Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2248(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0073/2011

Texte depuse :

A7-0073/2011

Dezbateri :

PV 07/04/2011 - 3
CRE 07/04/2011 - 3

Voturi :

PV 07/04/2011 - 6.11
PV 07/04/2011 - 6.12
CRE 07/04/2011 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0156

Texte adoptate
PDF 393kWORD 96k
Joi, 7 aprilie 2011 - Strasbourg
Raportul anual al BEI pentru 2009
P7_TA(2011)0156A7-0073/2011

Rezoluția Parlamentului European din 7 aprilie 2011 referitoare la Raportul anual al Băncii Europene de Investiții pentru 2009 (2010/2248(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul anual al Grupului BEI pentru 2009 (Raportul privind activitatea și responsabilitatea corporativă, Raportul financiar și Raportul statistic),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la Raportul anual al Băncii Europene de Investiții pentru 2008(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 martie 2009 referitoare la rapoartele anuale ale Băncii Europene de Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru 2007(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010 referitoare la UE 2020(3),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru control bugetar (A7-0073/2011),

Noul statut al BEI

1.  salută schimbările aduse de Tratatul de la Lisabona, care permit o mai mare flexibilitate a activităților de finanțare ale BEI, inclusiv participări la capital drept completare a activităților uzuale ale băncii, posibilitatea de a crea filiale și alte entități, de a reglementa așa-numitele activități speciale și de a furniza o gamă mai largă de servicii de asistență tehnică, precum și consolidarea Comitetului de audit;

2.  reamintește modificările aduse de Tratatul de la Lisabona, clarificând obiectivele BEI privind finanțarea în țările terțe, care trebuie să sprijine principiile esențiale de interacțiune a UE cu lumea întreagă, menționate la articolul 3 alineatul (5) din TUE și care, beneficiind de garanție, trebuie să sprijine obiectivele acțiunilor externe ale UE menționate la articolul 21 din TUE;

3.  a luat act de solicitările unor state membre ca BEI să își asume riscuri mai mari în operațiunile sale de finanțare, dar atrage atenția că acest fapt nu ar trebui să pericliteze ratingul AAA al băncii, un factor-cheie care îi permite acesteia să acorde împrumuturi în cele mai bune condiții;

4.  reamintește că obiectivul BEI constă în sprijinirea obiectivelor de politică ale UE și că banca răspunde în fața Curții de Conturi, a OLAF și a statelor membre ale UE și, în mod voluntar, în fața Parlamentului European;

5.  recomandă, cu toate acestea, luarea în considerare a sugestiei de a introduce un control prudențial de reglementare în ceea ce privește calitatea situației financiare a BEI, evaluarea exactă a rezultatelor sale financiare și respectarea normelor privind bunele practici profesionale;

6.  propune ca acest control de reglementare să fie efectuat:

   de către Banca Centrală Europeană în temeiul articolului 127 alineatul (6) din TFUE;
   sau, în caz contrar și pe baza unui demers voluntar al BEI, de către Autoritatea Bancară Europeană, cu sau fără participarea uneia sau mai multora dintre autoritățile naționale de reglementare sau de către un auditor independent;

7.  solicită Comisiei să transmită Parlamentului, până la 30 noiembrie 2011, o analiză juridică privind posibilele opțiuni în ceea ce privește o supraveghere prudențială a BEI;

8.  propune ca Comisia, în cooperare cu BEI (având în vedere calitatea resurselor umane și a experienței acesteia din urmă în finanțarea marilor infrastructuri), să se implice într-un proces de reflecție strategică privind finanțarea investițiilor, fără a exclude niciun scenariu posibil: subvenții, eliberarea sumelor subscrise de statele membre la capitalul BEI, contribuții din partea UE la capitalul BEI, împrumuturi, instrumente inovatoare, strategii financiare adaptate unor proiecte pe termen lung care nu prezintă o rentabilitate imediată, dezvoltarea unor sisteme de garantare, crearea unei secțiuni dedicate investițiilor în cadrul bugetului UE, consorții financiare ale autorităților de la nivel european, național și local, precum și parteneriate public-private;

9.  reamintește, cu toate acestea, preocuparea și avertismentele sale cu privire la faptul că gestionarea de către BEI a programelor și fondurilor europene a fost parțial exclusă de la aplicarea procedurii de descărcare de gestiune, ceea ce creează obligații specifice cu privire la coordonarea dintre Comisie și BEI și face dificilă o privire de ansamblu asupra rezultatelor obținute; își menține cererea adresată BEI de a prezenta informații detaliate cu privire la rezultate: obiectivele stabilite și îndeplinite, motivele eventualelor devieri și rezultatele evaluărilor efectuate; invită Comisia să ofere informații detaliate cu privire la procedurile de coordonare cu BEI și la eficacitatea acestora;

10.  invită Comisia să obțină, din partea BEI, o declarație referitoare la activitățile cu efecte de multiplicare majore care beneficiază de o garanție de la bugetul european;

11.  atrage atenția asupra faptului că garanțiile de la bugetul UE se ridicau, la sfârșitul anului 2009, la suma de 19,2 miliarde EUR pentru împrumuturile acordate de BEI; subliniază că această sumă nu este neglijabilă pentru bugetul UE și se așteaptă la o explicație detaliată cu privire la riscurile implicate; consideră că BEI ar trebui, de asemenea, să ofere explicații cu privire la utilizarea dobânzilor aferente împrumuturilor care sunt generate de acest nivel ridicat de garanții;

12.  solicită explicații detaliate cu privire la taxele de administrare pe care BEI le-a încasat de la bugetul UE;

13.  își reia propunerea cu privire la posibilitatea ca Uniunea Europeană să devină membră a BEI;

Finanțarea acordată de BEI în UE
Criza financiară mondială și implicațiile ei pentru BEI

14.  salută faptul că banca se concentrează pe cele trei domenii care au fost afectate în cea mai mare măsură de criză în Europa, și anume întreprinderile mici și mijlocii, regiunile de convergență și acțiunile privind clima;

15.  recunoaște rolul esențial jucat de BEI în sprijinirea IMM-urilor, în special în perioade de criză financiară și recesiune economică, și invită BEI să faciliteze interacțiunea dintre sistemul său de împrumuturi globale și fondurile structurale;

16.  subliniază importanța IMM-urilor pentru economia europeană și salută, în consecință, majorarea finanțării acordate IMM-urilor de către BEI între 2008 și 2010, totalizând 30,8 miliarde EUR, și recunoaște că această sumă depășește suma-țintă anuală de 7,5 miliarde EUR pentru perioada respectivă; salută crearea, în martie 2010, a Instrumentului european de microfinanțare Progress, care beneficiază de o finanțare de aproximativ 200 de milioane EUR din partea Comisiei și a băncii; subliniază totuși dificultățile cu care se confruntă IMM-urile atunci când încearcă să obțină credite și solicită BEI, în această privință, să sporească în continuare nivelul de transparență al împrumuturilor pe care le acordă prin intermediari financiari; în acest sens, solicită stabilirea unor condiții de finanțare clare și a unor criterii mai stricte de eficiență a împrumuturilor pentru intermediarii săi financiari; solicită ca BEI să aibă obligația de a prezenta rapoarte anuale privind împrumuturile acordate IMM-urilor, care să includă o evaluare a accesibilității și eficienței respectivelor împrumuturi, precum și a măsurilor vizând o rată de penetrare mai mare;

17.  recomandă ca rolul BEI să fie mai bine direcționat, mai selectiv și eficace și orientat într-o mai mare măsură spre rezultate; consideră că, în ceea ce privește facilitățile acordate întreprinderilor mici și mijlocii, BEI ar trebui să se asocieze în special cu intermediarii financiari care dau dovadă de transparență și responsabilitate și care au legături strânse cu economia locală; consideră că, în ceea ce privește împrumuturile acordate IMM-urilor, BEI ar trebui să aplice o politică activă de informare prin intermediul site-ului său internet, mai ales cu privire la sumele plătite, la numărul de transferuri efectuate până la momentul respectiv și la regiunile și sectoarele industriale care au beneficiat de aceste fonduri; consideră că ar trebui să se ofere informații și cu privire la condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească intermediarii financiari;

18.  salută faptul că accesarea de către BEI a lichidităților BCE prin intermediul Băncii Centrale a Luxemburgului a fost aprobată cu scopul de a facilita programele de împrumut și gestionarea lichidităților de către BEI;

19.  constată că obiectivul de convergență al politicii de coeziune a UE este un obiectiv-cheie pentru BEI; subliniază valoarea adăugată a acțiunilor BEI desfășurate în comun cu Comisia în domeniul asistenței tehnice (JASPERS), care oferă sprijin suplimentar și efect multiplicator intervenției prin intermediul fondurilor structurale;

20.  încurajează BEI să ofere în continuare regiunilor care fac obiectul obiectivului de convergență asistența tehnică și cofinanțarea de care au nevoie pentru a fi în măsură să absoarbă o cotă mai mare din fondurile pe care le au la dispoziție, în special pentru proiectele din sectoarele prioritare, cum ar fi sectorul infrastructurii de transport, și pentru alte proiecte care favorizează creșterea economică și ocuparea forței de muncă, precum și pentru proiecte care fac parte din Strategia Europa 2020, în conformitate cu standarde înalte în domeniul social, al transparenței și al mediului;

21.  invită BEI să armonizeze pe deplin operațiunile sale cu obiectivul UE de realizare a unei tranziții rapide spre o economie cu emisii scăzute de carbon și să adopte un plan vizând încetarea progresivă a finanțării de proiecte ce implică utilizarea de combustibili fosili, inclusiv a finanțării destinate centralelor electrice pe bază de cărbune, precum și depunerea de eforturi sporite în vederea intensificării transferului de tehnologii pentru utilizarea energiei regenerabile și utilizarea eficientă a energiei;

22.  își exprimă îngrijorarea privind lipsa persistentă de transparență în privința modului în care „împrumuturile globale” sunt alocate și monitorizate din punct de vedere al guvernanței fiscale și consideră, de aceea, că este necesar să se asigure faptul că beneficiarii împrumuturilor nu fac uz de paradisuri fiscale sau alte practici de evaziune fiscală;

23.  solicită asigurarea unei coerențe sporite între activitățile BEI și ale FEI, în special pentru a alinia orientarea FEI într-o mai mare măsură la obiectivele Strategiei Europa 2020 și, în acest sens, solicită optimizarea repartizării sarcinilor între entități și a utilizării bilanțurilor lor respective;

24.  salută decizia Grupului BEI de a coopera mai îndeaproape cu Comisia în cadrul politicii de coeziune cu privire la cele trei inițiative comune: JESSICA, JEREMIE și JASMINE, care vizează îmbunătățirea eficienței și a eficacității politicii de coeziune, precum și consolidarea efectului multiplicator al fondurilor structurale; recunoaște că mai sus menționata cooperare s-a dovedit utilă și benefică, în special în contextul crizei economice;

Finanțarea oferită de BEI după 2013

25.  consideră că a sosit momentul să se majoreze semnificativ investițiile strategice pe termen lung în Europa, acordând o atenție deosebită unor domenii-cheie, cum ar fi infrastructurile și coeziunea la nivel european; în acest sens, solicită:

   mai multă transparență față de Parlamentul European în ceea ce privește activitățile băncii;
   garantarea faptului că BEI are obligația clară de a răspunde în fața Parlamentului European;
   utilizarea instrumentelor financiare în scopuri precise;

26.  încurajează BEI să își elaboreze strategia operațională pentru perioada de după 2013 în concordanță cu Strategia Europa 2020;

27.  consideră că Strategia Europa 2020 propune o abordare interesantă și pozitivă a instrumentelor financiare; pentru a le consolida eficiența, solicită BEI și Comisiei să țină seama de obiectivele de a simplifica procedurile și de a maximiza factorii de multiplicare și efectul catalitic al Grupului BEI pentru a atrage investitori din sectorul public și privat;

28.  invită BEI să continue să acorde inițiativelor desfășurate în comun cu Comisia un rol important în contextul colaborării sale cu Comisia, în special în privința politicii de coeziune; recunoaște rolul pe care aceste inițiative îl au în calitate de catalizatori pentru evoluțiile viitoare, printre altele în ceea ce privește pregătirea următoarei perioade de programare post-2013;

29.  încurajează BEI să instituie o clasificare a priorităților în cadrul proiectelor sale de investiții, utilizând metodologii precum analiza costuri-beneficii, pentru a obține cel mai ridicat efect multiplicator posibil asupra PIB;

30.  sprijină actorii care realizează investiții de calitate, precum BEI, în special datorită experienței sale în utilizarea unor instrumente inovatoare, cum ar fi mecanismul de finanțare structurată, mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (RSFF) și mecanismul european privind transportul nepoluant (ECTF);

31.  încurajează utilizarea pe scară mai largă a combinației între fondurile UE și împrumuturile BEI drept mijloc de a crește efectul multiplicator al resurselor disponibile, cu condiția ca noile instrumente financiare să fie inteligente, integrate și flexibile;

32.  consideră că experiența amplă în crearea și utilizarea de instrumente financiare în cadrul prezentei perioade de programare ar trebui să permită atât Comisiei, cât și BEI, să extindă sfera de aplicare și utilizarea actuală a acestor instrumente și să inoveze prin extinderea gamei de produse oferite;

33.  consideră că sunt necesare un cadru legal și obiective clare și separate pentru obligațiunile emise de BEI pentru propria finanțare, precum și pentru viitoarele „obligațiuni pentru proiecte”;

34.  subliniază faptul că BEI își asigură propria finanțare prin emiterea cu succes de obligațiuni comune garantate de toate statele membre ale UE;

35.  salută ideea „obligațiunilor pentru proiecte” care au ca scop creșterea ratingurilor de credit ale obligațiunilor emise de companii în cadrul Strategiei Europa 2020 și care sunt utilizate pentru a finanța infrastructurile europene în domeniul transportului, energiei și IT, precum și ecologizarea economiei; consideră că emisiunile de astfel de obligațiuni pentru proiecte ar avea un impact pozitiv asupra disponibilității capitalului pentru investiții durabile care să favorizeze creșterea economică și ocuparea forței de muncă, completând investițiile naționale și cele efectuate prin intermediul fondului de coeziune; consideră că acest instrument ar trebui să crească ratingul de credit al proiectelor selectate și să atragă finanțare privată pentru suplimentarea investițiilor naționale și a celor realizate prin intermediul fondului de coeziune;

36.  solicită, așadar, Comisiei și BEI să prezinte propuneri concrete privind crearea unor „obligațiuni pentru proiecte”; subliniază că Parlamentul trebuie să fie implicat pe deplin în crearea unor astfel de instrumente și solicită să se analizeze posibilitatea utilizării bugetului UE în următorul cadru financiar multianual ca prim instrument de acoperire a riscurilor cu limitarea pierderilor, cu BEI ca finanțator subordonat;

37.  consideră că este evidentă nevoia ca BEI să acorde sprijin suplimentar în următoarele domenii: IMM-uri, întreprinderi cu capitalizare medie și infrastructură, precum și alte proiecte importante care favorizează creșterea și ocuparea forței de muncă, ca parte a Strategiei Europa 2020;

38.  îndeamnă BEI să facă investiții în transportul de mărfuri în cadrul sectorului feroviar european și în rețelele transeuropene de transport de mărfuri, cu accent pe porturile de la Marea Mediterană, Marea Neagră și Marea Baltică, pentru a realiza în mod definitiv legătura dintre acestea și piețele europene;

39.  îndeamnă BEI să acorde un sprijin mai mare pentru realizarea rețelei TEN-T în vederea generării unui efect multiplicator pentru investiții mai numeroase, atât din partea sectorului public, cât și din partea sectorului privat; consideră că, și în acest caz, „obligațiunile pentru proiecte” pot acționa drept un instrument complementar de investiții, împreună cu bugetul fondului TEN-T; solicită ca investițiile viitoare să se concentreze pe secțiunile transfrontaliere ale rețelei TEN-T în vederea optimizării valorii adăugate europene generate;

40.  îndeamnă BEI să investească în conducta de gaz Nabucco și în alte proiecte TEN-E importante care vor permite satisfacerea viitoarelor nevoi de energie ale UE, diversificând grupul de țări furnizoare pentru Europa, îmbunătățind gama de politici a UE și contribuind la respectarea angajamentelor UE în domeniul mediului;

Finanțarea acordată de BEI în afara UE
Rolul BEI în țările în curs de aderare

41.  consideră că, în cadrul activităților sale din țările în curs de aderare, BEI ar trebui să acorde mai multă atenție măsurilor privind eficiența energetică, energiei regenerabile și infrastructurii de mediu, TEN și TEN-E, precum și parteneriatelor public-private, în acord cu standarde înalte în domeniul social, al transparenței și al mediului, și, în conformitate cu obiectivele UE privind clima, să acorde prioritate mijloacelor sustenabile de transport, în special transportului feroviar;

42.  consideră că BEI ar trebui să ofere asistență tehnică țărilor în curs de aderare, în conformitate cu dispozițiile noului articol 18 din Statutul băncii;

Rolul BEI în dezvoltare

43.  salută modificările aduse prin Tratatul de la Lisabona articolului 209 TCE, coroborat cu articolul 208 TCE, care prevede că BEI contribuie, conform condițiilor prevăzute în statutul său, la punerea în aplicare a măsurilor necesare îndeplinirii obiectivelor politicii Comunității în materie de cooperare pentru dezvoltare;

44.  reamintește că strategia și operațiunile de finanțare ale BEI ar trebui să contribuie la aplicarea principiilor generale care guvernează acțiunea externă a UE, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare și consolidare a democrației și a statului de drept, a obiectivului de respectare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și la respectarea acordurilor internaționale în domeniul mediului la care participă Uniunea Europeană sau statele membre ale acesteia; respectarea dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu trebuie asigurată de către BEI în diferitele etape relevante ale proiectelor;

45.  salută concluziile Comitetului director al înțelepților (SCWP) conform cărora ar trebui analizată posibilitatea creării unei „Platforme a UE pentru cooperare externă și dezvoltare”; îndeamnă însă BEI și celelalte instituții europene să analizeze cu atenție fezabilitatea acestei abordări și implicațiile sale pe termen lung asupra eficacității întregii acțiuni externe a UE, în vederea evitării diminuării impactului politicilor și obiectivelor de dezvoltare în general prin instituirea unor instrumente fără evaluarea preliminară a obiectivelor și a priorităților pe care acestea le vor sprijini;

46.  salută noua decizie propusă care ar consolida capacitatea BEI de a sprijini obiectivele de dezvoltare ale UE, de a înlocui obiectivele regionale cu obiective orizontale ambițioase și de a dezvolta orientări operaționale pentru fiecare regiune în cadrul mandatului extern; reamintește necesitatea de stabilire a unor priorități clare, printre care să se numere energia regenerabilă, infrastructura urbană, dezvoltarea municipalităților și instituțiile financiare locale;

47.  recomandă adoptarea următoarelor măsuri pentru a consolida rolul BEI în dezvoltare:

   repartizarea unui număr mai mare de angajați dedicați și specializați, cu experiență în domeniul dezvoltării și al țărilor în curs de dezvoltare, precum și creșterea prezenței locale a personalului în țările terțe;
   creșterea cotei de participare a actorilor locali în cadrul proiectelor;
   alocarea de capital suplimentar proiectelor care vizează dezvoltarea;
   alocarea mai multor subvenții;
   analizarea posibilității de a grupa activitățile BEI din țările terțe în cadrul unei singure entități separate;

48.  recomandă ca BEI să se axeze pe investiții în proiecte din domeniul energiilor regenerabile în țările din curs de dezvoltare, cu un accent deosebit pe Africa Subsahariană;

Cooperarea dintre BEI și instituțiile financiare internaționale, regionale și naționale

49.  recunoaște că relațiile de cooperare dintre BEI și băncile multilaterale de dezvoltare, băncile regionale de dezvoltare, agențiile europene pentru dezvoltare bilaterală și instituțiile financiare publice și private din țările în curs de dezvoltare ar trebui îmbunătățite în sprijinul politicilor UE;

50.  consideră că este necesară o mai bună cooperare în aceleași condiții și pe bază de reciprocitate cu instituțiile financiare regionale și naționale, pentru a garanta o utilizare mai eficace a resurselor și vizarea necesităților locale specifice;

51.  încurajează semnarea memorandumului de înțelegere în curs de negociere între BEI, BERD și Comisie vizând consolidarea cooperării în toate țările din afara UE în care sunt prezente toate aceste instituții, cu dublul obiectiv de a asigura coerența politicilor lor de împrumut între ele și cu obiectivele politicilor UE, cum ar fi coeziunea socială și protecția mediului;

Centrele financiare offshore

52.  invită BEI să stabilească condiții de finanțare clare pentru intermediarii financiari și să raporteze cu privire la progresele înregistrate în materie de transparență și creșterea gradului de responsabilitate, în special în ceea ce privește acordarea de împrumuturi prin intermediari financiari; consideră că BEI ar trebui să actualizeze și să înăsprească politica sa cu privire la centrele financiare offshore, depășind actualul cadru stabilit de OCDE în ceea ce privește condițiile de concurență echitabile și ținând seama de toate jurisdicțiile care ar putea permite evaziuni sau fraude fiscale;

53.  este de părere că nu este suficient să se ia în considerare doar lista OCDE a centrelor financiare offshore și că ar trebui să se utilizeze toate listele recunoscute la nivel internațional până când UE își va întocmi propria listă; consideră, cu toate acestea, că BEI ar trebui să realizeze propriile evaluări și monitorizări independente ale jurisdicțiilor necooperante relevante și să publice în mod periodic rezultatele sale, care ar completa analizele conținute de listele de referință internaționale și ale UE;

54.  este de părere că BEI nu trebuie să participe la nicio operațiune desfășurată printr-o jurisdicție necooperantă, identificată ca atare de OCDE, de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și de alte organizații internaționale relevante, precum și de propria sa evaluare și monitorizare independentă;

55.  consideră că BEI ar trebui să aplice foarte strict politica sa privind jurisdicțiile necooperante și centrele financiare offshore, astfel cum a fost actualizată și publicată, pentru a se asigura că operațiunile sale de finanțare nu contribuie în niciun fel la evaziunea fiscală și spălarea de bani;

56.  solicită BEI să includă în raportul său anual către PE detalii referitoare la aplicarea politicii sale privind centrele financiare offshore, în special prin raportarea numărului de solicitări refuzate pe motive de nerespectare a cerințelor, precum și a numărului de relocări solicitate și puse în practică pentru a respecta cerințele;

57.  invită BEI să îmbunătățească în continuare prezentarea proactivă și în timp util a informațiilor referitoare la proiecte, inclusiv a propriei evaluări a impactului unui proiect din punct de vedere ecologic, social și din perspectiva drepturilor omului și a dezvoltării, precum și a rapoartelor de monitorizare și a rapoartelor de evaluare ex-post;

o
o   o

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Europene de Investiții, Grupului Băncii Mondiale, tuturor băncilor regionale de dezvoltare, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 135.
(2) JO C 117E, 6.5.2010, p. 147.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2010)0223.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate