Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2936(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0128/2011

Texte depuse :

B7-0128/2011

Dezbateri :

PV 15/02/2011 - 21

Voturi :

PV 17/02/2011 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0067

Texte adoptate
PDF 213kWORD 55k
Joi, 17 februarie 2011 - Strasbourg
Strategia energetică a Băncii Mondiale
P7_TA(2011)0067B7-0128/2011

Rezoluţia Parlamentului European din 17 februarie 2011 referitoare la strategia energetică a Băncii Mondiale pentru țările în curs de dezvoltare

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la coerența politicilor UE în favoarea dezvoltării și la conceptul de „asistență oficială pentru dezvoltare plus(1)„,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2008 privind Fondul mondial pentru eficiență energetică și energie regenerabilă(2),

–  având în vedere pachetul legislativ privind schimbările climatice și energia, adoptat de Parlamentul European la 17 decembrie 2008,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 aprilie 2004 privind analiza referitoare la industriile extractive(3), comandată de Banca Mondială,

–  având în vedere raportul din 2010 privind dezvoltarea mondială, intitulat „Dezvoltarea și schimbările climatice”,

–  având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât accesul la servicii energetice moderne constituie o condiție prealabilă pentru eradicarea sărăciei și pentru dezvoltarea economică, iar dreptul la energie înseamnă că serviciile energetice trebuie să fie fiabile, accesibile, în special persoanelor sărace, și distribuite uniform pentru a elimina discrepanța dintre zonele urbane și cele rurale;

B.  întrucât, în prezent, aproximativ 1,5 miliarde de persoane nu au acces la energie electrică, patru din cinci persoane din această categorie trăind în Africa Subsahariană și în Asia de Sud, în principal în zone rurale, și întrucât aproape 2,4 miliarde de persoane folosesc încă, pentru gătit și încălzire, combustibili tradiționali din biomasă, ceea ce provoacă probleme grave de sănătate și moartea a 1,9 milioane de persoane în fiecare an din cauza poluării mediului casnic, precum și daune de mediu din cauza utilizării nesustenabile a resurselor naturale(4);

C.  întrucât programele convenționale de electrificare rurală finanțate de Banca Mondială nu au reușit în general să ajungă la persoanele sărace din zonele rurale și întrucât tehnologiile sustenabile care nu implică conectarea la rețea pot fi în mod special potrivite să furnizeze servicii de electricitate în zonele rurale din cauza naturii lor descentralizate;

D.  întrucât, potrivit scenariului de referință prezentat în publicația World Energy Outlook 2008 (Perspectivele energetice mondiale 2008) a Agenției Internaționale pentru Energie, cererea mondială de energie primară va crește cu 45 % până în 2030, iar țările care nu fac parte din OCDE vor reprezenta 87 % din această creștere datorită dezvoltării economice rapide; întrucât, potrivit aceluiași scenariu, se așteaptă ca această creștere rapidă a cererii de energie în țările care nu fac parte din OCDE să determine 97 % din creșterea emisiilor de CO2;

E.  întrucât Banca Mondială (BM) pregătește în prezent o nouă strategie energetică, a cărei finalizare este preconizată pentru mijlocul anului -2011 și care urmărește implicarea mai multor părți interesate, componenta centrală a strategiei fiind noțiunea de aprovizionare cu energie eficientă, abordabilă ca preț și ecologică în vederea reducerii sărăciei și a creșterii economice;

F.  întrucât, în 2008, BM și-a asumat angajamentul de a canaliza, până în 2011, jumătate din investițiile sale energetice către producția de energie cu emisii reduse de CO2(5);

G.  întrucât finanțarea acordată sectorului privat de către băncile multilaterale de dezvoltare a crescut de zece ori față de 1990; întrucât această creștere este deosebit de evidentă în cazul Societății Financiare Internaționale, filiala pentru sectorul privat a Băncii Mondiale, ale cărei împrumuturi și investiții totale au crescut mai mult de două ori între 2003 și 2008,

1.  salută strategia energetică și reamintește că aceasta ar trebui să abordeze în mod specific modul în care accesul la serviciile energetice poate ajuta oamenii să iasă din sărăcie, facilitând trecerea către un mod de dezvoltare în domeniul energiei sustenabil din punctul de vedere al mediului; îndeamnă Banca Mondială să adopte o abordare a dezvoltării în sectorul privat care să aducă persoanelor sărace un maximum de beneficii, combătând în același timp schimbările climatice; subliniază că factorii sociali și de mediu, atât la nivel național, cât și la nivelul comunităților locale, trebuie să fie luați în calcul într-o analiză costuri-beneficii cuprinzătoare privind opțiunile în materie de energie;

2.  constată că împrumuturile pentru combustibili fosili continuă să joace un rol dominant în cadrul portofoliului energetic general al Băncii Mondiale, în pofida creșterii recente a împrumuturilor destinate inițiativelor în domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice; subliniază că investițiile în domeniul combustibililor fosili se realizează, de asemenea, prin intermediari financiari, lucru de care banca nu ține seama atunci când raportează cifrele sale anuale privind sectorul energetic; constată cu îngrijorare și faptul că Banca Mondială continuă să facă investiții semnificative în centrale electrice pe cărbune, blocând țările în curs de dezvoltare într-un context energetic bazat pe cărbune pentru următoarele decenii;

3.  salută obiectivul strategic al Băncii Mondiale de a elimina treptat, până în 2015, împrumuturile acordate proiectelor axate pe combustibili fosili, în conformitate cu angajamentele asumate de liderii grupului G-20 la Pittsburgh în septembrie 2009 și reînnoite la Toronto în iunie 2010;

4.  încurajează Banca Mondială să acorde prioritate accesului la energie la nivel local și la scară redusă, îndeosebi în țările cel mai slab dezvoltate din Africa și Asia;

5.  își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că Banca Mondială consideră energia provenind din marile baraje hidroelectrice, precum și din biocombustibili, ca energie ecologică; subliniază, în special, avertismentele Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în legătură cu amenințarea la adresa aprovizionării cu alimente reprezentată de biocombustibili;

6.  invită Banca Mondială să preia inițiativa în dezvoltarea și implementarea de cadre de reglementare inovatoare și de norme și standarde în sectorul privat pentru a proteja drepturile comunităților și a garanta faptul că acestea au acces și beneficiază de progresele sectorului energetic în ceea ce priveşte eficienţa energetică și sursele de energie regenerabile;

7.  constată cu îngrijorare că o mare parte din finanțarea multilaterală acordată intermediarilor financiari este slab monitorizată; subliniază necesitatea de a defini condiții clare pe care intermediarii financiari trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibili pentru finanțarea multilaterală; consideră că acestea ar trebui să includă obligația de a avea obiective clare de dezvoltare (pe lângă performanța financiară), precum și garanții sociale și de mediu solide, astfel cum sunt prevăzute în protocoalele și tratatele internaționale;

8.  subliniază importanța internalizării costurilor legate de schimbările climatice; solicită utilizarea abordării bazate pe calcularea costurilor de mediu pe durata întregului ciclu de viață pentru a evalua în mod adecvat alternativele energetice disponibile;

9.  subliniază necesitatea de a diversifica portofoliul energetic, având în vedere problemele care rezultă în urma utilizării excesive a unei singure surse de energie, cum ar fi combustibilii fosili importați pentru producerea de energie sau hidroenergia, în cazul căreia secetele prelungite determină golirea lacurilor de acumulare, ceea ce reduce în mod dramatic capacitatea de producție; îndeamnă Banca Mondială să investească mai mult în energiile regenerabile și eficiența energetică, dar să nu investească în proiecte hidroenergetice majore, ale căror efecte sociale și de mediu negative, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră provenind din lacurile de acumulare, trebuie evaluate în mod adecvat înainte de a fi finanțate; subliniază că barajele hidroelectrice mici sunt mai sustenabile și mai viabile din punct de vedere economic decât centralele hidroelectrice mari;

10.  regretă că Banca Mondială promovează în principal un model la scară largă și orientat spre export, mai curând decât să sprijine proiecte energetice descentralizate și de dimensiuni reduse, care adesea sunt mai potrivite și mai eficiente pentru a satisface nevoile de bază din zonele rurale; îndeamnă Banca Mondială să sprijine proiecte energetice alternative, descentralizate și de dimensiuni reduse, care țin seama de nevoile comunităților locale și de realitățile economice ale diferitelor țări, și să stabilească obiective specifice și instrucțiuni de monitorizare care să asigure faptul că împrumuturile în domeniul energetic sunt în beneficiul persoanelor sărace;

11.  consideră că cea mai potrivită modalitate de soluționare a eventualelor compromisuri este să se analizeze siguranța aprovizionării, impactul asupra sănătății, mediului și economiei comunităților locale, precum și dezvoltarea și transferul de tehnologii necesare atât la nivel național, cât și la nivel local, pentru a garanta accesul la tehnologii sustenabile și surse de energie regenerabile;

12.  subliniază nevoia de a elabora norme de raportare și publicare care să permită o transparență maximă; insistă ca Banca Mondială să identifice în mod clar și să facă publice beneficiile specifice în materie de dezvoltare înainte de acordarea finanțării; își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că principiul „consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză”, prevăzut în Declarația ONU privind drepturile populațiilor indigene, nu este recunoscut în cadrul standardelor de performanță ale Societății Financiare Internaționale;

13.  îndeamnă BM să își axeze strategia energetică pe asigurarea atractivității comerciale și a competitivității proiectelor privind tehnologiile sustenabile prin intermediul unei finanțări inovatoare și al unor programe de dezvoltare instituțională, în vederea promovării unei combinaţii între eficienţa energetică şi energia regenerabilă ca o opțiune viabilă și atrăgătoare;

14.  subliniază faptul că dezvoltarea tehnologiilor ecologice în țările sărace este legată de transferul de tehnologie, ceea ce implică identificarea principalelor obstacole care stau în calea răspândirii tehnologiilor ecologice în țările în curs de dezvoltare pentru a combate schimbările climatice, precum și luarea în considerare a unor noi modalități flexibile în materie de drepturi de proprietate intelectuală;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Băncii Mondiale, Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2010)0174.
(2) JO C 66 E, 20.3.2009, p. 35.
(3) JO C 103 E, 29.4.2004, p. 819.
(4) PNUD și OMS (2008). Situația din țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește accesul la energie. Publicată la New York.
(5) World Bank Group (2008): Strategic Framework on Development and Climate Change (Cadru strategic pentru dezvoltare și combaterea schimbărilor climatice).

Aviz juridic - Politica de confidențialitate