Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 9 noiembrie 2010 intitulată „Comerț, creștere și afaceri internaționale - Politica comercială – componentă cheie a strategiei UE 2020” (COM(2010)0612) și Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 7 iulie 2010 intitulată „Către o politică europeană globală în domeniul investițiilor internaționale” (COM(2010)0343),

–  având în vedere studiul comun realizat de Comisie și de guvernul Canadei intitulat „Evaluarea costurilor și beneficiilor unui parteneriat economic mai strâns între UE și Canada” din octombrie 2008(1) și raportul comun privind exercițiul menit să definească aria relațiilor UE-Canada din 5 martie 2009(2),

–  având în vedere declarația comună de la summitul UE-Canada privind un acord de parteneriat economic global între Uniunea Europeană și Canada, semnată la Praga la 6 mai 2009 (Documentul Consiliului 09547/2009),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei adresată Consiliului la 20 decembrie 2010 privind modificarea directivelor de negociere pentru un acord de integrare economică cu Canada în vederea autorizării Comisiei de a negocia, în numele Uniunii, pe tema investițiilor (SEC(2010)1577),

–  având în vedere Raportul Comisiei adresat Consiliului European la 10 martie 2011 intitulat „Raport 2011 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor – Angajarea partenerilor noștri economici strategici în ameliorarea accesului la piață: Priorități de acțiune privind eliminarea obstacolelor din calea comerțului” (COM(2011)0114),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția din 22 mai 2007 privind Europa globală ‐ aspecte externe ale competitivității(3), Rezoluția din 19 februarie 2008 privind strategia UE pentru ameliorarea accesului pe piețele externe pentru întreprinderile europene(4), Rezoluția din 20 mai 2008 privind comerțul cu materii prime și produse de bază(5), Rezoluția din 4 septembrie 2008 privind comerțul cu servicii(6), Rezoluția din 18 decembrie 2008 referitoare la impactul contrafacerii asupra comerțului internațional(7), Rezoluția din 5 februarie 2009 referitoare la consolidarea rolului IMM-urilor europene în comerțul internațional(8), Rezoluția din 5 mai 2010 referitoare la viitorul summit UE-Canada(9), Rezoluția din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(10), Rezoluția din 25 noiembrie 2010 privind Politica comercială internațională în contextul imperativelor legate de schimbările climatice(11), Rezoluția din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale(12), Rezoluția din 17 februarie 2011 referitoare la Europa 2020(13), și Rezoluția din 6 aprilie 2011 referitoare la viitorul politicii europene de investiții internaționale(14),

–  având în vedere Acordul-cadru de cooperare comercială și economică între Comunitățile Europene și Canada(15) și alte acorduri bilaterale ulterioare încheiate cu Canada, în special Acordul privind cooperarea vamală și asistența reciprocă în probleme vamale(16), Acordul privind măsurile sanitare e protecție a sănătății publice și animale aplicabile în comerțul cu animale vii și cu produse de origine animală(17), Acordul privind comerțul cu vinuri și băuturi spirtoase(18), Acordul privind siguranța aviației civile(19) și Acordul privind transportul aerian(20),

–  având în vedere Acordul-cadru revizuit privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(21),

–  având în vedere articolul 207 alineatul (3) și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât sistemul comercial multilateral bazat pe norme, stabilit de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), continuă să reprezinte cel mai adecvat cadru pentru reglementarea și promovarea unui comerț corect și echitabil prin instituirea unor reguli adecvate și garantând respectarea acestora;

B.  întrucât încheierea cu succes a Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD) este de o importanță crucială pentru evoluția viitoare a OMC; întrucât un astfel de angajament nu împiedică încheierea de acorduri bilaterale în afara angajamentelor din cadrul OMC și complementare normelor multilaterale;

C.  întrucât Canada este unul dintre cei mai vechi și mai apropiați parteneri ai UE, fiind prima țară industrializată cu care UE a semnat în 1976 un acord-cadru de cooperare comercială și economică; întrucât, de-a lungul anilor, au fost semnate mai multe acorduri bilaterale menite să faciliteze relații comerciale mai strânse;

D.  întrucât UE este pentru Canada al doilea cel mai important partener comercial, iar Canada este în prezent pentru UE cel de-al unsprezecelea cel mai important partener comercial (2009); întrucât Canada este pentru UE pe locul al patrulea în clasamentul furnizorilor de investiții străine directe (IED), iar UE este pentru Canada a doua sursă de IED (2008);

E.  întrucât studiul comun din 2008 a demonstrat că există beneficii potențiale semnificative atât pentru Canada, cât și pentru UE în urma liberalizării comerțului bilateral dintre aceste state;

F.  întrucât sectoarele private atât din UE, cât și din Canada au manifestat un sprijin puternic pentru încheierea unui acord economic ambițios și cuprinzător și consideră că un parteneriat economic mai strâns între UE și Canada ar trimite un puternic semnal favorabil dezvoltării către investitori și mediul de afaceri din UE și Canada, dar și de pe plan internațional;

G.  întrucât există un consens general asupra faptului că relațiile economice dintre UE și Canada nu au ajuns încă la potențial maxim și că acordul de liber-schimb dintre UE și Canada poate contribui semnificativ la dezvoltarea și realizarea acestui lucru, prin îmbunătățirea comerțului și a fluxurilor de investiții, prin eliminarea tarifelor și a vârfurilor tarifare și a barierelor netarifare nejustificate și prin susținerea unei cooperări strânse în special în domeniile cooperării în scopuri de reglementare, mobilității forței de muncă și recunoașterii calificărilor;

H.  întrucât negocierile în curs pentru un acord comercial și economic cuprinzător (CETA) au în vedere încheierea unui acord foarte amplu, ale cărui ambiții depășesc orice acord comercial și economic negociat până în prezent atât de UE cât și de Canada, ceea ce ar putea consolida și mai mult relația bilaterală comercială și de investiții puternică ce există deja;

I.  întrucât Comisia dorește să integreze protecția investițiilor în negocierile actuale cu Canada și a propus Consiliului o modificare a directivelor de negociere existente;

J.  întrucât atât UE, cât și Canada au declarat că s-au înregistrat progrese semnificative în cadrul negocierilor pentru CETA, cu scopul de a încheia un acord până la sfârșitul anului 2011,

1.  consideră că sistemul comercial multilateral, reprezentat de OMC, rămâne de departe cel mai eficient cadru pentru realizarea unui comerț liber, corect și echitabil la nivel global; își reafirmă sprijinul puternic pentru o încheiere cu succes a negocierilor din cadrul Agendei de dezvoltare de la Doha (ADD), care rămâne prioritară pentru comerțul UE; consideră că UE și Canada pot contribui împreună la încheierea cu succes a negocierilor din cadrul ADD;

2.  salută încheierea cu Canada a unui acord în afara angajamentelor din cadrul OMC și care să fie complementar normelor multilaterale, cu condiția ca în urma negocierilor să rezulte un acord echilibrat, ambițios și de o înaltă calitate, care să vizeze mai mult decât reduceri tarifare; solicită aplicarea principiului reciprocității în cadrul căilor de atac legale disponibile în cazul unor litigii comerciale și subliniază în special nevoia de a îmbunătăți protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv a mărcilor comerciale, a brevetelor și a indicațiilor geografice și de a obține un veritabil acces reciproc la piață, în special la piețele serviciilor și achizițiilor publice (inclusiv la nivel sub-federal);

3.  invită Comisia, în semn de bunăvoință, să retragă criticile sale față de cerințele legate de conținutul local al legii din Ontario privind energia ecologică;

4.  consideră că acest capitol privind proprietatea intelectuală nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra fabricării de medicamente generice și trebuie să respecte excepțiile TRIPs legate de domeniul sănătății publice;

5.  ia act de faptul că Comisia a optat pentru o abordare bazată pe liste negative în ceea ce privește liberalizarea serviciilor, însă consideră că aceasta ar trebui considerată o simplă excepție, care nu ar trebui să servească drept precedent pentru viitoarele negocieri; consideră că excepția GATS prevăzută pentru utilitățile publice rămâne cel mai adecvat instrument pentru garantarea accesului universal al cetățenilor la serviciile publice;

6.  își exprimă preocuparea cu privire la continuarea extragerii azbestului în Canada și la impactul considerabil al acestei activități asupra sănătății lucrătorilor; reamintește faptul că în UE au fost interzise utilizarea, extracția și prelucrarea azbestului, precum și producția produselor din azbest; solicită Canadei să ia măsuri similare pentru a ameliora sănătatea publică;

7.  în baza elementelor complementare din cadrul celor două economii, subliniază potențialul viitor pentru sporirea investițiilor și a comerțului UE-Canada și oportunitățile de afaceri care decurg din CETA;

8.  consideră că ambițiile Comisiei din cadrul discuțiilor cu Canada ar trebui să fie însoțite de o abordare la fel de ambițioasă a dezvoltării durabile, în special în ceea ce privește nivelul obligațiilor la locul de muncă, dimensiunea capitolului privind mediul înconjurător și modul de abordare a problemelor din acordurile multilaterale de mediu, precum și mecanismele de aplicare, și ar trebui să sprijine și să promoveze inițiative care au drept scop să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, să promoveze dispoziții cu caracter juridic obligatoriu în domeniul drepturilor omului și al standardelor sociale și de mediu și să promoveze responsabilitatea socială a întreprinderilor;

9.  salută progresele înregistrate în cadrul negocierilor pentru CETA și încurajează Comisia să continue consultările cu principalele părți interesate; deși studiul comun a demonstrat beneficii potențiale semnificative atât pentru Canada, cât și pentru UE, solicită Comisiei să realizeze cât mai curând posibil o evaluare cuprinzătoare a impactului asupra sustenabilității prin care să se analizeze implicațiile sectoriale previzibile și consecințele socio-economice pentru UE ca urmare a acordului final;

10.  remarcă faptul că, în ceea ce privește relațiile UE-Canada, competența se află exclusiv la nivel federal, dar deoarece provinciile și teritoriile canadiene sunt responsabile de punerea în aplicare a obligațiilor ce decurg din tratat, care intră în domeniul lor de jurisdicție, consideră că acest nivel este esențial și salută participarea provinciilor și teritoriilor canadiene la negocierile pentru CETA și le încurajează să își sincronizeze politicile și procedurile pentru a permite maximizarea potențialelor beneficii; consideră că o negociere reușită ar trebui să includă angajamente explicite din partea guvernelor provinciilor și teritoriilor;

11.  remarcă, cu preocupare, că Comisia a prezentat Consiliului o propunere pentru modificarea directivelor de negociere prin care Comisia este autorizată să negocieze cu Canada în materie de investiții fără să aștepte ca Parlamentul să își adopte poziția în ceea ce privește viitorul politicii generale a UE în materie de investiții; invită Comisia ca, în cadrul negocierilor cu Canada referitoare la investiții, să țină seama pe deplin de concluzia Parlamentului European în privința acestui subiect; consideră că, date fiind sistemele juridice bine dezvoltate din Canada, respectiv din UE, mecanismul de soluționare a litigiilor dintre state și acordarea de despăgubiri judiciare locale sunt cele mai adecvate instrumente de a aborda litigiile în materie de investiții; solicită Comisiei să se asigure că un potențial mecanism de soluționare a litigiilor dintre stat și investitori nu va afecta legislația viitoare în domenii politice sensibile, cum ar fi legislația în domeniul mediului, și că acesta este integrat în cerințe mai ample, astfel cum se specifică în Rezoluția Parlamentului referitoare la viitorul politicii europene de investiții internaționale;

12.  subliniază că în capitolul privind investițiile ar trebui să se promoveze investițiile de înaltă calitate, care să respecte mediul și să încurajeze condițiile de muncă bune; de asemenea, solicită ca acest capitol privind investițiile să respecte dreptul de reglementare al ambelor părți, în special în domenii precum securitatea națională, mediul, sănătatea publică, drepturile lucrătorilor și consumatorilor, politica industrială și diversitatea culturală; invită Comisia să excludă din domeniul acordurilor de investiții sectoarele sensibile cum ar fi cultura, educația, apărarea națională și sănătatea publică;

13.  își reafirmă îngrijorarea cu privire la impactul extracției de nisip bituminos asupra mediului ca urmare a nivelului ridicat al emisiilor de CO2 rezultate în timpul procesului de producție a acestuia, precum și privind amenințarea la adresa biodiversității locale; își exprimă convingerea că negocierile pentru CETA nu ar trebui să afecteze drepturile UE de a legifera în cadrul directivei privind calitatea combustibililor și nici să afecteze capacitatea autorităților canadiene de a introduce în viitor standarde de mediu privind extracția de nisipuri bituminoase; încurajează ambele părți să soluționeze orice dezacord pe cale amiabilă și fără să pericliteze negocierile pentru CETA;

14.  ia act de acțiunile juridice recente legate de interdicția impusă de UE asupra produselor derivate din focă, în special de cererea Canadei adresată în cadrul OMC de instituire a unui complet oficial de soluționare a litigiilor; se așteaptă ca, în ceea ce privește interzicerea produselor derivate din focă, Comisia să rămână fermă privind poziția UE; își exprimă speranța profundă că Canada își va retrage cererea prezentată la OMC, care contravine unor relații comerciale pozitive, înainte de a fi necesară ratificarea acordului CETA de către Parlamentul European;;

15.  atrage atenția asupra diferitelor politici aplicate de UE și Canada în ceea ce privește reglementarea organismelor modificate genetic (OMG); avertizează asupra faptului că reglementările mai stricte aplicate de UE ar putea fi contestate de firmele private în cadrul mecanismului privind soluționarea litigiilor propus în cadrul CETA;

16.  consideră că, în cadrul acestor negocieri, capitolele privind agricultura vor constitui un aspect important pentru ambele părți; este preocupat de concesiile potențial substanțiale ce s-ar putea face pentru OMG-uri, sectorul laptelui și etichetarea de origine; subliniază, prin urmare, că interesele și prioritățile din agricultură ar trebui luate pe deplin în considerare și invită Comisia să negocieze un acord care va fi benefic pentru consumatorii din UE și din Canada, dar și pentru sectoarele agricole din ambele țări, și să asigure, din perspectiva unui rezultat global echilibrat, o concurență mai intensă, dar și mai loială, între furnizorii de produse agricole din UE și Canada; în acest context, salută angajamentul inițial al ambelor părți de a nu menține, introduce sau reintroduce subvenții la exporturile agricole pentru produsele agricole comercializate, acesta fiind un pas înainte spre negocieri ambițioase și corecte, precum și acordul de a coopera la negocierile pe teme agricole ce au loc în cadrul OMC;

17.  solicită Comisiei Europene, în spiritul coerenței politicilor UE, îndeosebi a celor referitoare la TTPM, să asigure că interesele acestora în privința produselor strategice ale acestora sunt menținute în cadrul viitorului acord dintre UE și Canada;

18.  subliniază faptul că negocierile privind măsurile sanitare și fitosanitare reprezintă o chestiune extrem de importantă din cadrul capitolelor agricole; în acest context, invită Comisia să se angajeze să negocieze norme în domeniu care să mențină un standard ridicat;

19.  reamintește Consiliului și Comisiei că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul trebuie să obțină acordul Parlamentului pentru fiecare acord comercial internațional și că atât Consiliul, cât și Comisia sunt obligate să informeze Parlamentul imediat și integral, în toate etapele procedurii; invită Consiliul să pună imediat la dispoziția Parlamentului toate informațiile de pe parcursul procedurii pentru care este responsabil, în special privind directivele de negociere adoptate și orice modificare a acestora; solicită Consiliului și Comisiei să implice Parlamentul în toate etapele negocierii și să țină seama pe deplin de opiniile Parlamentului;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și parlamentului și guvernului federal, precum și guvernelor și parlamentelor provinciale și teritoriale din Canada.

(1) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2008/october/tradoc_141032.pdf (2) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2009/march/tradoc_142470.pdf (3) JO C 102 E, 24.4.2008, p. 128. (4) JO C 184 E, 6.8.2009, p. 16. (5) JO C 279 E, 19.11.2009, p. 5. (6) JO C 295 E, 4.12.2009, p. 67. (7) JO C 45 E, 23.2.2010, p. 47. (8) JO C 67 E, 18.3.2010, p. 101. (9) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 64. (10) Texte adoptate, P7_TA(2010)0434. (11) Texte adoptate, P7_TA(2010)0445. (12) Texte adoptate, P7_TA(2010)0446. (13) Texte adoptate, P7_TA(2011)0068. (14) Texte adoptate, P7_TA(2011)0141. (15) JO L 260, 24.9.1976, p. 2. (16) JO L 7, 13.1.1998, p. 38. (17) JO L 71, 18.3.1999, p. 3. (18) JO L 35, 6.2.2004, p. 3. (19) JO L 153, 17.6.2009, p. 11. (20) JO L 207, 6.8.2010, p. 32. (21) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.