Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2965(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B7-0637/2010

Dezbateri :

PV 25/11/2010 - 12.2
CRE 25/11/2010 - 12.2

Voturi :

PV 25/11/2010 - 13.2

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0449

Texte adoptate
PDF 205kWORD 46k
Joi, 25 noiembrie 2010 - Strasbourg
Tibet - planuri de a transforma chineza în principala limbă de predare
P7_TA(2010)0449RC-B7-0637/2010

Rezoluţia Parlamentului European din 25 noiembrie 2010 referitoare la Tibet și la planurile de a transforma limba chineză în principala limbă de predare

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind China și Tibetul, în special cea din 10 aprilie 2008 referitoare la Tibet(1),

–  având în vedere articolul 122 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât respectarea drepturilor omului și a libertății de alegere a identității, culturii și religiei constituie un principiu fundamental al Uniunii Europene și o prioritate a politicii sale externe;

B.  întrucât Republica Populară Chineză a declarat că dorește relații etnice armonioase între cele 56 de minorități etnice;

C.  întrucât, la 19 octombrie 2010, aproximativ 1 000 de studenți de etnie tibetană au organizat un marș în orașul Tongren, cunoscut și sub numele de Rebkong, pentru a protesta pașnic împotriva planului de a transforma limba chineză în principala limbă de predare în școlile din regiune; întrucât, la 23 octombrie 2010, protestul s-a extins la provincia Quingai și Beijing, unde 400 de studenți tibetani care studiau la Universitatea Minsu au organizat o demonstrație;

D.  întrucât limba tibetană, una dintre cele patru limbi cele mai vechi și mai originale din Asia, este un catalizator esențial al identității, culturii și religiei tibetane, dar și, alături de cultura tibetană în ansamblu, o parte de neînlocuit a patrimoniului mondial; întrucât limba tibetană, mărturie a unei civilizații cu o istorie bogată, este un element fundamental și de neînlocuit al identității, culturii și religiei tibetane;

E.  întrucât limba exprimă atitudinile sociale și culturale ale unei comunități, întrucât limba vorbită de o comunitate este un factor determinant al culturii sale și întrucât limba este un mijloc de transmitere a unor comportamente culturale și sociale și a unor moduri de gândire foarte specifice;

F.  întrucât s-a constatat că educația bilingvă, cu ambele limbi ca limbi materne, este modalitatea cea mai eficientă de a păstra bilingvismul Tibetului și întrucât această politică de educație bilingvă ca principal model a condus sistematic la o rată ridicată de admitere în învățământul superior pentru elevii liceelor tibetane din întreaga regiune;

G.  întrucât, în școlile primare, secundare și medii din toate zonele conduse de guvernul regional autonom tibetan, limba tibetană este înlocuită treptat de chineză, în timp ce documentele oficiale nu sunt, de obicei, disponibile în tibetană;

H.  întrucât modificarea politicii în domeniul educației ar limita utilizarea limbii tibetane în școli, pentru că toate manualele și subiectele, cu excepția orelor de limbă tibetană și engleză, ar fi în chineza mandarină;

I.  întrucât Republica Populară Chineză (RPC), alături de alte 142 de țări, a votat adoptarea Declarației Organizației Națiunilor Unite privind drepturile populației indigene din 13 septembrie 2007, articolul 14 al acesteia stipulând că „populațiile indigene au dreptul să-și creeze și să controleze propriile sisteme și instituții de învățământ, în limba proprie și într-o manieră adecvată metodelor lor tradiționale de predare și învățare”;

J.  întrucât, datorită dominației limbii chineze, există o anxietate din ce în ce mai mare în rândul absolvenților din zonele tibetane cu privire la perspectivele de angajare, deoarece, conform petiției semnate de profesori și studenți, majoritatea studenților tibetani nu au trăit niciodată într-un mediu de limbă chineză și nu pot, prin urmare, comunica în chineză,

1.  condamnă multiplicarea măsurilor drastice referitoare la exercitarea libertăților culturale, lingvistice, religioase și a altor libertăți fundamentale ale tibetanilor și subliniază necesitatea conservării și protejării identității naționale, religioase și culturale distincte a celor șase milioane de tibetani, precum și necesitatea de a ține seama de preocupările legate de reprimarea și marginalizarea limbii tibetane, care subminează identitatea tibetană;

2.  ia act de îngrijorările legate de tentativele de a devaloriza limba tibetană și subliniază faptul că, pentru un învățământ bilingv reușit, tibetana trebuie să fie limba națională;

3.  solicită autorităților chineze să aplice articolul 4 din Constituția Republicii Populare Chineze și articolul 10 din Legea privind autonomia națională regională (LANR), care garantează „libertatea tuturor naționalităților de a utiliza și promova propria limbă, vorbită și scrisă;

4.  solicită insistent autorităților chineze să susțină o adevărată politică a bilingvismului, care să permită predarea tuturor materiilor, inclusiv matematica și științele, în limba tibetană, să încurajeze predarea limbii chineze și să acorde putere de decizie autorităților și comunităților locale în privința limbii de predare;

5.  consideră că toate minoritățile etnice au dreptul să-și păstreze propria limbă și propria scriere; consideră că un sistem bilingv echitabil de educație ar contribui la o mai bună cooperare și înțelegere, întrucât tibetanii ar învăța chineză, iar populația Han care trăiește în zonele tibetane ar fi încurajată să învețe tibetana;

6.  subliniază că, odată cu introducerea chinezei ca limbă principală în învățământ, calitatea educației marii majorități a elevilor din învățământul secundar tibetan ar avea semnificativ de suferit, și că materiile școlare ar trebui predate doar în limba maternă, tibetana, aceasta fiind soluția cea mai adecvată;

7.  solicită autorităților chineze să depună toate eforturile pentru a diminua dezavantajele lingvistice și culturale cu care se confruntă Tibetanii pe piața de muncă urbană, dar în așa fel încât să nu submineze limba și cultura tibetană;

8.  solicită Comisiei Europene, ÎR/VP și statelor membre să facă apel la guvernul chinez pentru a asigura, în primul rând, respectarea dreptului studenților la exprimare pașnică și luarea în considerare a revendicărilor acestora de către autoritățile competente, în mod substanțial și adecvat și, în al doilea rând, implementarea adecvată, în conformitate cu Legea privind autonomia națională regională, a „Regulamentelor privind studierea, utilizarea și dezvoltarea limbii tibetane” din 2002;

9.  solicită Comisiei să prezinte, în cadrul bugetului 2009 (1 milion EUR), informații cu privire la utilizarea fondurilor cerute pentru susținerea societății civile tibetane din China și din exil, și subliniază necesitatea păstrării culturii tibetane, în special în exil;

10.  solicită încă o dată Chinei să ratifice Convenția internațională privind drepturile civile și politice și deplânge tratamentul adesea discriminatoriu al minorităților etnice și religioase din China;

11.  solicită autorităților chineze să asigure accesul presei străine în Tibet, inclusiv în zonele tibetane din afara Regiunii Autonome Tibet, și să elimine obligativitatea permiselor;

12.  solicită reprezentanților diplomatici ai UE la Beijing să viziteze regiunea și să prezinte Consiliului și ÎR/VP un raport cu privire la situația actuală a chestiunilor educaționale și lingvistice;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului Republicii Populare Chineze și Sfinției sale Dalai Lama.

(1) JO C 247 E, 15.10.2009, p. 5.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate