Parlamentul European,

–  având în vedere poziţia sa din 8 septembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a orientărilor integrate Europa 2020(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 ianuarie 2011 intitulată „Analiză anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză (COM(2011)0011) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă, anexat la aceasta,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 12 ianuarie 2011 de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (COM(2011)0006),

–  având în vedere Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(2),

–  având în vedere articolul 148 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în urma adoptării Analizei anuale a creșterii, Comisia a propus ca orientările privind politicile de ocupare a forței de muncă din 2010 să fie menținute în 2011;

B.  întrucât actuala criză economică creează în continuare provocări sub forma creșterii șomajului și a excluziunii sociale;

C.  întrucât există o puternică interdependență între redresare și creșterea economică, ocuparea forței de muncă, lupta împotriva sărăciei și incluziunea socială;

D.  întrucât Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și orientările privind politicile de ocupare se numără printre principalele instrumente concepute pentru a pilota politicile UE și ale statelor membre în direcția eforturilor de realizare a obiectivelor și a finalităților Strategiei Europa 2020;

E.  întrucât se impune de urgență o intensificare a eforturilor la toate nivelurile, cu implicarea partenerilor sociali și a altor părți interesate, pentru a se asigura implementarea adecvată a orientărilor privind ocuparea forței de muncă, avându-se în vedere creșterea participării pe piața muncii, dezvoltarea unei forțe de muncă calificate și îmbunătățirea calității și a performanței sistemelor de educație și formare profesională,

O guvernanță mai solidă și aspirații mai largi în urmărirea obiectivelor Europa 2020

1.  consideră că, pornind de la propunerea Comisiei de a menține în 2011 orientările privind politica de ocupare a forței de muncă adoptate în 2010, recomandările referitoare la programele naționale de reforme au devenit principalul instrument de supraveghere și orientare economică; regretă neangrenarea Parlamentului în acest proces și lipsa oricărei dezbateri pe această temă;

2.  consideră că provocările majore cu care se confruntă UE și statele membre în materie de ocupare a forței de muncă și de șomaj ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în viitorul proces axat pe dezechilibrele macroeconomice și să fie integrate în cadrul politic al orientărilor europene privind ocuparea forței de muncă;

3.  consideră că analiza anuală a creșterii și cadrul oferit de semestrul european reprezintă instrumente esențiale pentru o mai mare coordonare a politicilor economice și, prin urmare, o componentă importantă a reacției Uniunii la criză; constată totuși că aceste instrumente ar trebui utilizate într-un mod consecvent cu necesitatea unui proces democratic și de a sprijini, ci nu a contribui la înlocuirea sau diminuarea importanței instrumentelor existente prevăzute în temeiul tratatului, îndeosebi orientările generale privind politica economică și orientările privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, la care Parlamentul trebuie implicat îndeaproape și, în legătură cu cel de-al doilea tip de orientări, consultat; solicită să se integreze aceste instrumente în cadrul Semestrului european și să se acorde o atenție deosebită asigurării menținerii importanței acestora, în vederea realizării obiectivelor asumate de către Comisie și Consiliu de creștere a responsabilizării și a responsabilității democratice;

4.  invită Consiliul și Comisia să respecte, cu ocazia acordării de consultanță politică statelor membre, principiile subsidiarității și al dialogului social în domeniul salariilor și al pensiilor precum și, în conformitate cu articolul 153 alineatul (5) din TFUE, să respecte competențele statelor membre și ale partenerilor sociali, în conformitate cu practicile naționale, în aceste domenii;

5.  îndeamnă Consiliul European, Consiliul și Comisia să se asigure că Strategia Europa 2020 și sistemul consolidat de guvernanță economică europeană sunt eficace și legitime din punct de vedere democratic; subliniază că, în acest mod, angrenarea reală și din timp a Parlamentului pe întreaga durată a procedurilor de supraveghere și de coordonare a politicilor devine esențială; deplânge faptul că, în calendarul propus în Analiza anuală a creșterii, nu este deloc menționat rolul Parlamentului în acest proces;

6.  invită statele membre să implice mai îndeaproape și cu o mai mare regularitate parlamentele naționale, partenerii sociali, autoritățile regionale și locale și societatea civilă; consideră că ar trebui remediată actuala lipsă de informații referitoare la procedurile de consultare din programele naționale de reformă;

7.  ia act de indicația preliminară a obiectivelor naționale ale statelor membre în materie de ocupare a forței de muncă; își exprimă profunda preocupare cu privire la lipsa de ambiție în această privință și în special în legătură cu faptul că, potrivit celor mai optimiste previziuni, rezultatul colectiv estimat va fi inferior cu mai mult de 2 puncte procentuale obiectivului principal al UE și angajamentului de a realiza o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % până în 2020;

8.  invită statele membre să-și reexamineze obiectivele naționale de ocupare a forței de muncă, astfel încât obiectivul principal al UE să poată fi realizat, și să abordeze aceste obiective cu aceeași seriozitate ca și în cazul celor referitoare la consolidarea fiscală;

9.  invită, în plus, statele membre să acorde o atenție specială subcategoriilor specifice, precum tineretul, femeile, persoanele cu handicap și lucrătorii în vârstă, și să stabilească obiective naționale consacrate acestora;

10.  invită statele membre care nu au luat încă această măsură să-și stabilească obiective naționale referitoare la incluziunea socială, să combată sărăcia și să abordeze problema tot mai stringentă a lucrătorilor săraci; invită statele membre să se asigure, cu această ocazie, că se realizează obiectivul ambițios convenit de Consiliul European și că se acordă atenția cuvenită interacțiunii obiectivelor, în special a celor referitoare la ocuparea forței de muncă, la educație și formare profesională și la incluziune socială și sărăcie;

Garantarea implementării orientărilor privind ocuparea forței de muncă

11.  constată că slabele perspective de creștere economică limitează posibilitățile de creare de locuri de muncă și de ocupare a forței de muncă;

12.  invită Consiliul European să nu transforme problematica ocupării forței de muncă într-o preocupare de ordin secundar cu ocazia examinării recomandării formulate de Comisie în cadrul Analizei anuale privind creșterea de a acorda realizării unei consolidări riguroase a finanțelor publice rangul de prioritate absolută pentru perioada 2011-2012;

13.  subliniază necesitatea imperioasă de intensificare a eforturilor depuse de statele membre pentru a obține rezultate în toate domeniile prioritare, inclusiv creșterea nivelurilor de ocupare a forței de muncă și reducerea șomajului, valorificarea potențialului ocupațional al noii economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, dezvoltarea unei forțe de muncă calificate, promovarea calității locurilor de muncă și a învățării de-a lungul vieții și facilitarea echilibrului dintre viața profesională și cea personală; consideră că aceste eforturi ar trebui reflectate în programele naționale de reformă;

14.  subliniază, în acest context, importanța fondurilor structurale, în special a Fondului social european, pentru contracararea efectelor crizei asupra ocupării forței de muncă. consideră că utilizarea acestor fonduri ar trebui axată pe acordarea de sprijin grupurilor care se confruntă cu cele mai mari dificultăți în ceea ce privește accesul sau rămânerea pe piața muncii;

15.  consideră, de asemenea, că, pe lângă implementarea unor măsuri mai eficiente privind piața muncii, este crucial să se realizeze o interacțiune mai strânsă a ocupării forței de muncă, a domeniilor sociale și ale altor politici, îndeosebi politicile macroeconomice, de cercetare, dezvoltare și inovare, de învățământ și formare profesională, dacă se dorește îndeplinirea obiectivelor Europa 2020;

Intensificarea măsurilor de creare de locuri de muncă mai numeroase și de o mai bună calitate

16.  invită statele membre ca, în programele naționale de reformă, să acorde prioritate absolută creșterii participării la piața muncii, combaterii șomajului și prevenirii excluderii pe termen lung de pe piața muncii;

17.  consideră că trebuie să se acorde o importanță mult mai mare calității locurilor de muncă și muncii decente și unor politici economice axate pe ofertă, ca parte a unui efort de stimulare a cererii de pe piața muncii;

18.  consideră, în această privință, că sunt necesare eforturi pentru a valorifica mai eficient potențialul tinerilor, inclusiv al celor care au abandonat prematur sistemul de învățământ, al femeilor, al persoanelor în vârstă, al persoanelor defavorizate și cu handicap, al migranților și al persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv romii; invită statele membre să-și adapteze piețele muncii în funcție de nevoile și competențele acestor grupuri la fiecare etapă a vieții acestora;

19.  subliniază importanța politicilor de facilitare a tranziției de la sistemul de învățământ la viața profesională pe care o efectuează tinerii; subliniază că este previzibil ca persoanele care au abandonat prematur sistemul de învățământ să fie supuse unui risc ridicat de a se confrunta cu sărăcia; subliniază că orice forme flexibile sau temporare de muncă la care se recurge în acest context ar trebui să integreze dreptul la formare profesională și accesul la securitate socială și ar trebui să ajute aceste persoane să ocupe un loc de muncă mai sigur;

20.  invită statele membre să dezvolte în continuare politicile necesare pentru a integra și a menține un număr mai mare de femei pe piața muncii, inclusiv prin îmbunătățirea condițiilor de punere la dispoziție a unor structuri de îngrijire abordabile din punct de vedere financiar și de înaltă calitate, precum și a unor programe de muncă flexibile, pentru a răspunde nevoilor persoanelor care au în îngrijire membri de familie;

21.  subliniază importanța unor politici specifice de activare direcționată și în domeniul competențelor în sprijinirea persoanelor cu un nivel redus de calificare sau fără calificare profesională, care au fost cel mai grav afectate de criză și care se confruntă cu cel mai ridicat risc de șomaj de lungă durată;

22.  îndeamnă statele membre să acorde importanța cuvenită acordării de educație și formare profesională de calitate, învățării de-a lungul vieții și recunoașterii calificărilor;

23.  invită statele membre să-și sporească investițiile în facilitarea mobilității ocupaționale și geografice, lărgind gama instrumentelor necesare pentru analiza nevoilor pieței muncii și reformând sistemele de învățământ și formare profesională, care pot contribui la depășirea problemei inadecvării competențelor;

24.  reliefează importanța politicilor de ocupare a forței de muncă, de natură să contribuie la crearea de locuri de muncă, de exemplu prin acordarea de sprijin IMM-urilor și desfășurarea unei activități independente, precum și prin promovarea spiritului antreprenorial;

Acțiuni decisive pentru a obține rezultate în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale

25.  consideră că este esențial ca statele membre să întreprindă acțiuni în momentul de față pentru a-și concretiza angajamentele de a crește nivelurile de ocupare a forței de muncă, de a îmbunătăți competențele individuale, de a crea posibilități de angajare, de a reduce sărăcia și de a crește incluziunea socială;

26.  subliniază că sistemele de protecție socială au jucat un rol care a beneficiat de recunoaștere în stabilizarea economică și în atenuarea impactului social al crizei; invită, prin urmare, statele membre, în special în ocaziile în care se impune o consolidare a finanțelor publice, să se asigure că sistemele de protecție socială continuă să ofere un sprijin adecvat și să-și îndeplinească rolul care le revine în protejarea și îmbunătățirea competențelor și a capacității de inserție profesională, astfel încât capitalul uman să poată fi conservat și îmbunătățit, iar redresarea să fie valorificată la maximum;

27.  subliniază că realizarea unor schimburi mai eficace de bune practici și de experiență între statele membre în domeniul combaterii excluziunii sociale și al reducerii sărăciei este de o importanță determinantă și ar contribui la facilitarea realizării obiectivelor Europa 2020 legate de reducerea sărăciei;

o
o   o

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2010)0309. (2) JO L 308, 24.11.2010, p. 46.