Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2010(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0234/2010

Texte depuse :

A7-0234/2010

Dezbateri :

Voturi :

PV 07/09/2010 - 6.9
CRE 07/09/2010 - 6.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0299

Texte adoptate
PDF 362kWORD 158k
Marţi, 7 septembrie 2010 - Strasbourg
Dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile
P7_TA(2010)0299A7-0234/2010

Rezoluția Parlamentului European din 7 septembrie 2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile (2010/2010(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Integrarea dezvoltării durabile în politicile UE: raport de analiză pe anul 2009 a Strategiei de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene” (COM(2009)0400),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020 (COM(2010)0193),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou(1),

–  având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor(2),

–  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE(3),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european” (COM(2009)0147) și Rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la aceasta(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Ecologizarea transporturilor” (COM(2008)0433),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Strategie pentru punere în aplicare a internalizării costurilor externe” (COM(2008)0435),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O politică energetică pentru Europa” (COM(2007)0001),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 10/11 decembrie 2009, în special punctele 21-24,

–  având în vedere Raportul Președinției Consiliului privind revizuirea Strategiei UE de dezvoltare durabilă - 2009(5),

–  având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la CCONUSC,

–  având în vedere documentul IPCC din 2007 intitulat „Schimbările climatice 2007: raport de sinteză, contribuțiile grupurilor de lucru I, II și III la cel de-al patrulea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice”,

–  având în vedere Raportul Stern din 2006 privind aspectele economice ale schimbărilor climatice,

–  având în vedere inițiativa din 2008 a UNEP, OIM, IOE și ITUC intitulată „Locuri de muncă ecologice: pentru o muncă decentă într-o lume durabilă, cu emisii scăzute de carbon”,

–  având în vedere nota documentară a OIM intitulată „Provocările globale ale dezvoltării durabile: strategii pentru locuri de muncă ecologice”, prezentată la Conferința ministerială G8 privind piața muncii și ocuparea forței de muncă desfășurată la Niigata, Japonia, în perioada 11 - 13 mai 2008,

–  având în vedere Declarația OCDE privind creșterea ecologică, adoptată în cadrul reuniunii Consiliului ministerial desfășurate la 25 iunie 2009, precum și actuala sa strategie privind creșterea ecologică,

–  având în vedere Raportul din 2009 al Greenpeace și al Consiliului european pentru energie regenerabilă (EREC) intitulat „Să lucrăm pentru climă: energia regenerabilă și revoluția locurilor de muncă ecologice”,

–  având în vedere Raportul din 2007 al Confederației europene a sindicatelor (ETUC) și al Agenției pentru dezvoltare socială intitulat „Schimbările climatice și ocuparea forței de muncă: impactul schimbărilor climatice și al măsurilor de reducere a emisiilor de CO2 asupra ocupării forței de muncă în UE-25 până în 2030”,

–  având în vedere numărul 156 al publicației „Ruhr Economic Papers”, intitulat „Consecințe economice ale promovării tehnologiilor care folosesc surse regenerabile de energie, experiența germană”,

–  având în vedere publicația CEPOS intitulată „Energia eoliană, cazul Danemarcei”,

–  având în vedere publicația Universității Rey Juan Carlos intitulată „Studiu privind efectele ajutorului public acordat surselor regenerabile de energie asupra ocupării forței de muncă”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2007 privind achiziția înainte de comercializare (COM(2007)0799),

–  având în vedere Raportul Comisiei intitulat „Ocuparea forței de muncă în Europa 2009”, în special capitolul 3: „Schimbările climatice și efectele pe piața muncii”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan european de redresare economică” (COM(2008)0800) și Rezoluția sa din 11 martie 2009 referitoare la aceasta(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Stimularea redresării economice europene” (COM(2009)0114),

–  având în vedere studiul comun al partenerilor sociali europeni intitulat „Provocările majore cu care se confruntă piețele europene ale muncii”, din 18 octombrie 2007,

–  având în vedere „Cadrul de acțiune pentru dezvoltarea competențelor și calificărilor pe tot parcursul vieții” elaborat în 2002 de partenerii sociali europeni,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Noi competențe pentru noi locuri de muncă: să anticipăm și să răspundem cerințelor pieței forței de muncă în materie de competențe” (COM(2008)0868), precum și raportul din februarie 2010 al grupului de experți, intitulat „Noi competențe pentru noi locuri de muncă: să acționăm acum”,

–  având în vedere studiul din 2009 al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP) intitulat „Necesitățile viitoare în materie de competențe pentru economia ecologică”,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0234/2010),

A.  întrucât, în 2009, Consiliul European a consacrat dezvoltarea durabilă ca obiectiv central al Tratatului de la Lisabona; întrucât abordarea integrată a aspectelor economice, sociale și ecologice, intensificarea dialogului social, consolidarea responsabilității sociale a întreprinderilor, precum și principiul precauției și cel conform căruia poluatorul plătește se numără printre orientările strategiei pentru dezvoltare durabilă a UE;

B.  întrucât una dintre prioritățile strategiei Europa 2020 este promovarea unei economii sociale, ecologice și competitive care să utilizeze eficient resursele;

C.  întrucât țările industrializate ar trebui, potrivit Acordului de la Copenhaga, să își reducă, până în 2050, emisiile de CO2 cu 80-90 % comparativ cu nivelurile din 1990;

D.  întrucât schimbările climatice din Europa afectează în mod diferit regiunile, iar, potrivit unui studiu al Comisiei(7), regiunile din sudul și estul Europei, în care trăiește peste o treime din populația UE, sunt expuse în mod special presiunii schimbărilor climatice; întrucât cele mai vulnerabile grupuri de populație sunt afectate cel mai puternic și, astfel, pot apărea dezechilibre regionale și sociale mai pronunțate;

E.  întrucât trecerea la o economie mai durabilă are efecte pozitive variate asupra diferitelor sectoare, ducând la crearea, înlocuirea sau dispariția parțială a unor locuri de muncă; întrucât toate locurile de muncă ar trebui adaptate la o modalitate durabilă de activitate și producție care să utilizeze eficient resursele, iar nevoia cea mai mare de adaptare vizează astfel relațiile de muncă deja existente, fiind de dorit raporturi de muncă flexibile;

F.  întrucât cifrele din Cartea verde privind schimbările demografice (COM(2005)0094) arată că populația de vârstă activă a UE va scădea cu 20,8 milioane (6,8 %) între 2005 și 2030 și întrucât numărul de persoane cu vârsta peste 60 de ani crește în prezent de două ori mai repede decât înainte de 2007 – cu aproximativ două milioane pe an, în comparație cu creșterea anterioară de un milion pe an;

G.  întrucât aceste schimbări ar putea duce la o stabilizare a ocupării forței de muncă și la creșterea numărului locurilor de muncă, cu un impact considerabil; întrucât acolo unde au fost realizate condiții-cadru fiabile se înregistrează o ameliorare constantă a posibilităților de angajare și a securității locurilor de muncă, care este stabilizată prin creșterea exporturilor;

H.  întrucât creșterea economică necesară și beneficiile la care conduce aceasta în domeniul ocupării forței de muncă într-o economie bazată pe inovare nu se pot realiza decât dacă cercetătorii și întreprinderile europene sunt în măsură să transforme rezultatele cercetării în produse comerciale; întrucât Tabloul de bord al inovării gestionat de Comisie indică un decalaj de 30 % față de SUA și 40 % față de Japonia în ceea ce privește inovarea;

I.  întrucât în anumite sectoare noi nu există încă structurile dialogului social; întrucât în anumite sectoare noi nu există acorduri colective sau cele existente nu sunt aplicate și nu există nici coduri profesionale; întrucât toate sectoarele sunt expuse unei presiuni concurențiale ridicate; întrucât, în regiunile cu o rată ridicată a șomajului, presiunea de a accepta condiții de lucru precare este ridicată;

J.  întrucât pe parcursul ultimelor două decenii a apărut pe piața europeană a muncii o lipsă de siguranță a locurilor de muncă pe termen lung, tinerii, în special, văzându-se din ce în ce mai mult în situația de a lucra cu contracte pe termen scurt în condiții de muncă mai puțin avantajoase; întrucât noile locuri de muncă create în aceste condiții nu pot fi considerate durabile, iar aceste deficiențe structurale trebuie abordate în contextul unor obiective de dezvoltare a potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile;

K.  întrucât tranziția la o nouă economie durabilă nu ar trebui să fie utilizată ca pretext pentru a exclude de pe piața muncii lucrătorii cei mai vulnerabili și mai puțin calificați; întrucât, în consecință, trebuie evitat efectul unor practici de selectare a celor mai buni, ale căror prime victime ar fi lucrătorii cel mai puțin calificați;

L.  întrucât egalitatea de gen este consacrată ca unul dintre obiectivele Tratatului de la Lisabona și ca unul dintre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; întrucât femeile sunt slab reprezentate în diferite sectoare și din acest motiv nu pot profita în egală măsură de creșterea ocupării forței de muncă generată de noua economie durabilă;

M.  întrucât o nouă economie va lua naștere într-o societate în curs de îmbătrânire, cu o forță de muncă din ce în ce mai redusă, făcând astfel necesară atragerea mai multor femei pentru a presta activități remunerate, prin adaptarea organizării muncii și pregătirea angajatorilor din toate sectoarele, în vederea unei forțe de muncă mai diverse;

N.  întrucât, conform unor studii recente, prezența femeilor la toate nivelurile de responsabilitate aduce un plus de valoare companiilor, mai ales în ceea ce privește performanța economică;

O.  întrucât femeile obțin cea mai mare parte a diplomelor universitare în UE și sunt majoritare la cursurile de afaceri, management și de drept, dar rămân minoritare la nivelul pozițiilor de conducere din firme și organisme publice;

P.  întrucât, mai ales datorită stereotipurilor sexiste care există în educație și în societate, femeile sunt subreprezentate în domenii care sunt considerate în mod greșit „masculine”, cum ar fi tehnologia informațiilor, inginerie, fizică și ocupații tehnice, cum ar fi cele de mecanic și de zidar;

Q.  întrucât rata șomajului este în creștere în rândul lucrătorilor mai în vârstă, care se confruntă cu o problemă acută de excluziune socială după vârsta de 55 de ani și întrucât, în ciuda progreselor realizate în cursul deceniului trecut, doar puțin mai mult de o treime dintre femeile cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani aveau o slujbă în 2008, în timp ce 55 % dintre bărbații din această grupă de vârstă erau încadrați în muncă,

Strategia de creare de locuri de muncă pentru o nouă economie durabilă

1.  consideră că dezvoltarea durabilă se bazează pe o viziune pe termen lung, în care creșterea economică, coeziunea socială și protecția mediului merg mână în mână și se sprijină reciproc; subliniază potențialul creării de locuri de muncă ecologice în cadrul unei economii durabile;

2.  consideră că economia post-criză reprezintă o oportunitate reală pentru o dezvoltare durabilă bazată pe justiție socială și ecoeficiență; ia act de faptul că transformarea economiilor europene din economii poluante în economii ecoeficiente va duce la schimbări majore în ceea ce privește producția, distribuția și consumul, iar acest lucru ar trebui valorificat pentru a realiza progrese către o durabilitate veritabilă, fără a pune în pericol prosperitatea sau locurile de muncă; consideră că tranziția către o economie bazată pe energii nepoluante trebuie privită ca o oportunitate de a investi în dezvoltare durabilă, nu doar ca un cost pentru bugetele publice și private;

3.  subliniază importanța măsurilor de promovare a creșterii economice și a ocupării forței de muncă în zonele rurale pentru a combate depopularea zonelor rurale;

4.  consideră că este necesar ca producția de bunuri și servicii să devină mai durabilă și că investițiile într-o nouă economie durabilă reprezintă un potențial pentru dezvoltarea pieței muncii și noi posibilități de venituri; consideră că bilanțul pozitiv ascunde pierderi în anumite sectoare și că, prin urmare, recalificarea și reconversia ar trebui să fie stimulate;

5.  consideră că actuala criză mondială economică și socială, care a încetinit schimbările în ceea ce privește utilizarea energiei și reducerea emisiilor de carbon, nu ar trebui să împiedice statele membre să facă trecerea către o economie competitivă mai durabilă, cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, ținând seama de faptul că această trecere le face mai puternice, mai puțin dependente de importurile din ce în ce mai scumpe, precum și mai competitive;

6.  consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a internaliza costurile externe; invită Comisia să utilizeze, pentru a atribui costurile, instrumentele existente în acest domeniu (sau, dacă este necesar, să dezvolte noi instrumente) și să se asigure că viitoarele sale propuneri pe această temă reflectă rezultatele obținute;

7.  consideră că o nouă economie durabilă a UE trebuie să asigure o dezvoltare economică și socială echilibrată; solicită o politică industrială durabilă ambițioasă, cu accent asupra eficienței resurselor; subliniază faptul că economia ecologică trebuie să ofere perspective de locuri de muncă decente, bine plătite, cu accent pe protecția mediului;

8.  este ferm convins că politica de mediu bazată pe economia de piață poate deveni motorul creșterii și al ocupării forței de muncă în toate ramurile economiei și subliniază că un set de condiții-cadru previzibile și favorabile investițiilor reprezintă baza care va permite întreprinderilor inovatoare să profite în cel mai înalt grad de aceste oportunități, în beneficiul mediului și al lucrătorilor;

9.  solicită implicarea sectorului industrial în inovarea de natură ecologică, având în vedere faptul că antreprenorii joacă un rol foarte important în răspândirea pe scară mai largă a inovațiilor ecologice; observă, în acest sens, că informarea antreprenorilor, prin demonstrarea unor noi oportunități de afaceri, va fi crucială pentru succesul strategiilor de dezvoltare a unor economii ce utilizează eficient resursele și a unor industrii durabile;

10.  sprijină inițiativa-pilot a Comisiei cuprinsă în strategia Europa 2020 de a realiza acum tranziția către o economie durabilă, de a reduce dependența creșterii economice față de consumul de resurse și energie, de a reduce emisiile cu efecte dăunătoare asupra climei, precum și de a combate, prin urmare, încălzirea globală; salută intenția de a adapta acestui scop condițiile-cadru legislative, instrumentele de stimulare ale economiei de piață, subvențiile și achizițiile publice; regretă totuși faptul că Comisia a pierdut ocazia de a aborda în cadrul strategiei Europa 2020 aspectele legate de potențialul pieței muncii al unei economii durabile;

11.  constată că, pentru a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020 în materie de locuri de muncă și a utiliza potențialul de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile, precum și pentru a ameliora durabilitatea producției de bunuri și servicii, este necesar să se sporească eficiența energetică a locuințelor și a construcțiilor, ponderea energiilor regenerabile, a tehnologiilor ecologice, a transportului și mobilității durabile, a agriculturii, pescuitului și silviculturii durabile, precum și posibilitățile de consiliere prin intermediul serviciilor de mediu, reciclarea, procesele de producție care utilizează în mod eficient resursele și folosirea materialelor în circuit închis; consideră că sectorul prestării de servicii și cel al economiei sociale prezintă, de asemenea, un important potențial de creare de locuri de muncă ecologice;

12.  subliniază faptul că este important ca sectorul public să dețină un rol exemplar, adoptând standarde progresive pentru achiziții și oferind stimulente și informații, în special în domeniul energiei, al construcției de infrastructuri și echipamente, al transporturilor și comunicațiilor, în vederea creării de locuri de muncă cu drepturi adecvate; invită Comisia și statele membre să promoveze, în special în cazul achizițiilor înainte de comercializare, includerea standardelor de mediu și sociale, precum și clauzele privind participarea locală și întreprinderile care operează într-o economie durabilă și incluzivă, mai ales IMM-urile;

13.  îndeamnă statele membre să facă schimb de experiență și de cele mai bune practici în domeniul oportunităților de ocupare a forței de muncă în contextul abordării impactului schimbărilor climatice la nivel economic, social și de mediu;

14.  este convins că locurile de muncă ecologice durabile nu trebuie să reprezinte doar un element adițional, ci trebuie ca întreprinderile și societatea în ansamblu să fie organizate în mod durabil; este conștient că nu există o ramură a economiei care să poată fi separată și denumită „protecția mediului” sau „industria mediului”, întrucât activitatea de protecție a mediului este corelată cu numeroase sectoare tradiționale, cum ar fi industriile producătoare, industria construcțiilor și a serviciilor; solicită, prin urmare, adoptarea ca definiție de lucru a definiției OIM, conform căreia toate locurile de muncă care generează dezvoltare durabilă sunt locuri de muncă ecologice durabile; explică faptul că definiția include, pe de o parte, locurile de muncă care contribuie în mod direct la reducerea consumului de energie și de materii prime, la protejarea ecosistemelor și a biodiversității și la diminuarea producției de deșeuri și a poluării aerului și, pe de altă parte, toate locurile de muncă care reduc amprenta ecologică; recunoaște că, din cauza relativității definiției, potențialul creării de locuri de muncă nu poate fi stabilit în mod definitiv;

15.  consideră că sunt necesare mult mai multe activități de cercetare pentru a măsura impactul politicilor de mediu și climatice asupra numărului net de locuri de muncă create; invită Comisia să acorde prioritate acestui domeniu în cadrul celui de-al optulea Program-cadru;

16.  subliniază faptul că toate locurile de muncă sunt subordonate obiectivului de a promova o dezvoltare durabilă și că modalitățile de lucru și producție ar trebui organizate astfel încât să fie cât mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie, materiale și resurse; subliniază, de asemenea, faptul că această abordare ar trebui să vizeze întreaga linie de distribuție și că impunerea unei distincții între industriile eficiente și cele ineficiente din punctul de vedere al consumului este ilogică, toate industriile putând să devină mai durabile;

17.  consideră că este foarte important ca un nou cadru comunitar să dispună de un buget suficient pentru a sprijini cercetarea publică și a pune la dispoziție rezultatele cercetării într-un mod simplu și nebirocratic, astfel încât toate societățile, inclusiv microîntreprinderile și IMM-urile să poată să recurgă la anumite schimbări în ceea ce privește eficiența energetică, utilizarea noilor surse de energie, noile procese de producție și reciclarea, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor și crearea de locuri de muncă cu drepturi adecvate;

Optimizarea potențialului de ocupare a forței de muncă

18.  solicită elaborarea unei strategii europene pentru ocuparea forței de muncă în scopul realizării unei economii durabile ca parte a strategiei Europa 2020, menite să optimizeze potențialul de creare de locuri de muncă și să se concentreze pe condiții de lucru decente, pe sănătatea și siguranța lucrătorilor, pe cerințele în materie de competențe și pe o tranziție echitabilă din punct de vedere social; subliniază faptul că o economie durabilă trebuie să se caracterizeze prin durabilitate socială, tehnologică, economică și ecologică; subliniază că o astfel de strategie pentru ocuparea durabilă a forței de muncă ar trebui să fie o componentă centrală a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă;

19.  recomandă autorităților regionale să adopte strategii de dezvoltare în concordanță cu obiectivele strategiei Europa 2020 în vederea creării de noi locuri de muncă într-o economie durabilă;

20.  solicită Comisiei ca, până în 2011, să propună o strategie care să includă atât măsuri legislative, cât și nelegislative care să promoveze locurile de muncă ecologice, care reprezintă o sursă de dezvoltare și prosperitate pentru toți;

21.  subliniază că întreprinderile europene au devenit lideri mondiali în domeniul protecției mediului datorită capacității lor de inovare; este preocupat, totuși, de faptul că activitățile de producție sunt în continuare în mare măsură relocalizate din UE în țări terțe care au standarde de mediu mult mai scăzute; invită Comisia și statele membre să combată acest fenomen în mod prompt și ferm, concentrându-se asupra elaborării unei abordări mondiale, multilaterale, care să asigure faptul că concurența mondială se bazează pe cerințe comparabile;

22.  subliniază că existența unui cadru stabil, ambițios și pe termen lung este o condiție necesară pentru realizarea întregului potențial de creare de locuri de muncă ecologice; invită Comisia și statele membre să stabilească standardele de mediu și stimulentele financiare care să creeze condițiile-cadru fiabile pentru o perioadă de cel puțin 10 ani și astfel siguranță juridică și de planificare; solicită ca instrumentele financiare existente să fie utilizate pentru a promova durabilitatea și ca unul dintre obiectivele înscrise în perspectivele financiare ale diferitelor fonduri, inclusiv ale fondurilor structurale și ale Fondului de coeziune, să fie sporirea durabilității activității economice și a producției;

23.  subliniază, în această privință, importanța conceptului de dezvoltare urbană integrată; subliniază că reconstrucția durabilă a zonelor urbane dezavantajate și-ar putea asuma un rol-pilot; consideră că o condiție prealabilă pentru aceasta o constituie un cadru de politică clar, care include menținerea promovării dimensiunii urbane în cadrul fondurilor structurale;

24.  ia act de necesitatea finanțării în cadrul programelor existente pentru a realiza studii focalizate în regiunile cele mai dezavantajate ale UE, astfel încât să se stabilească obiective strategice și să se determine tipul de măsuri necesare pentru a institui condiții favorabile pentru dezvoltarea unor economii locale durabile, cu obiectivele specifice de creare a unor noi locuri de muncă ecologice și a unor măsuri integrate pentru atragerea noilor întreprinderi ecologice și sprijinirea celor deja existente;

25.  subliniază faptul că unul dintre cele mai utile instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice ale convergenței regionale și coeziunii teritoriale îl reprezintă investițiile cu obiective precise în domeniul transformării ecologice a regiunilor dezavantajate ale UE;

26.  subliniază importanța Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) în crearea de clustere regionale prin interconectarea cercetării, inovării și infrastructurii la nivel local în cadrul noilor tehnologii, de exemplu, în cazul energiilor regenerabile și al eficienței energetice; subliniază în continuare faptul că, în special în zonele urbane, autoritățile regionale și locale sunt cel mai bine plasate și sunt cele mai în măsură să creeze condițiile necesare în vederea dezvoltării grupurilor de întreprinderi inovatoare; subliniază faptul că prin crearea de clustere se poate stimula în mod decisiv dezvoltarea economică locală și se pot crea noi locuri de muncă în regiunile respective;

27.  este conștient de faptul că sistemele de finanțare ale UE, naționale și regionale rămân în continuare extrem de necoordonate și, prin urmare, subliniază necesitatea unei mai bune coordonări la mai multe niveluri între programe și a sprijinirii unei mai mari sinergii între diferitele politici comune care utilizează fonduri structurale, agricole și de dezvoltare rurală, programul-cadru de cercetare și programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) care urmează să fie concepute pentru realizarea unei economii durabile, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor; consideră, în ceea ce privește finanțarea în cadrul politicii agricole comune, că ar trebui să se analizeze în continuare tranziția, într-o măsură mai mare, de la mecanismele de ajutor direct spre dezvoltarea rurală și dezvoltarea unei agriculturi durabile din punct de vedere ecologic;

28.  solicită din nou Comisiei și statelor membre să valorifice succesul Fondului pentru reconstrucție și să creeze o nouă inițiativă comunitară, inclusiv proiecte-pilot, pentru reconstrucție în vederea unei noi economii durabile;

29.  constată că, la punctul 8 din concluziile Consiliului din 21 octombrie 2009, Comisia este invitată să realizeze în mod urgent o revizuire pe sector a subvențiilor care au un impact negativ asupra mediului și care sunt incompatibile cu dezvoltarea durabilă; solicită Comisiei să pună aceste concluzii în aplicare fără întârziere, analizând posibilitățile de realocare bugetară a acestor subvenții în favoarea noilor activități asociate economiei durabile;

30.  solicită sisteme eficace de finanțare și stimulente fiscale pentru a sprijini IMM-urile să adopte politici de creare de locuri de muncă ecologice și să asigure inovații și procese de producție ecologice;

31.  consideră că legislația propusă și în vigoare a UE în materie de mediu dispune de un potențial considerabil pentru crearea de noi locuri de muncă în domenii precum aerul, solul, apa, energia, serviciile publice, agricultura, transportul, silvicultura și managementul de mediu; invită statele membre să pună în aplicare legislația UE care ar putea duce la noi investiții în tehnologii și locuri de muncă ecologice;

32.  reamintește că sectorul achizițiilor publice reprezintă o mare parte a pieței și ar putea oferi stimulente semnificative pentru constituirea unei economii mai ecologice; solicită, prin urmare, impunerea în cadrul tuturor achizițiilor publice a unor standarde ecologice înalte;

33.  invită UE și statele membre să anticipeze schimbările, adică să depășească eșecurile în ceea ce privește informarea și incertitudinile, și să încurajeze sensibilizarea, procesele de învățare socială și schimbările privind modelele de consum; afirmă că este nevoie de stimulente pentru ca întreprinderile să investească mai mult în tehnologii ecologice și că lucrătorii sunt mai dispuși să accepte schimbările dacă acestea duc la mai multe oportunități de angajare și dacă se oferă o plasă de siguranță angajaților;

34.  subliniază că necesitatea dezvoltării potențialului de creare de locuri de muncă de calitate în cadrul unei noi economii durabile presupune direcționarea inovării înspre găsirea de soluții la principalele provocări cu care se confruntă societatea, printre care se numără șomajul și sărăcia, schimbările climatice, îmbătrânirea populației și diminuarea resurselor; atrage atenția asupra faptului că, pentru promovarea concentrării cunoștințelor diferiților operatori economici publici și privați și în scopul stimulării inovării, este important ca politica industrială și politica în domeniul cercetării să aibă la bază inovarea și grupurile deschise; în acest scop, invită Comisia să dezvolte o platformă tehnologică europeană pentru industriile care consumă puține resurse;

35.  recomandă ca, dacă un stat membru decide să subvenționeze, spre exemplu, creșterea producției de energie eoliană, solară și de bioenergie, nivelul subvențiilor să se bazeze pe o evaluare științifică a datelor empirice și ca subvențiile să ofere posibililor investitori perspective de investiții rezonabile și securitate și solicită să se examineze cu atenție factori precum creșterea netă a numărului de locuri de muncă create prin subvenții, prețul energiei, influența netă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor poluanți și, astfel, să se urmărească optimizarea creșterii durabilității;

36.  constată că nu există un consens general cu privire la opțiunile tehnologice cele mai durabile din punct de vedere ecologic, economic sau social în contextul concurenței mondiale; consideră că trebuie să se țină seama de multe variabile atunci când se compară, spre exemplu, durabilitatea producției de energie folosind morile de vânt, panourile solare fotovoltaice, arderea cărbunelui cu captarea și stocarea dioxidului de carbon, reactoarele nucleare sau alte tehnologii; prin urmare, solicită să se efectueze studii științifice mai riguroase privind acest subiect, comparând cicluri de producție complete, iar toate procesele de producție să utilizeze mai eficient resursele;

Potențialul de creare de locuri de muncă pentru femei și bărbați în noua economie durabilă

37.  subliniază că numai prin creșterea participării femeilor la piața muncii din Europa putem să utilizăm integral potențialul de creștere economică și cel de creare de locuri de muncă din noua economie, deoarece reducerea discrepanțelor dintre ratele de angajare ale bărbaților și femeilor a reprezentat jumătate din creșterea generală a ratei de angajare la nivelul Europei, precum și un sfert din creșterea economică anuală începând cu 1995 și deoarece aceasta este o condiție prealabilă pentru asigurarea unei creșteri sustenabile și satisfacerea cerințelor impuse de transformarea ecologică a unei societăți în curs de îmbătrânire;

38.  solicită o inițiativă la nivelul UE pentru a sensibiliza angajatorii, mai ales cei din sectoarele dominate în mod tradițional de bărbați, în legătură cu necesitatea și beneficiile unei forțe de muncă mai diverse într-o societate în curs de îmbătrânire și pentru a le oferi instrumente care să-i pregătească pentru mai multă diversitate;

39.  invită UE, statele membre și partenerii sociali să combată discriminarea și să promoveze egalitatea de gen într-o economie durabilă, să creeze un mediu de lucru care să atragă și să convingă femeile să rămână în sectoarele respective, să promoveze echilibrul dintre viața profesională și viața de familie prin intermediul unor facilități adecvate și de înaltă calitate de îngrijire a copiilor și al unor condiții de muncă favorabile vieții de familie, să creeze atât oportunități, cât și condiții care să permită femeilor și bărbaților să participe pe piața muncii în condiții de egalitate, să promoveze participarea femeilor în structurile de reprezentare dominate de bărbați, să reducă segmentarea locurilor de muncă și diferențele de salarizare în funcție de gen;

40.  subliniază faptul că investițiile în infrastructura socială oferă o ocazie de modernizare a Europei și de promovare a egalității și pot fi considerate ca o strategie paralelă față de investițiile în tehnologiile ecologice care modernizează infrastructura fizică; prin urmare, consideră că egalitatea de gen ar trebui să fie o prioritate politică și un instrument esențial;

41.  subliniază că este esențial să se depună eforturi bine orientate pentru a asigura accesul femeilor la educație la toate nivelurile prin combaterea stereotipurilor sexiste și pentru a le oferi formare profesională pe tot parcursul vieții, în vederea eliminării segregării de gen de pe piața muncii; solicită asigurarea unei instruiri adecvate pentru a preveni gradul redus de reprezentare a lucrătoarelor la nivelul locurilor de muncă ecologice, ținând seama că o autoexcludere masivă a femeilor din domeniile științifice și tehnologice ar conduce la o obstrucționare a creșterii și sustenabilității Europei și ar plasa multe tinere talentate și calificate într-o poziție periferică în ceea ce privește angajarea și siguranța economică;

42.  solicită adoptarea unei inițiative la nivelul UE de atragere a fetelor în profesiile MINT (matematică, informatică, științe naturale și tehnologie) și care să combată stereotipurile ce mai domină încă aceste profesii; subliniază că media și educația au un rol esențial în combaterea acestor stereotipuri;

43.  subliniază că tinerele, pe parcursul tranziției de la școală la un loc de muncă, ar trebui orientate către uceniciile în care sunt subreprezentate, acest fapt urmând a fi promovat prin intermediul unei planificări comune a școlilor, universităților, agențiilor și/sau firmelor care oferă cursuri de formare profesională, astfel încât acestea să capete aptitudini și competențe specifice, și la nivel avansat sau de specialist, prin experiența în muncă, lucrând mai degrabă constant, decât sporadic și având o perspectivă;

44.  invită UE și statele membre să acorde mai multă prioritate locurilor de muncă ecologice pentru femei în cadrul programelor Fondului Social European (FSE), ținând seama de faptul că FSE finanțează programe de formare în domenii precum energia regenerabilă și ecoturismul; subliniază faptul că este nevoie de mai multe eforturi pentru a crește rata de participare a femeilor în proiectele susținute prin FSE, care este în prezent mai mică de 10 %; solicită integrarea dimensiunii de gen în bugetul FSE, precum și în cel al planurilor de redresare și al programelor de ajustare structurală, pentru a se asigura că astfel de programe atrag și integrează, în egală măsură, și femeile;

45.  subliniază că tranziția la o nouă economie nu ar trebui să fie utilizată ca pretext pentru a renunța la diverse măsuri privind egalitatea, ci ar trebui considerată ca o ocazie unică pentru a crește participarea femeilor pe piața muncii din UE, deoarece aceasta este o condiție prealabilă pentru asigurarea unei creșteri durabile, utilizarea la maxim a potențialului de creare de locuri de muncă și întărirea competitivității;

Munca decentă

46.  invită Comisia ca, dincolo de potențialul creării de locuri de muncă pentru lucrătorii înalt calificați, să acorde o atenție deosebită numeroaselor locuri de muncă care necesită calificare medie sau scăzută din cadrul economiei durabile, precum și lucrătorilor necalificați, dar specializați; invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită acestui aspect în cadrul orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă; invită statele membre să valorifice locurile de muncă din domeniile de calificare medie și scăzută și să asigure condiții de lucru decente pentru acestea;

47.  subliniază necesitatea de a acorda o atenție deosebită condițiilor de lucru decente, cerințelor în materie de competențe și unei tranziții echitabile din punct de vedere social; invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să garanteze că o strategie de ocupare a forței de muncă pentru o economie durabilă aduce beneficii tuturor persoanelor din cadrul UE; subliniază necesitatea includerii în cadrul acestei strategii a tuturor tipurilor de locuri de muncă, fie că este vorba de locuri de muncă înalt calificate sau de locuri de muncă slab sau mediu calificate; solicită să se sporească oportunitățile în domeniul educației, al cercetării și al dezvoltării; solicită, în plus, ca în cadrul orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și al programului „Noi competențe pentru noi locuri de muncă” al Comisiei să se acorde o atenție deosebită persoanelor cu cel mai redus acces la piața muncii, lucrătorilor celor mai vulnerabili, în special celor cu handicap și celor mai puțin calificați, precum și protejării lor;

48.  consideră că politica de ocupare a forței de muncă ocupă un rol central în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și solicită, prin urmare, în spiritul programului OIM „Munca decentă”, condiții de lucru bune din punct de vedere calitativ, precum și un nivel de salarizare suficient pentru un trai decent și care să garanteze o participare corespunzătoare la PIB;

49.  constată că din cauza existenței frecvente a unui nivel mai scăzut de organizare a angajaților și a angajatorilor din anumite sectoare noi există un risc de apariție a unor relații de muncă precare și a unor condiții de lucru inadecvate; invită UE și statele membre să creeze condițiile-cadru necesare pentru stabilirea unor structuri de reprezentare în noile sectoare; invită partenerii sociali să se organizeze și solicită Comisiei să promoveze schimbul de bune practici la nivelul întregii UE, în special în ceea ce privește consolidarea procedurilor de informare și consultare a lucrătorilor, precum și instituirea de comitete europene de întreprindere;

50.  constată că este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a se asigura armonizarea eficientă la nivelul UE a cerințelor minime pentru organizarea timpului de lucru în raport cu sănătatea și siguranța lucrătorilor;

51.  invită statele membre, în cooperare cu partenerii sociali, să elaboreze planuri integrate pentru evaluarea operațiunilor de transformare ecologică atât la nivel local, cât și la nivel național; invită partenerii sociali să monitorizeze participarea angajaților la strategia de dezvoltare durabilă, propunând și apoi adoptând politici de consolidare a participării efective în domeniul mobilității durabile pentru lucrători și al creșterii economice ecologice;

52.  invită partenerii sociali să fie deschiși la noile sectoare și să elaboreze strategii pentru integrarea asociațiilor sectoriale în parteneriatul social;

53.  invită UE și statele membre să condiționeze mai strict subvențiile și achizițiile publice de respectarea unor standarde sociale minime la nivel național și să promoveze înființarea de structuri de reprezentare a partenerilor sociali;

54.  subliniază că asigurarea formării și învățării pe tot parcursul vieții pentru lucrătorii afectați de schimbările proceselor de producție ale unei întreprinderi sau ale unui sector creează, de asemenea, noi locuri de muncă; invită UE să dezvolte un cadru pentru anticiparea schimbărilor și restructurărilor, în special ale producției, care să le garanteze tuturor lucrătorilor afectați dreptul de a participa la sistemele de formare și învățare pe tot parcursul vieții; invită statele membre, angajatorii și angajații să recunoască gestionarea competențelor, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții ca responsabilitate comună, astfel cum s-a stabilit în acordul-cadru al partenerilor sociali privind învățarea pe tot parcursul vieții din 2002; solicită Comisiei să includă în cadrul referitor la învățarea pe tot parcursul vieții o a noua competență-cheie, legată de mediu, schimbările climatice și dezvoltarea durabilă, care este esențială într-o societate bazată pe cunoaștere; invită statele membre să integreze conceptul de durabilitate în programele de formare profesională de bază, de educație și învățare pe tot parcursul vieții;

55.  invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să își intensifice eforturile pentru a gestiona în mod eficace efectele negative ale restructurării, atât în cadrul economiei locale, cât și în câmpul muncii; subliniază nevoia de a difuza orientări privind gestionarea schimbării și a consecințelor sale sociale;

Confruntarea cu cerințele în materie de competențe

56.  subliniază că statele membre trebuie să își adapteze sistemele de educație și formare, să elaboreze și să pună în aplicare planuri de acțiune cu obiective precise, în vederea reconversiei profesionale a lucrătorilor din sectoarele care vor fi afectate de transformarea economiilor locale într-o nouă economie durabilă, pentru a asigura faptul că aceștia au acces la noi locuri de muncă ecologice durabile și a garanta că forța de muncă își poate ajusta competențele la nevoile pieței muncii pe care le implică o economie durabilă construită pe concepte de formare bazate pe competențe; salută, în acest context, inițiativa „Noi competențe pentru noi locuri de muncă” a Comisiei și recunoaște faptul că un pas în direcția corectă este cooperarea cu statele membre ale UE; subliniază totuși faptul că această inițiativă trebuie să fie mai strâns corelată cu obiectivele Deciziei Consiliului privind dezvoltarea durabilă și continuată prin măsuri tangibile atât la nivelul UE, cât și în statele membre ale UE;

57.  subliniază nevoia de a consolida metoda deschisă de cooperare și schimburile de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, locurile de muncă ecologice și învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a garanta gestionarea eficientă și cu succes a transformării economiei și, prin extensie, a noilor nevoi de formare și a efectelor sociale negative care rezultă din această tranziție;

58.  îndeamnă statele membre să combată discriminarea pe criterii de vârstă și să adapteze ofertele de formare și strategiile de învățare pe tot parcursul vieții la nevoile lucrătorilor mai în vârstă, astfel încât să se obțină un nivel ridicat de participare și în rândul lucrătorilor cu vârsta peste 55 de ani, inclusiv al femeilor cu vârsta peste 55 de ani;

59.  invită UE și statele membre să adopte politici detaliate în domeniul inovării și al creativității, în special în ceea ce privește educația și formarea, inclusiv educația și formarea profesională, drept bază a unei economii ecologice, a competitivității și a prosperității;

60.  consideră că în perioadele de criză este esențial ca tinerii să fie atrași spre noul tip de locuri de muncă ecologice și să se asigure că programele de calificare promovează accesul tinerilor la piața muncii, astfel încât aceștia să poată profita de potențialul de creare de locuri de muncă, pentru a combate rata ridicată a șomajului în rândul cetățenilor cu vârsta de sub 25 de ani și pentru a profita de competențele tinerei generații în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii; regretă faptul că inițiativa-pilot UE 2020 – „Tineretul în mișcare'– îi exclude pe tinerii care nu au studii superioare; subliniază că, pentru a se produce o schimbare reală, această inițiativă trebuie să se concentreze asupra tinerilor care au, în prezent, cele mai puține oportunități și care sunt expuși riscului sărăciei;

61.  invită statele membre să elaboreze, în colaborare cu partenerii sociali, și să pună în aplicare programe de orientare profesională pentru tineri în disciplinele științifice și tehnologice pentru a promova dezvoltarea unei economii viabile și durabile, precum și măsuri de informare și de sensibilizare în ceea ce privește aspectele ecologice și de mediu, atât prin intermediul sistemului de educație formală, cât și prin măsuri ale autorităților locale și regionale;

62.  invită Comisia să coopereze mai îndeaproape cu statele membre în vederea elaborării unor prognoze pe termen mediu și lung cu privire la competențele căutate pe piața locurilor de muncă și să încurajeze parteneriatele dintre universități și sectorul întreprinderilor în scopul favorizării intrării tinerilor pe piața forței de muncă, contribuind în același timp la crearea unei societăți bazate pe cunoaștere, la dezvoltarea cercetării aplicate și la crearea unor mai bune perspective de angajare pentru absolvenți;

63.  invită statele membre și partenerii sociali să stabilească obiective pentru a asigura participarea egală a femeilor și a bărbaților, să ofere oportunități egale în domeniul educației și al formării, scheme de recrutare specifice, sisteme de ucenicie specializate și inițiative de formare pentru femei, migranți, persoanele aflate în șomaj pe termen lung și alte categorii de persoane discriminate pe piața muncii;

64.  îndeamnă statele membre să utilizeze Fondul european de ajustare la globalizare pentru a realiza obiectivele europene și a promova noi competențe, inclusiv în vederea unor noi locuri de muncă ecologice durabile și de înaltă calitate;

65.  invită părțile responsabile să monitorizeze ocuparea forței de muncă pentru a face ca formarea profesională de bază și învățarea pe tot parcursul vieții să devină mai relevante; invită statele membre, în acest context, să analizeze fezabilitatea fondurilor de tranziție pentru a gestiona cerințele în materie de competențe;

66.  invită UE și statele membre să facă din promovarea adaptabilității la o economie durabilă unul dintre obiectivele Fondului social european, pentru a contribui la o durabilitate mai mare a activităților economice și a dezvoltării infrastructurii;

67.  reamintește că dimensiunea durabilă nu ar trebui să se limiteze la formarea pentru locuri de muncă legate de mediu, ci trebuie integrată în toate programele de educație și formare, pentru a promova o cultură a dezvoltării durabile și sensibilizarea privind aspectele de mediu;

68.  subliniază valoarea adăugată a învățării pe tot parcursul vieții și solicită statelor membre să elaboreze un plan detaliat al potențialului local în vederea organizării unor formări axate pe cerere, care să îmbine resursele disponibile cu nevoile reale și să restabilească prestigiul învățământului secundar profesional, oferind acces la un învățământ de înaltă calitate, în special în regiunile în care potențialul local și sectoarele de activitate tradiționale necesită aptitudini și cunoștințe speciale pentru a putea fi exploatate la capacitate maximă; solicită Comisiei să pună la dispoziția statelor membre suportul tehnic necesar în vederea elaborării unui plan al nevoilor locale și constată că școlile secundare profesionale care asigură un învățământ de înaltă calitate ar putea contribui la reducerea șomajului în rândul absolvenților și la ocuparea durabilă a forței de muncă;

69.  subliniază importanța utilizării Fondului social european de către statele membre în vederea investirii în dezvoltarea de competențe, ocuparea forței de muncă și activități de formare și reconversie profesională cu scopul de a crea locuri de muncă mai multe și mai bune prin intermediul proiectelor naționale, regionale și locale; subliniază faptul că experiența profesională a persoanelor mai în vârstă poate contribui de asemenea la aceste inițiative, având în vedere creșterea ponderii acestora în cadrul populației UE; recomandă autorităților regionale și locale să aibă un contact permanent și adecvat cu mediul de afaceri, patronate, sindicate și ONG-uri pentru o proiecție pe termen mediu și lung a nevoilor de pe piața muncii;

70.  recunoaște rolul important al autorităților locale și regionale în educație, ca bază pentru dobândirea de noi competențe de viitor, inclusiv prin învățare continuă și reconversie profesională; subliniază faptul că, în multe state, condițiile generale pentru educația și formarea profesională a tinerilor, inclusiv a celor care abandonează școala și care nu dețin nicio calificare, intră în responsabilitatea autorităților regionale și locale; prin urmare, încurajează regiunile să atragă fonduri structurale pentru infrastructura educațională, în special în zonele urbane și în regiunile defavorizate, și prin acest sprijin să permită o educație școlară cuprinzătoare și accesibilă; subliniază potențialul (de educație și formare) semnificativ oferit de integrarea în cadrul unei rețele a autorităților locale și regionale, a întreprinderilor și asociațiilor în vederea creării de locuri de muncă durabile în domeniul transportului local, al mobilității urbane, al educației și al cercetării și dezvoltării, punând accesul pe egalitatea de șanse;

71.  constată că este necesar să existe o cooperare între statele membre, partenerii sociali și instituțiile de învățământ superior în vederea creării unor cicluri de studii universitare și postuniversitare și a elaborării unor discipline orientate către transformarea ecologică a economiilor;

72.  consideră că provocările demografice necesită o strategie mai amplă, în care crearea de locuri de muncă să fie corelată cu abordarea nevoilor noi și emergente de pe piața europeană a muncii; consideră că, în această privință, trebuie realizate mai multe progrese în ceea ce privește îmbunătățirea mobilității lucrătorilor din UE, inclusiv a cercetătorilor și a altor cadre profesioniste, în vederea atingerii obiectivului de a avea o Europă fără frontiere în interiorul pieței interne a UE;

Tranziție echitabilă din punct de vedere social

73.  constată că sporirea durabilității activităților economice poate implica schimbări în ansamblul unor sectoare industriale; invită UE și statele membre să încerce să evite sacrificiile sociale în tranziția către o economie durabilă și să vizeze condiții-cadru pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social, care să minimizeze riscurile tranziției și să optimizeze câștigurile pentru toți lucrătorii; subliniază faptul că transformarea echitabilă din punct de vedere social este o componentă de bază a dezvoltării durabile și o condiție prealabilă esențială pentru ca cetățenii Europei să sprijine tranziția;

74.  subliniază că costurile care ar rezulta dintr-o gestionare defectuoasă a tranziției pot fi mult mai mari decât investițiile pentru anticipare; invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să își asume împreună răspunderea pentru o gestionare preventivă a tranziției;

75.  subliniază necesitatea de a integra economia durabilă în cadrul responsabilității corporative și sociale în domeniul mediului, precum și posibilitatea de a promova o cultură a dezvoltării durabile și o economie durabilă prin intermediul programelor de formare, în contextul responsabilității sociale corporative;

76.  reamintește că printre măsurile esențiale de prevenire se numără crearea condițiilor necesare pentru ca lucrătorii să poată beneficia de perfecționare profesională și să se adapteze la noile tehnologii, pentru a preveni disponibilizările, și, totodată, promovarea și susținerea acordurilor colective pentru a anticipa schimbările și a evita șomajul, consolidarea securității sociale, sistemele de asistență pentru venit și inițiativele proactive de formare sectorială;

77.  invită Comisia să furnizeze sprijin la nivelul UE pentru cercetarea în domeniul carierelor viitorului, pentru a preveni disponibilizările și a menține locurile de muncă în Uniunea Europeană;

78.  subliniază nevoia unei cooperări strânse și eficace și a complementarității dintre organizațiile internaționale și invită Organizația Mondială a Comerțului să ia măsuri privind dimensiunea socială și de mediu a investițiilor și a comerțului;

79.  recunoaște faptul că ONG-urile și sindicatele au de jucat un rol important în dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă ecologice prin contribuția lor la procesele decizionale, în calitate de angajatori, precum și în ceea ce privește sensibilizarea opiniei publice;

80.  subliniază că organizațiile care investesc în practici eficiente din punct de vedere ecologic vor contribui la crearea unui mediu de lucru mai bun pentru personal și angajați, putând deveni, prin urmare, mai productive; solicită statelor membre să promoveze Sistemul comunitar de management de mediu și de audit (EMAS) și să încurajeze toate sectoarele economice să depună eforturi pentru a obține înregistrarea EMAS; invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să includă aspecte esențiale de mediu în cadrul dialogului social, la toate nivelurile de consultare, punând accentul pe negocierile sectoriale; subliniază faptul că, pentru ca tranziția să fie echitabilă din punct de vedere social, lucrătorii ar trebui să joace în calitate de parteneri un rol participativ în acest proces; solicită implicarea reprezentanților angajaților însărcinați cu ecologizarea locurilor de muncă, așa cum este aceasta definită de OIM, în conformitate cu practicile naționale, pentru a face ca locurile de muncă, întreprinderile și industriile să devină mai durabile; invită statele membre și partenerii sociali să coopereze într-un mod organizat cu părțile interesate și experții din domeniul mediului, pentru a recurge la consilierea acestora în cadrul procesului de gestionare a tranziției;

81.  invită UE, cu sprijinul partenerilor sociali, să inițieze un dialog sistematic în cadrul relațiilor sale externe, în vederea adoptării unei abordări similare în domeniul dezvoltării durabile și în alte părți ale lumii, cu scopul de a garanta aceleași condiții de dezvoltare, precum și faptul că competitivitatea industrială nu este în pericol; consideră că garantarea unei concurențe echitabile în cadrul sectoarelor durabile de producție va avea un efect benefic în ceea ce privește ameliorarea protecției și a condițiilor de muncă ale lucrătorilor;

82.  invită Comisia și statele membre să inițieze campanii de informare și sensibilizare a publicului cu privire la crearea unor locuri de muncă ecologice în cadrul unei economii durabile;

o
o   o

83.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 39, 13.2.2008, p. 1.
(2) JO L 153, 18.6.2010, p. 13.
(3) JO L 140, 5.6.2009, p. 16.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2010)0154.
(5) Documentul Consiliului 16818/09, 1.12.2009.
(6) Texte adoptate, P6_TA(2009)0123.
(7) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Regiunile 2020 – o evaluare a provocărilor viitoare pentru regiunile UE”, noiembrie 2008, disponibil la:http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/working/regions2020/pdf/regions2020_en.pdf.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate