Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 20 iunie 2007(1) privind finanțarea programului european de radionavigație prin satelit (Galileo) în conformitate cu Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 și cadrul financiar multianual 2007-2013,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS)” (COM(2010)0308),

–  având în vedere „Raportul de piață al GNSS” al Agenției GNSS European (octombrie 2010),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Revizuirea bugetului UE” (COM(2010)0700),

–  având în vedere raportul Comisiei intitulat „Evaluare intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit” (COM(2011)0005),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri externe și al Comisiei pentru bugete (A7-0165/2011),

A.  întrucât Parlamentul European și-a acordat în mod consecvent întregul sprijin Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS), pus în aplicare prin programele Galileo și EGNOS, care vizează îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni, asigurarea autonomiei și independenței Europei și obținerea unei poziții importante pe piața mondială a înaltei tehnologii legate de navigația prin satelit;

B.  întrucât UE depinde în prezent de sistemul de poziționare globală (GPS) al SUA, de acesta fiind tributare activități în valoare de aproape 7 % din PIB;

C.  întrucât se presupune că Galileo va prezenta unele avantaje în comparație cu GPS, precum îmbunătățirea preciziei, integritatea globală, autentificarea și garantarea serviciului, și va asigura, de asemenea, autonomia strategică a UE;

D.  întrucât piața GNSS globală crește exponențial, estimându-se că va ajunge la aproximativ 150 de miliarde de euro în 2010, dintre care mai puțin de 20 % sunt generate în UE;

E.  întrucât EGNOS este deja utilizat zilnic de 80 000 de agricultori europeni și întrucât de curând s-a primit autorizația pentru utilizarea sa în aviația civilă, iar autorizația pentru transportul maritim urmează a fi acordată, conform estimărilor, în viitorul apropiat;

F.  întrucât Galileo și-a propus să devină GNSS-ul cel mai avansat din punct de vedere tehnologic din lume și o referință mondială în viitor, combinând un nivel ridicat de cunoștințe științifice, tehnologii avansate și resurse umane calificate și contribuind la promovarea inovației și la sporirea competitivității industriei UE;

G.  întrucât EGNOS și Galileo vor produce beneficii indirecte în valoare de 60 de miliarde de euro pentru economia și societatea UE, grație creșterii transportului rutier și aerian, reducerii poluării aerului și a consumului de pesticide, creării de locuri de muncă noi și siguranței publice, făcând astfel dovada unei utilizări optime a fondurilor în comparație cu alte investiții similare;

H.  întrucât, în contextul construirii a patru sisteme de navigație prin satelit globale și două regionale de către diferiți actori internaționali, viteza de punere la dispoziție a serviciilor este un element esențial pentru Galileo, permițându-i acestui sistem european să devină, în cel mai scurt timp, al doilea mare sistem GNSS de referință;

I.  întrucât incapacitatea parteneriatelor public-privat inițiale de a finanța programele GNSS a condus în 2007 la decizia de a continua punerea în aplicare a acestora cu finanțare exclusiv din bugetul Uniunii (3,4 miliarde de euro pentru fazele de definire, validare și aplicare până în 2013), ceea ce implică intrarea lor în proprietatea exclusivă a Uniunii Europene și transformarea programelor Galileo și EGNOS în primele proiecte importante de acest tip deținute de UE,

J.  întrucât Galileo este un sistem civil aflat sub control civil și toate serviciile sale ar trebui să respecte dreptul internațional, tratatele UE și principiile stabilite în tratatele și Carta ONU,

K.  întrucât costurile ridicate ale programului, apărute, printre altele, din cauza unor estimări ale costurilor și a unor strategii de management al costurilor incorecte, permit ca din bugetul curent să se finanțeze numai punerea în aplicare a Capacității de operare inițială (IOC), care include 18 sateliți,

L.  întrucât Comisia trebuie să prezinte o evaluare clară a tuturor variantelor tehnice posibile și a costurilor și beneficiilor implicate înainte de a se lua o decizie cu privire la alte angajamente financiare ce urmează a fi finanțate din bugetul UE în cadrul următorului cadru financiar multianual,

Evaluarea intermediară: evaluarea punerii în aplicare

1.  salută raportul Comisiei, care prezintă situația actuală și a viitoarele provocări ale acestei inițiative-pilot importante;

2.  regretă, cu toate acestea, întârzierea prea mare a publicării evaluării intermediare, lucru care creează de prea mult timp incertitudine cu privire la progresul general al proiectului și la situația sa financiară, în detrimentul intrării pe piață a aplicațiilor GNSS și al sprijinului public;

3.  solicită Comisiei, în vederea sporirii transparenței, actualizarea Cadrului strategic al GNSS (C(2008)8378) în lumina situației actuale, inclusiv a acțiunilor principale, a bugetului estimat și a calendarului necesar pentru atingerea obiectivelor;

4.  îndeamnă Comisia, în vederea prevenirii depășirii costurilor în viitor, să pună în practică politici stricte de limitare a costurilor și de reducere a riscurilor, inclusiv cele necesare pentru a ține sub control costurile de lansare a sateliților; sugerează Comisiei să analizeze rezultatele înregistrate până în prezent și să aibă în vedere posibilitatea de a se recurge în acest scop la experți independenți, inclusiv la reprezentanți ai sectorului, pentru a crește în mod semnificativ eficiența gestionării proiectelor;

5.  îndeamnă Comisia să pună în aplicare măsurile recomandate de atenuare a riscurilor, precum utilizarea unei surse duble de finanțare, în ceea ce privește achiziționarea pachetelor de lucru pentru a putea respecta programul ambițios care a fost stabilit, ținând seama de nivelul concurenței efective de pe piețele relevante, precum și de voința politică de a păstra în viitor capacitatea de lansare în Europa, astfel cum se menționează în cea de-a șaptea Rezoluție a Consiliului privind spațiu din 25 noiembrie 2010;

Situația financiară

6.  consideră că IOC, capabilă să furnizeze servicii inițiale pe baza a 18 sateliți, ar trebui finalizată până în 2014 cel târziu pentru a asigura faptul că Galileo va deveni într-adevăr a doua constelație GNSS de referință pentru producătorii de receptoare; în acest scop, îndeamnă Comisia să lanseze cât mai curând cei patru sateliți de validare pe orbită, pentru a stabili o foaie de parcurs clară pentru lansarea celorlalți 14 sateliți și pentru a închide pachetele de lucru finale;

7.  are convingerea că scopul capacității operaționale depline (FOC), bazată pe o constelație de 27 de sateliți și un număr adecvat de sateliți de rezervă și pe o infrastructură adecvată la sol, este o cerință prealabilă pentru ca Galileo să atingă valoarea adăugată în ceea ce privește autentificarea, înalta precizie și un serviciu neîntrerupt și, prin urmare, pentru a culege roadele economice și sociale; consideră că sprijinul clar și lipsit de ambiguitate al tuturor instituțiilor europene pentru crearea FOC este necesar pentru a convinge utilizatorii și investitorii că UE și-a asumat un angajament pe termen lung; invită Comisia să transmită în acest scop un semnal pozitiv către piață;

8.  deplânge faptul că nu a fost făcută nicio propunere de furnizare a unei finanțări suplimentare a acestui program prin modificarea actualului cadru financiar multianual, fapt ce a condus la întârzieri și costuri suplimentare și, probabil, la pierderea unei importante oportunități; consideră, din această perspectivă, că FOC ar trebui creată până în 2018 cel târziu, ceea ce ar presupune, conform estimărilor Comisiei, o finanțare suplimentară de cel puțin 1,9 miliarde de euro și o finanțare anuală pentru acoperirea costurilor de funcționare de aproximativ 800 de milioane de euro începând cu 2014; îndeamnă Comisia să analizeze toate posibilitățile de economii în relație cu eficiența financiară și să creeze structuri de finanțare adecvate (ținând seama, printre altele, de veniturile serviciului comercial Galileo) pentru a limita finanțarea suplimentară necesară;

9.  subliniază faptul că finanțarea acordată în momentul de față de către UE pentru cercetarea și dezvoltarea în cadrul GNSS reprezintă nu mai mult de 15 milioane de euro pe an; atrage atenția asupra prejudiciilor care pot fi aduse altor programe de cercetare și dezvoltare prin eliminarea finanțării suplimentare pentru aceste activități din actualul program-cadru (FP7); este de părere că, pe viitor, ar trebui oferită o finanțare sporită prin intermediul PC8 și prin alte măsuri în vederea facilitării dezvoltării produselor și serviciilor bazate pe GNSS;

10.  subliniază necesitatea sporirii finanțării în vederea consolidării dezvoltării aplicațiilor și serviciilor GNSS, ceea ce este esențial pentru a asigura faptul că investiția în infrastructură pe care o reprezintă Galileo este pe deplin exploatată și că sistemul Galileo este dezvoltat la capacitate maximă;

Sensibilizarea publicului

11.  are convingerea fermă că finanțarea suplimentară a GNSS poate fi asigurată doar prin sensibilizarea considerabilă a factorilor de decizie și a publicului larg cu privire la beneficiile aduse de GNSS pentru economia și societatea UE; salută crearea unor inițiative concrete, precum concursul anual de idei denumit „Galileo Masters”, la care au participat, în 2010, 350 de proiecte din 44 de țări, concursul Galileo pentru copii și premiul pentru inovație GNSS;

12.  îndeamnă Comisia și Agenția GNSS UE (GSA) să depună mult mai multe eforturi pentru sensibilizarea potențialilor utilizatori și investitori cu privire la GNSS, promovând utilizarea serviciilor bazate pe GNSS, precum și identificând și reunind cererile din Europa cu privire la aceste servicii; în acest sens, subliniază că programul Galileo este un program de interes public european și că are, prin urmare, în mod justificat, dreptul la finanțare din fonduri publice;

13.  invită Comisia și GSA să se adreseze autorităților locale și regionale și IMM-urilor care desfășoară activități legate de tehnologiile spațiale, în calitate de potențiali utilizatori finali ai aplicațiilor GNSS, prin intermediul unor licitații, campanii de sensibilizare și mecanisme adecvate de transfer de tehnologie, subliniind, totodată, importanța menținerii echilibrului regional european;

Dimensiunea internațională

14.  invită Comisia să implice în mod activ alte regiuni ale lumii precum America Latină, Asia de Sud-Est sau Africa, unde adoptarea tehnologiei și aplicațiilor GNSS european poate contribui la dezvoltarea pieței;

15.  sprijină eforturile Comisiei de a asigura compatibilitatea și interoperabilitatea Galileo cu alte sisteme de navigație prin satelit și de a tinde către standardizarea globală; în acest sens, îndeamnă Comisia și statele membre să folosească toate mijloacele disponibile pentru a rezolva rapid problemele de compatibilitate actuale cu China;

Viitoarele provocări: finanțare și guvernanță

16.  subliniază importanța strategică a politicii spațiale și a programului GNSS pentru crearea unei adevărate politici industriale europene bazate pe proiecte concrete care să aducă beneficii tangibile pentru cetățeni și întreprinderi; invită, în acest sens, Comisia să recunoască rolul important pe care navigația prin satelit îl poate avea și să integreze navigația prin satelit în dezvoltarea tuturor celorlalte politici comunitare relevante;

17.  subliniază că stabilitatea pe termen lung este importantă pentru reducerea la minim a altor întârzieri, a reproiectării costisitoare și a destabilizării bazei de utilizatori; în acest sens, solicită Comisiei să prezinte în mod rapid propuneri legislative privind nivelul serviciilor, finanțarea și guvernanța în cazul programelor GNSS; de asemenea, consideră că, pentru buna gestionare a programelor, este esențial să se asigure păstrarea cunoștințelor de specialitate relevante și a experienței acumulate;

18.  invită Comisia să includă în evaluarea de impact care urmează să fie realizată în cadrul următoarei propuneri legislative, informații clare și detaliate privind:

19.  consideră că Galileo și EGNOS, în calitatea lor de programe europene deținute de UE și răspunzând unui interes public la nivelul UE, ar trebui finanțate în principal prin intermediul bugetului UE; consideră că, pe lângă contribuția de la bugetul UE, trebuie avute în vedere toate posibilitățile de finanțare, inclusiv formele inovatoare de finanțare; subliniază că soluțiile bugetare ad hoc de urgență, precum cele utilizate în trecut, ar putea pune în pericol succesul și valoarea adăugată a acestor proiecte strategice, de anvergură, ale UE și ar putea submina impulsul politic de care acestea beneficiază; consideră, prin urmare, că trebuie elaborate soluții solide, globale și pe termen lung privind finanțarea acestora; propune garantarea unei sume anuale prestabilite din bugetul UE (pentru finanțarea restului infrastructurii Galileo și a costurilor de funcționare); precizează că cifrele estimate incluse în evaluarea intermediară pentru perioada de după 2013 sunt pur orientative și solicită Comisiei să prezinte, până în vara 2011, o defalcare detaliată a nevoilor financiare estimate pentru a spori răspunderea, predictibilitatea și transparența proiectului;

20.  consideră că costurile suplimentare neprevăzute ar trebui finanțate din bugetul comunitar fără a prejudicia alte programe existente; invită Comisia să analizeze posibilitatea înființării unui „fond de rezervă pentru programul Galileo”, care să acopere costurile neprevăzute;

21.  consideră că guvernanța pe termen lung și structura de gestionare a GNSS ar trebui să răspundă la problema distribuirii sarcinilor și responsabilităților între Comisie, GSA și Agenția Spațială Europeană (ASE), precum și la alte chestiuni relevante precum repartizarea adecvată a costurilor, mecanismul de repartizare a veniturilor, regimul răspunderii, politica prețurilor și posibila implicare și contribuție a sectorului privat la programele GNSS; în acest context, invită Comisia să realizeze progrese rapide în ceea ce privește procesul de reflecție în curs privind viitoarele sisteme de guvernanță pentru operarea sistemului, să își asume responsabilitatea pentru operațiunile pe termen lung și pentru adaptarea infrastructurii, să se asigure că utilizatorii beneficiază în mod permanent de date și de servicii și să maximizeze posibilitățile de dezvoltare a serviciilor comerciale;

22.  subliniază că este important ca orice structură de guvernanță și de gestionare pe termen lung a GNSS să fie complet transparentă, solidă și responsabilă din punct de vedere financiar și gestionată în modul cel mai responsabil; observă, în acest sens, că coordonarea cu Consiliul și cu Parlamentul European ar trebui să aibă loc în mod regulat și să includă actualizări detaliate;

23.  invită Comisia să creeze mecanisme adecvate pentru a se asigura că serviciile și aplicațiile private și publice reglementate bazate pe GNSS respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor, precum protecția vieții private și a datelor;

o
o   o

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și ASE.

(1) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 226. (2) JO L 196, 24.7.2008, p. 1. (3) JO L 276, 20.10.2010, p. 11.