Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2998(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0225/2011

Texte depuse :

B7-0225/2011

Dezbateri :

PV 06/04/2011 - 16
CRE 06/04/2011 - 16

Voturi :

PV 07/04/2011 - 6.6
CRE 07/04/2011 - 6.6
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0151

Texte adoptate
PDF 325kWORD 105k
Joi, 7 aprilie 2011 - Strasbourg
Raportul de țară pentru 2010 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
P7_TA(2011)0151B7-0225/2011

Rezoluția Parlamentului European din 7 aprilie 2011 referitoare la Raportul privind progresele înregistrate pentru anul 2010 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei statutul de țară candidată la aderarea la UE și concluziile Președinției Consiliilor Europene din 15 și 16 iunie 2006 și din 14 și 15 decembrie 2006,

–  având în vedere Rezoluțiile CSONU nr. 845 (1993) și 817 (1993) și acordul interimar din 1995 între Republica Elenă și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,

–  având în vedere Raportul privind progresele înregistrate pentru anul 2010 al Comisiei privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (SEC(2010)1332) și Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2010 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări în perioada 2010-2011” (COM(2010)0660),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la raportul privind progresele înregistrate pentru anul 2009 de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia(1),

–  având în vedere recomandările Comisiei parlamentare mixte UE - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei din 30 noiembrie 2010,

–  având în vedere Decizia Consiliului nr. 2008/212/CE din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul pentru aderarea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri generale și relații externe din 13-14 decembrie 2010,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât procesul de extindere a UE este un factor important de pace, stabilitate și reconciliere în regiune;

B.  întrucât, în 2005, Consiliul European a acordat fostei Republici Iugoslave a Macedoniei statutul de țară candidată, însă nu a reușit de atunci să stabilească o dată pentru deschiderea negocierilor, în ciuda progreselor substanțiale realizate de această țară în direcția integrării în UE; întrucât problemele bilaterale nu ar trebui să reprezinte sau să fie utilizate ca obstacol în calea procesului de aderare, însă ar trebui soluționate înainte de acordarea statutului de membru; întrucât continuarea procesului de aderare ar contribui la stabilitatea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei și ar consolida dialogul interetnic;

C.  întrucât intensificarea dialogului economic și a cooperării cu țările candidate la aderare permite țărilor UE să se concentreze împreună asupra depășirii crizei economice și contribuie la competitivitatea Uniunii pe plan mondial;

D.  întrucât strategia pentru extindere din 2010 evidențiază ca priorități reforma administrației publice și a sistemului judiciar, combaterea corupției și a crimei organizate, precum și dialogul între actorii politici;

E.  întrucât UE aplică proceduri extinse de aprobare pentru a se asigura că noii membri sunt admiși doar în momentul în care au îndeplinit toate condițiile și doar cu aprobarea activă a instituțiilor UE și a statelor membre UE;

F.  întrucât libertatea de exprimare și independența mass-mediei rămân o preocupare în majoritatea țărilor candidate la aderare,

Evoluții politice

1.  împărtășește opinia exprimată de Comisie în cadrul Raportului privind progresele înregistrate pe 2010 de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și regretă faptul că Consiliul nu a adoptat o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare, după cum recomandă Comisia de doi ani la rând și în conformitate cu rezoluțiile Parlamentului; reamintește recomandarea anterioară a PE către Consiliu de a începe imediat negocierile de aderare;

2.  ia act de recentele evoluții politice care au condus la alegeri anticipate; solicită tuturor partidelor politice să își asume un rol activ și constructiv în procesul de pregătire a alegerilor; subliniază că desfășurarea unor alegeri libere și corecte, pe deplin transparente și în conformitate cu standardele internaționale, constituie un element important al unei democrații consolidate; solicită tuturor partidelor politice să participe în mod activ la alegeri; este preocupat de actuala situație politică și face un apel la toți liderii politici în vederea ajungerii la un consens pe baza instituțiilor democratice;

3.  subliniază faptul că părțile implicate ar trebui să rezolve problemele bilaterale într-un spirit de bună vecinătate și ținând seama de interesele generale ale UE; face apel la toți actorii importanți și la părțile implicate să-și sporească eforturile și să dea dovadă de responsabilitate și de hotărâre pentru a rezolva toate chestiunile rămase pe rol care, pe lângă faptul că împiedică procesul de aderare al țării candidate și politica UE în regiune, au repercusiuni asupra relațiilor interetnice, a stabilității regionale și a dezvoltării economice;

4.  felicită Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a Acordului-cadru de la Ohrid, care rămâne piatra de temelie a relațiilor interetnice din această țară, și solicită guvernului și tuturor instituțiilor statului să profite de această aniversare de referință pentru a promova cooperarea și încrederea interetnice; cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile interetnice în creștere legate de realizarea de construcții în interiorul cetății Kale din Skopje; face apel la toți liderii politici și religioși, precum și la canalele media să acționeze responsabil și să se abțină de la orice acțiune care ar putea agrava tensiunile interetnice; constată cu îngrijorare riscul apariției unei mentalități tot mai izolaționiste, care ar putea să se transforme într-o politică de substituție în lipsa unei perspective europene tangibile;

5.  solicită guvernului să promoveze un dialog cuprinzător între comunitățile etnice, care să țină seama de sensibilitățile tuturor comunităților și minorităților înaintea luării deciziilor, de exemplu, în cazul planului urbanistic „Skopje 2014” și să evite actele și inițiativele care urmăresc consolidarea identității naționale în detrimentul altor comunități; atrage atenția asupra necesității de a asigura funcționarea efectivă a comisiei parlamentare pentru relațiile interetnice în procesul de integrare a minorităților în activitatea legislativă și subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca decentralizarea să avanseze în conformitate cu Acordul-cadru de la Ohrid;

6.  regretă că eforturile de mediere ale ONU în vederea soluționării diferendului legat de numele țării nu a produs rezultate concrete;

Democrația, statul de drept și drepturile omului

7.  reamintește că o politică culturală sănătoasă reprezintă fundamentul democrației; solicită partidelor de opoziție să pună capăt boicotării parlamentului național și să reia dialogul politic în cadrul instituțiilor; consideră că este de responsabilitatea guvernului și a opoziției să asigure un dialog imediat și deschis cu privire la toate problemele cu care se confruntă țara; subliniază că instabilitatea politică poate afecta procesul de integrare europeană, care ar trebui să constituie o prioritate comună a tuturor componentelor societății; salută adoptarea amendamentelor aduse regulamentului de procedură al parlamentului, care permit o implicare mai intensă a opoziției în lucrările acestuia; cu toate acestea, este îngrijorat de dialogul insuficient dintre guvern și partidele de opoziție și de atmosfera generală de neîncredere și confruntare; solicită ambelor părți să întrețină un climat de încredere și să-și demonstreze angajamentul ferm de a utiliza noul regulament de procedură al parlamentului pentru a consolida dialogul politic și cooperarea constructivă în cadrul procesului legislativ și al controlului parlamentar al activităților guvernului;

8.  salută voința politică de a face în fine publice numele agenților afiliați la fostele servicii secrete iugoslave, acesta fiind un pas important către desprinderea de fosta epocă comunistă; cu toate acestea, constată că progresele sunt insuficiente în ceea ce privește aplicarea legilor referitoare la această chestiune; solicită guvernului să finalizeze fără întârziere procesul de lustrație, evitând utilizarea selectivă a acestuia în scopuri politice, de exemplu pentru autolegitimarea politică sau pentru defăimarea oponenților politici;

9.  salută munca excelentă depusă de Reprezentatul Special al UE/Șeful Delegației UE, aflat la sfârșit de mandat; condamnă atacurile necuvenite din partea politicienilor din partidul de guvernământ la adresa reprezentanților UE și regretă că guvernul nu s-a disociat în mod neechivoc și public de astfel de insulte; consideră că aceste incidente fac foarte mult rău imaginii țării;

10.  atrage atenția asupra necesității de a ameliora legislația electorală, aliniind-o la recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, prezentate în raportul privind alegerile prezidențiale și locale din 2009;

11.  reiterează ideea că o presă liberă și independentă este o condiție prealabilă necesară pentru dezvoltarea unei democrații stabile; remarcă existența unei largi diversități și combinații de canale media publice și private în țară; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la politizarea presei și la interferențele politice în activitatea acesteia; este preocupat de dependența economică și de concentrarea puterii politice din mass-media, care duce adesea la o lipsă a independenței editoriale și determină o scădere a standardelor jurnalistice; este îngrijorat de deteriorarea considerabilă a libertății presei în țară, fapt ilustrat de căderea semnificativă (de pe locul 34 pe locul 68) în clasamentul libertății presei pentru anul 2010 întocmit de Reporteri fără frontiere; ia act de faptul că Ministerul de Interne a afișat pe pagina de întâmpinare a site-ului său un apel către cetățeni în vederea denunțării relatărilor de presă „lipsite de obiectivitate” și le solicită jurnaliștilor să respecte în activitatea lor standarde înalte de profesionalism, să se distanțeze de influențele politice și să creeze asociații ale jurnaliștilor profesioniste, solicitând totodată autorităților responsabile să consolideze independența și libertatea mijloacelor de informare în masă, aplicând standarde egale tuturor și crescând transparența cu privire la proprietarii acestora;

12.  salută numeroasele legi adoptate referitoare la reforma sistemului judiciar și solicită intensificarea în continuare a eforturilor pentru a asigura profesionalismul, eficiența și independența acestuia față de presiunile politice; în acest scop, subliniază necesitatea punerii rapide și eficiente în aplicare a cadrului juridic existent; este îngrijorat de rolul continuu jucat de Ministerul Justiției în Consiliul Judiciar și de criticile la adresa Curții Constituționale lansate de guvern și de parlamentari, ceea ce generează riscul de a supune puterea judecătorească interferențelor politice; cu toate acestea, constată cu satisfacție că, în ciuda acestor dezacorduri, toate hotărârile judecătorești au fost executate; salută eforturile de a crește eficiența și transparența sistemului judecătoresc, în principal scăderea numărului de cazuri nerezolvate în cele mai multe instanțe; de asemenea, salută intrarea în vigoare a legii privind asistența juridică;

13.  salută eforturile continue depuse în lupta împotriva corupției, manifestate printre altele prin punerea în aplicare a celei de-a doua runde a recomandărilor GRECO și prin intrarea în vigoare a amendamentelor la Codul Penal; încurajează autoritățile să continue aplicarea legislației pentru a combate corupția și să crească independența, eficiența și resursele sistemului judiciar; cu toate acestea, reamintește că peisajul politic rămâne dominat de corupție și solicită să se depună în continuare eforturi susținute pentru a o eradica; subliniază necesitatea urgentă a aplicării efective și imparțiale a legislației anticorupție, în special în domeniul finanțării partidelor politice și al conflictelor de interese; atrage atenția asupra importanței garantării faptului că instanțele judiciare sunt libere de interferențe politice; salută eforturile vizând creșterea eficienței și transparenței sistemului judecătoresc; subliniază necesitatea de a întocmi o situație a urmăririlor penale și a condamnărilor în raport cu care să se poată măsura progresele înregistrate; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice;

14.  solicită Comisiei să includă în următorul său raport de țară o evaluare a impactului și a rezultatelor obținute în urma alocării de fonduri europene pentru reforma sistemului judiciar și combaterea corupției; solicită Comisiei să prezinte Consiliului și Parlamentului o evaluare mai detaliată a eficienței măsurilor anticorupție luate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în privința licitațiilor publice și a fraudelor, și să prezinte această evaluare în următorul raport privind progresele înregistrate;

15.  recunoaște eforturile depuse în cadrul reformei administrației publice, dar solicită ca ele să continue în acest domeniu, care continuă să fie politizat și lipsit de mijloace adecvate și profesionalism; salută adoptarea de către guvern a Strategiei naționale pentru reforma administrației publice și crearea Subcomisiei pentru reforma administrației publice, în cadrul Acordului de stabilizare și asociere; este preocupat de procesul netransparent și ad-hoc de transformare a posturilor temporare în posturi permanente, ceea ce duce la o și mai mare politizare a administrației; solicită elaborarea unei strategii clare în domeniul resurselor umane, cu definirea necesităților administrației în materie de capacități și competențe și aplicarea acesteia printr-o recrutare și o dezvoltare a carierei bazate pe merite; salută recrutarea unui număr tot mai mare de membri ai comunităților minoritare, dar subliniază faptul că acest lucru ar trebui să aibă loc pe baza evaluării nevoilor din administrație, pentru a asigura că competențele noilor angajați se potrivesc cerințelor postului;

16.  salută progresele continue în materie de descentralizare, dar observă totuși, că transferul de responsabilități către autoritățile de la niveluri ierarhice inferioare ar trebui însoțit de bugete adecvate;

17.  salută progresele realizate în reforma sistemului penitenciar; cu toate acestea, rămâne îngrijorat de degradarea condițiilor din unele centre de detenție, în special de supraaglomerare și de sistemul de sănătate inadecvat; subliniază necesitatea respectării principiului conform căruia persoanele aflate în detenție trebuie să beneficieze de un tratament adecvat, conform principiilor ONU;

18.  salută adoptarea legii privind recensământul din 2011 al populației și al gospodăriilor și subliniază necesitatea unei pregătiri și a unei organizări operaționale adecvate în vederea realizării unui recensământ corect; solicită guvernului să aloce fonduri corespunzătoare pentru organizarea acestuia și subliniază importanța depolitizării procesului, pentru ca recensământul să fie nepărtinitor și să beneficieze de o participare cât mai largă;

19.  subliniază necesitatea imperioasă de a garanta că sistemul educativ sprijină integrarea etnică; în acest scop, salută strategia educației integrate și solicită punerea rapidă în practică a acesteia, printre altele prin eliminarea segregării pe criterii etnice și prin învățarea tuturor limbilor oficiale din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; solicită guvernului să îmbunătățească procesul de consultare a diferitelor comunități și să coopereze strâns cu acestea la punerea în aplicare a strategiei;

20.  remarcă o lipsă a progresului în ceea ce privește sărbătorirea împreună a evenimentelor istorice comune cu statele membre UE vecine, care să contribuie la o mai bună înțelegere a istoriei și a bunelor relații de vecinătate, după cum s-a subliniat în raportul anterior; susține introducerea unor manuale școlare care să nu dea istoriei o interpretare ideologică;

21.  este serios preocupat de situația comunității rome, care continuă să se confrunte cu condiții de viață mizere și cu discriminare în privința accesului la piața muncii, la asistența medicală și la serviciile sociale; subliniază în mod deosebit situația dificilă a fetelor și femeilor de etnie romă, care suferă în continuare de o dublă discriminare, bazată atât pe etnie, cât și pe gen; solicită guvernului să se implice mai puternic în punerea în aplicare a strategiei pentru romi și a planului de acțiune pentru Deceniul romilor; în acest sens, salută activitățile guvernamentale care urmăresc integrarea politică a romilor, inclusiv numirea unui ministru de etnie romă care să se ocupe de problemele comunității rome; felicită guvernul pentru organizarea unei reuniuni pe tema integrării romilor în perioada deținerii Președinției Consiliului Europei;

22.  salută adoptarea legii împotriva discriminării ca un pas esențial în combaterea practicilor discriminatorii, care sunt încă foarte răspândite, și solicită aplicarea efectivă și rapidă a acesteia; în același timp, regretă că, contrar legislației europene, orientarea sexuală a fost omisă ca motiv de discriminare în lege; solicită alinierea rapidă a dispozițiilor naționale în acest domeniu cu acquis-ul și consolidarea mecanismelor de monitorizare și subliniază că aceasta constituie o condiție preliminară în vederea aderării; își exprimă preocuparea cu privire la procedurile de selecție a membrilor Comisiei pentru protecția împotriva discriminării; regretă că nu a fost numit în Comisie niciun reprezentant al societății civile; solicită depunerea unor eforturi suplimentare în privința drepturilor femeilor, pentru a crește participarea acestora pe piața muncii și la procesul decizional din politică și economie, precum și pentru a proteja femeile și copiii împotriva violenței domestice;

23.  solicită depunerea unor eforturi mai mari în domeniul egalității de gen și al drepturilor femeilor; încurajează autoritățile să aplice integral Legea privind egalitatea de șanse între bărbați și femei și să se asigure că planul național de acțiune privind egalitatea de gen este întocmit coerent; salută adoptarea strategiei pentru combaterea violenței domestice; solicită crearea unui sistem de sprijinire a victimelor acesteia și îndeamnă guvernul și sectorul neguvernamental să promoveze mai mult conștientizarea acestor probleme;

24.  condamnă recentele intimidări și atacuri directe la adresa organizațiilor civice și defăimarea personală a principalilor activiști ai acestora; salută mecanismele de consultare a organizațiilor din societatea civilă introduse de către guvern, dar este preocupat de faptul că nu există niciun mecanism sistematic și transparent de consultare a societății civile în privința politicilor de dezvoltare națională, a legislației, a programelor sau a altor documente strategice; subliniază necesitatea implicării organizațiilor societății civile în procesul de elaborare a politicilor într-un mod neselectiv, pentru a stimula o veritabilă dezbatere publică și a include părțile interesate în procesul de aderare a țării; subliniază rolul esențial al societății civile în consolidarea cooperării regionale în domeniul social și în cel politic; salută adoptarea legii privind asociațiile cetățenești și îndeamnă autoritățile să pună în practică dispozițiile privind organizațiile de interes public prin asigurarea mecanismelor de finanțare cât mai curând posibil;

25.  constată cu satisfacție că asistența oferită prin IPA funcționează bine în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; încurajează atât guvernul acestei țări, cât și Comisia, să simplifice procedura administrativă pentru finanțările IPA, pentru a le face mai accesibile organizațiilor mai mici și necentralizate, sindicatelor și altor beneficiari;

26.  subliniază că Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a ratificat cele opt convenții de bază privind drepturile lucrătorilor ale OIM; este preocupat că, în domeniul drepturilor lucrătorilor și sindicatelor, s-au înregistrat progrese modeste; invită autoritățile să consolideze în continuare drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor și încurajează, în acest sens, guvernul să asigure capacități administrative suficiente pentru aplicarea adecvată a legislației muncii; evidențiază rolul important al dialogului social și încurajează guvernul să fie mai ambițios în constituirea unui dialog social care să includă toți partenerii relevanți

27.  subliniază importanța conservării și menținerii patrimoniului cultural, care reprezintă unul din elementele fundamentale ale valorilor și principiilor europene; constată cu regret că numeroase cimitire, inscripții din fresce și artefacte care aparțin patrimoniului cultural bulgar au fost total abandonate sau ruinate;

28.  salută progresul înregistrat de această țară în tranziția către o economie funcțională de piață, precum și consensul larg în privința trăsăturilor fundamentale ale politicii economice a țării; felicită guvernul pentru menținerea stabilității macroeconomice, în pofida impactului negativ al crizei financiare globale; constată, de asemenea, perspectivele bune de creștere economică în viitorii ani;

Evoluții socioeconomice

29.  este preocupat de șomajul cronic și foarte ridicat, în special în rândul tinerilor, fenomen comun mai multor țări din regiune; solicită guvernului să aplice de urgență măsuri mai eficiente de îmbunătățire a investițiilor publice destinate politicilor de angajare și plasării forței de muncă în locuri de muncă de bună calitate, stabile și decente; solicită Comisiei să acorde asistență autorităților utilizând mai mult IPA;

30.  constată îmbunătățirea climatului de afaceri ca urmare a reformelor economice realizate în ultimii ani și subliniază necesitatea unei reforme structurale continue în țară; în același timp, observă că investițiile străine, aflate deja la un nivel scăzut, s-au diminuat și mai mult și că situația s-a înrăutățit în urma crizei financiare mondiale; solicită agențiilor de stat responsabile de atragerea investițiilor străine să-și amplifice eforturile vizând atragerea de potențiali investitori străini;

31.  felicită guvernul pentru punerea în aplicare efectivă și fără probleme a Acordului de stabilizare și asociere cu UE; în acest sens, salută decizia recentă a guvernului de a elimina taxele vamale la peste o sută de produse, ca etapă a procesului de liberalizare completă a schimburilor comerciale cu UE și își exprimă speranța că aceste schimbări vor conduce la creșterea competitivității producătorilor interni, ceea ce va stimula creșterea economică generală; consideră că această evoluție reprezintă un element important care demonstrează eforturile țării de a face față concurenței crescute din momentul când va deveni membră UE;

32.  subliniază necesitatea de a aplica principiile de bună guvernanță în domeniul cheltuielilor bugetare prin îmbunătățirea accesului liber la informațiile publice, consultarea părților interesate în cadrul procedurii bugetare, instituirea unui mecanism de raportare și asumarea, în acest mod, a răspunderii pentru banii cheltuiți; reamintește că cheltuielile bugetare netransparente duc la excludere socială și conflicte, punând sub semnul întrebării legitimitatea anumitor campanii naționale;

33.  salută adoptarea recentă a legii energiei, care are drept scop liberalizarea pieței de electricitate din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, în conformitate cu directivele europene relevante;

34.  subliniază importanța dezvoltării unui sistem de transport public eficient și fiabil, atât în interiorul țării, cât și la nivel regional (inclusiv legătura feroviară Sofia-Skopje-Tirana); în acest sens, reiterează apelul adresat autorităților de a investi în întreținerea și modernizarea rețelei de căi ferate, care constituie o alternativă viabilă la sistemul rutier; regretă decizia guvernului de a scădea investițiile din cadrul programului anual pentru infrastructura feroviară și invită Comisia să furnizeze asistența tehnică și financiară necesară, în cadrul IPA;

35.  invită autoritățile din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și cele din Bulgaria să redeschidă linia transfrontalieră pentru pasageri și bicicliști dintre Staro Konjarevo și Gabrene, pentru a îmbunătăți porțiunea dintre Strumica și Petric a traseului „Cortina de fier”;

36.  salută adoptarea strategiei naționale de dezvoltare durabilă, dar solicită mai multe eforturi pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul mediului și pentru alocarea de fonduri corespunzătoare în acest scop; în special, atrage atenția asupra problemelor din domeniul calității apei, gestionării deșeurilor și protejării naturii; solicită o cooperare mai strânsă în chestiunile transfrontaliere de mediu, pe baza standardelor UE; în acest sens, își reiterează apelul pentru o monitorizare a calității și nivelului apei în lacurile de frontieră Ohrid, Prespa și Dojran, precum și în râul Vardar; salută inițiativa trilateralei euro-regiunii Lacului Prespa, la care participă Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia și Albania; invită guvernul să extindă experiența reușită a sistemului de colectare a apelor menajere de la Ohrid și la alte lacuri din regiune; în plus, salută realizările înregistrate în construcția unei stații de tratare a apelor uzate în Gevgelia;

37.  își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu poluarea solului din orașul Veles, care a fost declarat de Organizația Mondială a Sănătății un loc periculos pentru locuitori; solicită guvernului să se ocupe de această chestiune și să ia măsuri corespunzătoare pentru a proteja sănătatea publică în această zonă; invită Comisia să reflecteze asupra posibilității de a mobiliza fonduri IPA în acest caz particular;

Aspecte regionale

38.  felicită Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei pentru rolul său de factor de stabilitate în regiune; subliniază participarea acesteia la misiunile civile și militare ale UE, însă reamintește totuși guvernului obligația sa de a adera la pozițiile comune din cadrul PESC, în special acelea care se referă la măsuri restrictive, mai ales în ceea ce privește cazul particular reprezentat de Zimbabwe;

39.  salută decizia recentă a autorităților din Serbia și din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei de a elimina necesitatea pașaportului pentru cetățenii care călătoresc între cele două state, decizie luată în scopul de a institui un control comun asupra frontierei lor comune;

40.  regretă profund faptul că disputa cu Grecia pe marginea numelui țării continuă să blocheze drumul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei către UE și reamintește recomandarea PE către Consiliu de a începe imediat negocierile de aderare; subliniază importanța unor bune relații de vecinătate, precum și a înțelegerii sensibilității celor două state vecine din perspectiva acestui proces și solicită guvernului să evite gesturile, acțiunile controversate și declarațiile care ar putea avea un impact negativ asupra acestor relații; ia ia act de dialogul intensificat dintre cei doi primi-miniștri și face apel la aceștia să dea dovadă de înțelepciune politică și de disponibilitate de a găsi rapid un compromis și o formulă satisfăcătoare pentru ambele părți;

41.  reamintește că, în conformitate cu concluziile Consiliului Afaceri Generale din 14 decembrie 2010, menținerea bunelor relații de vecinătate, inclusiv o soluție negociată și reciproc acceptabilă privind chestiunea numelui, sub auspiciile ONU, constituie un aspect esențial;

42.  invită Comisia și Consiliul să demareze elaborarea unui mecanism de arbitrare general aplicabil, menit să rezolve chestiunile bilaterale dintre țările în curs de aderare, dintre statele membre, precum și dintre statele membre și țările în curs de aderare;

43.  ia act cu îngrijorare de argumentele istorice invocate în dezbaterea actuală, inclusiv de fenomenul așa-numitei „antichizări”, care riscă să provoace creșterea tensiunilor cu țările vecine și să creeze noi diviziuni interne;

44.  invită Înaltul Reprezentant și comisarul responsabil de extindere și politica europeană de vecinătate să faciliteze un acord privind chestiunea numelui și să ofere îndrumare politică, cu respectarea negocierilor în curs și a prevederilor Cartei ONU; consideră că găsirea unei soluții reciproc acceptabile cât mai curând posibil reprezintă un test pentru politica externă comună de după Tratatul de la Lisabona, precum și pentru capacitatea Uniunii de a rezolva litigii de la frontierele sale rămase de mult timp nerezolvate;

45.  invită Consiliul și Comisia să își respecte angajamentele față de țările terțe și să răsplătească progresele și eforturile în vederea reformelor ale țărilor care îndeplinesc cerințele Uniunii; remarcă faptul că, în caz contrar, disponibilitatea față de reforme poate scădea;

46.  este de părere că o nouă prelungire a situației actuale a chestiunii numelui și a altor chestiuni nerezolvate cu țările vecine ar putea submina stabilitatea țării și a regiunii, precum și credibilitatea politicii de extindere și, prin urmare, solicită tuturor părților implicate să dea dovadă de bunăvoință, de solidaritate și de responsabilitate în rezolvarea chestiunilor nesoluționate; în acest sens, solicită autorităților din țară să propună o inițiativă privind înființarea unei comisii comune de experți în istorie și învățământ cu Bulgaria și Grecia;

o
o   o

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

(1) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 54.
(2) JO L 80, 19.3.2008, p. 32.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate