Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 august 2009 intitulată „Dincolo de PIB - Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare” (COM(2009)0433),

–  având în vedere conferința „Dincolo de PIB” organizată de Parlamentul European, Comisia Europeană, Clubul de la Roma, WWF și OCDE în noiembrie 2007, la Bruxelles,

–  având în vedere Raportul Comisiei privind evaluarea performanței economice și a progresului social (raportul Stiglitz), prezentat la 14 septembrie 2009,

–  având în vedere inițiativa globală „Economia ecosistemelor și a biodiversității” (TEEB) aprobată de liderii G8+5 în iunie 2007 și rezultatele sale publicate în 2009 și 2010,

–  având în vedere Raportul Stern privind aspectele economice ale schimbărilor climatice, publicat la 30 octombrie 2006,

–  având în vedere Declarația de la Istanbul semnată cu ocazia celui de al doilea Forum mondial OCDE cu tema „Statistici, cunoaștere și politici” din 30 iunie 2007,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 10 și 11 decembrie 2009, din 25 și 26 martie 2010 și din 17 iunie 2010,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 10 noiembrie 2009 (Afaceri Economice și Financiare) privind statisticile,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 23 octombrie 2009 (Mediu) privind economia ecoeficientă în contextul Agendei de la Lisabona post-2010 și al Strategiei de dezvoltare durabilă a UE,

–  având în vedere propunerea Comisiei de adoptare a unui Regulament privind conturile economice și de mediu europene (COM(2010)0132),

–  având în vedere orientările integrate UE 2020 privind politicile europene în domeniul economic și al ocupării forței de muncă, propuse de Comisie la 27 aprilie 2010,

–  având în vedere comunicările privind guvernanța europeană: „O mai bună legiferare” (COM(2002)0275), „O analiză strategică a programului pentru o mai bună legiferare în Uniunea Europeană” (COM(2006)0689), „A doua analiză strategică a programului pentru o mai bună legiferare în Uniunea Europeană” (COM(2008)0032) și „A treia analiză strategică a programului pentru o mai bună legiferare în Uniunea Europeană (COM(2009)0015),

–  având în vedere Planul de acțiune privind consumul și producția durabile (COM(2008)0397),

–  având în vedere instrumentele statistice existente, cum ar fi EU-SILC, ancheta asupra forței de muncă (LFS), eurobarometrele, ancheta privind valorile europene și ancheta socială europeană (ESS),

–  având în vedere ancheta europeană privind calitatea vieții (EQLS), coordonată de Eurofound, care oferă o imagine cuprinzătoare asupra calității vieții și condițiilor de viață în țările europene (și care acoperă toate statele membre ale UE și țările candidate), ce dispune de peste 120 de indicatori care oferă date comparative de pe teritoriul țărilor(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 10 martie(2) și 16 iunie 2010(3) referitoare la Strategia UE 2020, Rezoluția sa din 8 octombrie 2009(4) referitoare la Summitul G-20 de la Pittsburgh din 24 și 25 septembrie 2009, Rezoluția sa din 15 iunie 2006(5) referitoare la revizuirea strategiei de dezvoltare durabilă și Rezoluția sa din 24 aprilie 2008(6) referitoare la Cartea verde privind instrumentele de piață utilizate în scopuri aferente politicii de mediu și altor politici conexe,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0175/2011),

A.  întrucât toate instituțiile internaționale recunosc din ce în ce mai mult necesitatea de a îmbunătăți datele și indicatorii care vin în completarea PIB-ului în cadrul evaluării dezvoltării globale a societății,

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Dincolo de PIB - Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare” drept un posibil instrument complementar menit să contribuie la îmbunătățirea analizelor politice și a dezbaterilor;

2.  subliniază faptul că PIB-ul este un indicator al activității economice de piață, care a devenit o referință standard pentru responsabilii politici din întreaga lume; subliniază că PIB-ul este o măsură a producției și nu este menit să măsoare gradul de durabilitate a mediului, eficiența resurselor, incluziunea socială și progresul social, în general; evidențiază, de asemenea, faptul că acesta ar putea induce uneori în eroare prin faptul că măsurile de redresare în urma unor incidente, cum ar fi accidentele și dezastrele naturale, sunt considerate beneficii, nu costuri;

3.  observă că, pe lângă măsurătorile privind dezvoltarea economică și productivitatea, există și alți indicatori care influențează și explică standardele de viață dintr-o țară și care, până în prezent, nu au fost cuantificați, deși există indicatori relevanți;

4.  subliniază necesitatea creării unor indicatori suplimentari pentru măsurarea progresului economic și social pe termen mediu și lung; solicită elaborarea unor indicatori clari și măsurabili care să ia în considerare schimbările climatice, biodiversitatea, eficiența resurselor și incluziunea socială; de asemenea, afirmă necesitatea creării unor indicatori care să se concentreze mai mult asupra perspectivei la nivel de gospodărie, reflectând venitul, consumul și bogăția;

5.  salută inițiativa Comisiei de a prezenta un indice al presiunii asupra mediului, care ar urma să se alăture PIB-ului și care va cuprinde inițial următoarele axe majore ale politicii de mediu: „schimbările climatice și utilizarea energiei”, „natura și biodiversitatea”, „poluarea aerului și efectele asupra sănătății”, „utilizarea și poluarea apei”, „generarea deșeurilor și utilizarea resurselor”;

6.  se așteaptă ca focalizarea atenției asupra unor indicatori mai cuprinzători și mai durabili să conducă, de asemenea, la o focalizare mai sistematică asupra factorilor sociali și de mediu în țările în curs de dezvoltare, inclusiv asupra schimbărilor climatice, biodiversității, sănătății, educației și guvernanței, și să permită astfel politicilor de dezvoltare să aibă ca țintă populațiile cele mai sărace și defavorizate; subliniază că acești indicatori ar trebui să fie compatibili și în concordanță cu inițiativele globale existente, cum ar fi indicele de dezvoltare umană al ONU;

7.  subliniază nevoia de a măsura calitatea vieții în cadrul societăților; consideră că atingerea unui nivel de calitate a vieții și menținerea acestuia implică factori consensuali importanți, cum ar fi sănătatea, educația, cultura, ocuparea forței de muncă, locuințele, condițiile de mediu etc.; este de părere că ar trebui să se atribuie un rol extins indicatorilor care măsoară acești factori; sugerează ca indicatorii EQLS, care acoperă domeniile de bază ale calității vieții, să fie dezvoltați în urma unor măsurători atât cantitative, cât și calitative;

8.  ia act de măsurile și instrumentele adoptate la nivel european în vederea cuantificării și analizării posibilului impact al inițiativelor legislative asupra progresului, cum ar fi evaluările de impact, inclusiv analiza raportului costuri-beneficii, a rentabilității și analizele pe bază de criterii multiple, evaluările de risc, colectarea datelor, statisticile, conturile economice și de mediu, analiza politicilor la diferite niveluri politice, rapoartele privind monitorizarea aplicării și respectării legislației, revizuirile desfășurate în diferite domenii ale legislației UE; sprijină pe deplin instituirea unui cadru juridic solid pentru conturile economice și de mediu europene, ca pas pozitiv în procesul „Dincolo de PIB”;

9.  ia act de recunoașterea din ce în ce mai pronunțată la nivel internațional a limitelor PIB-ului ca indicator al progresului social, al resurselor naturale și al serviciilor ecosistemice, precum și al transformărilor majore, cum sunt cele datorate schimbărilor climatice și dezvoltării durabile; recunoaște progresele realizate în diverse foruri, precum PNUD, Banca Mondială și OCDE, precum și de către Comisia Europeană, printre altele, în ceea ce privește elaborarea unor indicatori care să cuantifice și să analizeze progresele realizate;

10.  subliniază importanța ajungerii la un consens privind elaborarea unei abordări sistemice prin care să se creeze un sistem coerent „Dincolo de PIB”, în vederea îmbunătățirii analizei și dezbaterii politicilor;

11.  subliniază faptul că elaborarea unui set de indicatori clari și inteligibili care să fie în același timp coerenți din punct de vedere teoretic, relevanți din punct de vedere politic și cuantificabili din punct de vedere practic și care să asigure comparabilitatea între țări și regiuni reprezintă o provocare; accentuează necesitatea ca această activitate să se desfășoare în strânsă cooperare cu alte instituții și organizații relevante;

12.  subliniază necesitatea elaborării unor statistici fiabile, armonizate și furnizate la timp, precum și necesitatea obținerii unei serii de date și indicatori pe termen lung care să poată fi folosiți în modelarea evoluțiilor viitoare și la elaborarea politicilor; recomandă ca diferitele baze de date administrate de autoritățile publice să fie mai bine utilizate și combinate și ca în toate statele membre să fie utilizate metodologii similare și standarde, definiții, clasificări și norme contabile comune pentru a garanta calitatea și comparabilitatea datelor; solicită ca recoltarea datelor și procesarea acestora să se facă cu respectarea principiilor de independență profesională, imparțialitate, obiectivitate, confidențialitate statistică și rentabilitate, ținându-se în același timp seama în mod corespunzător de aspectele legate de protecția datelor cu caracter personal; consideră că Eurostat ar trebui să joace un rol major în acest proces;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) EQLS acoperă următoarele domenii de bază din cadrul conceptului de calitate a vieții: resurse economice, privare; sănătate și acces la serviciile medicale; ocuparea forței de muncă și calitatea locurilor de muncă; echilibru între viața profesională și viața de familie; relații de familie și sprijinul acordat acestora; incluziune/excluziune socială (viața comunității și participarea socială); educație și formare; calitatea locuințelor și a mediului local; capital social și calitatea societății; calitatea serviciilor publice; bunăstare subiectivă (inclusiv fericire, satisfacție în viață, optimism față de viitor). (2) JO C 349 E, 22.12.2010, p. 30 (3) Texte adoptate, P7_TA(2010)0223. (4) JO C 230 E, 26.8.2010, p. 1. (5) JO C 300 E, 9.12.2006, p. 487. (6) JO C 259 E, 29.10.2009, p. 86.