Parlamentul European,

–   având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere Acordul privind asistenţa judiciară reciprocă între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii(1),

–   având în vedere Recomandarea Comisiei către Consiliu de autorizare în vederea deschiderii negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii pentru un acord internaţional prin care să se pună la dispoziţia Departamentului de trezorerie al Statelor Unite ale Americii datele din mesageria financiară în scopul prevenirii şi al combaterii terorismului şi a finanţării terorismului(2),

–   având în vedere rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 11 februarie 2010 privind propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind prelucrarea şi transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (05305/1/2010 REV 1 – C7-0004/2010 – 2009/0190(NLE))(3),

–   având în vedere cererea de aprobare trimisă de către Consiliu în temeiul articolului 218 alineatul (6) litera (a), coroborat cu articolul 82 alineatul (1) litera (d) şi articolul 87 alineatul (2) litera (a) din TFUE (C7-0004/2010),

–   având în vedere rezoluţia sa din 17 septembrie 2009 privind viitorul acord internaţional vizând punerea la dispoziţia Departamentului Trezoreriei SUA a datelor de mesagerie referitoare la tranzacţiile financiare, în vederea prevenirii şi combaterii terorismului şi a finanţării acestuia(4),

–   având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2009)0703 şi 05305/1/2010 REV 1),

–   având în vedere textul Acordului dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind prelucrarea şi transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (16110/2009),

–   având în vedere avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor din 12 aprilie 2010 (restricționat),

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât a salutat Acordul privind asistenţa judiciară reciprocă între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi „Declaraţia de la Washington”, astfel cum a fost adoptată în cadrul Troicii ministeriale JAI UE-SUA la 28 octombrie 2009 privind consolidarea cooperării transatlantice în privinţa spaţiului de justiţie, libertate şi securitate, în contextul respectării drepturilor omului şi a libertăţilor civile;

B.   întrucât pune un accent deosebit pe necesitatea cooperării transatlantice;

C.   întrucât, la 30 noiembrie 2009, Consiliul a semnat un acord interimar UE-SUA privind prelucrarea şi transferul datelor de mesagerie financiară (FMDA) în cadrul Programului de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (TFTP), acord ce urmează a fi aplicat în mod provizoriu începând cu 1 februarie 2010 şi care expiră cel târziu la 31 octombrie 2010;

D.   întrucât, în temeiul Tratatului de la Lisabona, încheierea oficială a acestui acord interimar necesită aprobarea sa;

E.   întrucât, la 11 februarie 2010, a hotărât să nu îşi dea aprobarea cu privire la încheierea FMDA;

F.   întrucât a solicitat Comisiei să trimită de urgenţă recomandări Consiliului, în vederea încheierii unui acord pe termen lung cu Statele Unite ale Americii privind împiedicarea finanţării terorismului;

G.   întrucât a reiterat că orice nou acord în acest domeniu trebuie să respecte noul cadru juridic instituit prin Tratatul de la Lisabona şi prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, acum obligatorie din punct de punct de vedere juridic;

H.   întrucât şi-a reînnoit solicitările cuprinse în rezoluţia din 17 septembrie 2009, în special cele de la punctele 7-13;

I.   întrucât Comisia a adoptat noua Recomandare privind TFTP şi directivele de negociere la 24 martie 2010;

J.   întrucât se aşteaptă o decizie din partea Consiliului referitoare la adoptarea directivelor de negociere la 22 aprilie 2010;

K.   întrucât directivele de negociere reflectă elemente importante cuprinse în rezoluţiile relevante ale Parlamentului European pe această temă,

1.   salută noul spirit de cooperare de care dau dovadă Comisia şi Consiliul şi dorinţa acestora de a colabora cu Parlamentul, ţinând cont de obligaţia care le revine conform Tratatului de a informa Parlamentul de îndată şi pe deplin, în toate etapele procedurii; îşi reiterează deschiderea cu privire la un acord care ar ajuta atât Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite să îşi consolideze lupta împotriva terorismului în interesul securităţii cetăţenilor lor, fără a aduce atingere statului de drept;

2.   se bazează pe o continuare a angajamentului, pe spiritul cooperării constructive şi al corectitudinii de care au dat dovadă reprezentanţii Guvernului Statelor Unite în perioada premergătoare votului Parlamentului din 11 februarie 2010 şi ulterior acestuia;

3.   reaminteşte hotărârea sa fermă de a lupta împotriva terorismului şi convingerea sa că ar trebui dezvoltat şi îmbunătăţit în continuare cadrul cooperării transatlantice în scopul combaterii terorismului; consideră, în acelaşi timp, că cerinţele juridice europene privind prelucrarea echitabilă, corect dimensionată şi legală a informaţiilor cu caracter personal sunt de o importanţă deosebită şi trebuie întotdeauna respectate;

4.   reiterează că normele UE privind urmărirea activităţilor financiare teroriste se bazează pe comunicarea tranzacţiilor suspecte sau neregulamentare efectuate de către operatori financiari individuali;

5.   subliniază că UE încă trebuie să stabilească principiile fundamentale care să prevadă modalitatea de cooperare cu SUA în lupta împotriva terorismului şi cum li se poate solicita furnizorilor de date din mesageria financiară să contribuie la această luptă sau, în mod chiar mai general, la utilizarea, în legătură cu aplicarea legii, a datelor colectate în scopuri comerciale;

6.   îşi reiterează accentul pe „limitarea obiectivului” acordului pentru a se asigura că orice schimb de informaţii se limitează strict la informaţiile solicitate în scopul combaterii terorismului şi că schimbul de informaţii se realizează în baza unei definiţii comune a „activităţii teroriste”;

7.   accentuează că principiile proporţionalităţii şi necesităţii sunt esenţiale pentru viitorul acord şi subliniază că problema incapacităţii furnizorilor de date din mesageria financiară (din motive tehnice şi/sau de guvernanţă) de a formula căutări după „conţinutul” mesajelor, ceea ce conduce la transferuri colective de date, nu poate fi ulterior corectată prin mecanisme de supraveghere şi control, deoarece au fost deja compromise principiile de bază ale legii privind protecţia datelor;

8.   îşi reiterează opinia că transferurile colective de date marchează o îndepărtare de la principiile pe care se sprijină legislaţia şi practicile europene şi solicită Comisiei şi Consiliului să abordeze acest aspect în mod corespunzător în cursul negocierilor, având în vedere că TFTP este conceput actualmente astfel încât să nu permită schimbul de date vizate; soluţiile ar trebui să includă restricţionarea domeniului datelor transferate şi enumerarea tipurilor de date pe care furnizorii desemnaţi le pot filtra sau extrage, precum şi tipurile de date care pot fi incluse într-un transfer;

9.   consideră că Acordul privind asistenţa judiciară reciprocă nu este o bază adecvată pentru solicitările de obţinere de date în cadrul TFTP, în special pentru că nu se aplică în cazul transferurilor bancare între ţări terţe şi pentru că, în orice caz, ar necesita identificarea prealabilă a unei anumite bănci, în timp ce TFTP se bazează pe căutări punctuale de transferuri de fonduri; negocierile viitoare ar trebui să se concentreze pe găsirea unei soluţii pentru ca cele două aspecte să fie compatibile;

10.   este de părere că, din momentul stabilirii mandatului, trebuie desemnată în cadrul UE o autoritate publică judiciară care să aibă responsabilitatea de a primi cereri din partea Departamentului de trezorerie al Statelor Unite; subliniază că este deosebit de important să fie clar definite natura acestei autorităţi şi acordurile de supraveghere judiciară;

11.   îndeamnă, prin urmare, Consiliul și Comisia să exploreze modalități de stabilire a unei proceduri transparente și viabile din punct de vedere juridic în vederea autorizării transferului și extragerii datelor relevante, precum și pentru efectuarea și supravegherea schimburilor de date; subliniază că aceste măsuri trebuie luate în deplină conformitate cu principiile necesității și proporționalității și ale statului de drept, precum și cu respectarea deplină a cerințelor drepturilor fundamentale în cadrul legislației Uniunii Europene, acordând unei autorități europene un rol care să permită aplicarea în întregime a legislației europene relevante;

12.   insistă, dacă acordurile sus-menţionate nu sunt realizabile pe termen scurt, asupra unei abordări duble care să diferenţieze între, pe de o parte, includerea garanţiilor stricte în acordul UE-SUA prevăzut şi, pe de altă parte, deciziile politice fundamentale pe termen lung pe care trebuie să le abordeze UE; subliniază încă o dată că orice acord între UE şi SUA trebuie să includă garanţii stricte de punere în aplicare şi supraveghere, care să fie monitorizate de o autoritate corespunzătoare desemnată de UE, cu privire la extragerea, accesul şi utilizarea zilnice de către autorităţile americane a datelor transferate acestora în baza acordului;

13.   în acest sens, subliniază că opţiunea care oferă cele mai multe garanţii ar fi să se permită extragerea datelor pe teritoriul UE, cu echipamente ale UE sau comune ale UE-SUA, şi solicită Comisiei şi Consiliului să exploreze, în paralel:

14.   subliniază faptul că orice acord între UE şi SUA, indiferent de mecanismul de punere în aplicare ales, ar trebui să fie limitat ca durată şi să prevadă un angajament clar atât din partea Consiliului, cât şi a Comisiei de a lua toate măsurile cerute pentru a oferi o soluţie durabilă şi viabilă din punct de vedere juridic cu privire la extragerea datelor solicitate pe teritoriul european; acordul trebuie să prevadă, de asemenea, efectuarea de către Comisie a unor evaluări şi verificări de siguranţă, în anumite momente, pe parcursul punerii în aplicare;

15.   solicită rezilierea imediată a acordului în cazul în care nu sunt îndeplinite toate obligaţiile;

16.   subliniază că o adevărată reciprocitate ar presupune ca autorităţile SUA să permită autorităţilor UE şi autorităţilor competente din statele membre obţinerea şi utilizarea datelor de mesagerie referitoare la tranzacţiile financiare şi a datelor conexe stocate în serverele din SUA, în aceleaşi condiţii care se aplică autorităţilor SUA;

17.   solicită ca toate informaţiile şi documentele relevante, inclusiv informaţiile subiacente, să fie puse la dispoziţia Parlamentului European spre deliberare, în conformitate cu normele în vigoare privind confidenţialitatea, pentru a se demonstra necesitatea sistemului în raport cu instrumentele deja existente; solicită Comisiei, de asemenea, să raporteze cu regularitate despre derularea acordului şi să informeze pe deplin Parlamentul cu privire la stabilirea oricăror mecanisme de verificare în baza respectivului acord;

18.   solicită să i se pună la dispoziţie informaţii complete şi detaliate despre drepturile specifice ale cetăţenilor europeni şi americani (de exemplu, dreptul de acces, rectificare, ştergere, compensare şi despăgubire), precum şi dacă acordul prevăzut vizează garantarea „drepturilor”, pe bază nediscriminatorie, indiferent de naţionalitatea persoanei ale cărei date sunt prelucrate în baza acordului, şi cere Comisiei să înainteze Parlamentului o prezentare generală a respectivelor drepturi;

19.   îşi exprimă îngrijorarea că poziţia comercială a unui furnizor anume de date din mesageria financiară este şi va continua să fie compromisă, în cazul în care acesta este permanent izolat;

20.   subliniază că viitorul acord trebuie să garanteze că datele personale extrase din baza de date a TFTP sunt stocate în baza interpretării cu stricteţe a principiului „necesităţii ”şi nu pentru mai mult timp decât este necesar pentru investigaţia sau urmărirea judiciară pentru care sunt consultate în cadrul TFTP;

21.   subliniază că nu este de la sine înţeles conceptul de date neextrase şi că, prin urmare, ar trebui clarificat; solicită stabilirea unei perioade maxime de stocare, care ar trebui să fie cât mai scurtă posibil şi, în nici un caz, să nu fie mai mare de cinci ani;

22.   subliniază importanţa principiilor nedivulgării datelor către state terţe, dacă nu sunt furnizate motive specifice pentru o solicitare, şi a divulgării pistelor cu privire la terorism către state terţe, numai în baza unor condiţii stricte şi a garanţiilor corespunzătoare, inclusiv a unei evaluări a adecvării;

23.   reiterează că un acord internaţional cu efecte obligatorii între UE şi SUA privind protecţia sferei private şi a datelor, în contextul schimbului de informaţii în scopul aplicării legii, rămâne de cea mai mare importanţă;

24.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Congresului şi Guvernului Statelor Unite ale Americii.

(1) JO L 181, 19.07.03, p. 34. (2) SEC(2010)0315 final. (3) Texte adoptate, P7_TA(2010)0029. (4) Texte adoptate, P7_TA(2009)0016.