Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 14 și articolul 106 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul 29 la Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la sistemul de radiodifuziune publică în statele membre,

–  având în vedere articolul 11 alineatul (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 septembrie 1996 referitoare la rolul serviciilor publice de televiziune într-o societate multimediatică(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 septembrie 2008 privind concentrarea și pluralismul mass-mediei în Uniunea Europeană(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2008 referitoare la educarea privind mijloacele de informare din mediul digital(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune(5),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Pluralismul mijloacelor de informare în masă în statele membre ale Uniunii Europene” (SEC(2007)0032),

–  având în vedere Recomandarea nr. R (96) 10 din 11 septembrie 1996 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind garantarea independenței serviciilor publice de radiodifuziune,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliul din 25 ianuarie 1999, privind serviciul public de radiodifuziune(6),

–  având în vedere Recomandarea nr. CM/Rec (2007) 2 din 31 ianuarie 2007 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind pluralismul și diversitatea conținutului mediatic,

–  având în vedere Recomandarea nr. CM/Rec (2007) 3 din 31 ianuarie 2007 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind pluralismul și diversitatea conținutului mediatic,

–  având în vedere Recomandarea nr. 1878 (2009) din 25 iunie 2009 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind asigurarea finanțării serviciului public de radiodifuziune,

–  având în vedere Declarația din 27 septembrie 2006 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind garantarea independenței serviciilor publice de radiodifuziune în statele membre,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A7-0286/2010),

A.  întrucât, într-o societate democratică europeană, participarea cetățenilor la dezbaterea publică și accesul la informație în lumea digitală depind de caracterul dinamic și competitiv al sectorului audiovizualului și de presă scrisă;

B.  întrucât mijloacele de radiodifuziune sunt printre cele mai importante surse de informare disponibile pentru cetățenii statelor membre UE și, astfel, reprezintă un factor important influențând valorile și opiniile persoanelor;

C.  întrucât serviciile de radiodifuziune, atât cele publice, cât și cele private, au un rol crucial în producția audiovizuală, diversitatea culturală și de identitate, pluralism, coeziune socială, promovarea libertăților fundamentale și la funcționarea democrației la nivel european;

D.  întrucât organismele publice de radiodifuziune joacă un rol de pionierat, promovând și utilizând evoluțiile tehnologice, pentru a-și difuza conținuturile publicului prin intermediul unor tehnici mediatice și de distribuție novatoare;

E.  întrucât domeniul audiovizualului în Uniunea Europeană este unic și caracterizat prin sintagma „sistem dual”, bazat pe un adevărat echilibru între radiodifuziunile publice și private;

F.  F întrucât un sistem dual eficient, beneficiind de un echilibru autentic între serviciul public de radiodifuziune și radiodifuziunile private, prezintă un interes general;

G.  întrucât coexistența serviciilor de radiodifuziune publică și comerciale a asigurat un spectru de programe diversificat în regim de acces liber, ceea ce constituie un avantaj pentru toți cetățenii Uniunii Europene și contribuie la pluralismul mass-mediei, la diversitatea culturală și lingvistică, la concurența editorială (în ceea ce privește calitatea și diversitatea conținutului) și la libertatea de expresie;

H.  întrucât Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită rolului sistemului dual în producția și difuzarea de conținut european;

I.  întrucât schimbările intervenite în domeniul audiovizualului în ultimii ani, ca urmare a dezvoltării tehnologiilor digitale, a platformelor proprietare cu plată, precum și a apariției noilor actori media pe internet, au avut efecte asupra sistemului dual de radiodifuziune tradițional, precum și asupra a concurenței editoriale (în ceea ce privește calitatea și diversitatea conținutului), făcând necesară diversificarea operațiunilor de către serviciile publice și private de difuziune și examinarea unor noi platforme de distribuție;

J.  întrucât răspândirea noilor tehnologii a schimbat modul în care cetățenii europeni au acces la media și la informații;

K.  întrucât frontierele tradiționale din sectorul media nu mai pot fi menținute pe internet, deoarece mass-media tradiționale nu pot supraviețui fără a evolua spre noi platforme (servicii SMS, pagini de internet, aplicații de telefonie „inteligentă”, etc.), în conformitate cu obiectivele Agendei digitale a Uniunii Europene;

L.  întrucât ziarele și revistele rămân, și ar trebui să rămână în continuare, componente esențiale pentru un peisaj mediatic european pluralist și diversificat;

M.  întrucât furnizorii de servicii de telecomunicații și de acces la internet, și de asemenea motoarele de căutare, joacă un rol din ce în ce mai important în noul context mediatic;

N.  întrucât în era digitală - caracterizată de o gamă sporită de alegeri pentru consumatori, dar și de riscul fragmentării audienței, o concentrare sporită a mass-mediei, dezvoltarea companiilor de mass-media integrate verticale, evoluția spre serviciile cu plată și criptare - serviciile publice de radiodifuziune contribuie și ar trebui să contribuie la menținerea unei sfere publice, furnizând calitate, programe valoroase din punct de vedere social și informații obiective;

O.  întrucât, în anumite state membre, serviciul public de radiodifuziune nu este încă suficient de solid integrat la nivel social și nu dispune de resurse adecvate;

P.  întrucât posturile publice de radiodifuziune se confruntă, în unele state membre, cu probleme fundamentale, ce le pun în pericol independența politică, viabilitatea, chiar și baza financiară, amenințând direct însăși existența sistemului dual;

Q.  întrucât televiziunea comercială a fost confruntată recent cu dificultăți economice cauzate de recesiunea sectorului publicității;

R.  întrucât este de competența exclusivă a statelor membre să definească misiunea serviciilor publice și să asigure finanțarea posturilor publice de radiodifuziune, în conformitate cu principiile din Protocolul din Amsterdam;

S.  întrucât serviciile publice de mass-media au nevoie de suficiente fonduri publice, de o participare la noile tehnologii și platforme importante, precum și de un cadru normativ stabil și previzibil, pentru a putea să se achite de misiunea lor, oferind un conținut cultural și informativ de nivel înalt și astfel să sporească în mod explicit nivelul de educație în domeniul mass-media în beneficiul publicului;

T.  întrucât posturile publice de radiodifuziune pot fi îmbunătățite prin intermediul schimburilor de experiențe și de bune practici între statele membre;

U.  întrucât respectarea normelor europene în materie de libertate de exprimare, de pluralism al mass-mediei și în ceea ce privește independența, misiunea și finanțarea serviciilor publice de mass-media ar trebui să constituie o prioritate pentru toate statele membre ale Uniunii Europene;

V.  întrucât Uniunea nu dispune în prezent de instrumentele adecvate pentru a controla și a reacționa la amenințările împotriva serviciilor publice de mass-media și a sistemului dual în statele membre sau în anumite regiuni ale Uniunii,

1.  reiterează angajamentul său față de sistemul dual de radiodifuziune în cadrul căruia mass-media private și publice își asumă rolurile ce le revin, indiferent de presiunile politice și economice și solicită ca accesul la serviciile de radiodifuziune de cel mai înalt să fie asigurat în mod independent de capacitatea financiară a consumatorilor și a utilizatorilor;

2.  subliniază, în mod special, rolul fundamental al unui sistem european dual caracterizat de un echilibru autentic în promovarea democrației, a coeziunii sociale, a integrării și a libertății de expresie, punându-se accentul pe păstrarea și promovarea pluralismului media, a educației mediatice, a diversității culturale și lingvistice și a respectării normelor europene legate de libertatea presei;

3.  constată importanta contribuție adusă de coexistența mass-mediei publice și a celei private la inovarea și diversificarea ofertei de conținut și impactul pozitiv pe care această coexistență l-a avut asupra calității;

4.  reiterează necesitatea menținerii unui serviciu public de radiodifuziune independent, solid și plin de vitalitate, care trebuie totodată adaptat la exigențele epocii digitale, și îndeamnă să se pună în practică măsuri concrete pentru realizarea acestui obiectiv;

5.  subliniază, în acest context, faptul că în era digitală serviciile publice de radiodifuziune au misiunea specifică de a cultiva o sferă publică, făcând universal accesibile conținuturile media de înaltă calitate și de interes general pe toate platformele importante;

6.  invită statele membre să se asigure că există suficiente resurse pentru a permite serviciilor publice de radiodifuziune să beneficieze de noile tehnologii digitale și să garanteze publicului larg posibilitatea de a beneficia de avantajele oferite de serviciile audiovizuale moderne;

7.  solicită, în acest sens, posturilor publice de radiodifuziune să se structureze într-un mod care să le permită să propună conținut atractiv și de calitate online pentru a avea impact asupra tinerilor, al căror consum mediatic este asigurat aproape exclusiv de internet;

8.  invită statele membre să combată decalajul digital - între mediul urban și cel rural, de exemplu - și să se asigure că, odată cu trecerea la sistemul digital, toate persoanele din toate regiunile vor avea acces în mod egal la serviciul public de radiodifuziune;

9.  îndeamnă statele membre să aibă în vedere posibilitatea de a facilita trecerea de la televiziunea analogă la cea digitală pentru consumatori.

10.  îndeamnă statele membre să definească misiunile serviciilor publice de radiodifuziune pentru ca acestea să-și poată păstra caracterul distinct, ilustrat prin angajamentul de a furniza o producție audiovizuală originală precum și programe și o activitate jurnalistică de înaltă calitate, independent de considerente comerciale și de influența politică, ceea ce constituie în mod clar marca lor distinctivă; ia act de faptul că aceste misiuni ar trebui să fie definite cât mai precis cu putință, dar acordând atenția cuvenită autonomiei serviciilor de radiodifuziune în ceea ce privește programele;

11.  reamintește faptul că, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice, serviciile publice de radiodifuziune, în cadrul misiunii lor, trebuie să dispună de posibilitatea de a-și oferi serviciile, inclusiv serviciile noi, pe toate tipurile de platforme;

12.  subliniază absența dispozițiilor juridice referitoare la activitățile de serviciu public de radiodifuziune în anumite state membre și faptul că această lipsă ar putea influența capacitatea acestui sector de a se extinde spre platforme noi;

13.  reamintește că platformele terestre de radiodifuziune bazate pe standarde deschise, interoperabile joacă un rol esențial în sistemul dual de radiodifuziune și constituie instrumentul ideal pentru a furniza utilizatorilor servicii mass-media audiovizuale gratuite și ușor de accesat, care sunt mai bine adaptate la fragmentarea piețelor locale și în măsură să ofere un răspuns mai adecvat așteptărilor culturale și sociale locale;

14.  ia act de Comunicarea Comisiei din iulie 2009 privind radiodifuziunea, care recunoaște dreptul posturilor publice de radiodifuziune de a fi prezente pe toate platformele de distribuție relevante și reafirmă că definirea misiunii, a finanțării și a organizării posturilor publice de radiodifuziune este de competența statelor membre, recunoscând totodată responsabilitatea Comisiei în ceea ce privește controlul erorilor evidente, și invită statele membre să mențină un echilibru între serviciile mass-media digitale oferite, să garanteze o concurență loială între serviciile publice de radiodifuziune și mass-media private și să mențină astfel un peisaj mediatic dinamic pe internet;

15.  salută recunoașterea principiului neutralității tehnologice și a necesității de a respecta independența editorială a posturilor publice de radiodifuziune, luând în considerare în măsura cuvenită faptul că acestea au nevoie de o finanțare stabilă și sigură;

16.  atrage totuși atenția asupra costurilor considerabile ale testelor prealabile (existente) și subliniază sprijinul pe care îl acordă unor evaluări proporționale;

17.  reamintește importanța recomandărilor și declarațiilor Consiliului Europei - la care au subscris toate statele membre ale UE - și care stabilesc norme europene în materie de libertate de exprimare, libertate a presei și de pluralism mediatic, precum și în ceea ce privește independența, organizarea, misiunea și finanțarea serviciilor publice de mass-media, în special în contextul societății informaționale, garantând astfel credibilitatea serviciului public de radiodifuziune;

18.  reamintește statelor membre angajamentul lor față de aceste standarde europene și le recomandă să asigure o finanțare adecvată, proporțională și stabilă pentru serviciile publice de mass-media spre a le oferi posibilitatea de a-și îndeplini misiunea, de a le garanta independența economică și politică și de a contribui la o societate incluzivă bazată pe cunoaștere și informare, în care accesul la mass-media de calitate înaltă să fie deschis tuturor;

19.  invită Comisia să încurajeze schimbul de bune practici între statele membre la diferite niveluri (autoritățile naționale din sectorul mass-mediei, părțile interesate, gestionarii serviciilor publice de radiodifuziune, organismele de reglementare independente și reprezentanții telespectatorilor și ai cetățenilor);

20.  invită statele membre să intensifice cooperarea dintre autoritățile naționale de reglementare în domeniul mass-media în cadrul Platformei europene a autorităților de reglementare și să intensifice schimburile de experiențe și bune practici în legătură cu propriile lor sisteme naționale de radiodifuziune;

21.  reamintește statelor membre că membrii consiliilor de administrație ale serviciilor publice de radiodifuziune ar trebui numiți pe baza competenței și familiarității cu sectorul mass-media;

22.  invită Comisia și statele membre să ofere Observatorul European în Domeniul Audiovizualului un mandat, însoțit de resursele necesare, pentru a colecta date și a efectua cercetări cu privire la modul în care statele membre au aplicat aceste standarde, pentru a analiza dacă standardele au avut efectul scontat și îndeamnă ca statele membre să fie trase la răspundere pentru neîndeplinirea angajamentelor;

23.  invită Comisia să acorde o mai mare prioritate sistemului dual ca parte a acquis-ului comunitar în contextul negocierilor de aderare și îndeamnă ca progresele realizate în acest sens de țările candidate să fie monitorizate;

24.  invită, de asemenea, statele membre să trateze cu seriozitate problema finanțării insuficiente a serviciilor publice de radiodifuziune, în special ținând seama de mandatul specific alo mass-mediei publice, care trebuie să fie accesibilă unui număr cât mai mare posibil de telespectatori și ascultători pe toate noile platforme mediatice;

25.  constată că transparența structurii de proprietate a serviciilor private de radiodifuziune trebuie să fie garantată în toate statele membre și invită Comisia să controleze și să susțină realizarea de progrese în acest sens;

26.  invită statele membre să elimine imixtiunea politică în ceea ce privește conținutul serviciilor oferite de radiodifuziunea publică;

27.  salută concluziile studiului independent efectuat la solicitarea Comisiei cu privire la definirea de indicatori în vederea măsurării pluralismului mediatic în UE;

28.  încurajează instituirea unui organism de monitorizare a pluralismului mediatic, care constituie un instrument eficient pentru identificarea amenințărilor care planează asupra pluralismului mediatic;

29.  reamintește existența instrumentelor financiare oferite de BEI și încurajează serviciile publice de radiodifuziune ce întâmpină dificultăți financiare să solicite împrumuturi de la BEI în condiții avantajoase, pentru a-și îmbunătăți infrastructura, în special pentru tranziția la digitalizare și pentru a sprijini inovarea;

30.  încurajează diversele părți implicate să-și intensifice cooperarea pentru a proteja sistemul dual și, în mod special, încurajează serviciile de radiodifuziune publice și private să coopereze între ele și, de asemenea, cu editorii în ceea ce privește accesul comun la conținutul mediatic și elaborarea de proiecte novatoare și să identifice modalități de a conlucra;

31.  invită Comisia să lanseze o inițiativă ca să reunească diferiți actori mass-media pentru a contribui la identificarea unor eventuale domenii de cooperare, a facilita schimburile de bune practici și a aborda problemele pertinente;

32.  subliniază, în acest context, că posturile comunitare de radiodifuziune, în special în comunitățile mai mici, au probleme cu finanțarea pe termen lung (de ex. din publicitate) și că se pot utiliza noile opțiuni devenite disponibile prin trecerea la digitalizare pentru a înființa posturi comunitare de radiodifuziune la nivel regional, cu largă acoperire;

33.  încurajează Comisia să adapteze drepturile de autor la noua eră a digitalizării, permițând posturilor de radiodifuziune să mențină o ofertă bogată de conținut european de calitate, și să studieze modalități specifice de facilitare a reutilizării materialelor din arhive, precum și să instituie sisteme colective extinse de licențe și sisteme de ghișee unice, ușor accesibile pentru achitarea acestora;

34.  așteaptă cu interes raportul privind aplicarea dispozițiilor directivei AVMS în materie de timp de emisie alocat programelor europene, în condițiile în care anumite state membre nu au luat măsuri în acest sens;

35.  îndeamnă Comisia să asigure respectarea cadrului juridic existent de către integratorii de conținut și o invită să studieze modalități prin care motoarele de căutare și furnizorii de servicii online ar putea contribui la finanțarea creării de conținut;

36.  subliniază importanța educației mediatice în vederea unei utilizări responsabile a serviciilor oferite de integratorii de conținut;

37.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 95, 15.4.2010, p. 1. (2) JO C 320, 28.10.1996, p. 180. (3) JO C 8 E, 14.1.2010, p.85. (4) JO C 45 E, 23.2.2010, p. 9. (5) JO C 257, 27.10.2009, p. 1. (6) JO C 30, 5.2.1999, p. 1.