Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1),

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind execuția bugetului aferent exercițiului financiar 2009, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–  având în vedere articolul 23 alineatul (7) și articolul 79 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0049/2011),

A.  întrucât situația financiară, economică și socială actuală din UE obligă instituțiile să acționeze la un nivel de calitate și eficiență adecvat și să aplice proceduri de gestiune stricte care să permită realizarea de economii;

B.  întrucât instituțiilor ar trebui să li se pună la dispoziție resurse suficiente, deși în actualul context economic resursele ar trebui gestionate cu strictețe și eficiență;

C.  întrucât, în această etapă a procedurii anuale, Parlamentul European așteaptă estimările celorlalte instituții, precum și propunerile Biroului său pentru bugetul 2012;

D.  întrucât este de dorit ca, în 2012, Comisia pentru bugete și Biroul să continue procesul de cooperare consolidată între cele două organe pe tot parcursul procedurii bugetare pentru al patrulea exercițiu consecutiv;

E.  întrucât, în temeiul articolului 23 din Regulamentul de procedură, Biroul este responsabil pentru deciziile financiare, organizatorice și administrative referitoare la organizarea internă a Parlamentului, iar Comisia pentru bugete este responsabilă pentru elaborarea proiectului de estimare a bugetului Parlamentului în contextul procedurii anuale;

F.  întrucât impactul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona asupra rubricii 5 ar trebui să se stabilizeze în 2012, deși, de exemplu, efectul SEAE este încă dificil de cuantificat;

G.  întrucât, având în vedere că aderarea Croației este programată pentru 2013, extinderea va avea un impact asupra bugetului pentru 2012, în special în ceea ce privește resursele pentru noii deputați și recrutarea personalului;

H.  întrucât în exercițiile anterioare autoritatea bugetară a fost de acord să adopte o abordare prudentă în legătură cu cheltuielile administrative, lăsând astfel marje semnificative sub plafonul de la rubrica 5;

I.  întrucât plafonul pentru rubrica 5 din cadrul financiar multianual (CFM) pentru bugetul UE aferent exercițiului 2012 este de 8 754 milioane EUR (ceea ce reprezintă o creștere de 340 milioane EUR, echivalentul a 4%, față de 2011, inclusiv 2% pentru inflație);

J.  întrucât, în calitatea sa de colegiuitor, Parlamentul a decis să găsească un echilibru rezonabil între resursele sale umane și noile competențe ce îi revin odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (19,67% din totalul aferent rubricii 5 în 2009, 19,99% în 2010 și 20,03% în 2011);

K.  întrucât este esențial ca evoluția cheltuielilor din cadrul rubricii 5 să fie monitorizată pe tot parcursul exercițiului 2011, pentru a realiza previziuni adecvate pentru bugetele viitoare;

L.  întrucât, prin decizia sa din 24 martie 2010, Biroul a adoptat strategia imobiliară a Parlamentului pe termen mediu, care stabilește o serie de parametri-cheie pentru viitorul politicii sale imobiliare; întrucât în cadrul strategiei respective Parlamentul a decis să acorde în continuare prioritate achiziționării de imobile (atunci când acest lucru este rezonabil), axându-se pe concentrarea geografică în locurile în care își desfășoară activitatea; întrucât plățile anticipate, realizate în vederea reducerii costurilor de finanțare, se numără în continuare printre prioritățile-cheie pentru viitor,

Cadrul general și prioritățile pentru bugetul 2012

1.  subliniază situația dificilă în ceea ce privește plafonul cheltuielilor de la rubrica 5 pentru 2012 și este conștient de faptul că instituțiile pot întâmpina probleme în acoperirea tuturor necesităților financiare, menținând, în același timp, disciplina bugetară și dând dovadă de austeritate pentru a se conforma cadrului financiar multianual;

2.  include printre priorități principiul excelenței legislative pentru a asigura o reacție adecvată la actualele provocări politice, ceea ce impune consolidarea resurselor necesare pentru abordarea noului cadru instituțional creat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; consideră că bugetul Parlamentului și al celorlalte instituții pentru 2012 ar trebui să fie un buget de consolidare, nu în ultimul rând pentru că ar putea servi, de asemenea, ca model pentru următorul cadru financiar multianual;

3.  subliniază că acest efort de consolidare nu ar trebui să creeze obstacole în calea investițiilor (de exemplu în tehnologie) care ar putea genera în viitor economii pe termen lung;

4.  consideră că principiile de bună gestiune (articolul 27 din Regulamentul financiar), și anume principiul economiei, al eficienței și al eficacității, constituie o altă prioritate; este de părere că aceste principii ar trebui să fie reflectate în mod clar, în spiritul responsabilității, în bugetele Parlamentului și ale celorlalte instituții, precum și în culturile lor organizaționale; consideră, prin urmare, că la punerea în aplicare a diverselor politici ar trebui luate în considerare rezultatele obținute, iar cheltuielile variabile ar trebui să fie supuse unor evaluări periodice ale raportului costuri-beneficii, ori de câte ori este posibil sau volumul lor impune acest lucru;

5.  consideră că, aplicând aceste principii, instituțiile ar trebui să prezinte planuri de reducere a costurilor; consideră, în acest sens, că ar trebui să se acorde atenție avantajelor centralizării, pentru realizarea de economii de scară (de exemplu, achiziții publice centralizate, servicii comune mai multor instituții), precum și activităților care ar trebui să rămână sau să devină descentralizate;

6.  consideră că aplicarea principiilor de bună gestiune ar trebui să conducă la acuratețe, simplitate, claritate și transparență; solicită, în acest sens, ca fiecare instituție să își prezinte organigrama, precum și costurile aferente fiecărei unități constitutive; solicită, de asemenea, ca fiecare element de cheltuieli să fie specificat și justificat în mod clar, făcându-se o distincție netă între cheltuielile fixe și cele variabile pentru a asigura respectarea principiilor unui buget cu punct de plecare zero;

7.  consideră că, cel mai târziu începând cu următorul cadru financiar multianual, bugetele Parlamentului și ale celorlalte instituții ar trebui să fie elaborate în contextul unei planificări multianuale cu aceeași durată ca și cadrul financiar;

8.  subliniază că ar trebui să se facă pregătirile necesare la nivel interinstituțional pentru a putea primi personalul din Croația în vederea unei posibile extinderi a UE;

9.  consideră că Parlamentul și celelalte instituții ar trebui să prezinte, de două ori pe an, rapoarte privind execuția bugetelor lor, prezentând detalii privind execuția fiecărei linii bugetare;

10.  consideră că politica de mediu și EMAS(5) ar trebui să facă parte din cultura Parlamentului și a celorlalte instituții și că, în acest sens, ar trebui prezentate măsuri de reducere a consumului de hârtie, energie și apă, precum și a emisiilor;

11.  reiterează faptul că, ori de câte ori este posibilă și oportună, cooperarea interinstituțională este esențială pentru a face schimb de bune practici care promovează eficacitatea și permit realizarea de economii; consideră că cooperarea interinstituțională ar trebui îmbunătățită în domeniul traducerii, al interpretării, al recrutării (EPSO) și al EMAS și ar trebui extinsă la alte domenii; solicită să se efectueze o analiză detaliată a practicii de externalizare a traducerilor și a rolului centrului de traduceri;

12.  reamintește necesitatea unui sistem de gestionare a cunoștințelor pe deplin integrat; salută informațiile puse la dispoziție de administrație referitoare la sistemul de gestionare a cunoștințelor; solicită un raport cu privire la gama de surse/sisteme de informații pe care deputații le au la dispoziție; solicită să fie stabilit un calendar clar pentru elaborarea unui prototip; subliniază necesitatea unei implementări rapide a unei politici de clasificare și indexare; solicită informații cu privire la modul în care acest sistem ar putea deveni ușor accesibil cetățenilor europeni;

13.  subliniază că este important ca Parlamentul European și celelalte instituții să adopte o strategie ambițioasă și amplă în domeniul digital în ceea ce privește instrumentele Web 2.0, în special rețelele de socializare, pentru a consolida legătura dintre Europa și cetățenii săi; consideră, de asemenea, că Parlamentul și celelalte instituții ar trebui să elaboreze o strategie de guvernanță electronică; solicită utilizarea muncii la distanță dacă este cazul; invită Biroul să analizeze posibilitatea introducerii unui sistem informatic „dematerializat” („cloud computing”) care ar permite reducerea costurilor de funcționare a sistemului informatic, îmbunătățirea performanțelor echipamentelor și o mai mare mobilitate a activității Parlamentului;

14.  subliniază faptul că fișele financiare și alte tipuri similare de analize ale costurilor prezintă o importanță deosebită pentru procesul decizional din cadrul instituției; insistă asupra faptului că acestea ar trebui să fie utilizate sistematic și ar trebui să identifice costurile recurente și nerecurente (fixe și variabile) legate direct de o anumită măsură;

15.  solicită să se apeleze la redistribuirea și recalificarea profesională a personalului pentru a spori mobilitatea; recomandă să se recruteze personal nou numai dacă procedurile interne de redistribuire și formare profesională nu sunt fructuoase și dacă nu este posibilă achiziționarea de servicii externe;

16.  consideră că instituțiile care sunt afectate de aderarea Croației ar trebui să convină asupra unei strategii comune coordonate pentru execuția bugetului; solicită o estimare a implicațiilor pentru rubrica 5;

17.  consideră că toate instituțiile ar trebui să aplice în mod activ politici de nediscriminare și ar trebui să își adapteze clădirile și politicile privind resursele umane pentru a asigura un acces mai facil pentru persoanele cu handicap;

18.  subliniază că într-o perioadă caracterizată de o criză economică, dificultăți majore în materie de datorii publice și austeritate în vederea consolidării continue a bugetelor naționale, Parlamentul European și celelalte instituții ar trebui să dea dovadă de responsabilitate și austeritate bugetară;

Parlamentul

19.  consideră că Parlamentul ar trebui să aibă ca obiectiv dezvoltarea excelenței legislative și că, în acest scop, ar trebui asigurate toate resursele necesare, ținând seama totodată de constrângerile bugetare;

20.  consideră că Parlamentul ar trebui să dea dovadă de responsabilitate bugetară și austeritate rămânând în jurul ratei inflației; consideră că, conform procedurii interinstituționale, necesitățile legate de extindere ar trebui integrate fie printr-o scrisoare rectificativă, fie printr-un amendament bugetar; remarcă faptul că necesitățile legate de cei 18 deputați noi prevăzuți în Tratatul de la Lisabona vor fi integrate, de asemenea, fie printr-o scrisoare rectificativă, fie printr-un amendament bugetar;

21.  consideră că resursele umane suplimentare alocate administrației Parlamentului pentru a face față provocărilor generate de Tratatul de la Lisabona ar trebui să intre acum într-o fază de consolidare; insistă asupra faptului că structurile organizaționale ar trebui să fie de natură să stimuleze dezvoltarea de sinergii prin valorificarea competențelor specifice existente în cadrul unităților specializate;

22.  atrage atenția asupra faptului că bugetul Parlamentului pentru 2011 se ridică la 1 685 milioane EUR, reprezentând 20,03% din rubrica 5;

23.  invită Biroul să prezinte în cadrul estimărilor solicitări realiste; este pregătit să examineze propunerile Biroului exclusiv pe baza necesităților și dând dovadă de prudență, pentru a asigura o funcționare adecvată și eficientă a instituției; subliniază că obiectivul scrisorii rectificative prezentate Comisiei pentru bugete de către Birou în septembrie este de a ține seama de nevoile neprevăzute în momentul în care au fost întocmite estimările și subliniază că scrisoarea menționată nu ar trebui privită ca o posibilitate de revizuire a estimărilor convenite anterior; consideră că, conform procedurii interinstituționale, necesitățile legate de extindere ar trebui integrate fie printr-o scrisoare rectificativă, fie printr-un amendament bugetar; remarcă faptul că necesitățile legate de cei 18 deputați noi prevăzuți în Tratatul de la Lisabona vor fi integrate, de asemenea, fie printr-o scrisoare rectificativă, fie printr-un amendament bugetar;

24.  solicită o prezentare detaliată și clară a liniilor bugetare care nu au fost executate integral în 2010 și așteaptă cu nerăbdare să analizeze motivele acestei execuții insuficiente; dorește, de asemenea, să primească situația tuturor reportărilor și a utilizării acestora în 2010, precum și situația actualizată a veniturilor alocate finale față de sumele care au fost înscrise în buget;

25.  consideră că deputaților trebuie să li se asigure accesul la servicii de calitate pentru a putea fi în măsură să își îndeplinească funcțiile în aceleași condiții; subliniază, prin urmare, faptul că este important ca deputații să fie tratați în mod egal, indiferent de naționalitate și de limba vorbită, pentru a le permite să își îndeplinească sarcinile și să își desfășoare activitatea politică în limba lor maternă, în cazul în care optează pentru acest lucru; consideră, de exemplu, că indisponibilitatea serviciilor de interpretare în comisii este inacceptabilă; consideră că principiul bunei gestiuni financiare trebuie să se aplice și interpretării și traducerii;

26.  consideră, de asemenea, că trebuie căutate toate mijloacele prin care să se sporească flexibilitatea serviciilor de interpretare, măsură crucială pentru a asigura bune practici de lucru și constată că, în numeroase cazuri, s-ar putea evita problemele și risipa de fonduri dacă s-ar reuși schimbul de limbi într-un timp foarte scurt, nu în funcție de persoanele care ar trebui să fie prezente la reuniuni, ci în funcție de cele efectiv prezente la reuniuni;

27.  solicită cu insistență să se efectueze o analiză detaliată pentru a se găsi un echilibru mai adecvat între dreptul de acces al cetățenilor europeni pentru a se întâlni cu reprezentanții lor la nivel european și nevoia urgentă de a asigura securitatea persoanelor care lucrează în cadrul instituțiilor; solicită Secretarului General să prezinte un raport în acest sens până la 30 iunie 2011;

28.  consideră că, așa cum s-a decis deja, trebuie creat un sistem wifi complet funcțional, pentru a permite atingerea obiectivului de a reduce utilizarea hârtiei; consideră că ar trebui încurajată utilizarea sistemelor de videoconferințe pentru reuniuni, precum și utilizarea noilor tehnologii nedăunătoare mediului; solicită efectuarea unei analize a raportului dintre costurile și beneficiile acestor măsuri;

29.  atrage atenția, în ceea ce privește politica imobiliară, că Parlamentul face eforturi pentru a raționaliza alocarea spațiului existent, a reduce costurile și a realiza economii de scară; atrage atenția că proiectul de extindere a clădirii KAD, în curs de realizare, ale cărui costuri sunt estimate la 549,6 de milioane EUR (prețuri 2016), va permite concentrarea geografică a administrației Parlamentului de la Luxembourg și că toate celelalte clădiri pe care Parlamentul le închiriază în prezent în Luxembourg vor fi eliberate treptat, ceea ce va permite realizarea de economii substanțiale după finalizarea proiectului; atrage atenția asupra faptului că finanțarea acestui proiect imobiliar ar putea impune înființarea unor structuri juridice specializate (o societate vehicul investițional), deoarece Regulamentul financiar interzice împrumuturile directe; remarcă faptul că, dacă acest proiect ar fi finanțat direct de la buget sau prin intermediul unui împrumut direct, costurile ar putea fi reduse, ceea ce demonstrează în mod clar necesitatea de a modifica Regulamentul financiar astfel încât să se asigure realizarea mai transparentă și mai directă a proiectelor imobiliare pe viitor;

30.  salută deciziile adoptate de Birou la 24 martie 2010; își reiterează apelul de a se elabora o strategie pe termen mediu și lung pentru politica imobiliară; consideră că strategia respectivă ar trebui să urmărească găsirea celei mai bune soluții, ținând seama de principiile de bună gestiune și de nevoia de a evalua diverse opțiuni și posibilități de finanțare alternative; atrage atenția asupra propunerii din decizia menționată anterior de a utiliza veniturile alocate din partea guvernului belgian pentru a investi în infrastructură pentru noi spații de birouri destinate asistenților deputaților; solicită informații suplimentare referitoare la utilizarea respectivelor venituri alocate în acest scop, precum și informații detaliate privind opțiunile alternative, care să îi fie furnizate înainte de luarea vreunei decizii;

31.  subliniază că sunt necesare informații suplimentare privind Casa istoriei europene; solicită, în special, să se prezinte Comisiei pentru bugete un plan de afaceri detaliat; își reiterează solicitarea de a primi informații privind costul global al acestui proiect, precum și viitoarele implicații financiare și juridice pentru PE și solicită informații suplimentare privind concursul de design arhitectural demarat în 2009; subliniază că toate deciziile privind acest proiect fac obiectul procedurii parlamentare obișnuite;

32.  consideră că, așa cum se întâmplă în toate organizațiile mari, o opinie independentă din exterior asupra modului în care sunt utilizate resursele și a modului în care este organizată munca este uneori necesară și nu poate fi decât benefică dacă este utilizată corect; subliniază că o instituție politică europeană cum este Parlamentul este unică, dar consideră că, pe termen lung, ar trebui să se ia în considerare posibilitatea efectuării unei astfel de analize externe a organizării și a gestiunii sale; consideră că în 2012 câteva sectoare specifice ar putea fi selectate și supuse unei astfel de analize;

33.  subliniază faptul că politica de informare și de comunicare a Parlamentului este importantă și ar trebui să aibă un impact asupra tuturor cetățenilor europeni și să îmbunătățească capacitatea acestora de a interacționa direct cu Parlamentul și, prin urmare, solicită o evaluare a rezultatelor obținute cu această politică;

34.  sprijină toate eforturile de a moderniza sistemele informatice din domeniul financiar ale Parlamentului;

35.  sprijină pe deplin toate eforturile depuse pentru aplicarea unei politici de personal mai eficace și mai profesionale, inclusiv redistribuirea personalului în cadrul direcțiilor generale și între acestea;

36.  consideră că este important să se ia măsuri suplimentare în cadrul unor politici cu implicații financiare, cum ar fi EMAS, achizițiile publice și acțiunile întreprinse pentru a da curs recomandărilor din procedura de descărcare de gestiune; subliniază necesitatea monitorizării și analizei continue a execuției bugetare a Parlamentului în general;

37.  își exprimă preocuparea cu privire la propunerea de a se institui o unitate de evaluare a valorii adăugate europene care să calculeze costul „non-Europei”; pune sub semnul întrebării necesitatea unui astfel de oficiu; solicită informații mai detaliate privind crearea acestui oficiu;

Alte instituții

38.  solicită celorlalte instituții să prezinte solicitări bugetare realiste și bazate pe costuri, care să țină seama pe deplin de necesitatea de a gestiona resursele limitate în mod optim; salută crearea noii secțiuni X în bugetul UE corespunzătoare Serviciului European de Acțiune Externă, căruia i-au fost alocate 464 de milioane EUR; este pregătit să examineze nevoile SEAE atât în materie de spații, cât și de personal, și este hotărât să monitorizeze atent impactul său asupra rubricii 5, având în vedere că înființarea acestui serviciu se voia a fi neutră din punct de vedere bugetar; nu este dispus să pericliteze acoperirea nevoilor instituțiilor existente;

39.  este de părere că crearea noii secțiuni X în bugetul UE corespunzătoare Serviciului European de Acțiune Externă răspunde nevoii de a dota Uniunea Europeană cu un cadru instituțional care să poată sprijini, împreună cu noile dispoziții privind PESC/PESAC, ambițiile UE din domeniul politicii externe;

o
o   o

40.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție, Curții de Conturi, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și SEAE.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. (2) JO L 163, 23.6.2007, p. 17. (3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (4) JO C 303, 9.11.2010, p. 1. (5) Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 114, 24.4.2001, p. 1).