Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicările Comisiei intitulate ’Asigurarea unor piețe eficiente, sigure și solide pentru instrumentele financiare derivate: acțiuni strategice viitoare’ (COM(2009)0563 și COM(2009)0332),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată ’Supravegherea financiară europeană’ (COM(2009)0252),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice (COM(2009)0499),

–  având în vedere propunerile Comisiei de modificare a Directivelor privind cerințele de capital (2006/48/CE și 2006/49/CE),

–  având în vedere Comunicarea și Recomandarea Comisiei privind politicile de remunerare în sectorul serviciilor financiare (COM(2009)0211),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 conținând recomandări către Comisie privind fondurile speculative (’hedge funds’) și fondurile de capital privat (’private equity’)(1),

–  având în vedere concluziile G20 de la Pittsburgh din 24-25 septembrie 2009 conform cărora ’toate contractele extrabursiere standardizate pe instrumente financiare derivate trebuie tranzacționate la bursă sau pe platforme electronice de tranzacționare’ și evoluțiile actuale din domeniul legislațiilor naționale în Europa, SUA și Asia cu privire la instrumentele derivate,

–  având în vedere activitatea Forumului organismelor de reglementare a instrumentelor derivate extrabursiere privind stabilirea unor date valabile la nivel global, care prezintă standarde pentru registrele tranzacțiilor,

–  având în vedere Recomandarea CESR-ERGEG către Comisia Europeană referitoare la cel de-al treilea pachet privind piața energiei (ref.: CESR/08-739, E08-FIS-07-04),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0187/2010),

A.  întrucât, deși instrumentele derivate pot juca un rol util în transferul riscurilor în cadrul unei economiei, ele diferă semnificativ în funcție de tipul produsului și de clasa de active de bază în ceea ce privește riscul, modurile de funcționare și participanții pe piață; și întrucât lipsa transparenței și a reglementării pe piața instrumentelor derivate a jucat un rol în exacerbarea crizelor financiare;

B.  întrucât este necesar ca societățile să-și poată gestiona în continuare pe propria răspundere riscurile aferente activităților lor, precis și la un preț transparent, iar ținând cont de particularitățile întreprinderilor mici și mijlocii societățile ar trebui să fie responsabile pentru riscuri în cazul instrumentelor derivate bilaterale;

C.  întrucât volumul instrumentelor derivate comercializate pe plan internațional s-a multiplicat în ultimul deceniu, ceea ce a făcut ca decuplarea activităților economice de produsele de pe piețele financiare să avanseze semnificativ;

D.  întrucât ar trebui stabilită baza cooperării internaționale pentru a gestiona instrumentele derivate comercializate pe plan internațional, astfel încât să poată fi atinse cel puțin standardele internaționale și acordurile privind schimbul de informații între CPC-uri;

E.  întrucât, la sfârșitul lunii iunie 2009, valorile nominale ale tuturor tipurilor de contracte extrabursiere au rămas la 605 mii de miliarde de dolari, iar valorile brute de piață, care prevăd o măsură de risc de piață, la 25 mii de miliarde de dolari, și întrucât, în contextul efectelor de pârghie prea accentuate, al sistemului bancar subcapitalizat și al pierderilor rezultate din bunurile financiare structurate, instrumentele derivate extrabursiere au contribuit la dependențe reciproce ale marilor participanți pe piață, chiar și atunci când acestea erau entități reglementate;

F.  întrucât creșterea masivă din anii trecuți a volumelor comercializate a dus la o preluare consolidată a riscului fără investiții concrete în instrumentul de bază și, prin urmare, la efecte de pârghie considerabile;

G.  întrucât unele instrumente derivate extrabursiere au devenit din ce în ce mai complicate, iar riscul de contrapartidă nu a fost întotdeauna evaluat și cuantificat corect, și întrucât organizarea piețelor instrumentelor derivate prezintă deficiențe majore și este lipsită de transparență, făcând necesară standardizarea suplimentară a condițiilor legale și a finalității economice a instrumentelor;

H.  întrucât reglementarea caselor de compensare a contrapartidelor centrale (CPC-uri) trebuie să garanteze un acces nediscriminatoriu din partea locurilor de tranzacționare pentru a asigura o funcționare corectă și eficientă a piețelor;

I.  întrucât în tranzacțiile extrabursiere identitatea actorilor/părților și dimensiunea expunerii acestora nu este clarificată;

J.  întrucât multe dintre piețele instrumentelor derivate extrabursiere, în special piețele swap-urilor pe riscul de credit, sunt supuse unor niveluri foarte înalte de concentrare, cu câteva companii majore care domină piața;

K.  întrucât recentele evenimente care implică swap-uri pe riscul de credit folosite de speculanții financiari au dus la niveluri nejustificat de mari a câtorva repartizări naționale ale acestora; întrucât evenimentele și practicile respective au subliniat necesitatea unei mai mari transparențe a pieței și a unui regulament european îmbunătățit cu privire la swap-urile pe riscul de credit, în special ale celor aferente datoriilor publice;

L.  întrucât pentru ca registrele tranzacțiilor să joace un rol central în asigurarea transparenței supraveghetorilor pe piețele cu instrumente derivate, supraveghetorii trebuie să aibă acces neîngrădit la centrele relevante de stocare a datelor, iar acestea trebuie să-și consolideze poziția și datele comerciale pe o bază globală prin clase de active;

M.  întrucât Parlamentul salută schimbarea de paradigmă a Comisiei către o reglementare consolidată a piețelor instrumentelor derivate, abandonând opinia preponderentă că pentru instrumentele derivate nu sunt necesare reglementări suplimentare, în special deoarece ele sunt utilizate de experți și specialiști; solicită, prin urmare, ca viitoarea legislație să garanteze nu numai transparența piețelor instrumentelor derivate, ci și o reglementare strictă a acestora;

N.  întrucât Europa trebuie să stabilească o strategie globală de constituire a garanțiilor pentru piețele instrumentelor derivate, care trebuie să țină cont de situația specifică a utilizatorilor finali din mediul de afaceri, în comparație cu participanții majori pe piață și instituțiile financiare;

O.  întrucât majoritatea instrumentelor derivate folosite de utilizatorii finali nefinanciari prezintă riscuri sistemice limitate, asumate individual, servind de cele mai multe ori exclusiv acoperirii tranzacțiilor reale, și întrucât instituțiile nefinanciare sunt firme care nu intră sub incidența domeniului de aplicare al MiFID (firme ne-MiFID), cum ar fi societățile de transport aerian, producătorii auto și agenții care comercializează mărfuri de bază, care nu au provocat nici un risc sistemic pentru piețele financiare și nici nu au fost afectați în mod direct de criza financiară;

P.  întrucât piețele solide ale instrumentelor derivate necesită o politică de globală de constituire a garanțiilor care să includă atât acordurile de compensare centrală, cât și pe cele de compensare bilaterală;

Q.  întrucât întreprinderile nefinanciare mici și mijlocii care utilizează instrumente derivate numai pentru a-și acoperi riscurile inerente desfășurării activității principale ar trebui să beneficieze de scutiri de la cerințele de compensare și colateralizare în materie de capital, cu condiția ca prin modul în care sunt utilizate, anumite instrumente derivate să nu creeze un risc sistemic (această scutire fiind supusă unor verificări periodice de către Comisie), iar volumul și natura tranzacțiilor să fie proporționale și corespunzătoare riscurilor reale cu care se confruntă utilizatorii finali; întrucât trebuie garantate, de asemenea, standarde minime în ceea ce privește contractele specifice, în special în cazul în care sunt vizate garanțiile instrumentelor derivate și a cerințelor de capital;

R.  întrucât este necesară o reglementare proporțională pentru produsele derivate extrabursiere care sunt folosite de utilizatori finali nefinanciari și întrucât, ca o condiție minimă, datele necesare referitoare la detaliile tranzacțiilor trebuie trimise la registrele tranzacțiilor;

S.  întrucât swap-urile pe risc de credit (CDS), care sunt produse financiare de asigurare, sunt comercializate în momentul de față în lipsa vreunei reglementări adecvate;

T.  întrucât Recomandarea CESR-ERGEG către Comisia Europeană din cadrul celui de-al treilea pachet privind piața energetică (ref.: CESR/08-739, E08-FIS-07-04), prevede crearea unui cadru specific privind integritatea și transparența pieței în ceea ce privește piețele energiei electrice și gazelor;

U.  întrucât toate măsurile anunțate implică o cooperare strânsă și globală cu statele G20 și cu autoritățile SUA, în vederea evitării, ori de câte ori este posibil, a acțiunilor de arbitraj reglementar dintre țări, precum și pentru a încuraja schimbul de informații;

V.  întrucât riscul sistemic asociat cu casele de compensare necesită standarde solide de supraveghere și reglementare și un acces neîngrădit și în timp real al autorităților de reglementare la informații privind tranzacțiile;

W.  întrucât prețurile produselor derivate ar trebui să corespundă în mod adecvat riscului și întrucât costurile viitoarei infrastructuri de piață ar trebui să fie suportate de participanții pe piață;

X.  întrucât ultimele creșteri dramatice, la niveluri nesustenabile, ale obligațiunilor de stat în unele țări din zona euro au scos la iveală stimulentele economice îndoielnice din cadrul contractelor swap de datorie publică și au demonstrat în mod clar necesitatea de a consolida stabilitatea financiară și transparența pieței, fiind solicitată dezvăluirea completă a acestora autorităților de reglementare și de supraveghere și interzicerea tranzacțiilor swap de datorie publică;

Y.  consideră că toate tranzacțiile privind produsele derivate calculate într-o valută europeană, referitoare la o entitate UE fundamentală și la care participă o instituție financiară a UE ar trebui compensate, atunci când sunt eligibile, și raportate caselor de compensare și centrelor de stocare a datelor localizate, autorizate și supravegheate pe teritoriul UE, și care sunt guvernate de legislația europeană privind protecția datelor; subliniază că, în cazul tranzacțiilor care nu sunt compensate și raportate pe teritoriul UE, regulament ar trebui să prevadă criterii clare de evaluare a echivalenței dintre CPC-uri și centrele de stocare a datelor, situate în țări terțe;

1.  salută inițiativa Comisiei de a supune instrumentele derivate, în special cele extrabursiere, unor reglementări mai stricte, pentru a reduce efectele riscurilor pe piețele instrumentelor derivate extrabursiere și pentru stabilitatea piețelor financiare în ansamblu și sprijină solicitarea de utilizare pe viitor a unor contracte standardizate la încheierea de instrumente derivate (printre altele prin introducerea unor stimulante de reglementare în Directiva privind cerințele de capital), folosirea de registre ale tranzacțiilor și stocarea centralizată a datelor, utilizarea și consolidarea caselor de compensare centrale și utilizarea locurilor de tranzacționare organizate;

2.  salută activitatea recentă a Forumului organismelor de reglementare a instrumentelor derivate extrabursiere (ORF) ca răspuns la solicitarea G20 de a lua măsuri în vederea creșterii transparenței și a caracterului solid al piețelor instrumentelor derivate extrabursiere;

3.  solicită o transparență sporită privind tranzacțiile anterioare comercializării pentru toate instrumentele care sunt eligibile pentru utilizarea pe scară largă a piețelor organizate, precum și pentru transparența post-tranzacționare, prin raportarea tuturor tranzacțiilor către centrele de stocare a datelor, atât în beneficiul autorităților de reglementare, cât și al investitorilor;

4.  sprijină solicitarea de a introduce în viitor obligativitatea unei compensări CPC independente între instituțiile financiare pentru toate produsele derivate eligibile în vederea unei mai bune evaluări a riscului de contrapartidă și susține obiectivul tranzacționării a cât mai multe produse derivate eligibile pe piețe organizate; solicită introducerea unor stimulente care să încurajeze tranzacționarea de instrumente derivate eligibile în locurile de tranzacționare reglementate de MiFID, adică pe piețele reglementate și utilizând sistemele multilaterale de tranzacționare (MFT-uri); ia act de faptul că unul dintre criteriile pentru eligibilitatea de compensare trebuie să fie lichiditatea;

5.  solicită ca pe viitor prețul instrumentelor derivate să reflecte mai bine riscurile, iar costurile infrastructurii viitoare a piețelor să fie suportate de participanții pe piață, nu de contribuabili;

6.  consideră că în vederea acoperirii riscurilor speciale sunt necesare instrumente derivate negociate în mod individual și respinge, prin urmare, o eventuală obligativitate privind standardizarea tuturor instrumentelor derivate;

7.  invită Comisia să utilizeze o abordare diferențiată față de diversele tipuri de produse derivate disponibile, ținând cont de profilurile diferite de risc, de întinderea utilizării scopurilor de acoperire legitime, și de rolul acestora în timpul crizei financiare;

8.  constată că, în ceea ce privește reglementarea, trebuie să se distingă între instrumentele derivate utilizate ca instrumente de gestionare a riscului în vederea acoperirii unui risc real la care se expune utilizatorul și instrumentele derivate utilizate exclusiv pentru speculații, și consideră că această delimitare nu este posibilă din cauza lipsei de informații și de cifre concrete referitoare la tranzacțiile extrabursiere;

9.  invită Comisia să examineze modalități pentru a reduce în mod semnificativ volumul total de instrumente derivate, astfel încât volumul să fie proporțional cu valorile imobiliare de bază pentru a se evita denaturarea semnalelor referitoare la prețuri și punerea în pericol a integrității pieței, precum și pentru a reduce riscul sistemic;

10.  consideră că este important să se acorde o atenție deosebită instrumentelor derivate ale societăților, pentru care o instituție financiară reprezintă o contrapartidă, cu scopul de a evita folosirea în mod abuziv a unor astfel de contracte, nu ca risc corporativ, ci ca instrumente ale pieței financiare;

11.  solicită consolidarea transparenței și a gestionării riscurilor ca instrumente relevante pentru o mai mare siguranță pe piețele financiare, fără a neglija răspunderea individuală în cazul preluării riscurilor;

12.  constată că, în vederea asigurării împotriva riscurilor specifice întreprinderilor, sunt necesare instrumente derivate specifice care să poată servi drept instrumente eficiente de gestionare a riscurilor și să fie adaptate nevoilor individuale;

13.  invită Comisia să îmbunătățească standardele de gestionare a riscului bilateral ca parte a legislației viitoare privind compensarea centrală;

14.  consideră că riscul de contrapartidă poate fi redus prin compensare, garanții, adaptarea cerințelor de capital, precum și prin alte instrumente de reglementare; sprijină Comisia să propună cerințe de capital mai ridicate pentru instituțiile financiare în cazul contractelor bilaterale cu instrumente derivate care nu sunt eligibile pentru compensarea centrală, pe baza unei abordări proporționale cu riscul și ținând cont de efectele de compensare, de garanții, de marja inițială, de reconcilierile portofoliului zilnic, de marja zilnică, de mișcările colaterale automatizate și de alte tehnici bilaterale de gestionare a riscului de contrapartidă în vederea reducerii riscului de contrapartidă;

15.  solicită ca instrumentele derivate, care nu corespund cerințelor IFRS 39 și care, în consecință, nu au fost verificate de un expert contabil, să fie supuse, de îndată ce depășesc o valoare prag ce urmează să fie stabilită de Comisie, unei compensări centrale realizate de un CPC; solicită, în plus, ca în vederea asigurării unei delimitări mai clare să se efectueze verificări, inclusiv prezentarea unei evaluări independente a unui contract privind instrumentele derivate OTC de către un expert contabil cu scopul de a se stabili dacă o societate nefinanciară poate să încheie în continuare contracte bilaterale;

16.  solicită Comisiei să atribuie Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) un rol important în ceea ce privește autorizarea Caselor de compensare din Europa și consideră că este util ca acestea să fie supravegheate de aceeași Autoritate deoarece, printre altele, expertiza în materie de supraveghere ar fi concentrată într-un singur organism, iar riscul asociat CPC-urilor ar fi transfrontalier;

17.  consideră că accesul CPC-urilor la banii băncii centrale contribuie în mod eficient la siguranța și integritatea compensării;

18.  solicită ca CPC-urile să nu fie sprijinite în totalitate de utilizatori, ca sistemele acestora de gestionare a riscurilor să nu fie în concurență și să se aibă în vedere un cadru de reglementare cu privire la costurile de compensare; invită Comisia să țină cont de aceste preocupări în propunerea sa legislativă și să stabilească reguli stricte privind guvernanța și asumarea răspunderii pentru casele de compensare, legate, printre altele, de independența directorilor, calitatea de membru și supravegherea atentă de către autoritățile de reglementare;

19.  observă că standardele tehnice obișnuite referitoare la probleme precum protocoalele privind marja de calcul și schimbul de informații vor reprezenta o parte componentă importantă a garantării unui acces echitabil și nediscriminatoriu pentru CPC-uri la locurile autorizate de tranzacționare; observă. în plus. că Comisia trebuie să acorde o atenție deosebită eventualei evoluții a diferențelor tehnologice, a practicilor discriminatorii și a obstacolelor în calea bunei desfășurări a fluxului de lucru, care au efecte negative asupra concurenței;

20.  solicită adoptarea unor norme privind conduita de afaceri și accesul care să reglementeze CPC-urile pentru a garanta accesul nediscriminatoriu la locurile de tranzacționare, precum și privind alte chestiuni care trebuie rezolvate, inclusiv practicile tarifare discriminatorii;

21.  sprijină introducerea de registre pentru toate pozițiile instrumentelor derivate, repartizate în mod ideal pe clase de active, și ca registrele să fie reglementate și supravegheate sub îndrumarea AEVMP; solicită stabilirea unor norme procedurale obligatorii pentru a evita denaturarea concurenței și pentru a garanta o interpretare uniformă în statele membre și, în plus, ca în caz de litigiu AEVMP să aibă un drept absolut de decizie; solicită Comisiei să se asigure că autoritățile naționale de supraveghere au acces în timp real la datele granulare din registre referitoare la participanții pe piață care își au sediul in sfera lor de jurisdicție și la datele referitoare la eventualele riscuri sistemice care ar putea fi adunate în propria jurisdicție, precum și la datele agregate din toate registrele, inclusiv datele stocate în registre situate în țări terțe; observă că serviciile furnizate de registre ar trebui să aibă prețuri transparente, având în vedere utilitatea funcției lor;

22.  solicită Comisiei să elaboreze standarde de raportare pentru toate produsele derivate, în conformitate cu standardele elaborate la nivel internațional, să garanteze transmiterea lor către registrele centrale ale tranzacțiilor, CPC-uri, instituții financiare și burse, și să pună datele la dispoziția AEVMP și a autorităților naționale de reglementare, precum și a ESRB, în cazul în care se solicită acest lucru;

23.  invită Comisia să elaboreze măsuri pentru ca organismele de reglementare să fie în măsură să stabilească marje ale pozițiilor pentru a contracara oscilațiile disproporționate ale prețurilor și bulele speculative;

24.  invită Comisia să asigure în special faptul că evaluarea tuturor instrumentelor derivate, care nu sunt tranzacționate la burse, să realizează într-un mod independent și transparent, evitând conflictele de interese;

25.  constată că este necesară o clarificare atentă a tuturor detaliilor tehnice, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, mai ales în ceea ce privește standardele și diferențierea dintre produsele financiare și cele nefinanciare și salută faptul că Comisia a abordat deja această chestiune; solicită Comisiei să colaboreze într-o etapă inițială cu Consiliul și Parlamentul;

26.  sprijină intenția Comisiei de a crea CPC-urile conform standardelor europene convenite, supravegheate de AEVMP și consideră că participanții cheie de pe piață nu ar trebui să aibă o influență dominantă asupra guvernării și gestionării riscurilor în cazul CPC-urilor, ci ar trebui să facă parte din consiliul de gestionare a riscurilor; consideră, în plus, că ar trebui propuse mecanisme care să contribuie eficient la procesul de gestionare a riscurilor;

27.  insistă asupra necesității de a avea standarde de reglementare pentru a asigura că CPC-urile rămân rezistente față de o gamă mai largă de riscuri, inclusiv eșecurile multiple ale participanților, vânzări neașteptate de resurse financiare și o reducere rapidă a lichidităților pieței;

28.  consideră că decizia cu privire la definiția categoriilor de instrumente derivate, crearea CPC-urilor, registrul de transparență, cerințele de capital, instituirea unor locuri de tranzacționare independente sau utilizarea burselor existente, scutirile acordate IMM-urilor și toate detaliile tehnice ar trebui să fie luată în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, instituțiile internaționale și viitoarea autoritate europeană de supraveghere, AEVMP;

29.  solicită, prin urmare, norme clare de comportament și standarde necesare obligatorii în ceea ce privește crearea CPC-urilor (gradul de implicare a utilizatorilor), procedurile de luare a deciziilor și sistemele de gestionare a riscurilor CPC-urilor; susține intenția Comisiei de a prezenta o propunere de regulament privind reglementarea caselor de compensare;

30.  sprijină intenția Comisiei de a prevedea scutiri și cerințe de capital mai reduse pentru instrumentele derivate bilaterale ale IMM-urilor, cu condiția ca riscurile asociate să fie acoperite, instrumentele derivate să nu prezinte o importanță semnificativă în bilanțul contabil al acestor IMM-uri, iar pozițiile derivate să nu creeze riscuri sistemice;

31.  solicită ca în special swap-urile pe riscul de credit să facă obiectul unei compensări centrale independente și un număr cât mai mare de instrumente derivate posibil să fie compensate central prin CPC-uri; consideră că unele tipuri de instrumente derivate cu riscuri cumulate ar trebui autorizate, dacă este cazul, numai în anumite condiții sau, după caz, chiar interzise; consideră că ar trebui solicitate în special capital și rezerve suficiente pentru a acoperi CDS-urile în cazul unei situații cu risc de credit;

32.  invită Comisia să investigheze de urgență și amănunțit nivelurile de concentrare de pe piețele instrumentelor derivate extrabursiere, și, în special, din swap-ul pe riscul de credit, pentru a se asigura că nu există niciun risc de manipulare a pieței sau vreun conflict de interese;

33.  invită Comisia să prezinte propuneri legislative adecvate pentru a reglementa tranzacțiile financiare, inclusiv vânzarea liberă a instrumentelor derivate, în scopul garantării stabilității financiare și a transparenței prețurilor; consideră, în așteptarea acestui lucru, că swap-urile pe riscul de credit (CDS-urile) ar trebui să fie prelucrate prin intermediul unui CPC european pentru a diminua riscurile de contrapartidă, a spori transparența și a reduce riscurile în general;

34.  solicită ca protecția CDS să fie plătibilă doar prin producția și dovada unei expuneri la obligațiuni de bază și să fie limitată la ponderea acestei expuneri;

35.  este de părere că toate instrumentele financiare derivate care privesc finanțele publice din UE (inclusiv datoria publică a statelor membre și bilanțurile contabile ale administrațiilor locale) trebuie standardizate și tranzacționate pe platforme de burse sau orice alt fel de platforme de tranzacționare reglementate, pentru a promova transparența piețelor instrumentelor derivate față de public;

36.  solicită interzicerea tranzacțiilor CDS care nu sunt efectuate cu credite de bază și sunt tranzacții pur speculative, bazate pe pariuri pe riscuri de credit, ducând astfel la o scumpire artificială a asigurărilor pentru pierderile din credite și, prin urmare, la o creștere a riscurilor sistemice generate prin pierderile reale din credite; solicită, ca o condiție minimă, stabilirea unor termene mai lungi de închidere în cazul vânzărilor cu descoperire a titlurilor de valoare și a instrumentelor derivate; invită Comisia să verifice limitele superioare privind riscurile pentru instrumentele derivate, în special CDS-uri, și să le stabilească împreună cu partenerii internaționali;

37.  consideră că Comisia ar trebui să investigheze utilizarea unor marje ale pozițiilor pentru a combate manipularea pieței, în special atunci când un contract se apropie de data de expirare (’înghesuieli’ și ’unghiuri’); observă că marjele pozițiilor ar trebui considerate mai degrabă ca niște unelte dinamice de reglementare decât ca valori absolute, și că acestea ar trebui aplicate, după caz, de către supraveghetorii naționali, cu respectarea orientărilor stabilite de AEVMP;

38.  solicită ca oricare poziție derivată, fie luată de instituții financiare sau nefinanciare, situată deasupra unui anumit prag, care urmează să fie specificată de AEVMP să fie compensată central de un CPC;

39.  solicită ca viitoarea reglementare a instrumentelor derivate să cuprindă normele referitoare la interzicerea tranzacțiilor pur speculative cu produse de bază și produse agricole, precum și la stabilirea unor marje stricte ale pozițiilor, în special în ceea ce privește impactul lor posibil asupra prețurilor produselor de bază în țările în curs de dezvoltare și asupra certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; solicită ca AEVMP și autoritățile competente să fie abilitate să rezolve în mod efectiv disfuncționalitățile apărute pe piețele instrumentelor derivate, de exemplu prin interzicerea temporară a vânzărilor libere a CDS-urilor sau solicitarea privind tranzacționarea fizică a instrumentelor derivate și stabilirea de marje ale pozițiilor cu scopul de a evita concentrarea inadecvată a dealerilor pe unele segmente ale pieței;

40.  solicită ca pe viitor orice propunere legislativă privind piețele instrumentelor derivate să urmeze o abordare funcțională prin care activitățile similare să fie supuse acelorași norme sau unor norme similare;

41.  subliniază necesitatea unor dispoziții europene privind instrumentele derivate și solicită Comisiei să coordoneze cât mai bine posibil acțiunile sale cu partenerii Europei pentru a garanta o reglementare cât mai consecventă posibil și coordonată pe plan internațional; subliniază că este important să se evite arbitrajul de reglementare printr-o coordonare inadecvată;

42.  solicită sprijinirea inițiativelor din industrie și recunoașterea valorii acestora, deoarece acestea pot, în unele situații, să fie la fel de adecvate ca și actele legislative și complementare acestora;

43.  solicită o abordare coerentă pe teritoriul Europei pentru a compensa punctele forte ale fiecărui centru financiar și pentru a profita de ocazia oferită de această criză în vederea înregistrării de progrese în direcția integrării și dezvoltării unei piețe financiare europene eficiente;

44.  salută intenția Comisiei de a prezenta propuneri legislative privind casele de compensare și registrele tranzacțiilor deja la mijlocul lui 2010 și de a discuta din timp detaliile tehnice cu toate instituțiile naționale și europene, în special cu Consiliul și Parlamentul European, în calitatea acestora de colegislatori;

45.  salută intenția Comisiei de a prezenta propuneri legislative privind CDS-urile;

46.  subliniază importanța revizuirii periodice a eficacității viitoarei legislații, în cooperare cu toți participanții pe piață, și a adaptării dispozițiilor de reglementare, dacă este cazul;

47.  solicită punerea în aplicare a acestei rezoluții cât mai curând posibil;

48.  constată că, nu numai în cazul comercializării de materii prime și de produse agricole, ci și de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, trebuie să se garanteze o funcționare transparentă a pieței, iar speculațiile trebuie să fie limitate; solicită, în acest context, examinarea limitelor superioare ale riscului pentru fiecare tip de produs în parte;

49.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, autorităților naționale de reglementare și BCE.

(1) JO C 8 E, 14.1.2010, p. 26.