Parlamentul European,

–  având în vedere titlul II din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 11, 41 și 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei intitulată „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa”, semnată la 22 octombrie 2008(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 aprilie 2008 intitulată „'Debate Europe” ‐ să construim bazându-ne pe Planul D pentru Democrație, Dialog și Dezbatere' (COM(2008)0158),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 aprilie 2008 intitulată „Comunicarea privind Europa în mijloacele audiovizuale de comunicare în masă” (SEC(2008)0506),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 decembrie 2007 intitulată „Comunicarea privind Europa prin intermediul internetului – implicarea cetățenilor” (SEC(2007)1742),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 3 octombrie 2007 intitulat „Propunere de acord interinstituțional referitor la parteneriatul pentru comunicarea privind Europa” (COM(2007)0569),

–  având în vedere Decizia nr. 1904/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire pentru perioada 2007-2013 a programului „Europa pentru cetățeni” pentru promovarea cetățeniei europene active(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 februarie 2006 intitulată „Cartea albă privind o politică europeană de comunicare” (COM(2006)0035),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2006 referitoare la Cartea albă privind o politică europeană de comunicare(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2005 intitulată „Contribuția Comisiei la perioada de reflecție și perioada ulterioară: Planul D pentru Democrație, Dialog și Dezbatere” (COM(2005)0494),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2005 referitoare la punerea în aplicare a strategiei de informare și comunicare a Uniunii Europene(4),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A7-0223/2010),

A.  întrucât accesul cetățenilor la informații și comunicarea între factorii de decizie politică și alegători reprezintă elemente centrale ale societăților noastre bazate pe democrația reprezentativă și o condiție fundamentală pentru exercitarea dreptului publicului la participare democratică deplină și informată la viața publică națională și la nivelul UE;

B.  întrucât publicul are dreptul să fie informat despre UE și proiectele sale specifice, să își exprime opiniile despre UE și să fie ascultat; întrucât pentru factorii de comunicare provocarea constă în special în facilitarea acestui dialog;

C.  întrucât ultimele alegeri europene nu au inversat tendința de scădere a ratei de participare la vot, ceea ce reafirmă nevoia de a continua eforturile pentru a elimina distanța dintre UE și cetățenii europeni;

D.  întrucât există indicații clare cu privire la faptul că cetățenii sunt slab informați cu privire la politicile și chestiunile UE și că, în același timp, doresc să fie mai bine informați, după cum reiese din concluziile diverselor sondaje Eurobarometru; întrucât sondajele respective indică faptul că această lipsă de informare este unul dintre principalele motive pentru care oamenii se hotărăsc să nu voteze și pentru care nu au încredere în instituțiile UE;

E.  întrucât Tratatul de la Lisabona a conferit Parlamentului competențe sporite în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor în UE, astfel încât devine și mai important ca cetățenii din UE să fie informați cu privire la activitatea reprezentanților lor aleși;

F.  întrucât Tratatul de la Lisabona introduce o nouă formă de implicare publică în elaborarea politicilor Uniunii Europene, și anume inițiativa cetățenilor europeni; întrucât accesul publicului la informații și înțelegerea critică a acestora sunt de o importanță esențială pentru succesul inițiativei cetățenilor europeni;

G.  întrucât o sferă publică poate fi considerată un loc în care politicile publice pot fi înțelese mai bine și dezbătute cu toți cetățenii europeni și toate sectoarele populației, în întreaga sa diversitate, pentru a se răspunde mai bine așteptărilor acestora și întrucât sfera publică poate fi un spațiu atât pentru furnizarea de informații, cât și pentru ample consultări care să depășească frontierele naționale și să încurajeze dezvoltarea unui interes public comun la nivelul UE;

H.  întrucât termenul „noile mijloace de comunicare în masă” se utilizează pentru descrierea tehnologiilor digitale ale informației și comunicațiilor în rețea; întrucât aceste noi tehnologii încurajează diseminarea informațiilor și diversitatea formelor de exprimare și permit construirea unei democrații mai deliberative; întrucât mijloacele electronice de comunicare socială generează noi forme de public, dispersate din punct de vedere spațial, dar conectate prin interesul comun pentru un anumit subiect, având potențialul de a crea noi sfere publice transnaționale;

I.  întrucât folosirea platformelor sociale de comunicare de către Parlament cu ocazia campaniei pentru alegerile europene din 2009 a dus la creșterea numărului de utilizatori activi, în special în rândul tinerilor;

J.  întrucât s-a produs o schimbare a modului în care tinerii percep, utilizează și exploatează mijloacele de informare în masă; întrucât tinerii utilizează la scară largă noile tehnologii ca mijloc de comunicare;

K.  întrucât crearea unei sfere publice europene este strâns legată de existența unor structuri de media paneuropene sau transnaționale; întrucât în prezent nu există o sferă publică europeană globală, existând însă sfere publice naționale pline de dinamism între care ar trebui dezvoltate sinergii, spre exemplu, după modelul canalului de televiziune franco-german ARTE;

L.  întrucât, în conformitate cu Protocolul la Tratatul de la Amsterdam privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre(5), este de datoria statelor membre să definească și să organizeze mandatul organizațiilor care furnizează servicii publice de radiodifuziune;

M.  întrucât normele legale care reglementează piața mass-mediei diferă mult de la un stat membru la altul și trebuie respectate;

N.  întrucât mijloacele naționale de informare în masă și, în special, societățile publice de radiodifuziune au o responsabilitate deosebită în informarea cetățenilor în detaliu cu privire la procesul politic decizional și guvernanță, care ar trebui extinsă și la afacerile europene;

O.  întrucât, pentru a îmbunătăți cunoștințele cetățenilor cu privire la UE, este necesar ca studiile despre Uniunea Europeană să fie incluse în programa școlară;

P.  întrucât jurnalismul este un important indicator al democrației și ar trebui să garanteze accesul liber la exprimarea unei game largi de opinii; întrucât jurnaliștii și mijloacele de comunicare în masă joacă un rol major în procesul de integrare europeană;

Q.  întrucât Uniunea Europeană, în căutarea legitimității în rândul cetățenilor din statele membre, ar trebui să încurajeze crearea unor mijloace de comunicare transnaționale care să poată conferi Europei o nouă dimensiune democratică și independentă, înăsprind, totodată, normele vizând protejarea pluralismului și combaterea concentrării proprietății asupra mass-mediei;

R.  întrucât apariția noilor instrumente de comunicare a transformat toate domeniile jurnalismului și ale industriei mass-mediei, determinând o reevaluare a metodelor tradiționale ale profesiei și permițând oricărei persoane să creeze conținuturi și să le difuzeze prin intermediul blogurilor; întrucât rețelele sociale au devenit un element central al Web 2.0, au schimbat uzanțele și au dat o nouă dimensiune furnizării știrilor, având în vedere că tot mai mulți jurnaliști utilizează aceste rețele ca sursă de informații sau ca mijloc de diseminare a acestora; întrucât mijloacele sociale de comunicare în masă sunt utilizate într-o anumită măsură în investigații și în elaborarea anumitor tipuri de articole, iar jurnaliștii utilizează aceste mijloace pentru publicarea, difuzarea și promovarea articolelor lor,

1.  pleacă de la premisa că obiectivul instituțiilor UE trebuie să fie crearea, în comun, a unei sfere publice europene care să se caracterizeze prin posibilitatea participării tuturor cetățenilor UE și a cărei bază să fie accesul liber și gratuit la toate informațiile publice ale Comisiei, Consiliului și Parlamentului European, în toate limbile UE;

2.  salută declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei intitulată „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa” și îndeamnă instituțiile UE să respecte și să pună în practică această declarație;

3.  consideră că mediatizarea UE trebuie să fie asigurată prin toate tipurile de mijloace de comunicare, în special prin mass-media și trebuie să fie imparțială, faptică și independentă, aceasta fiind o condiție esențială pentru inițierea unor dezbateri paneuropene și crearea unei sfere publice europene;

4.  observă că problema nu constă în lipsa de știri și de informații online referitoare la UE și la instituțiile sale, ci, de fapt, în existența unei game largi de informații fără o ordine reală a priorităților, ceea ce duce la situații în care prea multe informații pot distruge informația; reamintește faptul că toate instituțiile și-au lansat propriile platforme de știri, care nu reușesc, însă, să capteze interesul unei părți semnificative a publicului, deoarece adesea știrile nu sunt suficient de clare, de atractive sau de ușor de înțeles, în multe cazuri datorită utilizării unui limbaj prea tehnic care îndepărtează publicul nefamiliarizat cu chestiunile europene; consideră că ar trebui să existe un portal introductiv la aceste platforme care să prezinte informații clare cu privire la funcționarea tuturor instituțiilor europene;

5.  susține că comunicarea ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic între publicul larg și responsabilii politici și pe o dezbatere politică calmă în rândul publicului; dorește să vadă un dialog mai interactiv bazat mai puțin pe comunicarea instituțională, care de multe ori este impersonală și se distanțează prea mult de viața de zi cu zi a cetățenilor;

6.  consideră că, pentru a fi eficientă, comunicarea trebuie să transmită în mod clar faptul că deciziile politice luate la nivelul UE au relevanță directă asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor UE, care consideră că Europa este încă prea îndepărtată și are o influență prea redusă asupra rezolvării problemelor lor reale;

7.  invită Comisia să își întărească politica de comunicare și să îi acorde maximă prioritate cu ocazia renegocierii cadrului financiar multianual aferent perioadei de după 2013;

Statele membre

8.  reamintește că, în conformitate cu noul articol 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană, parlamentele naționale sunt implicate în procesul de elaborare a politicilor UE într-o etapă anterioară celei în care erau implicate până acum și încurajează această implicare în scopul intensificării dezbaterii politice despre UE la nivel național; subliniază importanța implicării parlamentarilor din statele membre în elaborarea politicilor UE și salută inițiative precum participarea în direct a acestora la reuniunile comisiilor PE prin transmisiuni pe internet (webstreaming);

9.  subliniază rolul important jucat de partidele politice în formarea opiniei publice despre chestiunile europene; observă că acestea joacă un rol major în încurajarea dezbaterii și aducerea unei contribuții la sfera publică europeană; consideră că partidele politice ar trebui să acorde o mai mare importanță chestiunilor europene în programele lor;

10.  consideră că organizațiile societății civile au un rol important de jucat în dezbaterea europeană; este de părere că acest rol ar trebui sporit prin intermediul unor proiecte de cooperare specifice în sfera comunicării publice;

11.  subliniază necesitatea ca fiecare stat membru să dispună de un departament specializat în afaceri europene, cu o persoană care să fie responsabilă de explicarea implicațiilor locale, regionale și naționale ale politicilor UE, care să servească drept punct de referință și căruia cetățenii să i se poată adresa în chestiuni care țin de UE;

12.  subliniază faptul că este foarte important ca atașații de presă ai reprezentanțelor Comisiei și birourilor de informare ale Parlamentului European din statele membre să fie profesioniști de media, a căror misiune este să joace un rol activ și vizibil în cadrul dezbaterilor naționale pe teme europene;

13.  evidențiază faptul că procesul de integrare europeană trebuie să se apropie mai mult de tineri și, în consecință, îndeamnă statele membre și regiunile să examineze posibilitatea integrării mai aprofundate a temelor legate de Uniunea Europeană în toate programele educaționale, în scopul familiarizării elevilor cu instituțiile europene, concentrându-se pe contextul istoric, obiectivul și funcționarea UE și încurajează statele membre să se informeze reciproc cu privire la bunele practici din acest domeniu la nivelul UE; consideră că implicarea totală a școlilor are o importanță esențială pentru politica de comunicare a UE, în vederea apropierii de tineri și a implicării acestora;

Mijloacele de comunicare în masă și UE

14.  salută programele de formare a jurnaliștilor pe teme europene derulate de Comisie și de Parlamentul European și solicită extinderea acestora pentru a face față cererii crescânde; își exprimă preocuparea cu privire la reducerile din bugetul pentru comunicare al Comisiei, în special din bugetul aferent „informațiilor pentru presă”;

15.  recunoaște faptul că este important ca Euronews să își extindă gama de limbi pentru a transmite în limbile tuturor statelor membre ale UE (precum și în alte limbi) și să continue să fie un model de jurnalism de televiziune independent care să promoveze obiectivitatea știrilor, calitatea în politică și transparența publicității;

16.  subliniază importanța crucială a respectării libertății și a independenței editoriale a mijloacelor de comunicare în masă, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, în special dreptul societăților publice de radio și televiziune de a-și programa emisiunile după cum consideră de cuviință, ținând seama de faptul că autonomia programelor acestora este una dintre valorile fundamentale ale UE și a peisajului său mediatic, având o importanță majoră pentru dezvoltarea unei societăți libere, deschise și democratice;

17.  subliniază faptul că mijloacele sociale de comunicare în masă au un imens potențial de a stimula receptivitatea tinerilor și, prin urmare, încurajează Comisia și Parlamentul să întărească prezentarea de informații independente din punct de vedere editorial, care se realizează la distanță de statul respectiv;

18.  subliniază, cu privire la rolul special al mijloacelor de comunicare în masă ca intermediar în procesul de formare a voinței democratice și a opiniei publice, nevoia de informații politice fiabile, inclusiv în domeniul noilor mijloace de comunicare în masă; subliniază importanța promovării parteneriatelor dintre mijloacele de comunicare publice și cele private în vederea stimulării interesului unei părți mai mari a publicului;

19.  încurajează Comisia și Parlamentul să își consolideze angajamentul de a-și educa și de a-și forma personalul în vederea dezvoltării competențelor de comunicare pentru a comunica mai bine cu mass-media și cu cetățenii, în vederea îmbunătățirii informării și comunicării din partea instituțiilor UE; consideră că recrutarea unui număr mai mare de profesioniști în domeniul mijloacelor de comunicare în masă este un lucru esențial în vederea îndeplinirii acestor cerințe;

20.  solicită Comisiei să manifeste deschidere față de toate mijloacele de comunicare, să aibă mai multe contacte cu jurnaliștii și cu mass-media și să sprijine toate proiectele și inițiativele care vizează o mai bună informare a publicului cu privire la chestiunile legate de UE;

21.  sugerează Comisiei să promoveze și să finanțeze schimburi între societățile de radiodifuziune și alți profesioniști de media din diferite state membre cu privire la bunele practici în domeniul mediatizării chestiunilor legate de UE, inclusiv formarea serviciilor de media publice și private;

22.  consideră extrem de îngrijorătoare recenta reducere a numărului de jurnaliști acreditați la Bruxelles și consideră că această nouă stare de fapt nu este nici în interesul instituțiilor europene și nici al presei acreditate la Bruxelles; solicită, prin urmare, instituțiilor UE să colaboreze mai îndeaproape cu reprezentanții presei la Bruxelles, în scopul sprijinirii celor aflați acolo în prezent și să dea dovadă de mai multă deschidere față de aceștia; propune, în acest sens, luarea de măsuri pentru a facilita procedurile de acreditare a jurnaliștilor;

23.  salută faptul că mulți operatori de media și, în special, societățile publice de radiodifuziune au investit sume semnificative în noi servicii de media interactive și nelineare care prezintă știri și actualități, îndeosebi pe internet, precum și chestiuni europene și, prin urmare, stimulează în primul rând receptivitatea unui public tânăr;

24.  recunoaște că societățile publice de radiodifuziune nu sunt singurul instrument care poate fi utilizat pentru a transmite mesajele UE către cetățeni, întrucât dovezile empirice arată că societățile private de radiodifuziune sunt, de asemenea, o resursă importantă pentru prezentarea actualităților din UE și pot contribui la dezvoltarea și promovarea unei sfere publice europene;

25.  salută proiectul-pilot de acordare a unor subvenții pentru cercetarea în domeniul jurnalismului de investigație transfrontalier; consideră că independența membrilor juriului este esențială pentru a sigura independența editorială;

26.  încurajează lansarea unei inițiative a UE vizând instituirea unor programe de formare privind chestiunile legate de UE, în special pentru tinerii jurnaliști; susține că trebuie luate măsuri pentru a încuraja jurnaliștii să prezinte în mod regulat știri privind activitatea instituțiilor UE; încurajează statele membre să includă în programa școlară cursuri de jurnalism practicat prin utilizarea noilor mijloace de comunicare în masă;

Mijloacele publice de comunicare în masă

27.  subliniază că, în conformitate cu Protocolul de la Amsterdam, este de competența statelor membre să definească, să organizeze și să finanțeze serviciile publice de radiodifuziune; încurajează, prin urmare, statele membre să includă, atunci când este necesar, mediatizarea chestiunilor referitoare la UE în condiții de independență editorială și etică jurnalistică;

28.  subliniază faptul că societățile publice naționale și regionale de radiodifuziune au o responsabilitate deosebită de a informa cetățenii cu privire la politicile și procesul decizional de la nivelul UE; subliniază, în acest sens, faptul că societățile publice de radiodifuziune trebuie să evalueze în mod critic, în condițiile unei independențe editoriale depline, propria mediatizare a chestiunilor legate de UE și să își stabilească obiective ambițioase;

29.  subliniază faptul că statele membre ar trebui să asigure independența societăților publice de radiodifuziune și că acestea din urmă au responsabilitatea să mediatizeze chestiunile legate de UE în contextul funcției lor, în calitate de servicii publice, de a informa și sprijini cetățenii și societatea civilă;

30.  subliniază necesitatea ca mijloacele publice de comunicare în masă să adopte tehnici de comunicare bazate pe noile mijloace de comunicare pentru a-și consolida credibilitatea prin intermediul participării deschise a publicului; încurajează societățile publice de radiodifuziune, de exemplu, să creeze forumuri online utilizând tehnologia transmisiei în direct pe internet (webstreaming), prin care cetățenii să poată urmări și să aibă schimburi de opinii despre dezbaterile din parlamentele naționale și din Parlamentul European;

Nivelul UE/nivelul local

31.  subliniază importanța colaborării instituțiilor UE în vederea îmbunătățirii activităților de comunicare; este de părere că instituțiile UE ar trebui să sprijine descentralizarea politicii de comunicare a UE pentru a-i conferi o dimensiune locală și regională și a apropia diferitele niveluri de comunicare și ar trebui să încurajeze statele membre să prezinte publicului mai multe informații despre chestiunile legate de UE;

32.  solicită Comisiei să continue abordarea la nivel local, pentru a mări vizibilitatea UE la acest nivel;

33.  ia act de colaborarea Comisiei cu posturile de radio și de televiziune locale și de finanțarea acestora de către Comisie; subliniază faptul că societățile de radiodifuziune trebuie să beneficieze de o independență editorială deplină;

Parlamentul European

34.  sugerează înființarea, cu titlu temporar, a unui grup de lucru al Parlamentului European care să analizeze noile soluții existente în domeniul media și să elaboreze propuneri în vederea creării de relații interparlamentare între parlamentele naționale sau regionale și Parlamentul European;

35.  recunoaște rolul mai important al parlamentelor naționale și, prin urmare, importanța birourilor de informare ale PE din statele membre; evidențiază, cu toate acestea, faptul că, pentru a deveni mai vizibile, acestea trebuie să își adapteze mandatul pentru a include consolidarea relațiilor cu parlamentele naționale, cu autoritățile locale și regionale și cu reprezentanții societății civile;

36.  subliniază necesitatea ca birourile de informare ale PE să acționeze la nivel local și să ofere publicului larg informații specifice despre deciziile și activitățile Parlamentului European; propune să se aibă în vedere acordarea unei mai mari independențe birourilor de informare cu privire la stabilirea modului de comunicare al acestora cu publicul larg;

37.  consideră că birourile de informare ale Parlamentului din statele membre ar trebui să aibă o mai mare influență asupra implicării mijloacelor de comunicare în masă naționale, regionale și locale; sugerează creșterea finanțării bugetare pentru birourile de informare ale Parlamentului, cu obiectivul specific de a asigura o mai bună comunicare;

38.  consideră că trebuie realizată o evaluare a raportului cost-beneficiu al platformei online EuroparlTV pe baza unei analize cuprinzătoare a cotei de difuzare și a audienței; consideră că EuroparlTV ar trebui să devină mai eficace prin intensificarea integrării sale în strategia Parlamentului în materie de internet, modificându-i-se în mod adecvat statutul pentru a i se asigura independența editorială și punând conținutul său la dispoziția tuturor canalelor de televiziune și mijloacelor de comunicare online care doresc să-l utilizeze;

39.  salută includerea categoriei noilor mijloace de comunicare în masă printre secțiunile Premiului pentru jurnalism al Parlamentului European;

Jurnalismul și noile mijloace de comunicare în masă

40.  îndeamnă jurnaliștii și alți profesioniști de media să se reunească pentru a discuta și a analiza jurnalismul european de mâine;

41.  subliniază faptul că statele membre trebuie să elaboreze concepte viabile pentru mijloacele de comunicare în masă din UE care să depășească stadiul simplului transfer de informații și să le ajute să contribuie pe deplin la diversitatea culturală și lingvistică a Uniunii Europene;

42.  subliniază că, deși rețelele sociale sunt o modalitate relativ eficace de diseminare rapidă a informațiilor, fiabilitatea lor ca surse nu poate fi întotdeauna garantată suficient și nu pot fi avute în vedere ca mijloace profesionale de comunicare în masă; subliniază că, adeseori, modul de tratare a informației pe platformele rețelelor sociale poate fi periculos și poate da naștere la încălcări grave ale eticii jurnalistice, și că, prin urmare, se impune utilizarea cu prudență a acestor noi instrumente; subliniază importanța elaborării unui cod etic pentru noile mijloace de comunicare în masă;

43.  subliniază că schimbarea modului în care jurnaliștii își desfășoară activitatea duce la apariția unor mijloace de comunicare în masă mai deschise și mai angajate față de comunități, care sunt din ce în ce mai informate, dar că trebuie luate măsuri pentru ca acest lucru să fie în interesul general al jurnalismului și să nu afecteze statutul jurnaliștilor;

44.  subliniază necesitatea ca jurnaliștii și profesioniștii de media să rămână atenți la evoluțiile permanente ale profesiilor lor, să profite de avantajele oferite de rețelele sociale, care le pot permite să își extindă rețelele de cunoștințe și care le facilitează ceea ce s-ar putea numi „monitorizarea internetului”; observă cu interes că, în pofida fenomenului ireversibil pe care îl reprezintă rețelele sociale, jurnalismul își menține rolul său esențial în difuzarea știrilor, întrucât jurnaliștii utilizează aceste rețele foarte diverse pentru a efectua investigații detaliate și a verifica faptele, propunând, astfel, un nou model de jurnalism participativ și promovând diseminarea informațiilor;

45.  evidențiază rolul crucial al jurnaliștilor într-o societate modernă care se confruntă cu un val de informații, având în vedere că aceștia sunt singurii care pot conferi informației o valoare adăugată semnificativă, făcând uz de profesionalismul, deontologia, abilitatea și credibilitatea lor pentru a explica semnificația știrilor; subliniază faptul că standardele profesionale și sociale riguroase sunt singura modalitate de a garanta calitatea și independența mijloacelor de comunicare în masă;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 13, 20.1.2009, p. 3. (2) JO L 378, 27.12.2006, p. 32. (3) JO C 314 E, 21.12.2006, p. 369. (4) JO C 92 E, 20.4.2006, p. 403. (5) JO C 340, 10.11.1997, p. 109.