Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/2692(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B7-0348/2010

Dezbateri :

PV 16/06/2010 - 4
CRE 16/06/2010 - 4

Voturi :

PV 16/06/2010 - 8.12

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0223

Texte adoptate
PDF 391kWORD 124k
Miercuri, 16 iunie 2010 - Strasbourg
UE 2020
P7_TA(2010)0223RC-B7-0348/2010

Rezoluţia Parlamentului European din 16 iunie 2010 referitoare la UE 2020

Parlamentul European,

–  având în vedere Consiliul European informal din 11 februarie 2010,

–  având în vedere consultarea publică lansată de Comisie privind strategia UE 2020 și rezultatul acesteia (SEC(2010)0116),

–  având în vedere evaluarea Strategiei de la Lisabona realizată de Comisie (SEC(2010)0114),

–  având în vedere documentul Consiliului European, intitulat ’Șapte măsuri în vederea elaborării strategiei europene pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă’,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2010, intitulată ’UE 2020’(1),

–  având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, ținând seama de gravitatea persistentă a crizei financiare, economice și sociale, așteptările în ceea ce privește noua strategie EU 2020 ce urmează a fi aprobată de către Consiliul European în iunie 2020 sunt foarte mari;

B.  întrucât multe state membre se confruntă în continuare cu creșterea șomajului, care ar putea afecta în final până la 28 de milioane de persoane din UE în absența unei reacții politice adecvate pe termen mediu, ceea ce ar genera imense dificultăți sociale și umane; întrucât criza a distrus milioane de locuri de muncă și a agravat insecuritatea locurilor de muncă;

C.  întrucât un model mai sustenabil de producție, distribuție și consum este o cerință fundamentală în contextul schimbărilor climatice, scăderii biodiversității și epuizării resurselor naturale;

D.  întrucât Comunicarea Comisiei și declarațiile Consiliului privind unele aspecte ale conținutului strategiei UE 2020, cum ar fi obiectivele principale, propunerile majore, obstacolele și indicatorii, au avut un caracter foarte general, fiind astfel imperios necesară prezentarea unor planuri mai detaliate de către Comisie, în care să clarifice modul în care aceste inițiative pot fi implementate cu succes, precum și comunicarea lor către Parlament;

E.  întrucât, pentru a obține rezultate, sarcinile și responsabilitățile UE trebuie repartizate într-un mod bine orchestrat între nivelul de guvernanță european, cel național, regional și cel local, toate nivelurile trebuind să reflecte o înaltă calitate și responsabilitate, și toți vectorii importanți ai schimbării - lumea afacerilor și universitățile acționând în parteneriat cu autoritățile locale și regionale și cu societatea civilă - ar trebui să aibă un rol important în noul mecanism de remediere;

F.  întrucât este important să se țină seama de criza demografică și consecințele sale, noile generații netrebuind sacrificate pentru a conserva beneficiile obținute de generațiile anterioare,

Observații generale

1.  își exprimă dezamăgirea cu privire la principalele elemente ale strategiei UE 2020 convenite de Consiliul European la 26 martie 2010; solicită insistent Consiliului European să asimileze învățămintele actualei crize și să definească o strategie cu adevărat de perspectivă, ambițioasă și coerentă;

2.  solicită ca strategia UE 2020 să se bazeze pe o concepție politică cuprinzătoare asupra viitorului UE, care să constituie o Uniune competitivă, socială și sustenabilă, având drept centru al elaborării politicilor oamenii și protecția mediului;

3.  consideră că statele membre ar trebui să-și crească performanța economică prin introducerea unor reforme structurale care să optimizeze cheltuielile publice, să diminueze birocrația, să confere mai multă putere cetățenilor, să încurajeze antreprenoriatul și inovarea, să modifice legislația pentru a fi mai favorabilă IMM-urilor și să ofere oamenilor posibilitatea de a-și maximiza potențialul;

4.  recunoaște că, pentru a împiedica reacții la criza euro care ar putea determina o lungă perioadă de stagnare economică, Uniunea ar trebui totodată să implementeze o strategie care să accelereze creșterea economică sustenabilă, concomitent cu reforme vizând refacerea și creșterea competitivității;

5.  regretă faptul că concluziile Consiliului European nu iau în considerare necesitatea de a reflecta întrutotul instabilitatea actualului proces de refacere în noua strategie pentru 2020, elaborând o agendă politică coerentă și integrând o politică macroeconomică cuprinzătoare în această strategie, pentru a se asigura că nu va fi subminată de o consolidare bugetară necesară;

6.  regretă că Parlamentul, ca instituție ce reprezintă cetățenii europeni, nu este consultat cu privire la indicatorii care formează baza programelor naționale de reformă din strategia UE 2020; solicită insistent Consiliului să adopte elementele cheie ale strategiei UE 2020 la reuniunea sa din luna iunie, dar insistă că acesta nu ar trebui să adopte deciziile finale cu privire la instrumentele, obiectivele și indicatorii esențiali ai strategiei UE 2020 înainte de a fi consultat în mod adecvat și cât mai curând Parlamentul; din aceeași perspectivă, consideră că parlamentele naționale, regiunile, municipalitățile, partenerii sociali și ONG-urile ar trebui să fie implicate activ în definirea și aplicarea strategiei;

Impedimente și obiective principale

7.  ia act de cele cinci obiective principale convenite de Consiliul European cu privire la rata șomajului, condițiile de cercetare și dezvoltare, emisiile de gaze cu efect de seră, nivelul de educație și incluziunea socială; subliniază faptul că aceste obiective principale ar trebui formulate în cadrul unei strategii consecvente și coerente de dezvoltare durabilă, care să combine obiectivele din cadrul politicilor economice, sociale și de mediu;

Relansarea pieței unice

8.  subliniază că piața unică constituie unul dintre principalele mecanisme care antrenează creșterea europeană și care se cere, încă, finalizat pe deplin; subliniază, de asemenea, că persistența anumitor obstacole împotriva liberei circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor cere eforturi suplimentare din partea tuturor instituțiilor europene, în vederea creării unei piețe unice mai echitabile, mai competitive și mai eficiente;

9.  subliniază că este important să se mențină liberul schimb și acces la piețele globale în centrul elaborării politicilor și să se evite orice tendință de protecționism, astfel încât antreprenorii și companiile să poată funcționa într-o piață liberă și globală;

10.  subliniază că este nevoie de inițiative mai curajoase în vederea realizării pieței unice și a acceptării acesteia pe scară mai largă de către cetățeni; salută, de aceea, raportul elaborat de Mario Monti, care, la fel ca și rezoluția Parlamentului din 20 mai 2010(2), conține propuneri interesante pentru edificarea consensului și realizarea unei piețe unice mai puternice;

11.  consideră că, pentru a crea o adevărată piață internă, Comisia trebui să elaboreze un set clar de priorități de politică prin adoptarea unui ’act privind piața unică’, care să acopere atât inițiativele legislative, cât și pe ele nelegislative, vizând crearea unei economii sociale de piață extrem de competitive;

IMM-urile în cadrul unei economii sociale de piață

12.  subliniază faptul că UE ar trebi să stimuleze și să încurajeze IMM-urile și antreprenoriatul, care sunt esențiale pentru conservarea și crearea locurilor de muncă, să reducă formalitățile administrative și reglementare și să simplifice normele, astfel încât IMM-urile să se poată dezvolta mai rapid, comercializându-și produsele/serviciile la cei 500 de milioane de consumatori care alcătuiesc piața unică a UE, și atrage atenția asupra faptului că UE trebuie să reducă în continuare birocrația; de asemenea, subliniază importanța aplicării pe deplin a legii întreprinderilor mici, prin eforturi politice la toate nivelurile;

13.  subliniază faptul că IMM-urile constituie coloana vertebrală a economiei sociale de piață, sunt creatoare de locuri de muncă și reprezintă actori esențiali în revigorarea unei creșteri economice sustenabile, și că ar trebui acordată prioritate continuării eforturilor în direcția reformei, care să cuprindă elaborarea unei legislații favorabile IMM-urilor, crearea unui mediu încurajator pentru noile mici afaceri, stimularea antreprenoriatului și îmbunătățirea accesului la finanțare; opinează, de asemenea, că strategia UE 2020 trebuie să includă ținte și inițiative de natură să încurajeze majorarea capitalului propriu și a capitalului de risc mediu al întreprinderilor;

14.  subliniază că microîntreprinderile pot contribui adesea la combaterea șomajului, iar crearea unei afaceri este de multe ori o modalitate de a reuși în pofida inerției sociale, că o primă condiție, necesară, pentru dezvoltarea IMM-urilor este ca acestea să aibă posibilitatea de a obține finanțarea necesară pentru activitățile lor, și că menținerea mecanismelor de garanții pentru IMM-uri, piețe secundare dinamice și un sector bancar care să promoveze activitatea economică în Europa sunt condiții absolute pentru dezvoltarea IMM-urilor;

Obiectivul în privința ocupării forței de muncă

15.  reafirmă că o calitate ridicată a locurilor de muncă trebuie să reprezinte o prioritate centrală a strategiei 2020 și că acordarea unei importanțe mai mari funcționării adecvate a piețelor muncii, precum și condițiilor sociale, este vitală pentru îmbunătățirea performanțelor de ocupare a forței de muncă; solicită, de aceea, o nouă agendă care să promoveze munca decentă, să asigure drepturile lucrătorilor din întreaga Europă și să îmbunătățească condițiile de muncă;

16.  consideră că noua strategie trebuie să pună mai mult accentul pe munca decentă, incluzând lupta împotriva muncii nedeclarate, și pe asigurarea accesului la piața muncii pentru persoanele care sunt momentan excluse din aceasta;

17.  consideră că noua strategie ar trebui să încurajeze acele piețe ale muncii care îmbunătățesc stimulentele și condițiile pentru lucrători, intensificând, în același timp, stimulentele pentru ca angajatorii să recruteze și să rețină personalul;

Obiectivele în materie de cercetare

18.  solicită Comisiei și statelor membre să-și propună un obiectiv general de 3 % din PIB alocat cercetării și dezvoltării; solicită statelor membre să utilizeze mai bine potențialul sinergiei dintre finanțările politicii de coeziune și finanțările pentru cercetare și dezvoltare și să se asigure că aceste instrumente se concretizează în inovații care aduc beneficii reale societății;

19.  subliniază faptul că proiectele majore de C&D, investițiile-cheie în infrastructura energetică, noile competențe ale UE în domeniul politicii spațiale și politica europeană privind inovarea necesită un sprijin financiar credibil și sustenabil din partea UE dacă se dorește atingerea obiectivelor-cheie ale UE pentru 2020;

20.  subliniază faptul că Europa trebuie să-și crească în continuare potențialul în termeni de lucrători calificați, știință, cercetare și tehnologie, mărindu-și astfel și capacitatea de a inova - aspecte cheie ale competitivității - și că triunghiul cunoașterii trebuie să rămână în centrul strategiei UE 2020;

21.  consideră că, pentru a crește eficiența cercetării europene, este esențial ca structurile existent să fie mai bine raționalizate și să se creeze, atât în sectorul public, cât și în cel privat, un climat de investiții favorabil inovării; solicită Comisiei să prezinte măsuri practice de a ameliora accesul la finanțare și în special disponibilitatea capitalului de risc;

Obiectivele în materie de climă și energie

22.  regretă faptul că obiectivele de bază ale Consiliului European privind emisiile de gaze cu efect de seră, energiile regenerabile și eficiența energetică sunt lipsite de ambiție și, în acest sens, nu vizează să confere UE un rol de lider într-o lume care se confruntă cu schimbările climatice și epuizarea gravă a resurselor naturale și în care ecosistemele mondiale sunt pe punctul de a se prăbuși; solicită, de aceea, adoptarea imediată și concomitentă a următoarelor obiective obligatorii pentru UE:

   (a) un obiectiv național de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la 30% până în 2020 și o reducere ulterioară substanțială, pe termen lung, cu condiția ca celelalte țări să fie de asemenea dispuse să se angajeze să ia măsurile adecvate;
   (b) un obiectiv de ameliorare a eficienței utilizării resurselor;
   (c) un obiectiv de reducere cu 20 % a consumului de energie și o creștere a ponderii energiilor regenerabile cu cel puțin 20 % până în 2020, înlăturând, în același timp, obstacolele tehnice din calea dezvoltării energiilor regenerabile sustenabile, ca un prim pas spre crearea, până în 2050, a unei economii fără emisii de CO2, cu o eficiență ridicată, bazată în principal pe energiile regenerabile;
   (d) o serie de obiective măsurabile, destinate să pună capăt scăderii biodiversității și a serviciilor ecosistemice și să le restabilească, acolo unde este posibil, până în 2020;

Obiectivele în materie de educație

23.  ia act de obiectivele de bază privind îmbunătățirea educației; deplânge absența unor obiective numerice și îndeamnă Consiliul European să stabilească obiectivul unei rate de frecventare a învățământului secundar de 100 %, precum și obiective calitative și indicatori clari pentru învățământul primar și secundar;

24.  solicită statelor membre să adopte obiectivele ambițioase stabilite în comunicarea Comisiei privind UE 2020, astfel încât, până în 2020, rata abandonului școlar să scadă sub 10 % din copii din fiecare tranșă de vârstă și cel puțin 40 % din populație să fie absolventă de învățământ superior;

25.  subliniază necesitatea unor politici solide de formare continuă, care să multiplice oportunitățile de formare și să fie disponibile pe tot parcursul vieții profesionale; subliniază că vor fi necesare menținerea unui număr important de persoane active pe piața muncii și consolidarea incluziunii sociale;

Obiectivele în materie de combatere a sărăciei

26.  insistă ca strategia UE 2020 să includă un obiectiv de reducere a sărăciei în UE la jumătate și subliniază că majoritatea europenilor care trăiesc actualmente în sărăcie, sau riscă să ajungă acolo, sunt femei, în special femei în vârstă, femei migrante, mame singure și femei singure care au în îngrijire persoane dependente;

27.  salută propunerile Consiliului European referitoare la incluziunea socială, în mod special și prioritar prin reducerea sărăciei, și subliniază necesitatea unor obiective și inițiative clare; consideră că acest obiectiv este unul dintre principalele obiective ale strategiei UE 2020; solicită o strategie ambițioasă pe termen lung împotriva sărăciei, cu obiective radicale de reducere a sărăciei, de incluziune socială - inclusiv pentru femei, copii și persoane în vârstă - și de combatere a sărăciei în rândul oamenilor care muncesc; subliniază necesitatea unui obiectiv de reducere a numărului de gospodării în care toți membrii sunt în afara câmpului muncii;

Egalitatea de gen

28.  regretă faptul că obiectivele principale trasate de Consiliul European nu includ și egalitatea de gen; solicită un program privind egalitatea de gen care să elimine actualele diferențe de salarizare dintre bărbați și femei, să asigure participarea deplină a femeilor la piața muncii, promovând totodată oportunitățile profesionale ale femeilor; subliniază necesitatea unor condiții mai bune care să permită reconcilierea a vieții profesionale cu viața de familie;

Inițiative principale
Inițiativa principală ’O Uniune a inovării’

29.  consideră că punerea în aplicare cu succes a noii inițiative emblematice ’O Uniune a inovării’ este un element vital pentru stimularea economiei bazate pe cunoaștere; solicită Comisiei să majoreze pachetul financiar total rezervat cercetării și inovării în cadrul bugetului comunitar;

30.  subliniază importanța pe care o au simplificarea finanțării cercetării și dezvoltării, precum și reducerea birocrației, pentru ca un mediu de afaceri centrat pe cunoaștere să-și poată maximiza eficacitatea și să fie încurajate noi oportunități de angajare;

31.  îndeamnă Comisia să îmbunătățească condițiile de inovare, de exemplu prin introducerea unui brevet unic la nivelul Uniunii Europene; susține că programe bine-intenționate care vizează stimularea competitivității și crearea unei economii sustenabile nu funcționează corespunzător, și consideră că IMM-urile, universitățile și companiile ar trebui încurajate să participe la programele europene;

32.  consideră că ar trebui stabilite obiective explicite pentru instrumente de finanțare compatibile cu IMM-urile, pentru a garanta interoperabilitatea și accesibilitatea mediului digital, precum și că acestea ar trebui să includă promovarea unor standarde UE pentru eco-inovații;

33.  consideră că există suficient potențial nefolosit de promovare a inovațiilor prin achizițiile publice; îndeamnă, în consecință, Comisia și statele membre să sublinieze importanța achizițiilor publice inovatoare în efortul de îndeplinire a obiectivelor R&D, rolul pe care îl joacă în încurajarea IMM-urilor ce desfășoară activități de cercetare și potențialul pe care îl are pe termen lung, de a furniza servicii publice de o bună calitate și de a îndeplini obiectivele legate de schimbările climatice;

Inițiativa principală ’Tineretul în mișcare’

34.  subliniază faptul că Parlamentul a identificat, de asemenea, tineretul ca fiind o prioritate esențială în bugetul pentru 2011 și și-a exprimat clar intenția de a acorda ajutor financiar suplimentar pentru toate programele din acest domeniu;

35.  subliniază că, pentru a aborda problemei ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor, ar trebui pus un accent mai mare pe asigurarea de formare profesională și oportunități de locuri de muncă pentru fiecare tânăr, pe scăderea limitei de vârstă la care se pot angaja tinerii pentru prima dată, precum și pe crearea de programe ale UE care promovează antreprenoriatul în rândul tinerilor în toate etapele sistemului de învățământ;

36.  consideră că educația superioară constituie un vector major pentru dezvoltarea economică și socială, pentru inovare și creștere economică, și că trebuie pus așadar, un mai mare accent pe monitorizarea Procesului Bologna și a implementarea de către statele membre ale principiilor convenite în cadrul Spațiului European al Învățământului Superior;

Inițiativa principală ’O agendă digitală pentru Europa’

37.  salută ambițioasele propuneri recente ale Comisiei referitoare la Agenda digitală și îndeamnă statele membre să implementeze integral aceste inițiative;

38.  subliniază potențialul imens de locuri de muncă al sectorului ICT și rolul său fundamental în transformarea Europei într-o economie eficientă din punct de vedere al resurselor și al energiei; subliniază că concurența din acest sector promovează inovarea și subliniază nevoia de a dispune de piețe competitive, deschise pentru noii actori, pentru a facilita utilizarea de tehnologii noi și inovatoare; subliniază importanța depunerii în continuare de eforturi pentru a asigura accesul universal și de mare viteză rapid la rețeaua fixă și mobilă de internet în bandă largă, în condiții echitabile și la prețuri competitive pentru toți cetățenii și consumatorii, indiferent de locul în care se află; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze toate instrumentele de politică disponibile pentru a asigura accesul la internet în bandă largă pentru toți cetățenii europeni, inclusiv pentru a atinge țintele naționale privind acoperirea în bandă largă și de mare viteză și pentru a crește gradul de alfabetizare informatică a copiilor prin folosirea calculatoarelor în școli;

39.  constată că Agenda digitală a Europei va avea un impact esențial asupra domeniilor culturii, mass-mediei și educației și că este nevoie mai degrabă de o abordare integrată, decât de una compartimentată; consideră că este fundamental să se acorde atenție impactului noilor mijloace media, de exemplu în cadrul angajamentului de a dezvolta e-aptitudinile, și problemei conținutului online, precum și considerațiilor economice, tehnice și referitoare la piața internă din cadrul tuturor inițiativelor de politică legate de agenda digitală;

40.  constată, cu toate acestea, că libera circulație a serviciilor digitale se confruntă în momentul de față cu numeroase obstacole ca urmare a normelor fragmentate de la nivel național;

41.  consideră că industria creativă joacă, de asemenea, un rol important în cadrul mediului digital în promovarea diversității culturale în UE;

Inițiativa principală ’O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor’

42.  consideră că obiectivele legate de mediu din strategia Europa 2020 sunt în general prea slabe și trebuie consolidate; recomandă ca integrarea unor obiective de mediu clare și măsurabile în obiectivele principale ale strategiei, punându-se accentul pe stoparea reducerii biodiversității;

43.  consideră că strategia Europa 2020 ar trebui orientată către atingerea obiectivelor pe termen lung ale UE privind reducerea cu 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050, în special mărind eficiența energetică și reducând volumul deșeurilor, pentru a îmbunătăți competitivitatea Europei și pentru a reduce costurile;

44.  este de opinie că creșterea eficienței resurselor trebuie să fie o prioritate la nivelul întregii strategii și că trebuie acordată o atenție specială efectelor prețului la petrol aflat în creștere constantă și resurselor limitate de metale prețioase care sunt vitale pentru producția de electronice în general și pentru bateriile destinate vehiculelor electrice în special;

45.  consideră că trebuie promovată în mod activ inovarea în vederea atingerii obiectivelor în materie de îmbunătățire a mediului, de eficiență a utilizării resurselor și de reducere a costurilor și că stabilirea de obiective cu caracter obligatoriu și introducerea de măsuri de reglementare sunt cele mai eficace mijloace de promovare a acestei inovări;

46.  consideră că normele privind distribuirea fondurilor structurale ale UE ar trebui ajustate pentru a ține seama de necesitatea de a promova un proces de inovare care reduce costurile și îmbunătățește utilizarea resurselor;

Inițiativa principală ’Energie curată și eficientă’

47.  subliniază că procesele sustenabile de producție, împreună cu eficiența utilizării resurselor, i o politică energetică integrată și dezvoltarea în continuare a surselor de energie regenerabile vor permite UE nu numai să-și îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie, dar și să-și păstreze o bază industrială puternică în Europa și să simuleze competitivitatea, creșterea și angajarea forței de muncă;

48.  regretă absența oricărei ambiții în strategia UE 2020 de a dezvolta o reală politică energetică comună la nivel european; subliniază că, deși buna funcționare a pieței interne este un obiectiv cheie pentru Europa, iar cel de-al treilea pachet energetic trebuie implementat rapid, focalizarea excesivă asupra acestui aspect al politicii energetice europene prejudiciază celelalte două obiective: dezvoltarea durabilă și securitatea aprovizionării; reamintește că piața internă nu poate fi abordată separat de dimensiunea externă și că Europa are nevoie de o politică energetică comună la nivel european pentru a avea un efect real asupra securității aprovizionării cu energie, asupra schimbărilor climatice și asupra accesibilității energiei;

49.  accentuează că eficiența energetică nu este numai unul dintre mijloacele cele mai rentabile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de consolidare a securității energetice, ci este un domeniu care ar putea crea și un milion de locuri de muncă până în 2020; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să plaseze eficiența energetică în fruntea agendei UE, inclusiv în ceea ce privește bugetul; mai concret, solicită accelerarea implementării legislației existente și prezentarea în timp util a unei propuneri ambițioase pentru un nou Plan european de acțiune pentru eficiență, care să includă o revizuire a Directivei privind serviciile energetice și introducerea unui obiectiv cu caracter obligatoriu în ceea ce privește eficiența energetică;

50.  remarcă faptul că pentru a combate schimbările climatice, vor fi necesare investiții substanțiale în infrastructura energetică până în 2020 și după acest an, inclusiv investiții pentru a moderniza rețelele energetice ale Europei, super-rețelele energetice și rețelele inteligente cu adevărat europene, coridoare verzi, finalizarea proiectului Galileo, tehnologia ecologică, e-sănătatea, rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și accesul liber și echitabil la tehnologiile informației și comunicării și la internetul în bandă largă; subliniază, mai departe, că, pentru a stimula creșterea economică, deschidere piețelor și îmbunătățirea drepturilor consumatorilor, precum și creșterea securității energetice a aprovizionării cu energie a UE este esențial să se finalizeze piața internă a energiei iar statele membre să fie încurajate să implementeze rapid al treilea pachet energetic; consideră că este esențial să se încurajeze aceste inițiative pentru stimularea pieței interne a energiei și integrarea unei părți din ce în ce mai mare de resurse regenerabile de energie, precum și pentru a dezvolta alte proiecte majore de infrastructură în țările terțe, în special în regiunea Mediteranei și a Eurasiei; constată că sursele regenerabile de energie sunt cele mai bune resurse locale de energie de pe continentul nostru și solicită, așadar, o implementare ambițioasă a obligațiilor statelor membre în materie de energie regenerabilă;

51.  reamintește că Uniunea Europeană trebuie să investească masiv în infrastructurile de transport, cum ar fi TEN-T, să sporească crearea de locuri de muncă, să îmbunătățească coeziunea socială și teritorială și să creeze un sistem sustenabil și interoperabil de transport; invită la o combinare a modurilor de transport și la utilizarea inteligentă a logisticii, deoarece pentru a reduce emisiile de carbon din sectorul transporturilor și a-i asigura sustenabilitatea, este nevoie de inovare, de noi tehnologii și de resurse financiare;

Inițiativa principală ’O politică industrială adaptată erei globalizării’

52.  își exprimă ferm sprijinul pentru a politică industrială care să creeze cel mai bun mediu de păstrare și dezvoltare a unei baze industriale puternice, competitive și diversificate în Europa; salută și subliniază faptul că o asemenea politică acoperă întregul sistem industrial și are ca obiectiv principal crearea unor condiții-cadru adecvate;

53.  solicită o transformare a industriei europene printr-o politică industrială sustenabilă, orientată spre crearea de locuri de muncă sustenabile din punct de vedere ecologic, precum și spre ameliorarea eficienței resurselor și a utilizării resurselor; consideră că dezvoltarea sustenabilă a industriei europene impune un dialog intens cu angajații și lucrătorii; reamintește faptul că această tranziție va impune măsuri care să ajute lucrătorii în tranziția spre o economie nouă și sustenabilă din punctul de vedere ecologic;

54.  atrage atenția că strategia EU 2020 ar trebui să facă publice costurile și beneficiile conversiei la o economie sustenabilă și eficientă din punct de vedere energetic și remarcă că facilitarea ajustării industriei la schimbările structurale reprezintă un obiectiv al Uniunii și al statelor membre;

55.  reiterează solicitarea Parlamentului de a asigura o finanțare adecvată pentru sprijinirea tehnologiilor energetice nepoluante, sustenabile și eficiente, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se ridică la cheltuieli de cel puțin 2 miliarde EUR pe an din bugetul UE, în plus față de PC7 și Programul pentru competitivitate și inovare, începând cu 2010; solicită în acest sens, ca statele membre și Comisia să elaboreze de urgență un calendar de finanțare cu privire la resursele pe care le vor aloca pentru a se asigura că fondurile vor fi disponibile din 2010 pentru diferitele inițiative ale planului SET, precum și pentru inițiative complementare;

Inițiativa principală ’O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă’

56.  consideră că este important să fie analizată competitivitatea în scădere a Europei la scară globală, și că, având în vedere penuria de forță de muncă estimată pe termen lung, este de asemenea, important să reflectăm la perioada de după criză și să analizăm sisteme europene care să permită migrarea cunoștințelor și evitarea ’exodului creierelor’ europene;

57.  consideră că reducerea șomajului în rândul tinerilor și stimularea unei potriviri efective între competențe și necesitățile pieței ar trebui să fie punctul focal al acestei politici, iar în acest scop este necesară facilitarea mobilității transfrontaliere a studenților și cercetătorilor prin schimburi, precum și încurajarea stagiilor, pentru a promova atractivitatea pe plan internațional a instituțiilor europene de învățământ superior; Consideră că angajamentul Europei pentru educație ar trebui să-și găsească expresia practică în strategia UE 2020 și salută inițiativa Comisiei de a include în această strategie obiective cuantificabile în materie de educație;

58.  solicită statelor membre, Consiliului, Comisiei și Parlamentului să adopte până la sfârșitul anului o strategie ambițioasă privind locurile de muncă ecologice, care să stabilească condițiile-cadru pentru folosirea potențialului de creare de locuri de muncă al unei economii mai sustenabile, bazate pe competențe și inovare, și care să asigure că tranziția spre o astfel de economie se va baza pe formare, învățarea pe tot parcursul vieții și securitate socială pentru toți;

Inițiativa principală ’O platformă europeană împotriva sărăciei’

59.  salută propunerea Comisiei privind o platformă împotriva sărăciei, dar subliniază că lupta împotriva sărăciei trebuie intensificată; consideră, în această privință, că strategia UE 2020 ar trebui să includă în mod explicit obiective ambițioase de reducere a inegalităților și, mai concret, a discrepanței dintre bogați și săraci; consideră, de aceea, că sărăcia trebuie măsurată ca ’sărăcie relativă’ pentru a contribui la identificarea celor care riscă excluderea;

60.  consideră că alegerea indicatorilor de sărăcie și incluziune socială trebuie să reflecte necesitatea de a reduce sărăcia prin integrarea persoanelor, în special a femeilor, pe piața muncii; solicită, de aceea, dezvoltarea unor noi instrumente pentru măsurarea legăturii dintre excluderea de pe piața muncii și sărăcie la nivel individual; subliniază că serviciile sociale sunt esențiale pentru realizarea incluziunii sociale;

Politica de coeziune

61.  consideră că o politică de coeziune puternică și bine finanțată, care să acopere toate regiunile Europene, trebuie să fie în acord deplin cu strategia UE 2020 și că o astfel de politică, cu abordarea sa orizontală, constituie o condiție prealabilă pentru atingerea obiectivelor UE 2020, precum și pentru obținerea coeziunii sociale, economice și teritoriale a UE; îndeamnă așadar la simplificarea în continuare la normelor de implementare a politicii de coeziune în sprijinul accesibilității, al responsabilității și al unei abordări mai orientate spre provocările viitoare și spre riscul unor crize economice;

62.  consideră că criza globală ar trebui folosită ca o oportunitate de remodelare a economiei noastre sociale de piață într-un model de societate care are la bază sustenabilitate, solidaritatea, cunoașterea, scăderea semnificativă a sărăciei și crearea de locuri de muncă și că strategia UE 2020 ar trebui să dezvolte potențialul de angajare a forței de muncă al tranziției spre o economie durabilă;

Politica agricolă comună

63.  subliniază că ar trebui luate în discuție reforma PAC până în 2013 și o strategie privind sustenabilitatea forestieră în cadrul strategiei UE 2020; este convins că, dacă beneficiază de un cadru adecvat de politici și de resursele bugetare corespunzătoare, agricultura și sectorul forestier pot juca un rol important în strategia europeană generală, elaborată pentru a asigura redresarea economică, contribuind, în același timp, la securitatea alimentară la nivelul UE și la nivel mondial, protejând peisajul rural care reprezintă 90% din teritoriul UE, asigurând protecția locurilor de muncă în zonele rurale, asigurând avantaje în domeniul mediului și aducând o contribuție importantă la cercetarea în materie de surse alternative de energie;

Acțiunile externe ale Uniunii Europene

64.  atrage atenția asupra faptului că ar trebuie să se acorde mai multă atenție dimensiunii externe a strategiei UE 2020; îndeamnă Comisia să aplice o abordare mai largă și mai cuprinzătoare în acțiunile sale externe, în conformitate cu conceptul european de coerență a politicilor în favoarea dezvoltării; invită Comisia să folosească strategia sa comercială pentru a promova valorile fundamentale ale Uniunii, cum ar fi promovarea drepturilor omului, democrația, statul de drept, libertățile fundamentale și protecția mediului;

65.  subliniază că Comisia ar trebui să își elaboreze strategia comercială pentru Europa 2020 astfel încât politica comercială a UE să devină un adevărat vector pentru crearea de locuri de muncă, reducerea sărăciei și dezvoltarea sustenabilă la nivel mondial, și că ar trebui să aibă în vedere din timp un dialog deschis cu Parlamentul European și cu societatea civilă asupra priorităților UE în perioadă ulterioară rundei de la Doha, în special în ceea ce privește standardele sociale și de mediu și reforma OMC;

o
o   o

66.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2010)0053.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2010)0186.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate