difuzarea, în cadrul UE, de materiale de înaltă calitate și diverse din punct de vedere cultural, în scopul stimulării tuturor cetățenilor europeni în direcția adoptării tehnologiilor digitale precum internetul și a maximizării beneficiilor culturale și sociale pe care cetățenii UE le pot avea, în domeniul cultural și cel social, de pe urma acestor tehnologii; recomandă inițierea unei campanii de informare la nivelul UE, pentru creșterea gradului de conștientizare, în special prin dezvoltarea și difuzarea de materiale culturale digital; invită Comisia să examineze, în cadrul programului său de muncă legislativ, posibilitatea de a permite statelor membre să aplice o rată scăzută a TVA pentru difuzarea online a bunurilor culturale;

46.   subliniază faptul că internetul, care oferă multe noi oportunități pentru difuzarea și accesarea produselor activității de creație, lansează, de asemenea, noi provocări legate de protejarea spațiului virtual al Uniunii Europene împotriva noilor tipuri de infracțiuni și contravenții; constată că sancțiunile, unul dintre instrumentele posibile în domeniul asigurării respectării drepturilor de autor, ar trebui să se adreseze, în principiu, persoanelor care exploatează conținutul în scopuri comerciale, mai degrabă decât cetățenilor individuali;

47.   este de părere că UE trebuie să promoveze politici de influențare a ofertei și să examineze perfecționarea reglementărilor referitoare la acordarea de licențe privind drepturile de autor și achitarea acestora, în lumina noilor tehnologii, a noilor modalități de punere la dispoziție a conținuturilor digitale și a evoluției comportamentului consumatorilor; solicită un sistem de administrare și acordare a drepturilor mai eficient, mai coerent și mai transparent și pentru materialele audio, și pentru materialele audiovizuale, precum și mai multă transparență și concurență între organizațiile de gestionare și colectare a drepturilor;

48.   subliniază faptul că trebuie să se acorde o mai mare atenție, în cadrul noii Agende digitale, digitalizării și îmbunătățirii accesului cetățenilor la patrimoniul cultural unic al Europei; îndeamnă statele membre să acorde un sprijin corespunzător din punct de vedere financiar politicii de digitalizare a UE, încurajând, totodată, atât Comisia, cât și statele membre să găsească soluții adecvate pentru depășirea actualelor obstacole juridice;

49.   își exprimă profunda îngrijorare cu privire la viitorul bibliotecii digitale europene, dacă nu au loc schimbări radicale în ceea ce privește formatul digital al bibliotecii, gestionarea, eficiența, practicabilitatea, utilitatea și mediatizarea intensă a proiectului;

50.   consideră că, pe lângă aplicarea consecventă a TIC, este esențial să se promoveze excelența în cercetare în acest domeniu și să se stimuleze investițiile publice și private în proiecte de cercetare și inovare de mare risc, realizate în colaborare, în domeniul TIC; subliniază că Europa ar trebui să se afle în avangarda dezvoltării tehnologiilor internet, a informaticii dematerializate („cloud computing”), a mediilor inteligente și supercalculatoarelor și a aplicațiilor TIC cu emisii reduse de carbon; propune ca bugetul alocat de UE cercetării în domeniul TIC să fie dublat, iar bugetul pentru asimilarea TIC să fie mărit de patru ori în următoarele perspective financiare;

51.   deploră faptul că, în ceea ce privește atragerea, formarea și păstrarea talentelor academice din domeniul TIC, Europa continuă să se afle cu mult în urma altor piețe care sunt lider în domeniu și că se confruntă cu un exod al creierelor datorită unor condiții de lucru mai bune în SUA pentru personalul academic și cercetători; subliniază că, pentru a aborda această problemă, este necesar ca Europa să elaboreze, în colaborare cu universitățile și cu industria, un program ambițios de dezvoltare a carierei care să sprijine rolul primordial pe care îl joacă comunitatea de cercetători științifici în vasta strategie mondială de inovare în domeniul TIC;

52.   consideră că, până în 2015, toate institutele de cercetare europene și toate infrastructurile trebuie conectate la rețele de transmisie de foarte mare viteză Gbps, în scopul de a se crea un intranet al comunității de cercetători europene;

53.   solicită mai multe investiții în utilizarea software-lor cu sursă deschisă („open-source”) în UE;

54.   solicită realizarea de noi investiții în cercetare, în scopul mai bunei aplicări a instrumentelor digitale actuale, pentru a se garanta accesul tuturor cetățenilor la produsele culturale;

55.   își exprimă îngrijorarea cu privire la birocrația din Programul-cadru al UE (PC); invită Comisia să elimine birocrația prin regândirea proceselor PC, fără să pună în pericol acest program, și prin crearea unui comitet al utilizatorilor;

56.   invită Comisia să evalueze împreună cu statele membre modul în care directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE privind contractele de achiziții publice și transpunerea acestora sprijină cercetarea și inovarea și, după caz, să identifice cele mai bune practici; invită Comisia și statele membre să aibă în vedere elaborarea de indicatori privind inovarea în cadrul achizițiilor publice;

57.   reamintește că, în viitor, competitivitatea Europei și abilitatea acesteia de a se redresa din criza economică actuală depinde într-o mare măsură de capacitatea sa de a facilita aplicarea la scară largă și în mod eficient a TIC în mediul de afaceri; constată totuși că IMM-urile sunt cu mult în urma marilor întreprinderi și atrage atenția în mod special asupra garanțiilor care trebuie oferite microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, pentru a evita excluderea acestora de la dezvoltarea TIC; invită statele membre și Comisia să consolideze măsurile de sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea instrumentelor TIC, cu scopul de a le spori productivitatea;

58.   invită Comisia să elaboreze un plan digital de promovare a întreprinderilor on-line, care să vizeze în primul rând să ofere alternative acelor persoane care au fost disponibilizate recent în contextul crizei financiare; consideră că planul ar trebui să constea în punerea la dispoziție a unor produse software și hardware la prețuri accesibile și oferirea de conexiuni la internet și de consultanță gratis;

59.   consideră că Agenda 2015.eu ar trebui să vizeze integrarea TIC printre priorități în vederea unei economii cu emisii reduse de carbon; solicită exploatarea tehnologiilor TIC pentru a îndeplini obiectivele 20-20-20 ale strategiei privind schimbările climatice; este de părere că implementarea de aplicații precum rețele inteligente de energie electrică, contoare inteligente, mobilitatea inteligentă, autovehiculele inteligente, gestionarea inteligentă a apei și e-sănătatea trebuie să figureze printre inițiativele-cheie ale Agendei 2015.eu; atrage atenția, de asemenea, că amprenta de carbon a sectorului TIC ar trebui redusă cu 50% până în 2015;

60.   consideră că principiul comerțului echitabil ar trebui să se afle la baza comerțului internațional, cu scopul de a se ajunge la un echilibru adecvat între deschiderea piețelor și protecția legitimă a diverselor sectoare economice, acordându-se o atenție specială condițiilor sociale și de muncă;

61.   consideră că asumarea Agendei 2015.eu la toate nivelurile politice și geografice (UE, național și regional), în spiritul unei guvernanțe pe mai multe niveluri, precum și vizibilitatea politică sunt condiții prealabile esențiale pentru o aplicare eficientă; în acest sens, propune organizarea unor reuniuni la nivel înalt pe marginea agendei digitale pentru a trece în revistă progresele obținute la nivelul UE și al statelor membre și pentru a relansa dinamica politică;

62.   atrage atenția Comisiei îndeosebi asupra necesității de a stabili obiective și ținte SMART (specifice, măsurabile, adecvate, realiste și cu termene clare) și de a adopta un plan de acțiune care să mobilizeze toate instrumentele adecvate la nivelul UE: finanțare, instrumente juridice fără caracter obligatoriu, asigurarea aplicării și, atunci când este necesar, legislație specifică în toate domeniile politice relevante (de exemplu, comunicații electronice, educație, cercetare, inovare, politica de coeziune); solicită Comisiei să facă o revizuire periodică a rezultatelor strategiei 2015.eu, pe baza unei game largi de indicatori, care să permită realizarea unei analize cantitative și calitative a impactului social și economic; invită Comisia și statele membre să asigure o coordonare adecvată între programele UE și cele naționale și regionale din acest domeniu;

63.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) JO C 291 E, 30.11.2006, p. 133. (2) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 364. (3) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 87. (4) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 370.