Parlamentul European,

–  având în vedere numeroasele sale rezoluțiile anterioare referitoare la Zimbabwe, cea mai recentă fiind Rezoluția din 21 octombrie 2010 referitoare la evacuările forțate din Zimbabwe(1),

–  având în vedere Decizia 2011/101/PESC a Consiliului din 15 februarie 2011(2), care reînnoiește până la 20 februarie 2012 măsurile restrictive împotriva Zimbabwe impuse prin Poziția comună 2004/161/PESC(3) și Regulamentul (CE) nr. 1226/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008(4) de modificare a Regulamentului (CE) nr. 314/2004 privind anumite măsuri restrictive împotriva Zimbabwe,

–  având în vedere declarația privind Zimbabwe făcută de Înaltul Reprezentant în numele Uniunii Europene la 15 februarie 2011,

–  având în vedere Comunicatul din 31 martie 2011 al summitului de la Livingstone al Troicii pentru cooperare privind aspectele politice, de apărare și de securitate din cadrul Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC),

–  având în vedere Acordul politic global (APG) prin care s-a creat Guvernul de Unitate Națională (GUN) din Zimbabwe în februarie 2009,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și drepturilor popoarelor, pe care Zimbabwe a ratificat-o,

–  având în vedere articolul 122 alineatul (5) din Regulamentul de procedură,

A.  întrucât, în ultimele luni, s-a înregistrat o creștere accentuată a numărului de acte de intimidare, de arestări arbitrare și de dispariții ale opozanților politici ai Zanu-PF, fiind vizați o serie de membri MDC, mai mulți deputați din MDC și membri importanți ai conducerii MDC, precum ministrul energiei, Elton Mangoma, coministrul pentru afaceri interne, Theresa Makone, și președintele demis al Parlamentului zimbabwean, Lovemore Moyo;

B.  întrucât însuși prim-ministrul zimbabwean, Morgan Tsvangirai, a confirmat că președintele Robert Mugabe și partidul Zanu-PF nu au respectat termenii APG din 2009 și intimidează prin violență membrii MDC-T și MDC-M ai GUN;

C.  întrucât, în ultimii doi ani, GUN s-a străduit să aducă stabilitate în țară, dar nu a reușit să deschidă drumul pentru o tranziție democratică prin alegeri credibile din cauza obstacolelor deliberate create de Zanu-PF; întrucât situația politică, economică și umanitară deja disperată din Zimbabwe s-a deteriorat în mod semnificativ din decembrie 2010 și până în prezent;

D.  întrucât serviciile de securitate zimbabwene au perchiziționat birourile mai multor ONG-uri (Forumul pentru drepturile omului, Coaliția pentru criza din Zimbabwe), precum și sediul MDC, au confiscat documente ale ONG-urilor și au reținut în mod arbitrar membrii ai personalului ONG-urilor sau al partidului MDC pentru interogări, ca apoi să îi elibereze fără a-i pune sub acuzare;

E.  întrucât Jenni Williams și Magodonga Mahlangu, doi lideri ai organizației societății civile Women of Zimbabwe Arise (WOZA), Abel Chikomo, director al Forumului pentru drepturile omului din Zimbabwe, precum și alți apărători ai drepturilor omului au fost victimele unor hărțuiri sistematice de către forțele de poliție;

F.  întrucât, la 19 februarie 2011, 46 de activiști ai societății civile au fost arestați de serviciile de securitate, fiind acuzați de trădare pentru organizarea vizionării publice a unei înregistrări video a recentelor revolte populare din Africa de Nord și Orientul Mijlociu; întrucât, pe perioada arestului, unii dintre aceștia au fost bătuți, torturați și deținuți în izolare;

G.  întrucât dreptul MDC de a organiza manifestații politice a fost limitat de serviciile de securitate zimbabwene, în timp ce Zanu-PF se bucură în continuare de acest drept, ceea ce contravine direct Constituției Republicii Zimbabwe;

H.  întrucât Zanu-PF este implicat în prezent într-o campanie violentă de forțare a cetățenilor zimbabweni să semneze o petiție prin care să solicite anularea măsurilor restrictive internaționale îndreptate împotriva principalilor membri ai clanului Mugabe; întrucât constată că persoanele care au refuzat să semneze petiția au fost bătute cu brutalitate sau arestate;

I.  întrucât măsurile restrictive impuse de UE sunt îndreptate în mod special împotriva a 163 de membri-cheie ai regimului exploatator al lui Robert Mugabe și a celor care au contribuit la menținerea sa și nu au nicio consecință asupra poporului zimbabwean, în sens mai larg, sau asupra economiei zimbabwene;

J.  întrucât UE, SUA, Australia și Canada continuă să își exprime îngrijorarea în privința situației drepturilor omului în minele de diamante din Chiadzwa (Marange), în principal în ceea ce privește încălcările drepturilor omului de către serviciile de securitate zimbabwene, fiind, prin urmare, reticente în a acorda certificarea pentru Procesul de la Kimberley diamantelor provenite din minele din Chiadzwa;

K.  întrucât Zimbabwe este în continuare o țară săracă după anii de proastă gestionare economică de către regimul Mugabe și continuă să primească importante ajutoare umanitare și de altă natură, atât din partea UE și a Regatului Unit, a Țărilor de Jos, a Germaniei, Franței și Danemarcei, precum și din partea Statelor Unite ale Americii, a Australiei și a Norvegiei, ajutoare care sunt destinate satisfacerii nevoilor de bază ale unei mari părți a populației zimbabwene;

L.  întrucât prim-ministrul zimbabwean a îndemnat UE să nu accepte mandatul lui Margaret Muchada, ambasadoarea-desemnată a Zimbabwe la UE, pentru că numirea sa unilaterală de către președintele Mugabe încalcă Constituția zimbabweană și termenii APG,

1.  solicită o încetare imediată a oricăror hărțuiri, arestări și violențe motivate politic din partea serviciilor de securitate și a milițiilor zimbabwene, care sunt fie controlate direct de Mubage și de partidul Zanu-PF, fie loiale acestora; subliniază faptul că persoanele responsabile pentru astfel de abuzuri și încălcări trebuie să fie trase la răspundere;

2.  insistă ca poporului zimbabwean să i se acorde dreptul la liberă exprimare și adunare, ca toate actele de intimidare a oamenilor politici și a activiștilor societății civile (în special apărătorii drepturilor omului) să înceteze și ca orice reprezentant ales, indiferent de convingerile sale politice, precum și ONG-urile, activiștii politici, presa și cetățenii obișnuiți să fie liberi să își exprime opiniile fără teama de a cădea victime ale persecuției violente, detenției arbitrare sau torturii;

3.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor celor care au fost arestați în mod arbitrar, în special a membrilor și partizanilor MDC; condamnă toate condițiile de arestare și de detenție care contravin convențiilor internaționale privind drepturile omului;

4.  îndeamnă Consiliul, Comisia și statele membre să depună eforturi, împreună cu UA și cu SADC, în special cu Africa de Sud, pentru a se asigura că nu vor avea loc acte de intimidare și violență în legătură cu viitoarele alegeri din Zimbabwe; cu toate acestea, consideră că alegerile anticipate nu vor rezolva problemele politice și de reformă economică actuale; consideră că orice alegeri trebuie să se bazeze pe normele internaționale, inclusiv respectarea drepturilor omului, libertatea de exprimare și de circulație, și că trebuie să se pună imediat capăt actelor de hărțuire și detenției motivate politic;

5.  salută Comunicatul Troicii SADC din 31 martie 2011 de la Livingstone și îndeamnă SADC să preia inițiativa în a se asigura că recomandările din comunicat sunt aplicate pe deplin de toate părțile din Zimbabwe în vederea organizării de alegeri libere și corecte în această țară;

6.  invită toate partidele politice din Zimbabwe să ajungă la un acord privind o foaie de parcurs pentru organizarea unor alegeri libere, corecte și monitorizate internațional în Zimbabwe;

7.  îndeamnă toate partidele politice din Zimbabwe să se implice din nou în procesul actual de reformă constituțională pentru a elabora, înainte de următoarele alegeri, o nouă constituție care să fie acceptată de poporul zimbabwean;

8.  salută reînnoirea recentă (în februarie 2011) a listei UE a persoanelor și entităților cu legături cu regimul Mugabe care fac obiectul unor interdicții; subliniază că aceste măsuri restrictive vizează doar cleptocrația zimbabweană și nu vor avea niciun impact asupra populației din această țară;

9.  îndeamnă UE să își mențină măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților care au legături cu regimul Mugabe până în momentul în care vor exista dovezi reale de schimbare în bine a situației din Zimbabwe; invită Consiliul, Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a explica această realitate din Zimbabwe și să fie mai activi pe plan internațional pentru a câștiga sprijinul necesar pentru o schimbare rapidă către o democrație reală și progrese economice în această țară;

10.  invită UE să refuze să accepte orice ambasador zimbabwean la UE care nu este numit în urma unui proces constituțional corect și în conformitate cu termenii APG;

11.  insistă ca autoritățile zimbabwene să respecte obligațiile Procesului de la Kimberley, să demilitarizeze complet minele de diamant de la Marange și să introducă transparența în procesele de producție a diamantelor;

12.  felicită UE și acele state membre și țări care continuă să acorde fonduri pentru a sprijini direct poporul zimbabwean; subliniază necesitatea de a se garanta că acest sprijin va fi în continuare direcționat prin ONG-uri bona fide, că este bine direcționat și că se asigură o contabilizare adecvată a acestuia, evitându-se agențiile guvernamentale;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/ Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernelor statelor membre ale G8, guvernelor și parlamentelor Republicii Zimbabwe și Republicii Africa de Sud, Secretarului General al Commonwealth-ului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, președinților Comisiei și Consiliului Executiv al Uniunii Africane, Parlamentului Panafrican, Secretarului General al SADC, guvernelor statelor membre ale SADC și Forumului Parlamentar al SADC.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2010)0388. (2) JO L 42, 16.2.2011, p. 6. (3) JO L 50, 20.2.2004, p. 66. (4) JO L 331, 10.12.2008, p. 11.