Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special titlurile XVII, XVIII și XIX,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune(1),

–  având în vedere Decizia 2006/702/CE a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind orientările strategice comunitare în materie de coeziune(2),

–  având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)(3),

–  având în vedere Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013)(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 mai 2007 privind aportul viitoarei politici regionale la capacitatea de inovare a Uniunii Europene(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 mai 2007 privind punerea în practică a cunoștințelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 martie 2009 referitoare la Cartea verde privind coeziunea teritorială și stadiul dezbaterilor referitoare la viitoarea reformă a politicii de coeziune(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 martie 2009 privind cele mai bune practici din domeniul politicii regionale și obstacolele din calea utilizării fondurilor structurale(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 24 martie 2009 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului privind fondurile structurale 2007-2013: rezultatele negocierilor privind strategiile naționale din domeniul politicii de coeziune și programele operaționale(9),

–  având în vedere studiul publicat de Parlamentul European intitulat „Sinergii între cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare al UE, programul-cadru pentru competitivitate și inovare și fondurile structurale”,

–  având în vedere studiul publicat de Parlamentul European intitulat „Trecerea la o teritorializare a politicilor europene în domeniul cercetării și dezvoltării (R&D), precum și al inovării”,

–  având în vedere studiul publicat de Parlamentul European intitulat „Sprijinul acordat de fondurile structurale pentru inovare – provocări de punere în aplicare pentru 2007-2013 și mai departe”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 august 2007 intitulată „Regiuni europene competitive datorită cercetării și inovării – o contribuție în favoarea consolidării creșterii și a îmbunătățirii cantitative și calitative a locurilor de muncă” (COM(2007)0474),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2007 intitulată „Statele membre și regiunile pun în aplicare Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, prin intermediul politicii de coeziune a UE, 2007-2013” (COM(2007)0798),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 mai 2008 privind rezultatele negocierilor referitoare la strategiile și programele din domeniul politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013 (COM(2008)0301),

–  având în vedere cel de-al 20-lea raport anual al Comisiei din 21 decembrie 2009 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale (2008) (COM(2009)0617 final/2),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 noiembrie 2007 privind inovarea produsă de regiuni prin intermediul politicii de coeziune (SEC(2007)1547),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 24 noiembrie 2009 referitor la consultarea privind viitoarea strategie „UE 2020” (COM(2009)0647),

–  având în vedere Al cincilea Raport intermediar al Comisiei din 19 iunie 2008 privind coeziunea economică și socială – Regiuni în creștere, o Europă în creștere (COM(2008)0371) (Al cincilea raport intermediar),

–  având în vedere Al șaselea raport intermediar al Comisiei din 25 iunie 2009 privind coeziunea economică și socială – Regiuni creative și inovatoare (COM(2009)0295) (Al șaselea raport intermediar),

–  având în vedere nota Comitetului de cercetare științifică și tehnică (CREST) din 4 decembrie 2006 privind raportul intitulat „Lecții pentru politicile de cercetare și dezvoltare (R&D) pe baza programelor naționale de reformă și a rapoartelor intermediare 2006” (CREST1211/06),

–  având în vedere ghidul Comisiei intitulat „Regiuni europene competitive datorită cercetării și inovării - Ghid practic privind oportunitățile de finanțare ale UE în domeniul cercetării și inovării”,

–  având în vedere raportul Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare, intitulat „Foaia de parcurs europeană pentru infrastructuri de cercetare - Raport 2006”,

–  având în vedere raportul independent, pregătit la cererea Comisiei, intitulat „O agendă pentru reforma politicii de coeziune” (raportul Fabrizio Barca) (2009),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0138/2010),

A.  întrucât strategia de la Lisabona reînnoită acordă o prioritate ridicată cercetării și inovării astfel încât să răspundă unor provocări cum ar fi schimbările climatice și creșterea competitivității globale; întrucât în era ce urmează crizei stimularea creșterii economice și a locurilor de muncă prin intermediul cercetării și inovării a devenit și mai importantă, constituind un obiectiv esențial al strategiei UE 2020 propuse;

B.  întrucât aplicarea rezultatelor cercetării și inovării reprezintă o nevoie comună a tuturor straturilor din societate și trebuie să aibă ca scop îmbunătățirea condițiilor sociale și economice ale populației;

C.  întrucât sprijinul european pentru cercetare și inovare este furnizat, în principal, prin intermediul politicii de cercetare, inovare și coeziune, principalele instrumente ale acesteia fiind fondurile structurale, Al șaptelea program-cadru pentru cercetare (PC7) și Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI);

D.  întrucât politica de coeziune este un pilon esențial în cadrul procesului de integrare europeană și una dintre cele mai de succes politici europene, aceasta facilitând convergența dintre regiuni din ce în ce mai diversificate și stimulând creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

E.  întrucât cel mai eficient mod de abordare a inovării este la nivel regional, în apropierea unor actori precum universitățile, organizațiile de cercetare publice sau industria, prin promovarea parteneriatelor cu privire la transferul de cunoștințe și prin schimbul de bune practici între regiuni;

F.  întrucât cea de-a doua orientare strategică a Comunității privind coeziunea pentru perioada 2007-2013 se referă la îmbunătățirea cunoștințelor și a inovării în vederea creșterii economice, în buget fiind prevăzute, prin urmare, 25 % din totalul alocărilor;

G.  întrucât complexitatea provocărilor curente impune o combinare integrată a acestor politici; întrucât societatea bazată pe cunoaștere necesită, mai mult decât o simplă cumulare a activităților din diferitele sectoare, realizarea unei sinergii între agenți și instrumente, care este vitală pentru ca acestea să se consolideze reciproc și să susțină punerea în aplicare durabilă a proiectelor de cercetare și inovare, permițând o mai bună valorizare a rezultatelor cercetării sub forma unor idei de produse concrete în regiuni;

H.  întrucât, în timp ce unele elemente ale arhitecturii acestor instrumente, cum ar fi aceleași termene și alinierea cu agenda de la Lisabona, permit realizarea de sinergii, există încă diferențe, cum ar fi temeiurile juridice diferite, orientarea tematică versus orientarea teritorială și gestionarea partajată versus cea centralizată,

Politica de coeziune realizează obiective de cercetare și inovare

1.  apreciază că, în perioada 2007-2013, potrivit celei de-a doua orientări strategice a Comunității privind coeziunea, toate statele membre au alocat o sumă semnificativă din contribuțiile lor financiare totale cercetării și dezvoltării (R&D), inovării și dezvoltării unei economii bazate pe cunoaștere, ceea ce a avut drept rezultat 246 de programe operaționale naționale sau regionale, cu o sumă de aproximativ 86 de miliarde EUR alocată cercetării și inovării, dintre care 50 de miliarde EUR au fost deja alocate pentru activități R&D de bază și pentru inovare; constată că politica de coeziune a devenit o sursă majoră de sprijin european acordat acestui domeniu, concurând atât cu bugetul PC7 (50,5 miliarde EUR), cât și cu cel al PCI (3,6 miliarde EUR); atrage atenția asupra eficacității și posibilității stabilirii de obiective cuantificate în ceea ce privește sumele alocate pentru cheltuielile din domeniul cercetării și dezvoltării;

2.  salută existența unor metode de finanțare noi și subliniază potențialul inițiativei JEREMIE și al mecanismului de finanțare cu partajarea riscului elaborat de Comisie și de Banca Europeană de Investiții de a sprijini oportunitățile de finanțare pentru întreprinderile inovatoare; recomandă ca actorii regionali să valorifice aceste noi oportunități pentru a completa finanțarea provenită din fondurile structurale; subliniază în acest context nevoia unei coordonări eficace a investițiilor publice și private;

3.  așteaptă raportul strategic al Comisiei menționat la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul general; consideră că raportul va oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare a performanțelor statelor membre în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor pentru perioada 2007-2009 și va constitui o bază pentru discuțiile referitoare la perspectivele viitoare ale politicii de coeziune;

4.  reiterează necesitatea unei abordări integrate bazate pe guvernanța la mai multe niveluri a politicilor specifice din cadrul UE; subliniază faptul că un sistem funcțional de guvernanță la mai multe niveluri este o condiție necesară pentru stabilirea și punerea în aplicare în mod eficient a obiectivelor de alocare a fondurilor; constată că responsabilitatea privind punerea în aplicare a fondurilor structurale le revine autorităților naționale și regionale, în timp ce PCI și PC7 sunt gestionate la nivel central de către Comisie; ține seama de diversitatea administrativă la nivelul statelor membre și consideră că este important să se identifice nivelul de luare a deciziilor cel mai eficace pentru cetățeni;

5.  consideră că este important să se coordoneze politicile comunitare care joacă un rol în atingerea coeziunii economice, sociale și teritoriale; consideră că este necesar să se efectueze o analiză mai detaliată a impactului produs de acestea asupra teritoriului și asupra coeziunii în vederea stimulării de sinergii eficace și a identificării și promovării celor mai adecvate mijloace la nivel european de susținere a investițiilor locale și regionale în inovare; reamintește nevoia de a ține seama de circumstanțele sociale și economice diferite ale celor trei tipuri de regiuni (de convergență, tranziție și competitivitate), precum și de variațiile capacității creative și inovatoare și ale spiritului antreprenorial; subliniază în acest sens faptul că investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D), precum și în inovare, educație și tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de resurse vor aduce sectoarelor tradiționale și zonelor rurale tot atât de multe beneficii ca și economiei serviciilor de înaltă calificare, consolidând, prin urmare, coeziunea economică, socială și teritorială;

6.  subliniază potențialul sporit al orașelor de a da un impuls cercetării și inovării; consideră că o politică urbană mai inteligentă, bazată pe progresul tehnologic și focalizată pe faptul că 80 % din populația europeană locuiește în orașe, tot în orașe înregistrându-se cele mai mari disparități sociale, ar putea contribui la o creștere economică durabilă; prin urmare, solicită înglobarea dimensiunii urbane în viitoarea politică de coeziune;

Sinergiile dintre fondurile structurale, PC7 și PCI

7.  recunoaște că, prin intermediul prevederilor privind alocarea fondurilor pentru 2007-2013, politica de coeziune este mai bine echipată în vederea creării de sinergii cu politicile de cercetare și inovare și că, în același timp, dimensiunea teritorială devine din ce în ce mai importantă în cadrul PC7 și PCI; solicită să se ia în considerare un mecanism de alocare a fondurilor bazat pe performanțe, cu o concentrare tematică sporită, care să permită furnizarea de răspunsuri politice adecvate la noile provocări;

8.  constată că fondurile pentru cercetare, dezvoltare și inovare din cadrul programului-cadru sunt alocate pe baza criteriilor de excelență, fapt care implică un mod de acces pentru participanți mai competitiv, aceste criterii solicitând o capacitate tehnică sporită și cunoașterea temeinică a procedurilor administrative și financiare; subliniază că această situație generează o concentrare sporită în cadrul centrelor economice și în regiunile de vârf ale UE, limitând astfel sinergiile pozitive în grupul de regiuni și state membre care merg în direcția potrivită dar care nu au atins încă obiectivul; subliniază faptul că intensificarea disparităților regionale în ceea ce privește potențialul de cercetare și inovare și asigurarea coerenței efective a politicilor reprezintă provocări care trebuie abordate atât în cadrul politicii de coeziune, cât și în cadrul politicii de cercetare și inovare, indiferent de faptul că organismele de punere în aplicare există la diferite niveluri (supranațional, național, subnațional), iar guvernanța lor se bazează pe raționamente diferite (coeziune versus excelență);

9.  subliniază că inovarea eficace depinde de intensitatea sinergiilor obținute și regretă faptul că nu se cunosc încă bine oportunitățile existente de sinergii în finanțare; invită regiunile, în calitatea lor de agenți principali pentru informare și pentru capacitatea de analiză, și statele membre să-și intensifice eforturile de îmbunătățire a comunicării; subliniază faptul că sinergiile eficace necesită un set complex de relații între agenții care elaborează, distribuie, promovează și aplică diferite forme de cunoaștere; subliniază, de asemenea, că diferitele organisme la nivel național, regional și local care gestionează PC7, PCI și fondurile structurale trebuie să fie la curent cu posibilitățile oferite de fiecare dintre aceste instrumente și solicită îmbunătățirea coordonării dintre acești actori și politici;

10.  subliniază faptul că intervențiile care vizează cercetarea și inovarea ar trebui să profite de activele și capacitățile regionale și să facă parte dintr-o strategie regională de inovare bazată pe inovare inteligentă; consideră că pentru astfel de strategii este necesar ca regiunile și orașele să dețină un rol mai important în stabilirea și punerea în aplicare a priorităților la nivelul UE și la nivel național; prin urmare, solicită să fie luată în considerare posibilitatea de restabilire a acțiunilor inovatoare în cadrul fondurilor structurale în vederea promovării strategiilor regionale de inovare;

11.  ia act de posibilitățile existente de finanțare combinată; subliniază, cu toate acestea, că nu sunt permise finanțările mixte între fondurile structurale și programele-cadru; subliniază că instrumentele pot fi combinate pentru a acoperi fie activități complementare dar separate, precum în cazul infrastructurii de cercetare, fie părți consecutive ale unor proiecte conexe, cum ar fi dezvoltarea și monitorizarea unei noi idei de cercetare, precum și proiecte din cadrul aceleiași rețele sau grupări;

12.  consideră că faptul de a nu permite finanțarea mixtă din fondurile structurale și programele-cadru împiedică regiunile să utilizeze ambele instrumente în același timp și că inițierea unor procese strategice eficiente care să mizeze pe o abordare „ascendentă” atât la nivel regional, cât și la nivel național ar putea contribui la eliminarea discrepanțelor sau a redundanțelor în materie de finanțare din FS, PC7 și PCI;

13.  subliniază faptul că sinergia este eficientă în special pentru dezvoltarea capacităților; în acest context, face referire la gestionarea finanțării proiectelor în cadrul Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare (FSEIC) și la nevoia de a coordona prioritățile UE de finanțare a cercetării la nivel regional și național;

14.  subliniază faptul că sinergia nu se reduce la finanțarea complementară de proiecte; consideră că dezvoltarea capacităților, cultivarea relațiilor profesionale și transferul de cunoștințe reprezintă o formă importantă de sinergie și observă faptul că toate instrumentele oferă oportunități pentru astfel de schimburi;

15.  observă faptul că sinergiile reale din punctul de vedere al beneficiarului direct al finanțării depind de capacitatea strategică și organizatorică a beneficiarului de a combina forme de sprijin provenite de la diferite instrumente ale UE; invită actorii de la nivel regional să elaboreze strategii regionale care să poată facilita combinarea formelor de finanțare;

16.  recomandă statelor membre și Comisiei să aloce resurse suficiente de la fondurile structurale pentru cercetare și inovare, în special pentru activități de inovare durabilă, și să consolideze capacitățile de cercetare; subliniază necesitatea de a promova și aplica modele de succes în cadrul triunghiului cunoașterii și de a asigura dezvoltarea durabilă a cercetării la nivel regional și a cadrelor strategice pentru inovare în colaborare cu întreprinderi, centre de cercetare, universități și autorități publice; accentuează potențialul grupărilor regionale de inovare, a căror activitate se bazează în mare măsură pe cunoaștere, de a mobiliza competitivitatea regională și salută includerea dezvoltării grupărilor atât în cadrul PCI, cât și al PC7 (acțiunea privind regiunile cunoașterii din cadrul PC7); atrage atenția asupra noilor Comunități ale cunoașterii și inovării (CCI) create în cadrul Institutului european de Inovare și Tehnologie (EIT) care fac legătura între principalele centre de activități regionale din Europa bazate pe cunoaștere; constată că schimbul de cunoștințe din cadrul grupărilor regionale poate fi facilitat și de fondurile structurale; subliniază faptul că astfel de centre reprezintă o oportunitate majoră, în special pentru regiunile dezavantajate;

17.  solicită autorităților regionale și locale să valorifice mai eficient fondurile structurale în scopul dezvoltării capacității de cercetare, cunoaștere și inovare în regiunile respective, de exemplu prin crearea unei infrastructuri pentru cercetare, oferindu-le regiunilor posibilitatea de a participa la activități de cercetare și inovare la nivelul UE; încurajează regiunile să stabilească în cadrul fondurilor structurale priorități privind cercetarea și dezvoltarea, care să fie complementare celor ale PC7 și solicită să se realizeze o planificare pe termen lung la nivel regional pentru a se realiza sinergii care să provină din completarea tematică reciprocă a instrumentelor financiare;

18.  subliniază importanța analizării, împărtășirii și integrării celor mai bune practici privind obținerea de sinergii între instrumentele de politică; în acest context salută eforturile realizate de Comisie în vederea îmbunătățirii cooperării inter-departamentale și invită Comisia să accelereze analiza la nivel regional a potențialului și nevoilor de cercetare și inovare, în special în ceea ce privește colectarea datelor calitative disponibile, precum și analiza relațiilor cu alte instrumente în studiile de evaluare a fiecăruia dintre cele trei instrumente de finanțare pentru a putea oferi o îndrumare comună;

19.  semnalează cu satisfacție Ghidul practic privind oportunitățile de finanțare din partea UE în domeniul cercetării și inovării; recomandă ca în viitor astfel de note de orientare să fie furnizate imediat după intrarea în vigoare a cadrelor legislative; așteaptă documentul de lucru al Comisiei care cuprinde exemple de sinergii obținute în practică; solicită Comisiei să acționeze ca factor de facilitare, promovând schimbul de bune practici, și să evalueze posibilitatea oferirii unui sprijin specializat suplimentar privind oportunitățile de finanțare comunitară prin intermediul notelor informative ex-ante și al unui „manual de utilizare” pentru gestionarea și administrarea practică a proiectelor de cercetare și inovare în vederea realizării rezultatelor preconizate;

20.  invită Comisia să simplifice birocrația aferentă PC7 și PCI pentru a spori efectele sinergiilor cu fondurile structurale;

21.  solicită Comisiei să efectueze un studiu privind modul în care utilizarea programelor informatice însoțite de manuale standardizate poate înlesni procedura de depunere a cererilor în vederea acordării de sprijin în cadrul a diferite programe;

22.  încurajează Comisia să-și continue activitățile destinate favorizării sinergiilor și să țină la curent Parlamentul European cu privire la evoluția acestora, în special cu privire la situația cooperării pe verticală între UE și entitățile naționale și regionale;

23.  sprijină o colaborare mai strânsă între punctele naționale de contact pentru PC7, conducătorii programelor de cercetare și dezvoltare și agențiile pentru inovare, astfel încât diferite aspecte sau etape ale proiectelor de cercetare și inovare să poată fi finanțate din surse diferite;

Recomandări privind următoarea perioadă de programare

24.  salută faptul că, în cadrul proiectului de strategie UE 2020, se accentuează interdependența dintre politici, importanța integrării politicilor și necesitatea unei sinergii sporite și a unui parteneriat mai strâns în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a politicilor publice; solicită luarea în considerare a necesității, exprimate de orașe și regiuni, a unui cadru mai cuprinzător în cele trei domenii de politică, inclusiv a unei structuri tehnice de legătură în cadrul Comisiei pentru monitorizarea și coordonarea sinergiilor pentru programele de inovare, cercetare și dezvoltare și solicită implicarea sa în activitatea de elaborare și aplicare a instrumentelor de finanțare europene și a reglementărilor privind ajutoarele de stat; de asemenea, solicită să se acorde coeziunii teritoriale un rol deosebit în această privință;

25.  consideră că viitoarele programe pentru cercetare, dezvoltare și inovare (R&D&I) ar trebui să completeze eforturile naționale, orientându-le și dinamizându-le în vederea revitalizării rolului orientativ și a efectului multiplicator al cunoașterii, inovării, dezvoltării și investițiilor naționale în R&D&I;

26.  subliniază faptul că, pentru a consolida cunoașterea și inovarea ca motoare ale creșterii economice viitoare, este necesar să fie îmbunătățită calitatea educației, să se aplice rezultatele cercetării, să se promoveze inovarea și transferul de cunoștințe în cadrul întregii Uniuni, să se exploateze la maximum tehnologiile informației și comunicării (TIC), să se asigure reflectarea ideilor inovatoare în produse și servicii noi care conduc la creșterea economică și a calității locurilor de muncă și care contribuie la depășirea provocărilor legate de schimbările sociale din Europa și din lume, să se încurajeze spiritul antreprenorial, să se acorde prioritate nevoilor utilizatorilor și oportunităților de piață și să se garanteze o finanțare accesibilă și adecvată acordându-le fondurilor structurale un rol-cheie;

27.  sprijină cele trei inițiative emblematice ale strategiei UE 2020 în vederea realizării unei creșteri economice inteligente, și anume „O Uniune a inovării”, „Tineretul în mișcare” și „O agendă digitală pentru Europa”, în a căror punere în aplicare fondurile structurale vor juca un rol fundamental;

28.  consideră că o politică regională a UE consistentă și bine finanțată, care să aducă beneficii tuturor regiunilor din UE, este o condiție necesară pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei UE 2020 în vederea asigurării unei creșteri economice inteligente, durabile și cu caracter integrator, care se caracterizează printr-un nivel înalt al ocupării forței de muncă și al productivității, precum și pentru obținerea unei coeziuni sociale, economice și teritoriale; subliniază, în acest context, importanța acordată de strategia UE 2020 cercetării și inovării;

29.  subliniază nevoia de a revizui și de a consolida rolul instrumentelor UE care sprijină inovarea, și anume fondurile structurale, FEADR, Programul-cadru pentru cercetare și dezvoltare, PCI și Planul strategic al UE pentru tehnologiile energetice (SET) în vederea raționalizării procedurilor administrative, a facilitării accesului la finanțare, în special pentru IMM-uri, și a introducerii de mecanisme inovatoare de încurajare bazate pe atingerea obiectivelor legate de creșterea economică inteligentă, durabilă și cu caracter integrator, precum și în vederea promovării unei colaborări mai strânse cu BEI;

30.consideră că fondurile structurale reprezintă instrumentul adecvat de sprijinire a autorităților locale și regionale în eforturile acestora de a promova creativitatea și inovarea; subliniază necesitatea unei flexibilități sporite în vederea asigurării utilizării rapide a acestor fonduri pentru promovarea unor inițiative antreprenoriale inovatoare; subliniază în acest sens valoarea adăugată a politicii de coeziune, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii pe scară largă, care oferă un sprijin ușor accesibil și un acces îmbunătățit la cercetare și la transferul de tehnologii și de inovare, orientată către aplicații practice;

31.  recomandă ca toate fondurile necheltuite într-o regiune în conformitate cu regulile N+2 și N+3 să fie atribuite din nou proiectelor regionale și inițiativelor comunitare;

32.  reamintește faptul că coeziunea teritorială are un caracter orizontal și multisectorial și că, prin urmare, politicile Uniunii trebuie să își aducă aportul la realizarea acesteia; reiterează faptul că acest concept nu se limitează la efectele politicii regionale, ci se concentrează și asupra coordonării cu alte politici ale Uniunii îndreptate către o dezvoltare durabilă cu rezultate sesizabile la nivelul regiunilor, pentru a dezvolta și utiliza pe deplin formele specifice ale potențialului regional și pentru a spori impactul acestora pe teren, consolidând competitivitatea și gradul de atractivitate al regiunilor și realizând o coeziune teritorială; este de părere că, pentru a se ajunge la o dezvoltare teritorială mai echilibrată în cadrul Uniunii Europene, coordonatele-cheie ale coeziunii teritoriale sunt „concentrarea, cooperarea, conectarea”;

33.  subliniază necesitatea politicilor teritoriale și consideră că orașele și regiunile ar trebui să urmărească o specializare inteligentă și durabilă, definind o serie de priorități de inovare pe baza obiectivelor UE și a necesităților lor identificate în strategiile de inovare la nivel regional ale acestora și să concentreze resursele alocate de la nivelul UE pe aceste priorități identificate; este de părere că capacitatea factorilor de decizie și a întreprinzătorilor de la nivel regional de a atrage și de a transforma cunoștințele într-un avantaj competitiv durabil este esențială pentru performanța economică a unei regiuni, având, de asemenea, o valoare adăugată și pentru regiunile vecine, inclusiv pentru regiuni ale statelor membre învecinate;

34.  subliniază faptul că cercetarea și inovarea, în special în ceea ce privește evoluția către un nivel scăzut sau zero al emisiilor de carbon și economisirea energiei, au o importanță crucială pentru soluționarea problemelor globale precum schimbările climatice și siguranța aprovizionării cu energie, precum și pentru sporirea competitivității la nivel regional și local;

35.  susține propunerea Comitetului Regiunilor de a crea o „rețea virtuală de creativitate” accesibilă tuturor (întreprinderilor, autorităților locale și regionale, autorităților publice centrale, sectorului privat și cetățenilor), care să ofere consultanță, asistență și acces la capital de risc și la servicii tehnice; subliniază faptul că o rețea virtuală reprezintă avantajul suplimentar de a oferi locuitorilor insulelor, regiunilor ultraperiferice, zonelor rurale, regiunilor montane și zonelor slab populate un acces mai ușor la consultanță de specialitate, la educație și informații, la asistență pentru întreprinderi și la consiliere financiară;

36.  subliniază faptul că cooperarea transnațională reprezintă esența PC7 și PCI, iar cooperarea teritorială (prin intermediul programelor transnaționale, interregionale și transfrontaliere) este integrată în fondurile structurale; invită Comisia să consolideze pe viitor cooperarea teritorială europeană prin continua integrare a acesteia; invită Comisia să evalueze posibilitățile de sporire a cooperării teritoriale în domeniul inovării în cazul fiecărui obiectiv al politicii de coeziune; subliniază faptul că o cunoaștere mai bună a rezultatelor PC7 și PCI la nivel regional ar facilita coordonarea practică dintre politica regională a UE și aceste programe; îndeamnă Comisia să acorde o atenție deosebită acestei coordonări; încurajează statele membre să adopte măsuri suplimentare pentru cooperarea transnațională eficace prin elaborarea unor strategii regionale și naționale coerente în vederea realizării de sinergii; de asemenea, invită Comisia și statele membre să faciliteze dezvoltarea și accesibilitatea datelor cu privire la acest aspect;

37.  subliniază faptul că în cadrul PC7 se acordă sprijin cooperării transnaționale sub diferite forme pe teritoriul Uniunii Europene și în exteriorul acesteia, într-o serie de domenii tematice care corespund principalelor domenii ale cunoașterii și tehnologiei, în care trebuie sprijinită și consolidată cercetarea de înaltă calitate pentru a răspunde provocărilor sociale, economice, de mediu și industriale cu care se confruntă Europa;

38.  invită Comisia să analizeze impactul măsurilor de simplificare luate deja cu privire la gestionarea fondurilor structurale în vederea pregătirii viitorului cadrul legislativ;

39.  recunoaște faptul că atât gestionarea partajată, cât și cea centralizată necesită reguli specifice și că abordarea „descendentă” în cazul PC7 și PCI și abordarea „ascendentă” în cazul fondurilor structurale își au meritele corespunzătoare; subliniază, cu toate acestea, necesitatea armonizării normelor, procedurilor și practicilor (normele privind eligibilitatea, costurile unitare standard, sumele forfetare etc.) care reglementează diferitele instrumente și a asigurării unei mai bune coordonări (a calendarelor pentru cererile de ofertă, a temelor și a tipurilor de cereri etc.); solicită Comisiei să analizeze posibilitățile existente în acest sens, fără a aduce atingere competențelor pe care le au statele membre și regiunile în cadrul gestionării partajate, încurajând totodată o cultură administrativă care să promoveze o abordare multidisciplinară prin intermediul unor strategii transsectoriale comune în mai multe domenii tematice, precum și prin intermediul unui dialog continuu între diferite comunități de politici în vederea consolidării coerenței politicilor; invită Comisia să simplifice administrarea fondurilor în cauză și solicită promovarea punctelor forte ale ambilor piloni de susținere simultan cu utilizarea sinergiilor, sporindu-le totodată impactul;

40.  invită Comisia să se asigure că viitorul plan de cercetare și inovare va fi elaborat avându-se în vedere consolidarea sinergiilor dintre fondurile structurale și programele-cadru pentru cercetare și inovare (PC7, PCI);

41.  reiterează apelul său către Comisie de a elabora criterii de evaluare specifice pentru evaluarea proiectelor inovatoare și de a analiza posibilitatea propunerii unor viitoare stimulente de reglementare în vederea punerii în aplicare a măsurilor inovatoare;

42.  consideră că există o nevoie clară de competențe tehnice sporite la nivel regional privind solicitarea de finanțare, procedurile administrative și financiare, gestionarea fondurilor și ingineria financiară; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a furniza în continuare sprijin de specialitate și de a asigura o colaborare mai strânsă între Rețeaua întreprinderilor europene și autoritățile de gestionare a fondurilor structurale, precum și de a stabili o legătură mai strânsă între inițiativa de piață-pilot, platformele tehnologice și foile de parcurs tehnologice regionale;

43.insistă asupra importanței de a ține seama de oportunitățile egale în momentul evaluării eligibilității proiectelor și stabilirii accesului la finanțarea din fondurile structurale și din alte instrumente comunitare;

44.  subliniază importanța unei asistențe mai eficiente în cadrul punerii în aplicare a politicilor și programelor care intensifică sinergia în cadrul lanțului „infrastructuri de cercetare și dezvoltare - inovare - creare de locuri de muncă”;

45.  consideră că infrastructurile de cercetare mari cofinanțate de fondurile structurale ar trebui să fie evaluate la un nivel mai înalt de către un consiliu internațional de evaluare inter pares, acest lucru având un efect pozitiv asupra cheltuirii eficiente a fondurilor structurale alocate;

46.  își exprimă convingerea că angajamentul din partea liderilor politici este atât o condiție prealabilă necesară pentru coerența politicii de cercetare și inovare, cât și un instrument de consolidare a acesteia; pornind de la această premisă, solicită crearea unui cadru politic strategic pentru cercetare și inovație ajustat în funcție de progres, de noile informații și de schimbările de situație și care să fie în concordanță cu obiectivele și prioritățile naționale legate de dezvoltarea economică și socială;

47.  reamintește faptul că mecanismele informale din cadrul Consiliului care guvernează coeziunea teritorială și amenajarea teritoriului trebuie înlocuite cu structuri mai formale; consideră că această evoluție, împreună cu crearea și consolidarea structurilor intertematice, va duce la o mai bună coordonare a politicilor;

o
o   o

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 210, 31.7.2006, p. 25. (2) JO L 291, 21.10.2006, p. 11. (3) JO L 412, 30.12.2006, p. 1. (4) JO L 310, 9.11.2006, p. 15. (5) Texte adoptate, P6_TA(2007)0184. (6) Texte adoptate, P6_TA(2007)0212. (7) Texte adoptate, P6_TA(2009)0163. (8) Texte adoptate, P6_TA(2009)0156. (9) Texte adoptate, P6_TA(2009)0165.