Parlamentul European,

–   având în vedere declaraţiile adoptate în cadrul celor cinci reuniuni la nivel înalt ale şefilor de stat şi de guvern din America Latină şi Caraibe şi din Uniunea Europeană, desfăşurate până în prezent la Rio de Janeiro (28 şi 29 iunie 1999), la Madrid (17 şi 18 mai 2002), la Guadalajara (28 şi 29 mai 2004), la Viena (12 şi 13 mai 2006) şi la Lima (16 şi 17 mai 2008),

–   având în vedere comunicatul comun al celei de-a XIV-a reuniuni ministeriale între Grupul de la Rio şi Uniunea Europeană, care a avut loc la Praga, în zilele de 13 şi 14 mai 2009,

–   având în vedere comunicatul comun adoptat cu ocazia reuniunii ministeriale din cadrul dialogului de la San José dintre troika Uniunii Europene şi miniştrii ţărilor din America Centrală, care a avut loc la Praga, la 14 mai 2009,

–   având în vedere declaraţia adoptată la cea de a XIX reuniune la nivel înalt ibero-americană a şefilor de stat şi de guvern, care a avut loc la Estoril (Portugalia), între 29 noiembrie şi 1 decembrie 2009 (Declaraţia de la Lisabona),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2009 intitulată „Uniunea Europeană şi America Latină: un parteneriat între actori globali” (COM(2009)0495),

–   având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină, din 8 decembrie 2009,

–   având în vedere rezoluţiile Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EuroLat), în special Rezoluţia privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină în perspectiva celei de a V-a reuniuni la nivel înalt de la Lima, cu referire specială la guvernanţa democratică, din 20 decembrie 2007, Rezoluţia privind Carta Euro-Latinoamericană pentru pace şi securitate, din 8 aprilie 2009, şi propunerea de Rezoluţie privind parteneriatul Uniunea Europeană - America Latină în perspectiva celei de a VI-a reuniuni la nivel înalt de la Madrid din mai 2010, din 15 octombrie 2009,

–   având în vedere rezoluţiile sale din 15 noiembrie 2001 privind un parteneriat global şi o strategie comună pentru relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină(1), din 27 aprilie 2006 privind un parteneriat intensificat între Uniunea Europeană şi America Latină(2), şi din 24 aprilie 2008 privind cea de a V-a reuniune la nivel înalt America Latină şi Caraibe - Uniunea Europeană (ALC-UE) de la Lima(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 privind cutremurul din Haiti, având în vedere Rezoluția sa din 11 februarie 2010 privind Venezuela, având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2010 privind situația prizonierilor politici și de conștiință din Cuba,

–   având în vedere rezoluţia sa din 11 octombrie 2007 privind asasinarea femeilor (feminicidul) în Mexic şi America Centrală şi rolul Uniunii Europene în combaterea acestui fenomen(4),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0111/2010),

A.   întrucât parteneriatul strategic biregional dintre UE şi America Latină are un caracter esenţial, iar aprofundarea şi ameliorarea în continuare a acestuia este de importanţă majoră pentru ambele regiuni,

B.   întrucât intensificarea relaţiilor dintre UE şi America Latină constituie una dintre priorităţile preşedinţiei spaniole a UE şi a viitoarelor preşedinţii belgiană şi ungară,

C.   întrucât acest parteneriat strategic biregional a înregistrat progrese însemnate de la prima reuniune la nivel înalt din 1999, constând în special din înfiinţarea Adunării EuroLat - dimensiunea parlamentară a parteneriatului strategic biregional, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Viena, dar mai rămân încă paşi de făcut şi provocări de înfruntat,

D.   întrucât unul dintre obiectivele-cheie ale parteneriatului strategic biregional constă din integrarea regională, concretizată în acorduri de asociere subregionale şi bilaterale, precum şi în parteneriate strategice,

E.   întrucât Uniunea Naţiunilor Sud-americane (UNASUR), în ciuda faptului că, prin natura sa, este diferită de celelalte procese de integrare din America de Sud (ACN, Mercosur şi CAIS), este în măsură să le impulsioneze,

F.   întrucât, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, atunci când se confruntă, acum sau în viitor, cu unele dispute inter-americane potenţiale, guvernele implicate, înainte de a recurge la soluţii juridice din afara emisferei sudice, ar trebui să epuizeze toate sursele latinoamericane,

G.   întrucât, în ultimii ani, cheltuielile militare au crescut considerabil, atât în America Latină, cât și în Europa,

H.   întrucât acest parteneriat strategic biregional a consolidat încă şi mai mult coordonarea dintre cele două părţi în cadrul forurilor şi instituţiilor internaţionale, iar dincolo de stabilirea unei agende comune, se impune coordonarea în continuare a poziţiilor adoptate cu privire la chestiunile de importanţă mondială, ţinând cont de interesele şi preocupările ambelor părţi,

I.   întrucât recenta ratificare de către UE a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și ceea ce ar putea să reprezinte implementarea acesteia în ceea ce privește exercitarea efectivă a drepturilor civile și sociale și promovarea egalității de șanse pentru cele peste 60 de milioane de persoane cu dizabilități care trăiesc în zona latinoamericană constituie un eveniment istoric,

J.   întrucât în Statele Unite s-a instalat o nouă administraţie, dând naştere multor speranţe,

K.   întrucât America latină este un spaţiu ce adăposteşte peste 600 milioane de persoane, care realizează 10% din produsul intern brut mondial, unde trăiesc 40% dintre speciile vegetale ale planetei şi care dispune de un capital uman extraordinar,

L.   întrucât relaţiile dintre UE şi America Latină se bazează pe valori comune, iar respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale reprezintă un aspect-cheie al parteneriatului strategic,

M.   întrucât dezvoltarea relațiilor cu America Latină produce beneficii reciproce și poate oferi avantaje atât tuturor statelor membre ale UE, cât și țărilor din America Latină, în ansamblul lor,

N.   întrucât integrarea perspectivei de gen în toate politicile poate contribui la ridicarea gradului de echitate şi democratizare al societăţilor, prin aceea că bărbaţii şi femeile sunt consideraţi egali sub toate aspectele vieţii,

O.   întrucât UE şi America Latină şi Caraibele reprezintă, împreună, mai mult de un miliard de persoane şi o treime din statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite,

P.   întrucât UE este principalul donator de ajutoare pentru dezvoltare, principalul investitor şi, ca importanţă, cel de al doilea partener comercial al Americii Latine şi primul în cazul Mercosur şi al Republicii Chile, iar de la lansarea parteneriatului strategic biregional, în 1999, UE a finanţat proiecte şi programe cu sume totalizând peste 3 miliarde de euro,

Q.   întrucât, în 2010, redresarea în urma recesiunii mondiale va fi încă lentă, iar în America Latină, deşi aceasta a suportat criza mai bine decât alte economii avansate, pentru 2010 fiind prevăzută o creştere de aproape 3%, relansarea va fi pronunţat inegală şi nivelul de creştere nu va fi insuficient de ridicat pentru a ameliora semnificativ condiţiile sociale ale populaţiei, care beneficiază, în continuare, de o protecţie socială mult inferioară celei de care se bucură partenerii săi europeni,

R.   întrucât în unele ţări latinoamericane de primă mărime se înregistrează niveluri ridicate de şomaj în rândul tinerilor,

S.   întrucât, în ciuda unor progrese semnificative, regiunea prezintă indicatori deconcertanţi în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă şi cea maternă,

T.   întrucât producţia şi traficul de stupefiante rămân probleme majore în regiune; întrucât, în America de Sud, s-a intensificat cultura de coca, existând divergenţe politice şi culturale între convenţiile şi rezoluţiile Naţiunilor Unite, ce o consideră drept o cultură interzisă, şi poziţia oficială a anumitor guverne, potrivit căreia această plantă aparţine culturii autohtone,

U.   întrucât situaţia din unele comunităţi indigene din numeroase ţări latinoamericane se caracterizează prin sărăcie, inegalitate şi discriminare,

V.   întrucât, pentru a ajunge la nivelul sectorului telecomunicaţiilor, în alte sectoare, cum este acela al energiei, apelor, infrastructurilor şi comunicaţiilor, sunt necesare îmbunătăţiri semnificative,

W.   întrucât dezvoltarea regiunii latinoamericane şi capacitatea acesteia de a participa la procesul de integrare vor avea de suferit dacă infrastructurile nu vor fi adaptate în mod corespunzător;

X.   întrucât politica de imigrare a UE provoacă o profundă îngrijorare în America Latină şi trebuie încheiate acorduri care să ţină seama de interesele legitime ale partenerilor latinoamericani în acest domeniu deosebit de sensibil,

Y.   întrucât Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi-a iniţiat operaţiunile în America Latină în 1993, iar în cadrul actualului său mandat (2007-2013) dispune de 2,8 miliarde euro pentru a finanţa anumite proiecte în regiune,

Z.   întrucât, conform constatărilor ultimei reuniuni la nivel înalt iberoamericane, inovarea şi cunoaşterea constituie instrumente fundamentale de eradicare a pauperităţii, combatere a foametei şi realizare a unei dezvoltări durabile,

AA.   întrucât un studiu recent, elaborat de Organizaţia Statelor Iberoamericane pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (OEI) şi de Comisia Economică pentru America Latină şi Caraibe (CEPAL) a estimat la 55 miliarde de euro bugetul necesar pentru realizarea, în 10 ani, în perioada 2011-2021, a obiectivelor educaţionale 2021, destinate să pună capăt enormelor inegalităţi existente, să elimine analfabetismul, să asigure şcolarizarea a 15 milioane de copii în vârstă de 3 până la 6 ani neşcolarizaţi anterior, să creeze sisteme solide şi eficiente de formare profesională şi să amelioreze considerabil condiţiile de acces la Universităţi,

1.   salută Comunicarea Comisiei intitulată: „UE şi America Latină: un parteneriat între actori globali”, care urmăreşte identificarea, evaluarea şi formularea unor propuneri operative vizând realizarea unui parteneriat strategic biregional deplin;

2.   salută eforturile preşedinţiei spaniole în vederea semnării acordului de asociere UE - America Centrală şi a acordurilor comerciale multipartite cu Columbia şi Peru, precum şi voinţa şi interesul clar manifestate în vederea relansării negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Mercosur;

3.   reiterează că sprijinul pentru diferitele procese de integrare regională din America Latină constituie un principiu de bază al parteneriatului strategic biregional şi îşi exprimă încrederea că acesta va permite coordonarea în mai mare măsură a poziţiilor privind situaţiile de criză şi unele chestiuni de importanţă mondială, pe baza valorilor, intereselor şi preocupărilor comune;

4.   ia act de schimbările politice survenite în ambele regiuni şi relevă necesitatea urmăririi cu atenţie a modului în care evoluează evenimentele, pentru ca, dacă este cazul, politica UE faţă de America Latina să poată fi reorientată şi adaptată noilor circumstanţe;

5.   insistă asupra importanței principiilor și valorilor aflate la baza parteneriatului strategic biregional, cum sunt democrația pluralistă și reprezentativă, respectarea drepturilor omului (politice, economice și sociale) și a libertăților fundamentale, libertatea de exprimare, statul de drept, supremația legii, respectarea procedurilor, siguranța juridică și respingerea oricărei forme de dictatură sau autoritarism;

6.   cheamă toate părţile implicate în parteneriatul strategic biregional să-şi respecte obligaţiile ce le incumbă în ceea ce priveşte guvernanţa şi dreptatea socială;

Viziunea strategică a PE asupra parteneriatului strategic biregional UE-America Latină

7.   reiterează că obiectivul final al parteneriatului strategic biregional UE-America Latină este crearea, în jurul anului 2015, a unei zone euro-latinoamericane de parteneriat global interregional în domeniile politic, economic, comercial, social şi cultural care să garanteze dezvoltarea durabilă a ambelor regiuni;

Mijloace pentru atingerea obiectivelor zonei euro-latinoamericane de parteneriat global interregional
în domeniul politic al parteneriatului strategic biregional

8.   solicită ca noile posibilităţi pe care le oferă aplicarea Tratatului de la Lisabona să fie utilizate în beneficiul parteneriatului strategic biregional;

9.   solicită ca Vicepreşedinta / Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru Politica Externă şi de Securitate să asigure unitatea, coerenţa şi eficacitatea acţiunii externe a Uniunii în raport cu America Latină, cu sprijinul Serviciului european pentru acţiune externă (SEAE) şi printr-o participare activă la viitoarea reuniune la nivel înalt UE-America Latină şi Caraibe din mai 2010, de la Madrid;

10.   solicită, în particular, Vicepreşedintei / Înaltei Reprezentante şi Consiliului să elaboreze orientări clare referitoare la modalităţile optime de colaborare strânsă, pentru promovarea în comun a multilateralismului efectiv, asigurarea prezervării mediului şi a resurselor naturale, combaterea schimbărilor climatice, întărirea capacităţilor de menţinere şi consolidare a păcii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi atingerea Obiectivelor mileniului, precum şi pentru a înfrunta, în cadrul oferit de dreptul internaţional, ameninţările comune la adresa păcii şi securităţii, inclusiv traficul de arme şi droguri ilicite, crima organizată şi terorismul, conform hotărârilor adoptate la Lima;

11.   solicită, de asemenea, instituirea unor mecanisme adecvate de cooperare instituţională între Adunarea EuroLat şi diferitele organisme ale Uniunii Europene, conform concluziilor adoptate în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Lima;

12.   reiterează că viitorul SEAS trebuie să garanteze că, în cadrul delegaţiilor UE şi în special în regiuni-cheie ca America Latină, PE va avea interlocutori valabili, în măsură să coopereze pe deplin cu acesta;

13.   recomandă adoptarea unei Carte euro-latinoamericane pentru pace şi securitate care, pe baza Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a legislaţiei internaţionale conexe, ar urma să includă strategii şi orientări privind acţiunile politice şi în materie de securitate comune, desfăşurate pentru a face faţă ameninţărilor şi provocărilor comune cu care se confruntă părţile asociate în cadrul parteneriatului strategic biregional;

14.   îşi exprimă aprecierea la adresa UNASUR pentru activitatea desfăşurată şi succesele diplomatice înregistrate în America de Sud;

15.   își reiterează convingerea conform căreia stabilitatea internă a multor țări latinoamericane partenere continuă să depindă de reformarea statului, care trebuie să includă participarea deplină și efectivă tuturor populațiilor indigene și a celorlalte minorități la procesul decizional, astfel încât să se evite discriminările de orice fel și să se promoveze drepturile culturale și tradițiilor acestora, deoarece în modul acesta societățile devin mai bogate, iar guvernanța democratică se consolidează;

16.   relevă că o justiţie eficientă şi independentă, ca şi o politică efectivă de respectare a drepturilor omului ca parte a unei administraţii responsabile, supusă controlului şi funcţionând în mod transparent, oferă cetăţenilor un sentiment de securitate, contribuie la creşterea gradului de încredere în sistemul parlamentar reprezentativ şi previne înstrăinarea lor în raport cu acesta;

17.   solicită continuarea şi aprofundarea unui dialog constructiv privind aspectele migrării din zona euro-latinoamericană, care să includă atât ţările de destinaţie, cât şi pe acelea de origine şi de tranzit; sprijină, în acest sens, dialogul biregional structurat şi global, iniţiat la 30 iunie 2009, asupra migrărilor ce au loc între Uniunea Europeană şi America Latină şi Caraibe, şi care stimulează îndeplinirea angajamentelor luate cu ocazia summitului de la Lima; salută, de asemenea, constituirea, în cadrul Adunării Parlamentare EuroLat, a unui grup de lucru privind migrările, care urmăreşte crearea unui spaţiu de dialog şi de propuneri în acest domeniu, ţinând seama de sensibilităţile în materie ale ambilor parteneri;

18.   recomandă, cu privire la proiectele în curs de desfășurare în Peru, Columbia și Bolivia, ca finanțarea alocată programelor urmărind eliminarea culturilor de droguri prin programe alternative de dezvoltare să fie urgentată, căutându-se formule care să permită asocierea populațiilor în cauză;

19.   deplânge faptul că eforturile financiare ale unor ţări s-au îndreptat, cu prioritate, spre creşterea excesivă a cheltuielilor militare, într-o perioadă în care esenţială este reducerea efectelor subdezvoltării, pauperităţii, pandemiilor, malnutriţiei, criminalităţii şi dezastrelor naturale;

20.   insistă ca schimbările climatice și încălzirea globală să rămână o prioritate în agenda politică a UE și a țărilor din America Latină și Caraibe; subliniază necesitatea adoptării unor poziții comune în cadrul diverselor foruri de dialog asupra mediului și schimbărilor climatice, în special în sânul Organizației Națiunilor Unite, acordând totodată sprijin reuniunii la nivel înalt ce urmează să aibă loc în Mexic, în ultima parte a anului 2010; solicită, de asemenea, continuarea reuniunilor miniștrilor mediului din cele două regiuni, după prima dintre acestea, organizată la Bruxelles în martie 2008; subliniază, pe lângă aceasta, că primele victime ale efectelor negative ale schimbărilor climatice și ale încălzirii globale sunt comunitățile cele mai sărace și, înainte de toate, populațiile indigene; își exprimă, de asemenea, speranța ca Facilitatea de investiție în America Latină (LAIF) să poată opera, printre altele, în sprijinul proiectelor destinate combaterii schimbărilor climatice, al promovării transporturilor publice locale, al vehiculelor electrice, al proiectului ITT din Ecuator etc.;

în domeniul economic şi comercial al parteneriatului strategic biregional

21.   îşi reiterează propunerea de a crea o zonă euro-latinoamericană de parteneriat global interregional bazată pe un model în două etape, compatibil cu „OMC–Regionalismul”;

22.   pentru încheierea primei etape, susţine ferm reluarea negocierilor privind acordul de asociere UE-Mercosur, dat fiind că un acord de asociere de acest fel, care este de maximă importanţă şi afectează 700 de milioane de persoane, ar constitui, dacă este încheiat rapid, cel mai ambiţios acord biregional din lume, finalizarea negocierilor privind acordul de asociere UE-America Centrală înaintea reuniunii la vârf de la Madrid, revizuirea acordului politic şi de cooperare din 2003, încheiat cu Comunitatea Andină, şi extinderea pe orizontală şi verticală a acordurilor de asociere deja existente cu Mexicul şi cu Chile; ia act că negocierile privind acordul comercial multipartit dintre UE şi ţările Comunităţii Andine s-au încheiat cu succes şi se va strădui să finalizeze cu exactitatea cuvenită procedura de ratificare parlamentară a acestor acorduri pentru a asigura impactul pozitiv al acestora asupra tuturor aspectelor de interes reciproc;

23.   reaminteşte că negocierile privind acordul de asociere au fost iniţiate pe baza unei abordări de la regiune la regiune şi subliniază că ele trebuie finalizate în acelaşi mod, asigurându-se că nicio ţară nu este lăsată în urmă;

24.   solicită, pentru încheierea celei de a doua etape şi în scopul realizării unui acord de asociere globală interregională în jurul anului 2015, susţinere juridică şi instituţională şi acoperire geografică deplină a diferitelor componente ale parteneriatului strategic biregional, stipularea unor dispoziţii şi norme comune cu caracter general, care să faciliteze exercitarea diferitelor libertăţi, astfel încât să fie configurat un parteneriat cât mai amplu posibil, prin adâncirea, pe de o parte, a acordurilor de integrare în interiorul Americii Latine, iar pe de alta, a procesului de asociere în cadrul unui parteneriat a Uniunii Europene şi a diferitelor ţări şi grupări regionale;

în domeniul social al parteneriatului strategic biregional

25.   recomandă, în vederea unor acţiuni concertate, coordonarea poziţiilor ambelor regiuni cu privire la modalităţile de realizare a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului în perspectiva reuniunii la nivel înalt a Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie 2010, în special cele care vizează combaterea sărăciei, crearea de locuri de muncă stabile şi de calitate şi integrarea socială a categoriilor marginalizate, în principal a populaţiilor indigene, a copiilor, femeilor şi a persoanelor cu dizabilităţi;

26.   consideră că Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) reprezintă unul dintre cele mai importante ţinte ce trebuie atinse până în 2015, prin concentrarea investiţiilor asupra ţărilor celor mai sărace şi asupra populaţiilor celor mai vulnerabile şi invită ambele regiuni să găsească o bază comună în vederea reuniunii la nivel înalt privind ODM din septembrie 2010;

27.   îşi exprimă convingerea că iniţierea unui dialog serios şi riguros pe tema ştiinţei, tehnologiei şi inovării poate impulsiona crearea unui spaţiu euro-latinoamerican de inovare şi cunoaştere, având ca exemplu acordul privind inovarea, încheiat cu Chile;

28.   afirmă încă o dată că educaţia şi investiţiile în capitalul uman constituie baza coeziunii sociale şi a dezvoltării socio-economice şi solicită desfăşurarea unor acţiuni decisive, sprijinite printr-o finanţare adecvată, împotriva analfabetismului, care continuă să fie ridicat în unele ţări din regiune, în special în rândul fetelor şi femeilor, şi pentru deschiderea accesului la sistemul public de educaţie gratuit, de nivel primar şi secundar care, în prezent, este în unele ţări limitat din lipsa resurselor bugetare necesare; în acest context, sprijină proiectul elaborat de OEI, intitulat „Obiectivele educaţionale 2021: educaţia pe care o dorim pentru generaţia bicentenarelor”;

29.   relevă că, dacă mediul socio-economic nu va suferi schimbări substanţiale, America Latină nu-şi va putea asuma pe deplin rolul de actor în societatea bazată pe cunoaştere, care este principalul instrument strategic pentru dezvoltare;

30.   salută iniţiativele de promovare şi schimb reciproc de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul juridic, cum este recenta înfiinţare a unui Centru de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare Juridică pentru America latină, salută constituirea Grupului celor 100 şi estimează că astfel de iniţiative pot constitui un instrument deosebit de util de sprijine a eforturilor depuse de Comisie pentru edificarea parteneriatului strategic biregional;

31.   sugerează ca ţările latinoamericane care se află în dispute potenţiale sau reale cu ţările învecinate, având drept obiect frontierele sau alte aspecte, să depună toate eforturile pentru a le aduce în faţa instanţelor instituite în cadrul diferitelor procese de integrare competente în chestiunile latinoamericane şi să evite strămutarea lor la instanţe din afara emisferei sudice;

32.   salută eforturile depuse în legătură cu egalitatea de gen; solicită intensificarea acestora și recomandă dezvoltarea politicilor de cooperare UE-America Latină care să promoveze consolidarea statutului juridic al femeilor, a accesului egal la educație și la locurile de muncă, precum și drepturile omului și drepturile sociale și cere guvernelor și organismelor de cooperare în cauză să sprijine inițiativele de acest fel cu resurse umane, financiare și tehnice adecvate;

33.   cere instituţiilor pertinente din cadrul parteneriatului strategic să sprijine în mod corespunzător politicile, financiar şi tehnic, şi să protejeze femeile împotriva violenţei;

34.   salută hotărârea recentă a Curţii Interamericane a Drepturilor Omului cu privire la cazurile de ucidere a femeilor din Campo Algodonero, Mexic, prin care s-a creat un precedent pentru întreaga regiune; invită guvernele din Uniunea Europeană şi America Latină şi Caraibe să utilizeze hotărârea drept orientare pentru activitatea lor viitoare şi să se asigure că condamnarea fermă a violenţei împotriva femeilor este însoţită de programe de protecţie, de prevenire şi justiţie restaurativă finanţate corespunzător; solicită, de asemenea, asumarea unui angajament ferm în vederea combaterii violenţei de gen în general şi realizarea unor investiţii adecvate pentru sănătatea reproductivă şi pentru programele de promovare a egalităţii de gen, a educaţiei sexuale şi a accesului la metode de planificare familială, în conformitate cu Programul de acţiune al CIPD (Conferinţa Internaţională pentru Populaţie şi Dezvoltare) (1994);

35.   salută eforturile în materie de coeziune socială depuse în cursul ultimilor ani de Comisia Europeană, BID, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CELAC), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială și recomandă reînnoirea și intensificarea programelor Eurosocial, URB-AL și EUrocLIMA, precum și implementarea adecvată, în viitor, a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în vederea promovării egalității de șanse pentru mai mult de 60 de milioane de cetățeni care, indiferent de tipul de handicap de care suferă, sunt expuse unui risc ridicat de excludere socială în zona latinoamericană;

36.   reiterează importanţa experienţei acumulate în ceea ce priveşte chestiunile de interes comun, cum este coeziunea socială, ca mijloc de combatere a pauperităţii şi de reducere a inegalităţilor; sprijină, în acest sens, Forumul la nivel ministerial UE-ALC privind coeziunea socială, care a avut loc la Lima între 8-10 februarie 2010 şi care a avut ca temă de dezbatere „Promovarea unui loc de muncă decent pentru tineri: cum trebuie promovată coeziunea socială” şi salută declaraţia finală de la Bahia din 25 iunie 2009, adoptată cu ocazia celei de-a IV-a reuniuni internaţionale a reţelelor EUROsociAL;

37.   salută reuniunea UE-ALC privind coordonarea sistemelor de asigurări sociale la care urmează să participe miniştrii şi funcţionari superiori cu responsabilităţi în materie, ce urmează să aibă loc în Alcalá de Henares (în apropiere de Madrid) la 13 şi 14 mai 2010 şi, de asemenea, sprijină activitatea Organizaţiei Iberoamericane pentru Asigurări Sociale (OISS) de promovare a bunăstării sociale făcând uz de experienţa acumulată şi de coordonarea aspectelor legate de asigurările sociale și solicită ca atât reuniunea la nivel ministerial, cât și OISS să prezinte propuneri creatoare, care să asigure în cea mai mare măsură acoperirea socială a populațiilor în cauză;

38.   relevă că integrarea regională, urmărită de numeroase guverne latinoamericane şi promovată de UE, se loveşte de dificultăţi serioase, provocate de lipsa infrastructurii, un comerţ intraregional insuficient şi cunoaşterea limitată, la nivelul fiecărei ţări, a principalilor actori politici, sociali şi economici din celelalte ţări;

39.   afirmă încă o dată că o strategie bazată pe măsuri practice în favoarea integrării (legate, printre altele, de drumuri, căi ferate, conducte de petrol și gaze, cooperarea în materie de energii regenerabile și promovarea comerțului interregional) și pe măsuri de mediatizare a principalilor actori din regiune ar impulsiona integrarea și ar intensifica sentimentul de apartenență comunitară în regiune;

40.   subliniază faptul că, pentru a împiedica stagnarea creşterii economice în regiune şi a evita blocarea dezvoltării sustenabile, trebuie adoptată o strategie coordonată în sectoarele energiei, apei şi comunicaţiilor;

41.   recomandă guvernelor Americii Latine să adopte, cu sprijinul maxim al Uniunii Europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv enorm şi ţinând cont de situaţia socială dificilă într-un context economic relativ bun, măsuri hotărâte şi cu un caracter permanent, cum ar fi investiţiile în lucrările publice, promovarea pieţei interne, protejarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea creditului, consolidarea investiţiilor în domeniile sănătăţii şi educaţiei, precum şi acordarea unei atenţii sporite şomajului în rândul tinerilor şi discriminării profesionale pe criterii de sex;

42.   reaminteşte, în acest sens, că – deşi obţinerea unei finanţări adecvate pentru obiectivele de mai sus s-ar putea dovedi o întreprindere dificilă – se impune instituirea unui sistem fiscal modern, just şi echitabil, în măsură să combată frauda fiscală, reexaminând totodată cheltuielile militare excesive;

43.   îndeamnă UE şi ţările din America Latină cu populaţii indigene să implementeze, printr-o mai strânsă cooperare, planuri eficiente, menite să elimine foametea, subdezvoltarea, analfabetismul şi bolile cronice;

44.   consideră că obiectivul de coeziune socială al parteneriatului UE-ALC va fi realizat numai în măsura în care generează un nivel ridicat de dezvoltare şi o distribuţie echitabilă a veniturilor şi a bogăţiei şi că acest obiectiv impune adoptarea unor măsuri concrete pentru eradicarea sărăciei în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, precum şi pentru consolidarea sistemului judiciar în ţările ALC;

45.   subliniază importanţa securităţii alimentare pentru ţările ALC şi a capacităţilor adecvate de stocare a alimentelor pentru a face faţă viitoarelor provocări legate de aprovizionarea cu alimente;

46.   solicită UE să oblige corporaţiile transnaţionale cu sediul în UE să aplice în ţările ALC drept norme minime normele ecologice şi sociale stabilite prin acorduri internaţionale, precum Agenda privind munca decentă a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi să nu eludeze aceste norme;

Mecanisme pentru realizarea obiectivelor finale ale parteneriatului strategic:
mecanisme instituţionale

47.   recomandă continuarea reuniunilor bienale, însă subliniază că relaţiile cu America Latină nu trebuie să se limiteze la o viziune bianuală şi că acestea trebuie consolidate printr-o viziune pe termen lung;

48.   propune lansarea unui dialog politic biregional, cu o nouă abordare, tripartită, privind temele, sferele şi interesele comune cu UE-ALC-Asia, UE-ALC-Africa şi UE-ALC-SUA, în direcţia creării unui spaţiu euro-atlantic integrat cuprinzând Statele Unite, America Latină şi Uniunea Europeană;

49.   îşi reiterează propunerea privind înfiinţarea unei Fundaţii Europa-America Latină şi Caraibe, ale cărei obiective principale ar fi să contribuie la pregătirea reuniunilor la nivel înalt şi monitorizarea deciziilor şi orientărilor politice adoptate în cadrul acestora, ea servind totodată, în perioadele dintre reuniuni, ca for de dialog şi coordonare pentru toate organismele politice, economice, instituţionale, academice şi aparţinând societăţii civile ce desfăşoară activităţi urmărind consolidarea relaţiilor euro-latinoamericane, inclusiv Adunarea EuroLat;

50.   propune ca structura organizaţională a fundaţiei de mai sus să fie similară cu aceea a Fundaţiei Anna Lindh, cu un preşedinte şi un consiliu consultativ având rolul de a formula recomandări privind orientarea strategică a fundaţiei destinate consiliului de administraţie, directorului şi reţelelor naţionale, care le transmit la toate nivelurile competente;

51.   subliniază că bugetul acestei fundaţii ar trebui să fie limitat, dar suficient pentru îndeplinirea sarcinilor sale, alimentat prin contribuţii provenind de la statele membre ale Uniunii Europene, de la statele latinoamericane membre ale fundaţiei, de la bugetul UE şi din surse proprii, create de fundaţia însăşi sau puse la dispoziţia sa de sponsori publici având raporturi cu zona euro-latinoamericană;

52.   propune ca, sub supravegherea şi coordonarea fundaţiei de mai sus, să fie instituite următoarele organisme: un Observator al migraţiei din zona euro-latinoamericană, însărcinat să monitorizeze permanent şi îndeaproape toate aspectele legate de fluxurile migratoare din această zonă; un Centru biregional de prevenire a conflictelor care să urmărească detectarea din timp a cauzelor unor potenţiale conflicte violente şi armate şi găsirea celui mai bun mod de a le preveni şi a împiedica posibila lor escaladare, şi un Centru biregional de prevenire a dezastrelor, în special în urma situaţiei tragice create în Haiti după cutremurul devastator din 12 ianuarie 2010 şi în Chile după cutremurul şi tsunami-ul din 27 februarie 2010, care să elaboreze strategii comune şi un sistem de avertizare de urgenţă destinat să reducă vulnerabilitatea reciprocă la dezastrele naturale generate de schimbările climatice şi tehnologice;

53.   subliniază că acordurile de parteneriat subregional aflate în curs de negociere trebuie să fie încheiate şi deplânge faptul că unele dintre acestea traversează actualmente, din varii motive, o perioadă de stagnare; avertizează că, în cazul în care apar disensiuni ireductibile, trebuie căutate soluţii alternative, fără a abandona viziunea strategică globală, pentru a nu izola ţările care doresc să-şi strângă relaţiile politice, comerciale şi sociale cu UE;

54.   reiterează sprijinul acordat de UE pentru procesele de integrare regională şi metoda de negociere „bloc cu bloc” promovată de UE prin acordurile de asociere, ca în cazul Americii Centrale; recunoaşte totuşi că ţările care doresc să îşi consolideze relaţiile cu UE nu ar trebui să fie dezavantajate de problemele interne din cadrul proceselor de integrare regională, ca în cazul Comunităţii Andine, nici de hotărârile suverane ale părţilor lor componente, oricât de legitime ar fi acestea;

mecanisme financiare

55.   sprijină Facilitatea pentru investiții în America Latină (FIAL), propusă de Comisie ca expresie concretă a angajamentului Uniunii Europene de a consolida integrarea regională și inter-conectivitatea în America Latină și speră să poată contribui la diversificarea țărilor și sectoarelor care beneficiază de investiții europene; ia cunoștință de suma de 100 milioane de euro, alocată de la bugetul comunitar pentru perioada de până în anul 2013, fără prejudicierea celorlalte eventuale contribuții suplimentare și subvenții din partea statelor membre;

56.   salută semnarea, în noiembrie 2009, a unui memorandum de înţelegere între BEI şi Banca Interamericană pentru Dezvoltare şi sprijină eforturile depuse de BEI pentru finanţarea anumitor proiecte în America Latină, semnalând totodată că, pentru a-şi putea îndeplini obiectivele, BEI va avea nevoie de fonduri şi contribuţii mai mari atât din partea UE, cât şi a statelor membre ale acesteia;

57.   subliniază importanța diverselor instrumente financiare ale UE, dar insistă asupra necesității de a se depăși abordarea pur asistențială a cooperării pentru dezvoltare cu America Latină, astfel ca resursele financiare ale Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) să fie orientate către țările cele mai sărace și grupurile cele mai vulnerabile, și de a se institui noi forme de cooperare cu țările emergente și cu cele cu venit mediu din America Latină, prin intermediul Instrumentului pentru țările industrializate (IPI+); insistă, în acest sens, ca criteriile și principiile menționate la articolul 32 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap să fie integrate în politica de cooperare a UE din zona amintită, în scopul promovării și impulsionării politicilor active de integrare socială efectivă a acestei categorii sociale.

58.   subliniază cât de important şi dezirabil este să se procedeze la armonizarea aspectelor normative şi de supraveghere ale diferitelor sisteme financiare latinoamericane, urmărind construirea, în măsura posibilului, a unor punţi şi puncte de convergenţă cu sistemul european, care a obţinut rezultate concrete în dezvoltarea unor modele avansate de supraveghere a organismelor transfrontaliere;

o
o   o

59.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Vicepreşedintei / Înaltei Reprezentante a UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Consiliului şi Comisiei , precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre ale UE şi ale ţărilor din America Latină şi Caraibe, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Parlamentului Americii Latine, Parlamentului Americii Centrale, Parlamentului Andin şi Parlamentului Mercosur.

(1) JO C 140 E, 16.3.2002, p. 569. (2) JO C 296 E, 6.12.2006, p. 123. (3) JO C 259 E, 29.10.2009, p. 64. (4) JO C 227 E, 4.9.2008, p. 140.