Rezoluţia Parlamentului European din 20 octombrie 2010 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011 - toate secțiunile (12699/2010 – C7-0202/2010 – 2010/2001(BUD))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii ale Comunităților Europene(1),
– având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2),
– având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(3),
– având în vedere Rezoluția sa din 25 martie 2010 referitoare la prioritățile pentru bugetul aferent exercițiului financiar 2011 – secțiunea III – Comisia(4),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2011(5),
– având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011, prezentat de Comisie la 27 aprilie 2010 (COM(2010)0300),
– având în vedere poziția Consiliului privind proiectul de buget al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011, adoptată de Consiliu la 12 august 2010 (12699/2010 - C7-0202/2010),
– având în vedere Scrisoarea rectificativă nr. 1/2011 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2011, prezentată de Comisie la 15 septembrie 2010,
– având în vedere articolul 75b din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0284/2010),
SECȚIUNEA III Principalele chestiuni și priorități pentru bugetul 2011
1. este ferm convins că procedura bugetară prevăzută de noul Tratat privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) necesită implicarea politică deplină și la nivel înalt a tuturor instituțiilor interesate; subliniază că procedura de conciliere vizează reconcilierea opiniilor celor două ramuri ale autorității bugetare și că proiectul comun privind bugetul 2011 va trebui să fie aprobat de ambele ramuri în conformitate cu normele proprii ale acestora și cu articolul 314 alineatul (7) din TFUE;
2. consideră că procedura scrisă de adoptare a poziției Consiliului este extrem de nepotrivită pentru procedura bugetară și, în același timp, contestabilă în lipsa unei susțineri politice publice și clare de către Consiliu la nivel ministerial a unei componente esențiale a legislației UE;
3. în plus, este destul de preocupat de modul în care ar putea evalua poziția Consiliului privind proiectul de buget (PB) 2011, întrucât reducerile adoptate nu corespund unor obiective clar definite, ci, dimpotrivă, par să fie distribuite la întâmplare și radical în ansamblul bugetului; consideră că reducerile arbitrare ale creditelor nu sunt conforme cu o bună întocmire a bugetului;
4. consideră că, având în vedere intrarea în vigoare a TFUE, care consolidează politicile UE și creează domenii noi de competență, în special politica externă și de securitate comună, competitivitatea și inovarea, politica în domeniul energetic, spațiul, turismul, lupta împotriva schimbărilor climatice, sportul și tineretul, politica socială, politica energetică, justiția și afacerile interne - ceea ce implică o „lisbonizare” a bugetului, ar trebui să i se pună la dispoziție Uniunii Europene mijloacele financiare necesare pentru a-și îndeplini obiectivele și, prin urmare, solicită din partea ambelor ramuri ale autorității bugetare coerență și consecvență în ceea ce privește capacitățile financiare sporite;
5. reamintește faptul că, în pofida modificărilor consecutive ale tratatelor și a responsabilităților crescute transferate la nivelul Uniunii, bugetul UE se ridică la un nivel modest de 1 % din VNB; se opune, prin urmare, reducerilor severe adoptate de Consiliu;
6. înțelege îngrijorarea manifestată de unele delegații din cadrul Consiliului, care au declarat că, pentru exercițiul financiar 2011, bugetele statelor membre sunt supuse unor presiuni deosebit de intense și că este cu atât mai mult necesar să se facă economii, dar, cu toate acestea, consideră că reducerile arbitrare ale creditelor de plată nu sunt conforme cu o bună întocmire a bugetului; consideră, în plus, că reducerile arbitrare ale creditelor de angajament pun în pericol implementarea politicilor și programelor deja convenite ale Uniunii;
7. în plus, reamintește atât Consiliului, cât și Comisiei că, în Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul resurselor proprii ale Uniunii Europene(6) Parlamentul European a subliniat faptul că sistemul actual de resurse proprii ale UE, în care 70% din veniturile Uniunii provin direct de la bugetele naționale, va face ca contribuția la Uniunea Europeană să fie percepută ca o sarcină suplimentară pentru bugetele naționale; este ferm convins că toate instituțiile UE ar trebui să se pună de acord asupra unui calendar clar și obligatoriu pentru elaborarea unui nou sistem de resurse proprii, înainte de intrarea în vigoare a viitorului CFM pentru perioada de după 2013 își exprimă disponibilitatea de a explora toate direcțiile posibile în acest;
8. reamintește încă o dată că bugetul UE nu ar trebui în niciun caz să fie perceput și evaluat drept un simplu articol financiar adăugat ca o povară la bugetele naționale ci, dimpotrivă, trebuie să fie înțeles ca o ocazie de a pregăti inițiativele și investițiile care prezintă interes și valoare adăugată pentru UE în ansamblul său, majoritatea dintre ele fiind adoptate în codecizie de Parlament și Consiliu și, prin urmare, dobândind legitimitate și la nivel național; solicită instituțiilor UE să definească un mecanism adecvat de evaluare a „costului non-Europei”, care să scoată în evidență economiile de la nivelul bugetelor naționale generate prin punerea în comun a resurselor;
9. reafirmă că natura complementară a bugetului UE față de bugetele naționale și elanul pe care îl generează nu ar trebui limitate și restrânse prin reduceri arbitrare ce reprezintă o parte infinitezimală (mai puțin de 0,02 %) în comparație cu bugetele cumulate ale celor 27 de state membre;
10. reamintește că politicile din domeniul tineretului, educației și mobilității au fost identificate de Parlament drept unele dintre cele mai importante priorități ale sale, menționate în rezoluția Parlamentului referitoare la mandatul privind trilogul adoptată în iunie 2010, pentru bugetul 2011, deoarece sunt părți esențiale și necesare ale strategiei UE de redresare economică și ale Strategiei Europa 2020; subliniază că majorarea creditelor propusă la anumite linii bugetare servește atât unor strategii pe termen scurt, cât și unora pe termen lung pentru viitorul UE;
11. își reiterează convingerea fermă că, în contextul unor resurse limitate și al unei recesiuni economice mondiale, finanțarea politicilor UE ar trebui să fie monitorizată atent pentru a se evita orice cheltuială care nu este justificată de un obiectiv clar și identificabil, ținând cont de valoarea adăugată europeană a bugetului UE, deoarece este o expresie a solidarității și a eficienței fiindcă reunește resurse financiare care, altfel, ar fi fost dispersate la nivel național, regional și local; subliniază, de asemenea, faptul că o parte covârșitoare a cheltuielilor din bugetul UE sprijină investiții pe termen lung necesare pentru stimularea creșterii economice în UE;
12. atrage atenția asupra faptului că marjele care reies din cadrul financiar multianual (CFM) nu permit o marjă reală de manevră, mai ales la subrubricile 1a și 3b și la rubrica 4, reducând astfel capacitatea UE de a reacționa la modificări ale politicilor și la nevoi neprevăzute fără a-și modifica prioritățile; subliniază faptul că dimensiunea provocărilor cu care se confruntă UE ar impune mijloace care depășesc cu mult actualele plafoane din CFM; reamintește, în această privință, că o revizuire bugetară substanțială este absolut necesară și că diversele dificultăți și noile priorități apărute fac inevitabilă o revizuire imediată a plafoanelor actualului CFM, precum și a anumitor dispoziții ale Acordului interinstituțional (IIA) din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară;
13. îndeamnă Consiliul să țină seama pe deplin de condițiile clare stabilite în Rezoluția Parlamentului European din 22 septembrie 2010 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2007-2013 (COM(2010)0072 – 2010/0048(APP))(7), pe baza căreia Parlamentul va aproba noul regulament privind CFM, astfel cum prevede TFUE;
14. reamintește că finanțarea priorităților sale și a noilor politici care decurg din intrarea în vigoare a TFEU nu este posibilă în limitele plafoanelor din CFM; subliniază că, pentru a facilita negocierile asupra bugetului 2011 din cadrul Comitetului de conciliere, a propus, cu prețul unor mari sacrificii, finanțarea acestor politici în limitele plafoanelor; atrage totuși atenția asupra faptului că acest lucru poate fi realizat doar prin reducerea creditelor de la alte linii bugetare, alese cu atenție;
15. sprijină ferm crearea în bugetul UE a unui fond de garantare corelat cu Mecanismul european de stabilizare financiară; insistă ca ambele componente ale autorității bugetare să fie implicate în deciziile privind activarea mecanismului; solicită ca orice posibile nevoi bugetare legate de acest mecanism să fie finanțate printr-o revizuire ad-hoc a CFM actual 2007-2013 sau a AII din 17 mai 2006 pentru a garanta că implicarea suficientă a autorității bugetare este asigurată la timp;
16. în ceea ce privește creditele de plată, refuză să ia în considerare valoarea lor totală din poziția Consiliului ca o țintă finală atinsă prin reducerea sau majorarea cheltuielilor de la diferite linii bugetare, fără o evaluare aprofundată a nevoilor reale;
17. reamintește că această practică a Consiliului ar putea să afecteze rata de execuție a angajamentelor pentru același exercițiu, încetinind ritmul semnării de noi contracte, îndeosebi în ultimul trimestru al anului, și perturbând, astfel, ciclurile multianuale de viață ale programelor UE;
18. este de părere, în general, că cheltuielile administrative în sprijinul programelor UE nu ar trebui reduse, pentru a garanta implementarea lor rapidă, precum și calitatea și monitorizarea lor adecvată; prin urmare, respinge toate reducerile operate de Consiliu la liniile bugetare privind gestionarea administrativă a programelor respective;
Subrubrica 1a
19. reamintește că prioritățile orizontale ale PE pentru bugetul 2011 - tineretul, educația și mobilitatea - necesită investiții transsectoriale specifice în cadrul politicilor corespunzătoare pentru a favoriza creșterea și dezvoltarea UE; declară, așadar, că dorește să se majoreze creditele pentru toate programele legate de aceste priorități, și anume „Învățarea de-a lungul vieții”, „Oameni” și „Erasmus Mundus”;
20. consideră, în special, că mobilitatea profesională a tinerilor este un instrument esențial pentru a asigura dezvoltarea în Europa a unei piețe a muncii competitive și dinamice și, prin urmare, trebuie stimulată; este, așadar, în favoarea majorării creditelor pentru Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă și sprijină ferm în acest scop lansarea acțiunii pregătitoare „Primul tău loc de muncă EURES”, destinată să ajute tinerii să intre pe piața muncii sau să aibă acces la posturi specializate într-un alt stat membru, ca un prim pas în direcția unui program neacademic de mobilitate a tinerilor;
21. recunoaște valoarea adăugată reprezentată de activitățile de cercetare finanțate de UE, care imprimă o anumită dinamică eforturilor și investițiilor naționale separate din domeniul cercetării, în special în domeniul cercetării privind energia, inclusiv domeniul energiei regenerabile, precum și rolul central al IMM-urilor în ceea ce privește rata de creștere și cea de ocupare a forței de muncă în Europa; își reiterează în consecință sprijinul pentru Programul-cadru pentru inovație și competitivitate, în special pentru Programul pentru inovație și spirit antreprenorial și programul „Energie inteligentă – Europa”, majorând creditele de angajament și de plată la anumite linii bugetare; constată că ar trebui să se garanteze implementarea fără probleme a programelor de cercetare și dezvoltare pentru a se evita transferul de credite de la sfârșitul perioadei bugetare către alte întrebuințări decât cele prevăzute inițial;
22. este deosebit de preocupat de insuficiența resurselor disponibile pentru finanțarea politicilor de bază din domeniul competitivității pentru creștere și ocuparea forței de muncă și de înrăutățirea situației ca urmare a viitoarei finanțări a Strategiei Europa 2020; reamintește că investițiile în politici cum ar fi educația, cercetarea, inovația, transporturile (în special TEN-T) și turismul dețin un rol esențial în stimularea creșterii și a ocupării forței de muncă;
23. consideră că este deosebit de important ca autoritățile financiare europene nou înființate să fie finanțate încă de la început într-un mod adecvat și suficient care să le permită să contribuie la stabilitatea sistemului financiar european și internațional;
24. este convins că fondurile alocate pentru Euratom - Întreprinderea comună europeană pentru ITER ar trebui reexaminate ținând cont de propunerea Comisiei privind finanțarea ITER pentru exercițiile 2012 și 2013; nu este pregătit să accepte redistribuirea în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru de cercetare actual pentru a finanța nevoile financiare în creștere care nu mai corespund propunerii inițiale; prin urmare, consideră că, având în vedere întârzierile înregistrate la punerea în aplicare și pentru a lansa negocierile cu Consiliul cu privire la viitoarea finanțare a ITER, reducerea cu 47 de milioane EUR a creditelor de angajament și de plată de la linia 08 20 02 este opțiunea bugetară cea mai potrivită;
25. sprijină propunerea Comisiei de a introduce credite de plată la linia bugetară aferentă Fondului european de ajustare la globalizare pentru a simplifica procedurile financiare pentru cererile aprobate de cele două componente ale autorității bugetare; în consecință, reinstituie valoarea inițială, observând că aceasta ar putea fi insuficientă pentru necesitățile din 2011;
26. are convingerea că este necesară o perspectivă strategică asupra situației energetice din Europa; remarcă elaborarea de către Comisie a Planului strategic european pentru tehnologiile energetice (Planul SET) care prezintă în continuare condiții financiare neclare; prin urmare, a înființat linii p.m. pentru anumite domenii din Planul SET care ar trebui să devină curând active; Subrubrica 1b
27. constată că poziția Consiliului nu modifică propunerea Comisiei în ceea ce privește creditele de angajament și subliniază că această poziție referitoare la creditele de angajament este coerentă cu alocarea prevăzută în CFM, având în vedere ajustarea tehnică a cadrului financiar pentru 2011 prevăzută la punctul 17 din AII din 17 iunie 2006;
28. regretă abordarea restrictivă de către Consiliu a plăților, care au fost reduse cu 1 075 de milioane EUR (din care jumătate pentru finalizarea perioadei de programare 2006-2010) față de estimările Comisiei privind necesarul de plăți pentru 2011; subliniază că acestea din urmă au fost deja evaluate de către Parlamentul European ca fiind posibil subestimate și că abordarea Consiliului poate pune în pericol recuperarea întârzierii înregistrate în implementarea programului după demararea lentă a acestuia la începutul perioadei 2007-2013, precum și recentele modificări legislative convenite între Parlament și Consiliu în cadrul Planului european de redresare economică;
29. reinstituie, așadar, creditele de plată reduse de Consiliu la nivelul din PB, menținându-și totodată poziția inițială potrivit căreia Comisia și Consiliul ar trebui să prezinte și să adopte fără întârziere un buget rectificativ în cazul în care creditele de plată se dovedesc a fi insuficiente în raport cu necesitățile; salută declarația Consiliului în această privință;
30. reamintește că Strategia UE privind Planul de acțiune pentru regiunea Mării Baltice prevede că acțiunile propuse ar trebui, în măsura posibilului, să fie finanțate din sursele existente, inclusiv din fondurile structurale și din Fondul de coeziune; reamintește că în Concluziile Consiliului privind strategia pentru regiunea Mării Baltice se afirmă că aceasta se bazează pe o utilizare mai eficientă a instrumentelor și a fondurilor existente ale UE, precum și a altor resurse și instrumente financiare existente; reamintește că această strategie trebuie să beneficieze de o recunoaștere și o finanțare adecvate;
Rubrica 2
31. subliniază că scopul principal al PAC ar trebui să fie să asigure stabilitatea piețelor, securitatea alimentară, venituri din prețuri decente pentru agricultori, inclusiv protecția mediului și a peisajelor naturale, și invită, prin urmare, Comisia să prevadă în bugetul 2011 un tampon financiar pentru acoperirea mijloacelor necesare pentru simplificarea accesului la finanțare în cazul în care piețele manifestă volatilitate în decursul exercițiului 2011;
32. recunoaște beneficiile aduse de fondurile cu caracter excepțional în valoare de 300 milioane EUR alocate sectorului produselor lactate, prevăzute în bugetul 2010; sprijină crearea unei noi linii bugetare care să acționeze ca un fond pentru produse lactate menit să ofere asistență pentru modernizare, diversificare și restructurare și să îmbunătățească activitatea de marketing și poziția de negociere a producătorilor de lapte pentru ca aceștia să facă față puterii de piață din ce în ce mai mari a procesatorilor și a vânzătorilor cu amănuntul din cadrul lanțului alimentar; subliniază că instituirea unui fond pentru produse lactate a fost deja aprobată de Comisie;
33. consideră că programele naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol ar trebui menținute, chiar și la un nivel redus; atrage atenția asupra faptului că, în momentul reformării regimului pieței vitivinicole, Comisia a declarat explicit că reforma nu ar trebui să aibă implicații bugetare;
34. recunoaște că programul de distribuire a fructelor în școli și programul de distribuire a laptelui în școli sunt programe importante pentru încurajarea unei diete sănătoase în rândul copiilor; salută majorarea propusă de Comisie a fondurilor pentru aceste două programe și decide să majoreze în plus creditele aferente acestora; subliniază importanța programului pentru persoane defavorizate și decide să majoreze creditele aferente acestuia, dar reamintește că programul trebuie implementat în lumina cauzelor aflate pe rol la Tribunal;
35. sprijină, în concordanță cu prioritățile sale, crearea unui proiect-pilot destinat să promoveze schimbul de bune practici între tinerii agricultori, în special în ceea ce privește problemele cu care se confruntă sectorul agricol european;
36. este convins că LIFE+ (Instrument financiar pentru mediu 2007-2013) ar trebui consolidat în continuare pentru a se conforma măsurilor suplimentare; subliniază că aspectele de mediu sunt o prioritate a politicii de mediu și a celei agricole și că majorarea fondurilor este esențială pentru conservarea naturii și a biodiversității; consideră că, în plus față de programul LIFE+, ar trebui integrate criterii de dezvoltare durabilă în cadrul tuturor instrumentelor relevante ale UE;
Subrubrica 3a
37. consideră că anumite programe, cum ar fi „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului”, sunt cruciale pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm și își reiterează sprijinul pentru programul „Daphne – Combaterea violenței”, în cadrul căruia o serie de programe care merită să primească fonduri nu pot fi finanțate din lipsă de credite, precum și pentru programul „Prevenirea consumului de droguri și informarea opiniei publice”; în acest context, acordă o atenție deosebită combaterii violenței îndreptate împotriva femeilor, inclusiv prin avortul forțat, mutilarea organelor genitale, sterilizarea forțată sau orice alt tratament crud, inuman sau degradant;
38. ca urmare a informațiilor insuficiente prezentate Parlamentului cu privire la următoarele faze ale proiectului SIS II, consideră că înscrierea creditelor în rezervă este cea mai bună modalitate de a obține informațiile cerute privind îmbunătățirile necesare;
39. consideră că planificarea din documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 21 septembrie 2010 nu este suficientă pentru a satisface cerințele Parlamentului de informare privind îmbunătățirile necesare și pentru a avea o imagine completă asupra înscrierii în buget a sistemului SIS II;
Subrubrica 3b
40. reamintește că rubrica 3b include politici care au un impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni și este ferm convins că potențialul real al acestei rubrici nu poate fi exploatat integral în condițiile marjei limitate fixate de actualul CFM; evidențiază faptul că finanțarea acestor instrumente propusă de Consiliu nu corespunde principalelor priorități de la această rubrică și subliniază în special că ratele de execuție extrem de ridicate de până acum ale programelor pentru tineri dovedesc că merită investiții mult mai însemnate;
41. își reafirmă intenția de a majora creditele pentru programul „Tineret în acțiune”, Jocurile Olimpice Speciale Mondiale de Vară, centrele de informare și acțiunea pregătitoare în curs din domeniul sportului; ia act de inițiativa Consiliului de a prezenta o nouă acțiune pregătitoare privind siturile comemorative din Europa și este de părere că această acțiune pregătitoare ar putea promova cetățenia UE prin conservarea unor situri istorice aparținând memoriei europene comune și facilitarea accesului la acestea;
42. consideră necesară prezentarea de către Comisie a unei strategii cuprinzătoare privind ameliorarea comunicării cu cetățenii UE și crearea unei sfere publice europene, în conformitate cu Declarația interinstituțională comună „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa” din octombrie 2008;
Rubrica 4
43. este ferm convins că rolul UE ca actor mondial nu poate fi finanțat corespunzător în limitele marjelor prevăzute de CFM și că lipsa resurselor nu ar trebui remediată de către cele două componente ale autorității bugetare prin compromisuri de ultim moment fără o analiză atentă a nevoilor pe termen mediu; reamintește că revizuirea CFM și revizuirea plafonului de la rubrica 4 ce ar trebui efectuată pentru a lua în calcul nevoile apărute care nu ar fi putut fi prevăzute în 2006 constituie o condiție sine qua non pentru a garanta buna gestionare și sustenabilitatea acestei rubrici;
44. consideră că, în contextul marjei de manevră extrem de limitate de la această rubrică și al eforturilor de economisire inițiate de Consiliu, finanțarea priorităților poate fi garantată doar prin reducerea specifică a creditelor de la câteva linii bugetare; este de părere că creditele destinate asistenței pentru reabilitarea Afganistanului și asistenței macrofinanciare ar putea fi reduse parțial fără ca operațiunile respective să fie afectate negativ în mod considerabil; în același spirit, decide să reinstituie creditele pentru Politica externă și de securitate comună la nivelul din bugetul 2010, lucru permis de punctul 42 din AII;
45. își reiterează angajamentul de a nu reduce arbitrar creditele destinate asistenței pentru Palestina, procesului de pace și UNRWA; își reafirmă, cu toate acestea, convingerea fermă că discrepanța dintre asistența sa financiară la nivel mondial – UE în ansamblu fiind cel mai important donator – și influența sa limitată asupra procesului de pace nu este nici justificată, nici de înțeles și trebuie abordată prin toate mijloacele, îndeosebi prin intermediul Serviciului European de Acțiune Externă nou creat;
46. își reafirmă opoziția clară față de redistribuirea creditelor aferente mai multor instrumente și programe către măsurile complementare din sectorul bananelor și către Instrumentul de cooperare cu țările industrializate (ICI+), a căror finanțare nu fusese prevăzută în momentul adoptării CFM actual, reiterându-și totuși sprijinul pentru aceste instrumente; subliniază că Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare nu poate fi considerat un fond la care se poate apela pentru finanțarea oricărei noi nevoi apărute în domeniul vizat de rubrica 4, deoarece acesta a fost instituit și finanțat pentru o listă specifică de obiective pe care UE s-a angajat în repetate rânduri să le realizeze; prin urmare, solicită Consiliului să convină asupra unei finanțări multianuale a acestor măsuri prin toate mijloacele prevăzute în AII;
47. hotărăște să înscrie în rezervă o parte din creditele pentru mediu și gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv pentru energie, în așteptarea prezentării de către Comisie a unui document obligatoriu din punct de vedere politic care să demonstreze că pachetul financiar cu „aplicare rapidă” pentru schimbările climatice este cu adevărat complementar, că alocă resursele UE în regiunile partenere într-un mod echilibrat din punct de vedere geografic și că nu este în detrimentul programelor existente de cooperare pentru dezvoltare, precum și a unei informări clare privind criteriile de selecție a beneficiarilor și privind detaliile acordurilor cu țările în curs de dezvoltare;
48. inițiază o abordare integrată a sprijinului UE pentru comerțul echitabil în ansamblul titlurilor bugetare;
49. consideră că, în concordanță cu negocierile cvadripartite privind înființarea Serviciului European de Acțiune Externă, ar trebui urmărită o identificare mai precisă a misiunilor din cadrul PESC și PESA, în scopul unei transparențe sporite și al facilitării controlului bugetar; decide, în consecință, să separe liniile 19 03 01, 19 03 03 și 19 03 07 pentru a crea linii bugetare separate pentru EUMM Georgia, EULEX Kosovo și EUPOL Afganistan - principalele misiuni desfășurate în cadrul PESC/PESA în exercițiul 2011;
50. se întreabă de ce sunt plătiți în continuare comisari pensionați atunci când aceștia au un alt loc de muncă; solicită insistent Comisiei să realizeze o revizuire detaliată a procedurilor curente și să prezinte Parlamentului un raport detaliat până la 30 aprilie 2011;
51. consideră, așa cum a precizat în rezoluțiile sale privind relațiile transatlantice, că parteneriatul strategic UE-SUA trebuie să fie clar identificat prin crearea unei linii bugetare specifice „Cooperarea cu Statele Unite ale Americii”;
52. este convins de necesitatea unei majorări suplimentare a pachetului financiar destinat sprijinirii comunității turco-cipriote, pentru a asigura finanțarea adecvată a lucrărilor Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, precum și a proiectelor de restaurare ale Comisiei Tehnice pentru Patrimoniul Cultural; consideră că activitatea acestor comisii este de o importanță capitală pentru ambele comunități din Cipru;
Rubrica 5
53. respinge poziția generală a Consiliului cu privire la cheltuielile de la rubrica 5, care constă într-o reducere globală de peste 115 milioane EUR obținută prin neincluderea în buget a ajustării de 1,85 % a salariilor și pensiilor și o reducere generală a liniilor bugetare aferente școlilor europene, care contravine priorităților Parlamentului privind tineretul, educația și mobilitatea;
54. subliniază că o astfel de abordare restrictivă, deși generează economii pe termen scurt pentru bugetul UE și pentru statele membre, pune în pericol aplicarea politicilor și a programelor UE; subliniază, de asemenea, că instituțiile ar trebui să beneficieze de resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile, în special după intrarea în vigoare a TFEU;
55. prin urmare, reinstituie în general reducerile impuse de Consiliu și înscrie în rezervă sumele corespunzătoare ajustării salariale de 1,85 % până la pronunțarea hotărârii Curții de Justiție în această cauză; consideră că înscrierea acestor cheltuieli în buget relevă de buna gestiune bugetară și de prudența bugetară;
56. reinstituie proiectul de buget propus de Comisie pentru toate reducerile menționate mai sus, cu excepția uneia (conferințe, reuniuni și comitete); consideră inacceptabilă reducerea bugetului școlilor europene; se întreabă, în plus, cum poate Consiliul să estimeze efectivele de personal din cadrul serviciilor Comisiei cu mai multă acuratețe decât Comisia însăși;
57. solicită Consiliului să adopte rapid Scrisoarea rectificativă nr. 1/2011, astfel încât Serviciul European de Acțiune Externă să își poate începe activitatea cu resurse adecvate chiar la începutul lui 2011, dar decide să înscrie în rezervă creditele aferente până când organele relevante ale Parlamentului se vor fi consultat cu Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate asupra priorităților care urmează a fi realizate cu resursele disponibilizate prin comasarea actualelor structuri ale Comisiei și Consiliului;
58. constituie rezerve la anumite linii administrative, până la realizarea anumitor acțiuni, luarea anumitor măsuri sau prezentarea anumitor propuneri de către Comisie sau pentru a obține informații suplimentare de la Comisie; solicită în mod deosebit o revizuire a Codului de conduită pentru comisari și aplicarea strictă a acestui cod în ceea ce privește modalitățile de alocare a pensiilor foștilor membri, în vederea eliberării anumitor credite aferente din rezervă;
Agenții
59. sprijină, în general, estimarea Comisiei cu privire la necesitățile bugetare ale agențiilor și respinge principiile pe care se bazează poziția Consiliului referitoare la bugetele agențiilor descentralizate comparativ cu 2010, și anume:
–
limitarea creșterilor la 1,5 % pentru agențiile ce funcționează în mod normal;
–
limitarea creșterilor la 3 % pentru agențiile ce primesc noi competențe, aprobându-se doar jumătate din posturile solicitate;
–
fără modificări la propunerea Comisiei pentru noile agenții.
60. consideră totuși că subvenția UE pentru agențiile care încasează onorarii nu ar trebui redusă cu valoarea veniturilor alocate pentru a le conferi acestor agenții flexibilitatea bugetară adecvată ținând seama de volatilitatea onorariilor încasate;
61. decide, în plus, să majoreze fondurile alocate în 2011 pentru cele trei noi agenții de supraveghere în domeniul financiar în conformitate cu estimările disponibile cu privire la impactul bugetar al rezultatului negocierilor purtate cu Consiliul, să constituie o rezervă pentru Colegiul European de Poliție, până la finalizarea procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul 2008 și să majoreze fondurile europene acordate Fundației Europene de Formare, conform priorităților Parlamentului, precum și să majoreze bugetul alocat Agenției pentru Controlul Pescuitului, pentru a-i permite să își îndeplinească obligațiile de control în apele internaționale;
Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare
62. subliniază că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, limitate ca număr, au fost analizate și evaluate cu atenție, și din perspectiva primei evaluări pe care Comisia făcut-o în iulie 2010 și care s-a dovedit utilă și constructivă, pentru a evita dublarea acțiunilor deja incluse în programele existente ale UE; reamintește că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare au ca scop formularea priorităților politice și pregătirea terenului pentru noi inițiative care ar putea deveni viitoare activități și programe ale UE;
SECȚIUNILE I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX Cadru general
63. reamintește că instituțiile ar trebui să își elaboreze bugetele pe baza principiilor bunei gestiuni financiare și a eficienței și, ținând seama de efectele actualei crize financiare, să facă eforturile necesare pentru a utiliza în mod eficace resursele, astfel încât să fie în măsură să își respecte obligațiile ce le revin în temeiul Tratatului de la Lisabona, și, în același timp, să încerce să facă economii atunci când acest lucru este posibil;
64. atrage atenția asupra cauzei înaintate de Comisie în fața Curții de Justiție referitoare la ajustările salariale și a decis să înscrie în rezervă, conform principiului prudenței bugetare, credite care să acopere efectele care ar apărea în 2011 în cazul în care Curtea ar hotărî în favoarea Comisiei în ceea ce privește ajustarea salarială de 1,85 % în cauză;
65. ia act de faptul că Consiliul a redus creditele aferente aderării Croației, plecând de o ipoteză de lucru diferită de cea a Comisiei cu privire la data aderării Croației; decide, în absența unor noi elemente care să justifice o modificare în acest moment, să urmeze abordarea Comisiei;
66. a decis, în urma unei evaluări a cererilor fiecărei instituții, să reinstituie o parte din reducerile aplicate de Consiliu bugetelor instituțiilor, în cazurile în care cererile specifice ale fiecărei instituții erau pe deplin justificate;
67. subliniază că, întrucât Consiliul nu a fost în măsură să formuleze o poziție cu privire la proiectul de buget rectificativ nr. 2/2010 referitor la Comitetul Regiunilor și la Comitetul Economic și Social European, singura opțiune posibilă este de a include conținutul proiectului de buget rectificativ în cauză în discuțiile pentru bugetul 2011;
Secțiunea 1 – Parlamentul European Cadru general
68. subliniază că au avut loc negocieri în cursul a două reuniuni organizate înainte de conciliere, în martie și aprilie 2010, și că, pentru un număr mare de aspecte, s-a ajuns la rezultate clare încă din etapa întocmirii estimărilor; salută natura binevoitoare și constructivă a acestor reuniuni; salută faptul că Scrisoarea rectificativă adoptată de Birou în septembrie 2010 nu implică modificări majore față de estimări;
69. este conștient de faptul că trebuie găsit un echilibru dificil, dar satisfăcător, între nevoia de a îndeplini pe deplin sarcinile ce îi revin Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona și care necesită tot mai multe resurse, pe de o parte, și aplicarea principiilor bunei gestiuni bugetare și al austerității într-o perioadă de criză financiară, pe de altă parte; prin urmare, a analizat atent diversele linii bugetare și a făcut unele adaptări ale creditelor înscrise în estimări;
70. atrage atenția asupra faptului că nivelul general al bugetului său reprezintă 1 700 349 283, ceea ce reprezintă 20,21 % din cheltuielile de la rubrica 5 (credite administrative) din CFM, în conformitate cu rezoluțiile sale anterioare, conform cărora cheltuielile ar trebui să reprezinte în jur de 20 %;
71. subliniază, în acest sens, că această sumă a absorbit o extindere considerabilă a competențelor sale conform Tratatului de la Lisabona, precum și nevoile conexe de personal și de resurse de altă natură;
72. ia act de faptul că suma globală stabilită de autoritatea bugetară reprezintă o reducere netă de 6 198 071 EUR comparativ cu proiectul de buget și 25 029 014 EUR față de propunerea inițială de buget, înainte de concilierea cu Biroul;
73. își menține poziția conform căreia, în orice caz, o politică de identificare a economiilor posibile și continuarea reorganizării și redistribuirii resurselor existente sunt elemente cruciale ale politicii bugetare a Parlamentului, în special în această perioadă de criză economică;
Resurse umane
74. ia act de accentul deosebit pus pe propunerea Biroului privind asistența indirectă acordată deputaților, propunere aprobată de Comisia pentru bugete și materializată prin consolidarea unor domenii precum capacitatea de cercetare și de analiză politică a Parlamentului, serviciile bibliotecii, departamentele de politici și alte domenii conexe; reamintește că această propunere completează, ca urmare a lărgirii și consolidării rolului Parlamentului, măsurile de asistență directă deja consolidate în bugetul 2010 și în bugetul rectificativ nr. 1/2010;
75. reamintește Rezoluția sa din 18 mai 2010 privind estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului pentru exercițiul financiar 2011(8) și schema de personal conexă; decide să facă anumite ajustări, descrise în punctele de mai jos;
76. reamintește decizia sa de a consolida capacitatea serviciilor bibliotecii, confirmând 15 noi posturi pentru 2011 și transformând 13 agenți contractuali în posturi permanente în cadrul acestui proces; decide să reducă creditele legate de 8 dintre aceste posturi, pentru a defalca recrutările pe o perioadă de doi ani;
77. a decis să înscrie în rezervă creditele pentru 30 de posturi (6 AD5 și 24 AST1) pentru „alte sectoare”, până la primirea informațiilor suplimentare solicitate;
78. decide să aprobe internalizarea serviciului de acreditare, conform propunerii din scrisoarea rectificativă, și, în consecință, să creeze 16 posturi noi în schema de personal (1 AD 5 și 15 AST1) și să pună la dispoziție creditele necesare;
79. aprobă, conform Scrisorii rectificative, următoarele măsuri fără implicații bugetare:
–
transformarea a 5 posturi temporare existente în posturi permanente (1 AD9T în 1 AD5P, 1 AD8T în 1 AD5P, 1 AD5T în 1 AD5P și 2 AST3T în 2 AST1P);
–
promovarea a două posturi temporare AD11 în posturi AD12;
–
transformarea a 15 posturi AST (5 AST10, 5 AST6 și 5 AST5) în 15 posturi AD5;
80. a eliberat credite în valoare de 3 milioane EUR înscrise în rezervă aferente aderării Croației, în conformitate cu decizia sa privind transferul C1/2010, și a transferat aceste credite la linia bugetară pentru angajarea agenților contractuali;
Asistența directă acordată deputaților
81. decide, pe baza dezbaterii detaliate cu privire la indemnizația asistenților desfășurate anterior, în contextul bugetului rectificativ nr. 1/2010, și a propunerilor Biroului vizând o a doua etapă de consolidare pentru 2011, să înscrie în rezervă aceste credite; ia act de reacțiile primite de administrație, dar nu le consideră întemeiate pentru a justifica o nouă majorare în acest moment; reamintește cererea de informații care a fost votată în Rezoluția Parlamentului din 25 martie 2010 privind orientările referitoare la procedura bugetară 2011(9);
82. respinge cererea Biroului de a promova asistenții chestorilor de la AST4 la AST8;
Politica imobiliară
83. a modificat denumirea liniei bugetare 2 0 0 8 referitoare la acest post bugetar pentru a asigura o transparență sporită în legătură cu diversele proiecte imobiliare;
84. solicită să fie informat periodic cu privire la evoluția proiectelor imobiliare care au un impact semnificativ asupra bugetului, cum ar fi, de exemplu, clădirea KAD, și așteaptă informații cu privire la impactul bugetar al unor posibile proiecte imobiliare paralele la Bruxelles;
Politica de comunicare și de informare
85. ia act de răspunsul primit cu privire la situația sistemului intern de gestionare a cunoștințelor și de faptul că, în această etapă a proiectului, nu se poate totuși evalua dacă acesta se va ridica la înălțimea așteptărilor; relevă nevoia unui calendar privind implementarea acestui sistem; reamintește cererea formulată în rezoluția privind orientările ca acest sistem să fie ușor accesibil cetățenilor europeni pe internet; solicită informații privind modul în care pot fi făcute economii în urma implementării sistemului intern de gestionare a cunoștințelor;
86. ia act de faptul că un număr mare de deputați au adresat întrebări cu privire la conținutul și situația proiectului de mobilitate informatică, ceea ce ar putea justifica o analiză și o discuție mai aprofundate; a decis să înscrie în rezervă pentru moment creditele aferente acestui proiect, pentru a permite o astfel de analiză și discuție;
87. solicită să fie informat cu privire la evoluția postului de televiziune al Parlamentului (WEB TV) și decide să înscrie în rezervă 1 milion EUR; Chestiuni de mediu
88. reiterează sprijinul pentru punerea în practică în mod eficace a unor stimulente și măsuri concrete pentru a intensifica și a eficientiza utilizarea unor mijloace de transport mai puțin poluante decât avioanele și autovehiculele, cum ar fi transportul public și bicicletele, și observă că acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la identificarea unor viitoare economii posibile la posturi bugetare precum „mijloace de transport”;
89. în același spirit, subliniază necesitatea de dezvolta noi măsuri de îmbunătățire a eficienței resurselor atât din punct de vedere bugetar, cât și din punctul de vedere al mediului;
90. își exprimă satisfacția în legătură cu faptul că se pot realiza economii suplimentare la postul bugetar aferent cheltuielilor de deplasare ale deputaților și la postul aferent consumului de energie, totalizând 4 milioane EUR;
Proiecte multianuale și alte elemente de cheltuieli
91. în ceea ce privește Casa istoriei europene decide să înscrie în rezervă suma solicitată pentru studii suplimentare, în valoare de 2,5 milioane EUR; observă că, până la evaluarea proiectelor prezentate de arhitecți, nu există o estimare a costurilor globale ale proiectului; reiterează celelalte solicitări incluse în diverse rezoluții ale Parlamentului cărora nu li s-a dat curs, cum ar fi de exemplu posibila cooperare cu alte instituții și alți posibili parteneri interesați;
92. decide să ajusteze creditele de la câteva alte posturi bugetare și să creeze câteva rezerve în cazuri în care creditele necesare sunt dificil de anticipat cu exactitate și s-ar putea înregistra nevoi suplimentare sau, dimpotrivă, s-ar putea realiza economii în cursul exercițiului;
93. reamintește faptul că, în etapa de estimare și în cursul procedurii de conciliere dintre Comisia pentru bugete și Birou, suma inițială de 1,2 milioane EUR, preconizată pentru finanțarea deciziei Biroului de a introduce o indemnizație pentru deputații care dețin funcții oficiale, a fost redusă la 400 000 EUR; reamintește, de asemenea, că sumele cheltuite aferente acestei indemnizații pentru deputații care dețin funcții oficiale pot fi rambursate numai dacă sunt prezentate documente justificative pentru costurile respective; subliniază că alte majorări efectuate în comparație cu exercițiul financiar 2010 vizează în principal reînnoirea stocului de articole de reprezentare pentru serviciile de protocol; consideră că, dacă acest stoc este reînnoit în cursul acestui exercițiu, atunci cheltuielile aferente acestui post se vor reduce probabil în anii următori; atrage atenția asupra necesității de a respecta principiul prudenței bugetare în ceea ce privește cererile de misiuni între locurile de desfășurare a activității Parlamentului și în afara acestora și de a da dovadă de cea mai mare austeritate în legătură cu cheltuielile de reprezentare în această perioadă de criză economică; salută călduros, prin urmare, reducerea acestor cheltuieli în cursul exercițiului în comparație cu nevoile prevăzute inițial;
Secțiunea IV - Curtea de Justiție
94. decide să creeze 29 de posturi noi din totalul de 39 de posturi solicitate, în special ca urmare a creșterii semnificative a numărului de cauze și a volumului de muncă aferent, care justifică cererile de posturi suplimentare de juriști-lingviști și traducători (24 de posturi), și a unui număr redus de alte cereri justificate;
95. ia act de faptul că, în cursul lecturii sale, Consiliul a aplicat creditelor incluse la acest post o reducere care nu reflectă în mod adecvat rata mare de ocupare a posturilor înregistrată de Curtea de Justiție în 2009 și în prima jumătate a lui 2010; a decis, prin urmare, că reducerea de 3 % impusă de Consiliu (care echivalează cu creșterea ratei standard de reducere de la 2,5 % la 5,5 %) trebuie diminuată la 1% pentru a răspunde nevoilor specifice din schema de personal a Curții și pentru a-i permite acesteia să își exercite atribuțiile în mod corect;
96. adoptă o poziție de compromis cu privire la diverse linii aferente cheltuielilor de sprijin, acordând mai mult decât Consiliul, dar mai puțin decât prevedea proiectul de buget; face o excepție pentru anumite cheltuieli în domeniul informaticii, dând curs recomandărilor din auditul extern și reinstituind întreaga sumă la două linii bugetare;
Secțiunea V - Curtea de Conturi
97. constată că proiectul de buget al Curții a fost doar într-o mică măsură modificat de Consiliu și că, în general, nivelurile la care s-a ajuns sunt acceptabile; constată că, în urma creșterii efectivului cu 32 de posturi de auditori în ultimii doi ani și contrar planurilor inițiale, nu au fost cerute posturi suplimentare, din motive de austeritate autoimpusă;
98. salută angajamentul sistematic al Curții pentru reducerea costurilor sale de sprijin administrativ și pentru organizarea de audituri bugetare interne; dorește să examineze mai detaliat în ce măsură alte instituții pot beneficia de experiența Curții din acest domeniu;
Secțiunea VI ‐ Comitetul Economic și Social European
99. decide să introducă o soluție de compromis privind noile posturi solicitate ca urmare a Tratatului de la Lisabona, urmând propunerea făcută deja de Președinția spaniolă în vară, care constă în crearea a 11 posturi noi pentru a face față competențelor sporite și volumului de muncă mărit, după cum urmează: 6 AD5, 3 agenți temporari AD9 și 2 AST3;
100. constată că aceste posturi sunt destinate, inter alia, să mărească capacitatea Comitetului în domeniile activității consultative, programării și relațiilor cu societatea civilă și că reprezintă un compromis acceptabil între solicitările inițiale ale Comitetului și proiectul de buget al Consiliului;
101. decide, după ce a luat act de actuala rată de neocupare a posturilor și după ce a audiat Comitetul, să aplice o rată de reducere de 4,5 % a salariilor, în locul procentului de 5,5 % sugerat de Consiliu, pentru a nu împiedica recrutarea eficace de personal pe posturile vacante;
102. subliniază necesitatea de a aplica fără întârziere decizia de principiu a Comitetului de a rambursa biletele de călătorie ale membrilor pe baza costurilor lor reale și de a elimina actualul sistem forfetar cât mai curând posibil; salută această decizie în principiu, a pus la dispoziție creditele necesare pentru schimbarea sistemului și va continua să monitorizeze această chestiune;
103. este de acord cu câteva majorări față de poziția Consiliului, majorări care nu readuc totuși diversele linii de cheltuieli de sprijin la nivelul din PB;
Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor
104. decide să introducă o soluție de compromis privind noile posturi solicitate ca urmare a Tratatului de la Lisabona, urmând propunerea făcută deja de Președinția spaniolă în vară, care constă în crearea a 18 posturi noi pentru a face față competențelor sporite și volumului de muncă mărit, după cum urmează: 2 AD9, 5 AD7, 7 AD5, 2 AST3 și 2 AST1;
105. constată că aceste posturi sunt destinate, inter alia, să mărească capacitatea Comitetului în domeniile subsidiarității, coeziunii teritoriale, evaluărilor de impact, activității consultative și activităților interregionale extinse;
106. decide să introducă o reducere forfetară generală de 5 % după audierea argumentelor Comitetului în ceea ce privește nivelul recrutărilor și al posturilor vacante;
107. adoptă o poziție de compromis între cererile Comitetului și reducerile Consiliului pentru diverse linii de cheltuieli de sprijin;
Secțiunea VIII - Ombudsmanul European
108. consideră că proiectul de buget al Ombudsmanului este într-o mare măsură satisfăcător și remarcă, de asemenea, că Consiliul a operat puține modificări;
109. subliniază totuși că nu este de acord cu opinia Consiliului în ceea ce privește crearea unui post temporar, fără impact bugetar, deoarece aceeași sumă este în prezent plătită în temeiul unor contracte, și, prin urmare, decide să aprobe acest post;
Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
110. ținând seama de volumul de muncă combinat al acestei instituții, generat de obligațiile existente anterior și de noile obligații ce îi revin prin Tratatul de la Lisabona, care conduc la mai multe consultări asupra actelor legislative care afectează protecția datelor, decide să creeze două noi posturi în 2011 (1 AD6 și 1 AD9);
111. a adoptat o abordare restrictivă în ceea ce privește majorările solicitate pentru alte linii și solicită Autorității să gestioneze nevoile respective pe plan intern, în limita bugetelor existente;
o o o
112. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și celorlalte instituții și organe vizate.