Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare” (COM(2010)0187),

–  având în vedere Decizia Comisiei din 23 iunie 2009 intitulată „Criterii de acceptabilitate pentru metodologiile de calculare a costurilor medii cu personalul” (C(2009)4705),

–  având în vedere raportul grupului de experți referitor la evaluarea ex post a celui de al șaselea program-cadru (2002-2006) („Raportul Rietschel”) și comunicarea ulterioară a Comisiei (COM(2009)0210),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 mai 2010, intitulată „Mai multe controale sau mai puține controale? Găsirea echilibrului just între costurile administrative ale controlului și riscul de eroare” (COM(2010)0261),

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la „orientările privind prioritățile viitoare pentru cercetarea europeană și pentru inovațiile bazate pe cercetare în strategia de la Lisabona pentru perioada de după 2010” adoptate la 3 decembrie 2009 și concluziile Consiliului pentru competitivitate referitoare la „Programe simplificate și mai eficiente în sprijinul cercetării și inovării europene” adoptate la 26 mai 2010,

–  având în vedere Declarația de la Berlin privind accesul liber la cunoștințe în domeniul științei și umanisticii,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru control bugetar, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0274/2010),

A.  întrucât Al șaptelea program-cadru (PC7) este cel mai mare program C&D transnațional din lume și un element esențial pentru realizarea unui Spațiu de Cercetare European și pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei UE2020;

B.  întrucât cercetarea aduce o contribuție fundamentală în materie de creștere economică, de creare de locuri de muncă și de energie nepoluantă și sustenabilă;

C.  întrucât PC impune asigurarea celor mai înalte standarde de excelență, eficacitate și eficiență în cercetare pentru a atrage și a păstra cei mai buni oameni de știință în Europa și a promova o economie a UE mai inovatoare și bazată pe cunoaștere, competitivă pe plan mondial;

D.  întrucât coordonarea dintre politicile naționale, regionale și europene de cercetare este încă limitată, ceea ce creează obstacole majore în calea obținerii unor soluții rentabile;

E.  întrucât, în ciuda unor progrese față de PC6, administrarea actuală a PC7 se caracterizează prin birocrație excesivă, toleranță scăzută pentru risc, eficiență scăzută și întârzieri nepermise care au în mod clar un efect descurajator pentru participarea comunității de cercetare, a mediului academic, a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor și sectorului industrial (îndeosebi a entităților de cercetare mai mici, inclusiv a IMM-urilor);

F.  întrucât toate părțile implicate cer să se simplifice și să se armonizeze în continuare normele și procedurile, simplificarea nereprezentând un obiectiv în sine ci, mai degrabă, un mijloc pentru a asigura atractivitatea și accesibilitatea fondurilor UE pentru cercetare și pentru a reduce timpul pe care cercetătorii trebuie să îl investească în procesul propriu-zis;

G.  întrucât finanțarea în funcție de rezultate ar putea limita domeniul de aplicare al proiectelor de cercetare la proiecte cu grad mai scăzut de risc și cercetare orientată spre piață, ceea ce ar împiedica UE să promoveze excelența în cercetarea la granițele cunoașterii și în inovare;

H.  întrucât cercetarea și inovarea trebuie să fie clar deosebite ca fiind două procese diferite (cercetarea înseamnă transformarea investiției în cunoaștere, iar inovarea înseamnă transformarea cunoașterii în investiție);

I.  întrucât actualul proces de simplificare survine într-un moment crucial, dând un impuls pentru Evaluarea de etapă a PC7 și pentru pregătirea următorului PC8;

J.  întrucât conceperea și implementarea actualului PC7 și a viitoarelor programe-cadru trebuie să se bazeze pe principiile simplității, stabilității, transparenței, certitudinii juridice, consecvenței, excelenței și încrederii;

1.  susține inițiativa propusă în comunicarea Comisiei de a simplifica implementarea programelor-cadru în domeniul cercetării considerând că oferă măsuri serioase și creative de depășire a blocajelor cu care se confruntă participanții la PC;

2.  atrage atenția asupra faptului că, deși important, procesul de simplificare este numai una din reformele necesare pentru a îmbunătăți finanțarea cercetării în UE;

3.  subliniază necesitatea de a menționa, în cazul fiecărei măsuri de simplificare, dacă intră în vigoare în conformitate cu actualul temei juridic sau dacă sunt necesare modificări ale normelor regulamentului financiar, ale normelor de participare sau ale normelor specifice aferente programelor PC;

4.  invită Comisia să contribuie la actuala reformă a regulamentului financiar, care urmărește atingerea următoarelor obiective: creșterea coerenței actualului cadru juridic; reducerea dispozițiilor; claritate, precizie și ușurința gestionării; în acest scop, solicită încorporarea regulilor de participare în corpul regulamentului financiar;

5.  subliniază faptul că, pe lângă simplificările propuse de Comisie, aceasta trebuie să elaboreze un plan detaliat de dezvoltare a infrastructurii de cercetare în noile state membre, pentru a crea oportunități egale de accesare a fondurilor PC7 și a viitorului PC8 pentru toate statele membre;

6.  ia act de faptul că participarea sectorului privat la PC se menține la un nivel scăzut din cauza complexității regulilor de participare și a timpului îndelungat pe care îl necesită aplicarea acestora, precum și din cauza costurilor de personal ridicate și a birocrației excesive;

Un pas pragmatic către simplificarea administrativă și financiară

7.  salută intensificarea eforturilor de simplificare administrativă și financiară a normelor PC pe tot parcursul ciclului de viață al programelor și proiectelor (aplicare, evaluare și gestionare), ceea ce va aduce beneficii considerabile părților implicate;

8.  subliniază faptul că orice proces de simplificare ar trebui aplicat cu atenție în cadrul actualului PC7 astfel încât să se mențină stabilitatea, consecvența și certitudinea juridică, creând un climat de încredere reciprocă în rândul celor cei implicați; subliniază, în această privință, că, deși trebuie să se depună urgent eforturi pentru interpretarea uniformă a regulilor existente, pentru contractele în curs de desfășurare ar trebui să se evite aplicarea unor „linii directoare” după încheierea contractelor;

9.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că sistemul actual și gestionarea practică a PC7 sunt orientate în mod excesiv către control, ceea ce duce la o risipă a resurselor, participare scăzută și perspective de cercetare mai puțin atractive; ia act cu îngrijorare de faptul că actualul sistem de gestionare cu a sa „toleranță zero la risc” pare mai degrabă să evite riscurile decât să le gestioneze; de aceea, solicită revizuirea și/sau extinderea interpretării Statutului funcționarilor UE în chestiunea răspunderii personale, precum și prezentarea unor propuneri concrete în actualul proces de reformă a regulamentului financiar (de ex. sistemul de cumulare a riscurilor);

10.  consideră că monitorizarea și controlul financiar din partea UE, efectuate de Comisie și OLAF, ar trebui să se axeze în primul rând pe protejarea fondurilor publice și combaterea fraudelor, făcând o distincție clară între eroare și fraudă; consideră, în această privință, că este necesar să se stabilească o definiție mai clară a conceptului de „erori” în toate documentele cu caracter juridic obligatoriu, care să includă mecanismele pentru identificarea erorilor evitând diferitele interpretări; solicită, prin urmare, o analiză detaliată și o comunicare a erorilor și a măsurilor de corecție aferente;

11.  consideră că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze mai mult pe încredere și să fie mai tolerantă la risc față de participanți la toate nivelurile, asigurând, în același timp asumarea răspunderii, cu norme UE flexibile care să permită o mai bună aliniere, dacă este posibil cu diferitele reglementări naționale existente și practicile de contabilitate recunoscute;

12.  susține întru totul adoptarea unui nivel mai înalt de riscuri tolerabile de eroare (RTE), care ar reduce atât complexitatea auditurilor, cât și auditurile ex-post, asigurând un echilibru corespunzător între o gestiune financiară corectă și controale adecvate; evidențiază faptul că este esențial să se asigure interpretarea și aplicarea uniformă a normelor de participare, ceea ce va duce la scăderea ratei de eroare;

13.  solicită ca beneficiarii subvențiilor în cadrul PC să fie informați cu privire la strategiile de audit relevante ale Comisiei; recomandă diseminarea acestor strategii prin intermediul punctelor de contact naționale și includerea lor în Cordis;

14.  susține și recomandă acceptarea mai largă a practicilor contabile uzuale pentru costurile eligibile și participanți odată ce acestea au fost clar definite și convenite, în special pentru metodologiile costurilor medii cu personalul, cu condiția ca aceste proceduri să fie în conformitate cu normele naționale și certificate de autoritățile competente, acordând fiecărui beneficiar suficientă flexibilitate pentru a utiliza fie metodologia costurilor reale cu personalul, fie metodologia costurilor medii cu personalul;

15.  invită insistent Comisia să dea curs în mod activ solicitărilor formulate de Parlament în cadrul deciziilor sale de descărcare de gestiune pentru exercițiile 2007 și 2008 și, în special, să se prezinte propuneri concrete pentru simplificarea calculării costurilor medii cu personalul și să se aplice aceste propuneri;

16.  consideră, în plus, că în cazul organismelor publice, la auditarea întregii metodologii a costurilor, instituțiile europene ar trebui să accepte declarațiile de asigurare cu privire la fiabilitatea situațiilor financiare anuale ale organizației și la legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente emise de către Curtea de Conturi și/sau de către auditorii publici naționali;

17.  susține reducerea în continuare a combinațiilor de rate de finanțare și metode de definire a costurilor indirecte care apar în cadrul diferitelor instrumente și activități (gestionare, cercetare, demonstrare și diseminare) fără a pune în pericol nivelul actual al ratelor de finanțare; recunoaște totuși că diferențierea actuală dintre universități/centre de cercetare, industrie, organizații non-profit și IMM-uri ar trebui menținută; invită Comisia să mențină utilizarea costurilor reale ca metodă de combinare a nivelurilor de finanțare și de definire a costurilor indirecte;

18.  consideră că sumele și ratele forfetare ar trebui să fie utilizate în mod voluntar și numai în cazuri justificate; solicită Comisiei să clarifice mai mult terminologia referitoare la utilizarea ratelor forfetare și a sumelor forfetare;

19.  susține introducerea de sume forfetare care să acopere „alte costuri directe” cu condiția ca să se mențină opțiunea costurilor reale; solicită Comisiei să evalueze în mod riguros utilizarea sumelor forfetare pentru costurile cu personalul; subliniază faptul că sumele forfetare reprezintă alternativa optimă în cazul țărilor partenere în materie de cooperare internațională în cadrul PC;

20.  admite că reducerea dimensiunilor la nivelul unor mici consorții, ori de câte ori este posibil, contribuie la simplificarea procesului, scurtarea calendarului proiectelor și reducerea costurilor administrative;

21.  consideră că echipele mai numeroase ar trebui justificate prin natura multidisciplinară a activităților care trebuie întreprinse;

22.  propune, de exemplu, o procedură de aprobare tacită în scopul de a facilita modificarea acordului de acordare a împrumuturilor nerambursabile, în special pentru a ține cont de schimbările din componența consorțiilor sau din structura administrativă și financiară a acestora;

23.  susține desființarea totală a mecanismelor de înregistrare a timpului, ca de exemplu, graficele de timp (această desființare nu ar trebui să fie restricționată la utilizarea de sume forfetare);

24.  salută desființarea obligației de a recupera dobânzile aferente prefinanțării;

25.  este de acord cu ideea că acordarea de premii trebuie încurajată, însă aceasta nu trebuie să se substituie unei finanțări structurate în mod corespunzător;

26.  invită Comisia să permită rambursarea costurilor generate de prezentarea proiectului, după selecționarea cu succes a acestuia, în vederea ușurării participării partenerilor industriali, în special a IMM-urilor;

27.  solicită să se simplifice interpretarea și să se clarifice și mai mult definiția costurilor eligibile (ca, de exemplu, taxe și speze aferente costurilor cu personalul, concediului medical și concediului de maternitate), precum și chestiunea dacă TVA poate intra în categoria costurilor eligibile; solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a considera TVA drept cost eligibil, în cazul în care este nedeductibilă; solicită să se clarifice mai bine procedurile legate de cursurile de schimb valutar în cazul partenerilor care utilizează valute diferite;

28.  regretă că introducerea codului de identificare a participării (CIP) nu a condus la reducerea cererilor repetate de informații juridice și financiare (și de documente justificative) și că primirea unui CIP în decursul procesului de depunere a cererii nu este întotdeauna urmată de un proces de validare; solicită, prin urmare, entităților responsabile să îmbunătățească CIP și să eficientizeze utilizarea acestora;

29.  solicită Comisiei să prezinte norme de procedură pentru audit mai precise, mai coerente și mai transparente, inclusiv norme și principii care să garanteze respectarea drepturilor organismului auditat și audierea tuturor părților, și să prezinte rapoarte privind raportul cost/beneficii al auditurilor;

30.  îndeamnă Comisia să implementeze „abordarea auditului unic” și să introducă sistemul auditului în timp real efectuat de o singură entitate, permițând, astfel, beneficiarilor să corecteze orice eroare sistemică și să predea fișe de cost îmbunătățite în anul următor; consideră că această abordare a auditului unic ar trebui să garanteze, de asemenea, că proiectele finalizate nu vor fi auditate mai mult de o singură dată de diferiți auditori, astfel încât avizul primului auditor independent desemnat să fie primit cu încredere de către Comisie și că documentele sunt transmise o singură dată, indiferent de numărul de audituri efectuate;

31.  solicită Comisiei să confere certitudine juridică abținându-se de la aplicarea retroactivă a unei definiții mai stricte a normelor de participare și necerându-le beneficiarilor să recalculeze situațiile financiare deja aprobate de către serviciile Comisiei, reducând, astfel, necesitatea auditurilor ex-post și a corecțiilor retroactive; solicită Comisiei să soluționeze rapid situațiile anterioare rezultate în urma inspecțiilor în curs, acționând cu discernământ și respectând principiile bunei gestiuni financiare; recomandă ca aceste situații litigioase din trecut să fie soluționate printr-un acord între părți, de exemplu, pe baza unei reauditări independente și/sau prin intervenția unui mediator ad hoc independent;

32.  propune introducerea unei proceduri de răspuns în cadrul căreia, în cazul în care Comisia nu oferă un răspuns cu privire la informațiile primite într-un termen ce urmează să fie stabilit, aceste informații să fie considerate validate de către Comisie;

33.  invită Comisia să prezinte Parlamentului rapoarte periodice privind costurile administrative ale PC7, inclusiv costurile de administrare, atât pentru Comisie, cât și pentru participanți, precum și măsurile luate sau avute în vedere pentru a reduce aceste costuri;

O schimbare de atitudine radicală în direcția creșterii calității, accesibilității și transparenței
Adoptarea unei abordări „pe baze științifice”

34.  reamintește Comisiei că se pornește de la premisa că beneficiarii programelor UE își desfășoară activitățile finanțate de bună credință și că depun toate eforturile pentru a atinge rezultatele așteptate;

35.  de aceea, își exprimă îngrijorarea în legătură cu tendința generală actuală a Comisiei de a promova o finanțare orientată spre rezultate (justificată, îndeosebi, de principiile responsabilizării corecte) și este profund preocupat de impactul posibil al finanțării orientate spre rezultate asupra calității și naturii cercetării, cu posibile restrângeri ale cercetării științifice și un impact negativ asupra proiectelor cu obiective nemăsurabile sau cu obiective măsurabile care folosesc parametri diferiți de utilitatea imediată; este îngrijorat, totodată, de efectele potențiale ale evaluării în continuare ex-ante și ex-post a produselor/rezultatelor proiectelor și de determinarea criteriilor necesare pentru definirea acestora;

36.  consideră inadecvată, cu excepția situațiilor excepționale și bine justificate, utilizarea generală a sumelor forfetare, de genul sumelor forfetare negociate specifice anumitor proiecte sau sumelor forfetare predefinite pe proiect; promovează în schimb abordarea „încredere maximă” care se potrivește perfect pentru cercetarea la granițele cunoașterii; pentru proiectele de cercetare și de demonstrație derulate în domenii deosebit de complexe, recomandă organizarea de teste pilot ale „finanțării bazate pe rezultate” cu plata sumelor forfetare specifice proiectelor efectuată în schimbul obținerii produselor/rezultatelor convenite;

37.  susține în schimb un sistem de finanțare „pe baze științifice”, care să pună accentul pe criteriile tehnico-științifice și pe evaluarea efectuată de omologi bazată pe excelență, relevanță și impact, cu un control financiar simplificat și eficient, respectând dreptul tuturor părților de a fi audiate; consideră că această abordare „pe baze științifice” va determina o schimbare radicală în ceea ce privește mecanismele de control, mutând accentul din domeniul financiar spre cel științific/tehnic; consideră că această abordare permite părților interesate să își concentreze eforturile asupra competențelor lor principale, asupra chestiunilor științifice/tehnice și a construirii SCE;

Optimizarea timpilor

38.  salută tendința generală de scurtare a timpului mediu de acordare și de efectuare a plății însă își exprimă anumite rezerve în privința generalizării utilizării de licitații în domenii prea largi și de licitații deschise cu termene limită; recunoaște totuși că aceste licitații sunt adecvate pentru IMM-uri, fiind o modalitate de a reduce incertitudinea în legătură cu oportunitățile de finanțare și de a încuraja participare;

39.  își exprimă îngrijorare că timpul mediu actual între termenul limită pentru propunere și semnarea contractului (termenul de contractare) este încă prea lung, existând discrepanțe între diferitele servicii ale Comisiei; solicită Comisiei să scurteze termenele de încheiere a contractelor la cel mult 6 luni și să fixeze termene limită adecvate pentru evaluare și negocierea contractului, pe baza unui sistem de referințe;

40.  invită Comisia să prelungească durata medie a timpului dintre publicarea cererilor de propunere și termenul de depunere a cererii;

41.  are rezerve serioase în legătură cu eliminarea cerinței legale de emitere a unui aviz de către comitetele de reprezentanți ai statelor membre referitor la deciziile de selecție a proiectelor individuale, în special a celor cu impact asupra eticii, securității și apărării;

42.  consideră că abordarea prin care se urmărește favorizarea identificării unor principii comune de bază nu ar trebui să aducă atingere specificului și opțiunilor etice naționale în materie de cercetare;

43.  susține tendința generală către o procedură de aplicare în două etape, mai ales atunci când se așteaptă un număr foarte mare de propuneri, cu condiția să se facă o evaluare completă în prima etapă (obiective, abordare științifică, competențele participanților, valoarea adăugată a colaborării științifice și bugetul total); subliniază că acest lucru va mări șansele de succes în a doua etapă, cu condiția ca prin aceasta să nu se lungească termenul de contractare sau perioadele de acordare a sumelor; considerare că această abordare reduce costurile de aplicare;

Trecerea la o abordare „orientată spre utilizator” în privința accesului

44.  subliniază faptul că gestionarea PC trebuie să pună beneficiarii în centrul misiunilor sale și să faciliteze accesul la PC;

45.  solicită îmbunătățirea substanțială a clarității și accesibilității documentelor îndrumătoare, care ar trebui reunite într-un manual și traduse în limbile oficiale ale UE;

46.  subliniază necesitatea participării mai susținute noilor state membre la programele din PC prin intermediul simplificării procedurii de depunere a cererilor și a procedurii contractuale, care reprezintă obstacole semnificative în calea accesării etapei de propunere, în special pentru candidații care participă pentru prima dată;

47.  recomandă o mai mare stabilitate în relația cu părțile interesate prin desemnarea, în măsura posibilului, a unui singur responsabil de proiect din partea Comisiei care să ofere asistență personalizată pe toată durata proiectului și să asigure aplicarea consecventă a normelor, precum și adoptarea unui sistem de ghișee unice („one face to the customer”) în cadrul căruia se poate obține consultanță cu privire la programe multiple de la singur punct de contact;

48.  consideră că fiecare document furnizat de Comisie și serviciile acesteia ar trebui să stabilească în mod clar statutul său juridic, precizând pentru cine are valoare obligatorie conținutul său și în ce constă obligația;

49.  susține introducerea mai multor instrumente de administrare online și IT și, îndeosebi, crearea unui portal destinat participanților la cercetare și introducerea semnăturii electronice; solicită Comisiei să instituie un sistem online integrat și ușor de utilizat; susține punerea la dispoziție a tuturor informațiilor pe suport electronic privind gestionarea programului (identificarea, aplicarea, negocierea și raportarea); susține punerea la dispoziție a acestui sistem online încă din prima zi a programului și posibilitatea accesării acestuia în toate etapele; consideră că ar trebui promovată ideea înlocuirii întâlnirilor directe cu videoconferințele; recomandă ca serviciile de e-administrare să utilizeze protocoale și formate deschise de comunicare, în așa fel încât să asigure transparență, accesibilitate și interoperabilitate;

50.  recomandă Comisiei demararea unei campanii de instruire și popularizare a instrumentelor informatice puse la dispoziție în cadrul programului;

51.  salută proiectul-pilot Acces Deschis al Comisiei, care vizează îmbunătățirea accesului la rezultatele cercetării atât prin sistemul Cordis, cât și prin încurajarea oamenilor de știință să își înregistreze cercetările într-un repertoriu;

52.  subliniază că accesul beneficiarilor la proiecte în domeniile cercetării și inovării necesită o importantă capacitate tehnică și o cunoaștere solidă a procedurilor administrative și financiare și că, prin urmare, pentru solicitanții cu o structură redusă, cum ar fi IMM-urile și institutele de cercetare de mici dimensiuni situate în regiunile periferice, accesul la aceste proiecte este extrem de dificil; reamintește că aproximativ 90% din întreprinderile din Europa sunt IMM-uri și că este necesar să se asigure implicarea deplină și eficientă a acestora în utilizarea resurselor celui de-al șaptelea program-cadru;

53.  subliniază necesitatea unei transparențe sporite în ceea ce privește procesul de alegere a temelor pentru licitații, care ar trebui să asigure participarea părților interesate relevante;

54.  recomandă crearea unui sistem de evaluare de către omologi mai transparent, mai coerent și mai armonizat, care să fie bazat pe merite;

Sinergiile între programe și instrumente

55.  solicită insistent reducerea complexității programelor UE (de exemplu, PC, PCI, fondurile structurale) și a instrumentelor asociate (ITC, inițiativele în temeiul articolului 187, PPP, proiectele în temeiul articolului 185, CCI, ERA-NET); evidențiază faptul că aceasta va determina exploatarea la maximum a sinergiilor rezultate din acțiunea lor combinată;

56.  regretă înmulțirea exagerată a organismelor de cercetare, a modelelor de cooperare și a mecanismelor de gestiune, precum și complexitatea rezultată, care creează probleme de transparență față de autoritatea bugetară și un tratament diferențiat al beneficiarilor;

57.  recomandă ca finanțarea UE pentru C&D să se bazeze pe un ansamblu redus de norme și principii de finanțare și solicită coerență și armonizare în implementare și interpretarea normelor și procedurilor; subliniază necesitatea de a aplica acest set comun de norme pentru întregul PC și instrumentele asociate și în cadrul Comisiei, indiferent de entitatea sau agenția executivă însărcinată cu implementarea;

58.  recomandă instituirea de mecanisme pentru a oferi îndrumare comună în cadrul Comisiei și efectuarea de formări pentru responsabilii de proiect și auditorii interni; solicită insistent crearea unei instanțe de apel, un fel de „mediator pentru PC” pentru participanți în cazul interpretării incoerente și inconsecvente a normelor și procedurilor; consideră că deciziile luate de acest mediator ar trebui să fie definitive și să aibă caracter obligatoriu;

59.  consideră că inovarea poate fi cel mai bine stimulate la nivel regional, datorită proximității dintre universități, organismele publice de cercetare, marile întreprinderi, IMM-uri și autoritățile publice regionale și locale, de exemplu în cadrul clusterelor; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că promovarea inovării la nivel regional poate contribui la reducerea disparităților sociale și regionale; încurajează, cu toate acestea, diferitele niveluri (regional, național și comunitar) să-și coordoneze mai bine eforturile în cadrul unei programări la nivel european a activităților de cercetare și dezvoltare; subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii legăturilor dintre mediul academic și industrie;

Învățăminte în perspectiva PC8

60.  consideră că o revizuire generală radicală a administrării PC este una din prioritățile majore ce trebuie avute în vedere la conceperea viitorului PC;

61.  consideră că revizuirea Regulamentului financiar, a Statutului funcționarilor și aplicarea unei marje de risc de eroare adecvate pentru cercetare au un rol central în restructurarea cadrului de finanțare a cercetării și în înregistrarea de noi progrese în simplificarea finanțării pentru cercetare;

62.  invită Comisia să evalueze eficacitatea fiecărui instrument în parte, din cadrul fiecărui program, în ceea ce privește realizarea unor obiective de politică specifică și solicită reducerea diversității instrumentelor ori de câte ori eficacitatea sau contribuția lor distinctivă nu este dovedită în mod clar, menținându-se, totodată, o suficientă flexibilitate pentru a permite adaptarea la specificul proiectului;

63.  susține un sistem de finanțare pe baze științifice și o repartizare bine echilibrată a fondurilor între cercetarea de la vârf la bază, bazată pe rezultate și cercetarea de la bază la vârf, în folosul științei, ca bază pentru PC8;

64.  consideră că PC8 ar trebui să se concentreze asupra cercetării la granițele cunoașterii, luând în considerare întregul lanț al inovării: cercetarea la granițele cunoașterii, dezvoltarea tehnologică, demonstrația, diseminarea, valorificarea rezultatelor și integrarea rapidă pe piață a rezultatelor;

65.  consideră că PC8 ar trebui să încurajeze colaborarea între cercetătorii europeni, prin introducerea unui sistem de bonuri valorice pentru cercetare, care să furnizeze bani pentru cercetare atunci când cercetătorii se deplasează în universități situate în oricare dintre statele membre, contribuind la centre de excelență și universități independente precum și la o mobilitate sporită în rândul cercetătorilor;

66.  solicită Comisiei să publice o analiză a nivelurilor de participare a diferitelor state membre în cadrul PC7 și să țină seama de concluziile acesteia pentru a se asigura o evoluție echilibrată a cercetărilor în toate statele membre în PC8;

67.  consideră că la stabilirea priorităților pentru PC8, ar trebui să se acorde atenție unui spectru mai larg de mijloace de finanțare alternative rambursabile pentru inovare, inclusiv parteneriatelor public-privat și investițiilor de capital de risc;

68.  recomandă creșterea gradului de internaționalizare a PC8 prin intermediul cooperării cu țările terțe, inclusiv cu țările în curs de dezvoltare, prin punerea la dispoziția acestora a unor norme de gestionare simple și specifice; încurajează, în perspectiva viitorului PC8, schimbul de bune practici și standarde cu alți parteneri internaționali;

69.  se declară în favoarea rolului de controlor care îi revine Comisiei atunci când se solicită finanțare din partea autorităților naționale sau regionale;

70.  salută constituirea subgrupului Comisiei pentru inovare și dezbaterile din cadrul acestuia cu privire la cuantificarea eficacității politicii de cercetare și dezvoltare a UE și a cheltuielilor aferente proiectelor din domeniul cercetării și dezvoltării;

o
o   o

71.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.