Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/2205(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0237/2010

Texte depuse :

A7-0237/2010

Dezbateri :

PV 06/09/2010 - 24
CRE 06/09/2010 - 24

Voturi :

PV 07/09/2010 - 6.16
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0306

Texte adoptate
PDF 317kWORD 88k
Marţi, 7 septembrie 2010 - Strasbourg
Rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire
P7_TA(2010)0306A7-0237/2010

Rezoluția Parlamentului European din 7 septembrie 2010 referitoare la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire (2009/2205(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2009, intitulată „Gestionarea impactului îmbătrânirii populației în UE” (Raport privind îmbătrânirea populației, 2009) (COM(2009)0180),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, din 11 mai 2007, referitor la „Viitorul demografic al Europei: fapte și cifre” (SEC(2007)0638),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2007, intitulată „Promovarea solidarității dintre generații” (COM(2007)0244),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2006 intitulată „Viitorul demografic al Europei - transformarea unei provocări într-o oportunitate” (COM(2006)0571),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 martie 2006, intitulată „Foaie de parcurs pentru egalitatea între femei și bărbați 2006-2010” (COM(2006)0092),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 23 și 25, care se referă la egalitatea de gen și la drepturile persoanelor în vârstă, precum și articolele 34, 35 și 36, care definesc precis dreptul la asistență socială și la un ajutor pentru locuință, la un nivel ridicat de protecție a sănătății și la acces la serviciile de interes economic general,

–  având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care subliniază o serie de valori comune statelor membre, cum ar fi pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între bărbați și femei,

–  având în vedere articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care se referă la combaterea discriminării bazate pe criterii legate de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri religioase, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală,

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen, adoptat de Consiliul European în martie 2006(1),

–  având în vedere Recomandarea R 162, 1980 a OIM (Organizația Mondială a Muncii) privind muncitorii în vârstă,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2009(2) privind nediscriminarea pe criterii de sex și solidaritatea intergenerațională;

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2009 referitoare la transpunerea și aplicarea Directivei nr. 2002/73/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă(3),

–  având în vedere rezoluția sa din 21 februarie 2008 referitoare la viitorul demografic al Europei(4),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0237/2010),

A.  întrucât îmbătrânirea unei societăți este văzută prea adesea în termeni negativi, relativi la structura de vârstă a forței de muncă și la sustenabilitatea protecției sociale și a sănătății publice, în timp ce persoanele în vârstă reprezintă, de asemenea, o resursă economică și un fond de experiență și oferă un ajutor esențial la nivelul comunității și al familiei, acordând îngrijire persoanelor dependente și jucând rolul de consultanți în chestiuni de muncă, precum și contribuind la păstrarea comunităților rurale;

B.  întrucât, cu toate că foaia de parcurs pentru egalitatea de gen 2006-2010 a scos în evidență diferențe în realizarea unei egalități de gen depline și, în unele cazuri, a promovat agenda egalității de gen, în ansamblu progresele înregistrate au fost modeste;

C.  întrucât actuala criză economică și financiară are consecințe deosebit de grave pentru femei, mai ales pentru femeile în vârstă și serviciile oferite acestora, ceea ce contribuie la exacerbarea inegalităților și a discriminării bazate nu numai pe criterii de gen, ci și pe criterii de vârstă și stare de sănătate;

D.  întrucât persoanele în vârstă se confruntă cu un risc mai mare al sărăciei decât populația generală, ajungând la o rată de aproximativ 19 % din persoanele în vârstă de 65 de ani și mai mult în 2008 în UE 27, în timp ce în 2005, cifra era de 19 %, iar în 2000 era de 17 %, și întrucât femeile peste 65 de ani se confruntă cu un risc ridicat de sărăcie (rata de risc al sărăciei este de 22 %, adică cu 5 puncte mai ridicată decât pentru bărbați);

E.  întrucât se estimează îmbătrânirea populației din UE-27, proporția persoanelor de și peste 65 de ani crescând de la 17,1 % în 2008 la 30 % în 2060, iar cea persoanelor de și peste 80 de ani mărindu-se de la 4,4 % la 12,1 % pentru aceeași perioadă;

F.  întrucât se preconizează că populația activă va deveni relativ mai mică, iar includerea grupurilor care în prezent nu sunt active pe piața muncii devine din ce în ce mai importantă,

G.  întrucât genul este un factor semnificativ în procesul de îmbătrânire, speranța de viață fiind cu aproximativ șase ani mai mare pentru femei decât pentru bărbați conform statisticilor pentru UE-27 din 2007, care arată că bărbații trăiesc până la 76 de ani, iar femeile până la 82, însă cifrele Eurostat arată că diferența dintre speranța de viață sănătoasă dintre bărbați și femei este mult mai mică: 61,6 de ani pentru bărbați și 62,3 de ani pentru femei;

H.  întrucât femeile sunt în mod tradițional mai expuse riscului sărăciei și pensiilor reduse, în special femeile peste 65 de ani, care deseori primesc pensii care abia depășesc nivelul minim de subzistență, din motive diverse, precum decalajul salarial pe criterii de gen, care afectează în mod direct drepturile de pensie, faptul că au întrerupt sau au încetat activitatea profesională pentru a-și asuma responsabilități de familie sau faptul că au muncit în întreprinderea soțului, în special în sectorul agriculturii și cel de afaceri, fără remunerare și fără afiliere la sistemul de securitate socială, și întrucât în condiții de recesiune economică riscul sărăciei este încă și mai ridicat pentru aceste femei,

1.  salută comunicarea Comisiei referitoare la problemele ridicate de impactul îmbătrânirii populației și regretă, totuși, faptul că definițiile, statisticile și situațiile luate în discuție nu țin seama suficient de conștientizarea inegalităților de gen la vârstele înaintate, care, în cea mai mare parte, sunt rezultatul dezavantajelor datorate genului acumulate pe parcursul vieții;

2.  susține abordarea Comisiei care folosește strategia hotărâtă la Consiliul European de la Stockholm din 2001(5) drept ghid pe termen lung pentru abordarea provocărilor și posibilităților pe care le creează îmbătrânirea la nivelul societăților; susține, de asemenea, propunerea Comisiei de a aborda procesul de îmbătrânire în mod cuprinzător și multidisciplinar, precum și de a crea oportunități, mai ales pe piețele pentru produse și servicii destinate persoanelor în vârstă și celor care îngrijesc în mod informal persoanele dependente; invită Comisia să acorde o atenție specială protejării drepturilor consumatorilor în vârstă, deoarece aceștia sunt deseori induși în eroare sau se profită de pe urma lor;

3.  invită instituțiile să contribuie la crearea unei atitudini mai pozitive față de îmbătrânire și, de asemenea, la sensibilizarea cetățenilor din UE la chestiunile legate de îmbătrânire și la efectele reale ale acestui proces; îndeamnă Comisia să abordeze atitudinea care consideră îmbătrânirea drept o povară lansând, de exemplu, un studiu privind efectele și potențialul economiei argintii, în care femeile în vârstă sunt subiecte active; salută călduros inițiativa Comisiei de a declara anul 2012 Anul îmbătrânirii active și al solidarității între generații;

4.  consideră că adoptarea unei abordări care ține seama de toate etapele vieții și care face conexiuni între îmbătrânire și gen, reprezintă o orientare de viitor pentru politicile dedicate procesului de îmbătrânire; consideră că adoptarea unei abordări privind vârsta și genul, în care integrarea criteriilor de vârstă și de gen devine o metodă și un instrument indispensabil pentru elaborarea unor politici în toate domeniile importante (economic, social, ocuparea forței de muncă, sănătatea publică, siguranța alimentară, drepturile consumatorilor, agenda digitală, dezvoltarea rurală și urbană etc.), este un pas înainte pentru crearea unei incluziuni sociale și a unei coeziunii sociale mai mari;

Combaterea discriminării pe motive de vârstă

5.  solicită adoptarea cât mai rapidă a unei directive privind antidiscriminarea;

6.  recunoaște că discriminarea pe motive de vârstă trebuie combătută și prin mijloace juridice mai eficace și cu proceduri mai accesibile, mai ales în cazurile de discriminare în câmpul muncii, unde există legislație specifică și unde sprijinul acordat persoanei și anchetarea circumstanțelor sunt esențiale; prin urmare, invită statele membre să se asigure că legislația necesară pentru combaterea discriminării pe motive de vârstă sau a altor forme de discriminare se aplică în mod real;

7.  solicită o abordare a îmbătrânirii mai centrată pe drepturi, astfel încât persoanele în vârstă să acționeze ca agenți îndreptățiți, activi și nu ca persoane pasive;

8.  solicită mai multe resurse, realizarea mai multor cercetări în domeniu și dezvoltarea mecanismelor existente de monitorizare, deoarece discriminarea pe motive de vârstă este foarte rar recunoscută și abordată; recunoaște că este nevoie de un grad mai mare de conștientizare la nivelul statelor membre și salută orice sugestie ar veni din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale și a noului Institut European pentru egalitatea de gen;

9.  atrage atenția asupra necesității de recunoaștere a discriminării multiple pe care o suferă femeile în vârstă în comunitățile în care sunt supuse discriminării pe motive de vârstă, gen, starea sănătății și handicap;

10.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la măsura în care cele mai vulnerabile grupuri de femei sunt afectate de discriminarea multiplă: femeile imigrante, femeile cu dizabilități, lesbienele, femeile aparținând minorităților, femeile cu puține calificări și femeile în vârstă, pe motive de vârstă, gen, origine etnică și orientare sexuală sau religioasă, etc. și solicită adoptarea de măsuri de discriminare pozitivă;

11.  solicită statelor membre să efectueze campanii consistente pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la rolul fundamental pe care îl joacă persoanele în vârstă și necesitatea de a permite femeilor mai în vârstă să joace un rol activ, printre altele prin promovarea micilor afaceri și meșteșuguri;

12.  invită Comisia și statele membre să ia în considerare situația specifică a femeilor LBT în vârstă;

Reconcilierea activităților profesionale cu cele de îngrijire

13.  invită statele membre să introducă noi tipuri de concedii, printre care concediul plătit pentru alte tipuri de îngrijire decât cea a copiilor, și să promoveze o repartizare mai echitabilă între bărbați și femei a îngrijirilor neplătite, deoarece îngrijirea informală, făcută acasă, limitează posibilitățile persoanei care îngrijește de a lucra în afara domiciliului; este de opinie că, în acest context, o modalitate de a reduce sărăcia în rândul femeilor în vârstă este introducerea unor acorduri de tipul lucrului cu normă parțială și munca partajată, care să ofere posibilitatea de a lucra în regim flexibil; subliniază totuși, în acest context, că drepturile de încadrare a lucrătorilor cu orar flexibil trebuie să fie egale cu cele ale lucrătorilor cu normă întreagă; subliniază faptul că, pentru a îndeplini obiectivele în materie de angajare a forței de muncă din cadrul strategiei UE 2020, trebuie abordată problema șomajului în rândul femeilor în vârstă;

14.  solicită statelor membre să elaboreze mecanisme care să garanteze că acumularea drepturilor de pensie este suficientă, chiar și în perioadele în care nivelul de venit al îngrijitorului este temporar mai mic din cauza obligațiilor de îngrijire - situație care este specifică îndeosebi femeilor; solicită Comisiei să lanseze un studiu cu privire la diferitele efecte pe care le au sistemele de pensii din statele membre asupra femeilor și bărbaților;

15.  solicită statelor membre să țină seama de dimensiunea de gen în procesul de reformă al sistemelor de pensii și să adapteze vârsta de pensionare luând în considerare diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește modelele de muncă și riscul mai ridicat de discriminare a femeilor în vârstă pe piața muncii;

16.  invită statele membre să promoveze formele de asistență mutuală care să acopere decalajul dintre persoanele tinere și cele în vârstă, canalizând entuziasmul celor dintâi și experiența celor din urmă;

Serviciile medicale, îngrijirile și serviciile sociale

17.  solicită adoptarea unei abordări bazate pe drepturi, care să le permită persoanelor în vârstă să joace un rol activ atunci când se iau decizii cu privire la alegerea și proiectarea serviciilor de îngrijire și serviciilor sociale și tratamentelor care li se vor furniza când există opțiuni; solicită, de asemenea, o orientare bazată pe cerere în ceea ce privește furnizarea de orice tip de servicii de îngrijire, pentru a permite persoanelor în vârstă să trăiască independent atât timp cât își doresc acest lucru;

18.  solicită promovarea unor politici în vederea acordării de sprijin familiilor nucleare, care să permită persoanelor să decidă dacă doresc să îngrijească ei înșiși membrii în vârstă ai familiei sau să apeleze la servicii sociale suplimentare; această asistență ar trebui remunerată în mod egal în ambele cazuri;

19.  subliniază că serviciile publice și private trebuie să fie cât mai accesibile, de înaltă calitate și la un preț decent pentru persoanele în vârstă și că structura serviciilor publice și private trebuie să susțină o perioadă cât mai lungă pentru îngrijirea la domiciliu;

20.  consideră că este nevoie de o politică mai cuprinzătoare în sprijinul persoanelor care acordă informal îngrijire, a căror majoritate sunt femei, care să includă și statutul, beneficiile și drepturile lor de securitate socială, furnizarea de servicii sociale și de servicii de sprijin, disponibilitatea serviciilor de îngrijire profesională etc.;

21.  subliniază faptul că munca voluntară sau îngrijirea informală care sunt deseori sarcina femeilor nu ar trebui să compenseze deficiențele îngrijirii sociale și solicită adoptarea unor măsuri sociale adecvate, care să permită femeilor să fie implicate în activități remunerate și la alegerea lor;

22.  solicită crearea unui pachet de măsuri de asistență la nivel de stat membru care să implice programe de măsuri cu scopul de a crește potențialul de ocupare a forței de muncă, de a atenua impactul șomajului și de a crește nivelurile de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor de peste 50 de ani;

23.  subliniază faptul că ar trebui asigurate servicii de îngrijire de calitate, atât pentru a ameliora calitatea vieții persoanelor în vârstă, cât și pentru evita abuzurile de natură fizică, sexuală, psihologică și economică pe care acestea le suferă adesea; subliniază faptul că persoanele internate în instituțiile publice și private pentru îngrijirea persoanelor în vârstă ar trebui să aibă dreptul de a participa la procesul decizional al acestor instituții prin intermediul structurilor lor de conducere și de administrație; este de opinie că statele membre ar trebui să garanteze o pregătire specifică continuă și o evaluare periodică a performanței celor care sunt angajați în serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă, atât în cele publice, cât și în cele private, și să se asigure că se acordă mai multă valoare economică activității lor, inclusiv în privința remunerării, asigurărilor și condițiilor de muncă;

24.  invită statele membre să ofere stimulente pentru organizarea unor acțiuni de formare în domeniul asistenței psihologice și fizice pentru persoanele în vârstă și pentru crearea unor localuri adecvate de primire a acestora;

25.  încurajează transformarea azilurilor, care de obicei funcționează ca spitale, în instituții prietenoase, în care să se aplice un model familial, ca modalitate de a evita instituționalizarea;

26.  propune ca lansarea Planului european de acțiune privind boala Alzheimer să recunoască în mod corespunzător rolul femeilor în vârstă în ceea ce privește îngrijirea persoanelor afectate de demență și solicită implementarea rapidă a acestuia; în plus, este de opinie că sunt necesare programe naționale pentru planificarea măsurilor care ar putea fi adoptate în vederea îmbunătățirii vieții femeilor în vârstă; propune ca asociațiile pentru boala Alzheimer să fie consultate în vederea identificării și aplicării acestor măsuri;

27.  solicită luarea în considerare a perspectivei de gen în momentul stabilirii diagnosticelor medicale, pentru a se asigura că acestea sunt precise și că persoanele primesc îngrijirea și tratamentele adecvate; solicită ca instrumentele de diagnosticare, serviciile de sănătate și îngrijire să nu fie restricționate în funcție de genul și vârsta pacientului, astfel încât controalele pentru depistarea cancerului la sân, cancerului cervical, cancerului de plămâni sau a celui colorectal, precum și controalele cardiovasculare, de exemplu, să fie disponibile și pentru femeile în vârstă; solicită, în plus, să se acorde mai multă atenție prevenirii și tratamentului bolilor la care sunt susceptibile femeile mai în vârstă, precum osteoporoza și artrita reumatoidă;

28.  solicită luarea în considerare a perspectivelor de gen și de vârstă în cadrul recomandărilor privind nutriția; solicită, de asemenea, ca perspectiva de gen și cea de vârstă să fie utilizate în recomandările privind chestiunile referitoare la siguranța alimentară, precum etichetarea alimentelor, informațiile de sănătate, regulamentul REACH și alimentele noi;

29.  subliniază importanța tehnologiei și a progreselor tehnice în adaptarea societății la nevoile unei populații în curs de îmbătrânire; solicită folosirea pe scară mult mai largă a inovațiilor făcute în strânsă cooperare cu persoanele în vârstă, inovații cum ar fi: telefoane mobile sau conexiuni la internet simplificate, senzori inteligenți aplicați pe anumite produse pentru a reduce numărul de accidente, câini dresați pentru a oferi ajutor persoanelor care suferă de boli ce afectează memoria etc., și solicită ca programele concepute special pentru persoanele în vârstă pe baza formării continue să fie susținute de stat;

30.  solicită efectuarea unor studii clinice pentru medicamentele care sunt în curs de dezvoltare, pentru a le pune în evidență efectele nu doar asupra corpului bărbaților, ci și al femeilor;

31.  propune efectuarea unor analize statistice cu privire la creșterea violenței împotriva persoanelor în vârstă, în scopul de a reliefa această gravă problemă - pe care, în mod normal, persoanele în vârstă nu o pot raporta, întrucât acestea acceptă relele tratamente ca inerente condiției lor de bătrâni în situație de dependență - precum și în scopul de a combate mai eficient abuzurile comise împotriva persoanelor în vârstă, cu un angajament mai puternic din partea societății în ansamblu;

32.  solicită crearea unor programe culturale și educaționale specifice pentru a împiedica excluderea femeilor în vârstă din societate și pentru a le implica în inițiativele comunităților locale;

Etapele următoare

33.  solicită Comisiei ca, până la sfârșitul lui 2011, să propună un plan de acțiune care să conțină:

   o evaluare a necesităților de a aloca mai multe resurse pentru cercetarea științifică a îmbătrânirii,
   măsuri care să asigure calitatea serviciilor de îngrijire și calitatea condițiilor de muncă ale îngrijitorilor,
   schimbări în vederea unei mai mari coerențe în domeniul securității sociale, inclusiv a sistemelor de pensii, de concedii de îngrijire și a aranjamentelor legate de munca cu fracțiune de normă,
   o concepție integrând perspectiva de gen asupra bolilor de bătrânețe și a depistării și tratării lor optime,
   raportări anuale, bazate pe principiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și gestionate de Agenția pentru drepturi fundamentale la nivel instituțional și de agențiile naționale din statele membre, cu privire la încălcările drepturilor persoanelor în vârstă și la măsurile necesare la nivel comunitar și național pentru a elimina discriminarea directă sau mascată;
   măsuri de natură nelegislativă de combatere a discriminării pe motive de vârstă, cum ar fi campaniile de sensibilizare;
   integrarea perspectivei imigranților în vârstă și a persoanelor LGBT;
   măsuri de sprijinire a solidarității intergeneraționale, precum planuri de sprijinire a femeilor care își îngrijesc nepoții în timp ce părinții sunt la muncă;
   măsuri care să utilizeze cunoștințele și experiența profesională a persoanelor în vârstă, de exemplu prin crearea unor asociații pentru persoanele în vârstă care să ofere consultanță persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
   schimburi de bune practici;

34.  cere Comisiei să actualizeze și să consolideze mecanismele de monitorizare ale implementării chestiunilor relative la drepturile fundamentale, până la sfârșitul lui 2012; solicită, totodată, o popularizare mai largă a acestor mecanisme, adesea folosite sub potențialul lor, deoarece persoanele în vârstă, în general, și femeile, în special, nu își cunosc drepturile;

35.  afirmă că toți bărbații și femeile din UE trebuie să aibă dreptul la servicii sociale și medicale de interes general care să fie adecvate, accesibile și de calitate; invită Comisia să propună o directivă privind serviciile de bază, care să ia în considerație condițiile din fiecare stat; subliniază că femeile în vârstă sunt în mod deosebit vulnerabile și invită Comisia să aibă în vedere un sistem în care toți bărbații și femeile din UE au dreptul la un venit de bază care să fie în funcție de standardul de viața al statului membru respectiv;

36.  invită Comisia să încerce să se asigure că se acordă fonduri comunitare pentru proiecte care implică, printre altele, femei celibatare și femei mai în vârstă dezavantajate din punct de vedere social;

o
o   o

37.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Buletinul UE 3-2006, punctul I.13.
(2) JO C 67 E, 12.3.2010, p. 31.
(3) JO C 46 E, 24.2.2010, p. 95.
(4) JO C 184 E, 6.8.2009, p. 75.
(5) Concluziile Președinției Consiliului European de la Stockholm din 23 și 24 martie 2001.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate