Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/0281(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0183/2011

Texte depuse :

A7-0183/2011

Dezbateri :

PV 22/06/2011 - 16
PV 22/06/2011 - 18
CRE 22/06/2011 - 16
CRE 22/06/2011 - 18

Voturi :

PV 23/06/2011 - 12.13
CRE 23/06/2011 - 12.13
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
PV 28/09/2011 - 4.11
CRE 28/09/2011 - 4.11
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0287
P7_TA(2011)0424

Texte adoptate
PDF 435kWORD 138k
Joi, 23 iunie 2011 - Bruxelles
Prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice ***I
P7_TA(2011)0287A7-0183/2011
Text
 Text consolidat

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 23 iunie 2011 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (COM(2010)0527 – C7-0301/2010 – 2010/0281(COD))(1)
AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI(2)
la propunerea Comisiei

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

[Amendamentul 2]

--------------------

(1) Chestiunea a fost retrimisă la comisie în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf (A7-0183/2011).
(2)* Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.


REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene(1),

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naţionale,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)  Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune ar trebui concepută în contextul orientărilor generale privind politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă şi ar trebui să implice respectarea unor principii directoare, şi anume stabilitatea preţurilor, soliditatea şi sustenabilitatea finanţelor publice şi a condiţiilor monetare şi sustenabilitatea balanţei de plăţi.

(1a)  Realizarea şi menţinerea unei pieţe unice dinamice ar trebui considerate un indicator al funcţionării corespunzătoare a uniunii economice şi monetare.

(1b)  Cadrul îmbunătăţit de guvernanţă economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate şi coerente pentru o creştere economică durabilă şi anume o strategie a Uniunii pentru creştere economică şi locuri de muncă, un semestru european pentru o coordonare consolidată a politicilor economice şi bugetare, un cadru eficace pentru prevenirea şi corectarea deficitelor publice excesive (Pactul de stabilitate şi de creştere), un cadru solid pentru prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi reglementarea şi supravegherea mai stricte ale pieţei financiare.

(2)  Este necesar să se tragă învăţăminte în urma experienţei dobândite în primul deceniu de funcţionare a uniunii economice şi monetare şi, în special, să se asigure o guvernanţă economică îmbunătăţită în cadrul Uniunii, bazată pe o adeziune mai puternică la nivel naţional.

(2a)  Consolidarea guvernanţei economice ar trebui să includă o implicare mai strânsă şi mai promptă a Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale. Comisia competentă a Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru vizat de recomandarea sau decizia adoptată de Consiliu în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), cu articolul 8 alineatul (2) şi cu articolul 10 alineatul (4) din prezentul regulament să participe la un schimb de opinii.

(2b)  Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic în cadrul procedurii de supraveghere consolidată în ceea ce priveşte evaluările care vizează un anumit stat membru, monitorizările, misiunile, recomandările şi avertismentele.

(3)  În mod concret, supravegherea politicilor economice ale statelor membre ar trebui să depăşească simpla supraveghere bugetară pentru a include un cadru mai detaliat şi mai formal, astfel încât să se poată preveni dezechilibrele macroeconomice excesive şi să se ofere sprijin statelor membre afectate în elaborarea unor planuri de acţiuni corective înainte ca discrepanţele să se agraveze. Această extindere a cadrului de supraveghere economică ar trebui să se realizeze în paralel cu accentuarea supravegherii bugetare.

(4)  Pentru a identifica soluţii de corectare a acestor dezechilibre se impune introducerea în legislaţie a unei proceduri specifice.

(5)  Este oportun ca, pe lângă supravegherea multilaterală menţionată la articolul 121 alineatele (3) şi (4) din tratat, să se introducă norme specifice pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi pentru prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive în cadrul Uniunii, norme care să fie aliniate cu ciclul anual de supraveghere multilaterală.

(6)  Această procedură ar trebui să instituie un mecanism de alertă pentru detectarea rapidă a apariţiei dezechilibrelor macroeconomice. Ea ar trebui să aibă la bază un tablou de bord orientativ şi transparent care să conţină praguri orientative, combinat cu o analiză economică. Analiza respectivă ar trebui să ţină seama, printre altele, de convergenţa reală şi nominală din zona euro şi din afara acesteia.

(6a)  Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu Consiliul şi cu Parlamentul European atunci când elaborează tabloul de bord şi setul de indicatori macroeconomici şi macrofinanciari pentru statele membre. Indicatorii şi pragurile ar trebui stabilite şi ajustate atunci când este necesar pentru a se adapta naturii în schimbare a dezechilibrelor macroeconomice, printre altele ca urmare a dinamicii riscurilor la care este expusă stabilitatea macroeconomică sau a apariţiei unor date statistice noi. Comisia ar trebui să prezinte sugestii comisiilor competente din cadrul Consiliului şi al Parlamentului European cu privire la planurile de stabilire şi ajustare a indicatorilor şi pragurilor. Comisia ar trebui să informeze Consiliul şi Parlamentul European cu privire la modificările aduse indicatorilor şi pragurilor şi să explice motivele care au stat la baza acestora.

(7)  Pentru a funcţiona eficient ca element al mecanismului de alertă, tabloul de bord ar trebui să constea într-un set limitat de indicatori economici, financiari şi structurali relevanţi pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice, cu praguri orientative corespondente. Indicatorii şi pragurile ar trebui ajustate atunci când este necesar pentru a se adapta naturii în schimbare a dezechilibrelor macroeconomice, printre altele ca urmare a dinamicii riscurilor la care este expusă stabilitatea macroeconomică sau a apariţiei unor date statistice noi. Indicatorii nu ar trebui consideraţi drept obiective ale politicii economice, ci drept instrumente necesare pentru a ţine seama de natura în schimbare a dezechilibrelor macroeconomice din cadrul Uniunii Europene.

(7a)  În elaborarea tabloului de bord ar trebui acordată o atenţie cuvenită şi circumstanţelor economice eterogene, inclusiv efectelor de recuperare a decalajului.

(8)  Depăşirea unuia sau mai multor praguri orientative nu ar trebui să însemne neapărat că există riscul apariţiei unor dezechilibre macroeconomice, deoarece în elaborarea politicilor economice ar trebui să se ţină cont de conexiunile dintre diverse variabile macroeconomice. Nu ar trebui să se tragă concluzii în urma unei interpretări automate a tabloului de bord: analiza economică ar trebui să garanteze că informaţiile disponibile, furnizate de tabloul de bord sau provenind din alte surse, sunt evaluate în mod raţional şi fac obiectul unui studiu aprofundat.

(9)  Pe baza procedurii de supraveghere multilaterală şi a mecanismului de alertă sau în cazul unor evoluţii economice semnificative neaşteptate care trebuie analizate urgent în sensul prezentului regulament, Comisia ar trebui să identifice statele membre care trebuie să facă obiectul unui bilanţ aprofundat. Bilanţul aprofundat ar trebui să fie realizat fără să se presupună existenţa unui dezechilibru şi ar trebui să cuprindă o analiză riguroasă a surselor dezechilibrelor apărute în statul membru care face obiectul bilanţului, luând în considerare în mod corespunzător condiţiile şi circumstanţele economice specifice fiecărei ţări, precum şi un set mai amplu de instrumente analitice, indicatori şi informaţii calitative specifice fiecărei ţări. În momentul întocmirii bilanţului aprofundat de către Comisie, statul membru ar trebui să colaboreze cu aceasta pentru a se asigura că informaţiile puse la dispoziţia Comisiei sunt complete şi corecte în cea mai mare măsură posibilă. În plus, Comisia ar trebui să ţină seama în mod corespunzător de orice alte informaţii care sunt relevante în opinia statelor membre în cauză şi pe care acestea le-au transmis Comisiei şi Consiliului. Bilanţul aprofundat ar trebui discutat în cadrul Consiliului şi al Eurogrupului în cazul statelor membre care au ca monedă euro. Pentru bilanţul aprofundat ar trebui să se ia în considerare, după caz, recomandările sau invitaţiile adresate de Consiliu statelor membre care fac obiectul bilanţului, adoptate în temeiul articolelor 121, 126 şi 148 din tratat şi al articolelor 6, 7, 8 şi 10 din prezentul regulament, intenţiile de politică ale statelor membre în cauză, astfel cum sunt reflectate în programele naţionale de reformă, precum şi cele mai bune practici de la nivel internaţional în materie de indicatori şi metodologii. Atunci când decide să efectueze un studiu aprofundat în cazul unor evoluţii economice semnificative neaşteptate care trebuie analizate urgent, Comisia ar trebui să informeze statul membru în cauză.

(10)  O procedură de monitorizare şi corectare a dezechilibrelor macroeconomice nefavorabile, cu elemente preventive şi corective, va necesita instrumente de supraveghere îmbunătăţite, bazate pe cele utilizate în cadrul procedurii de supraveghere multilaterală. Acestea ar putea include misiuni de supraveghere mai strictă ale Comisiei în statele membre, în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE) în cazul statelor membre a căror monedă este euro sau al statelor membre care participă la MCS II, şi cerinţe suplimentare în materie de raportare pentru statele membre în cazul apariţiei unor dezechilibre grave, inclusiv a unor dezechilibre care pun în pericol buna funcţionare a uniunii economice şi monetare. Ar trebui să se asigure, prin urmare, implicarea în dialog a partenerilor sociali şi a altor părţi interesate de la nivel naţional, după caz.

(11)  În evaluarea dezechilibrelor ar trebui să se ţină cont de gravitatea lor şi de potenţialele efecte de propagare economice şi financiare negative care agravează vulnerabilitatea economiei UE şi pun în pericol buna funcţionare a uniunii monetare. În vederea abordării dezechilibrelor macroeconomice şi a divergenţelor în materie de competitivitate sunt necesare acţiuni în toate statele membre, în special în zona euro. Cu toate acestea, tipul, importanţa şi gradul de urgenţă al provocărilor în materie de politici pot diferi semnificativ de la un stat membru la altul. Având în vedere vulnerabilităţile şi amploarea ajustărilor necesare, nevoia de măsuri politice este deosebit de presantă în statele membre care prezintă în mod constant deficite ridicate de cont curent şi pierderi mari în materie de competitivitate. De asemenea, în statele membre care acumulează surplusuri mari de cont curent, politicile ar trebui să urmărească identificarea şi punerea în aplicare a reformelor structurale care contribuie la consolidarea cererii interne şi a potenţialului de creştere al acestora.

(11a)  Ar trebui să se ia, de asemenea, în considerare capacitatea de ajustare economică şi istoricul statului membru vizat în ceea ce priveşte respectarea recomandărilor anterioare formulate în temeiul prezentului regulament şi a altor recomandări emise în temeiul articolului 121 din tratat în cadrul supravegherii multilaterale, în special orientările generale privind politicile economice ale statelor membre şi ale Uniunii.

(12)  Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice, ar trebui să se adreseze recomandări statului membru vizat, cu implicarea comisiilor competente atunci când acest lucru se dovedeşte necesar, furnizându-se astfel orientări cu privire la măsurile politice adecvate. Măsurile adoptate de statul membru vizat pentru corectarea dezechilibrelor ar trebui să fie oportune şi să facă uz de toate instrumentele de politică de care dispun autorităţile publice. Atunci când este necesar, părţile interesate relevante de la nivel naţional, inclusiv partenerii sociali, ar trebui să fie, de asemenea, implicate în conformitate cu dispoziţiile TFUE şi dispoziţiile juridice şi politice naţionale. Măsurile adoptate ar trebui să fie adaptate cadrului şi circumstanţelor din statul membru vizat şi să acopere principalele domenii de politică, printre care se pot număra politica bugetară şi salarială, piaţa muncii, piaţa produselor şi serviciilor şi reglementarea sectorului financiar. Ar trebui luate în considerare şi angajamentele asumate în temeiul acordurilor MCS II.

(13)  Avertizările timpurii şi recomandările emise de Comitetul european pentru risc sistemic adresate statelor membre sau Uniunii se referă la riscuri de natură macrofinanciară. Ele ar trebui să justifice, în egală măsură, acţiuni de follow-up realizate de către Comisie în contextul supravegherii dezechilibrelor, atunci când este necesar. Regimul de independenţă şi de confidenţialitate al Comitetului european pentru risc sistemic ar trebui respectat cu stricteţe.

(14)  Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice grave, inclusiv dezechilibre care pun în pericol buna funcţionare a uniunii economice şi monetare, se impune declanşarea unei proceduri de dezechilibru excesiv care poate include emiterea unor recomandări adresate statului membru, intensificarea supravegherii şi înăsprirea cerinţelor de monitorizare, iar pentru statele membre care au euro ca monedă, posibilitatea adoptării unor măsuri de executare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. […/…](3) în cazul eşecului repetat în aplicarea acţiunilor corective.

(15)  Toate statele membre care fac obiectul procedurii de dezechilibru excesiv ar trebui să elaboreze un plan de acţiuni corective care să stabilească în detaliu politicile concepute pentru a pune în aplicare recomandările Consiliului. Planul de acţiuni corective ar trebui să includă un calendar de punere în aplicare a măsurilor vizate. Acest plan necesită aprobarea Consiliului prin intermediul unei recomandări. Recomandarea ar trebui să fie transmisă Parlamentului European.

(15a)  Consiliului ar trebui să i se confere competenţa de a adopta decizii individuale prin care se declară nerespectarea recomandărilor adoptate de Consiliu în cadrul planului de acţiuni corective. În cadrul procesului de coordonare a politicilor economice ale statelor membre desfăşurat de Consiliu în conformitate cu articolul 121 alineatul (1) din tratat, aceste decizii individuale ar trebui să reprezinte o continuare inerentă a recomandărilor menţionate adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat în contextul planului de acţiuni corective.

(16)  Având în vedere faptul că un cadru eficace pentru detectarea şi prevenirea dezechilibrelor macroeconomice nu poate fi realizat într-o măsură suficientă la nivelul statelor membre, din cauza profundelor legături comerciale şi financiare dintre acestea, dar şi a efectelor colaterale ale politicilor economice naţionale asupra Uniunii şi asupra zonei euro în ansamblu, şi ţinând cont de faptul că acest obiectiv poate fi mai bine îndeplinit la nivelul Uniunii Europene, UE poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, enunţat la acelaşi articol, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor propuse.

(16a)  La punerea în aplicare a prezentului regulament, Consiliul şi Comisia ar trebui să respecte pe deplin rolul parlamentelor naţionale şi al partenerilor sociali, precum şi diferenţele dintre sistemele naţionale, cum ar fi sistemele de formare a salariilor.

(16b)  În cazul în care Consiliul consideră că un stat membru nu mai este afectat de un dezechilibru excesiv, procedura de dezechilibru excesiv ar trebui să fie închisă în urma abrogării de către Consiliu, la recomandarea Comisiei, a recomandărilor emise în temeiul articolelor 7, 8 şi 10. Recomandarea Comisiei ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare realizată de aceasta care să demonstreze că statul membru a acţionat în conformitate cu recomandările Consiliului, iar cauzele de bază şi riscurile asociate identificate în recomandarea de iniţiere a procedurii de dezechilibru excesiv nu mai sunt valabile, având în vedere, printre altele, evoluţiile, perspectivele şi efectele de propagare macroeconomice. Ar trebui făcută o declaraţie publică pentru a anunţa închiderea procedurii de dezechilibru excesiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Obiect şi definiţii

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezentul regulament stabileşte norme detaliate pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice şi pentru prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din cadrul Uniunii.

(1a)  Prezentul regulament se aplică în contextul semestrului european prevăzut în Regulamentul (UE) nr. […/…] privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice.

(1b)  Aplicarea prezentului regulament se face cu respectarea deplină a articolului 152 din TFUE, iar recomandările emise în temeiul prezentului regulament respectă practicile şi sistemele naţionale de formare a salariilor. Regulamentul ţine cont de articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi, în consecinţă, nu afectează dreptul de a negocia, de a încheia şi de a pune în aplicare convenţii colective şi de a desfăşura acţiuni sindicale în conformitate cu legislaţiile şi practicile naţionale.

Articolul 2

Definiţii

În sensul prezentului regulament:

   (a) „dezechilibre” înseamnă orice tendinţă ce are ca rezultat evoluţii macroeconomice care au sau pot avea efecte negative asupra bunei funcţionări a economiei unui stat membru, a uniunii economice şi monetare sau a Uniunii în ansamblu.
   (b) „dezechilibre excesive” înseamnă dezechilibre grave, inclusiv dezechilibre care pun sau ar putea pune în pericol buna funcţionare a uniunii economice şi monetare.

Capitolul II

Detectarea dezechilibrelor

Articolul 3

Tabloul de bord

(1)  ▌Tabloul de bord conţine indicatori şi se utilizează ca instrument de facilitare a detectării rapide şi a monitorizării dezechilibrelor.

(2)  Tabloul de bord este alcătuit dintr-un număr redus de indicatori macroeconomici şi macrofinanciari relevanţi, practici, simpli, măsurabili şi disponibili pentru statele membre. Tabloul de bord permite identificarea timpurie a dezechilibrelor macroeconomice care se produc pe termen scurt, cât şi a dezechilibrelor care se produc ca urmare a unor tendinţe structurale şi pe termen lung.

(2a)  Tabloul de bord cuprinde, printre altele, indicatori care facilitează identificarea timpurie a:

   (a) dezechilibrelor interne, inclusiv a celor care pot fi cauzate de îndatorarea publică şi privată, de evoluţiile pieţei financiare şi a pieţei activelor, inclusiv a locuinţelor, de evoluţia fluxului creditelor din sectorul privat şi de evoluţia şomajului;
   (b) dezechilibrelor externe, inclusiv a celor care pot fi cauzate de evoluţia contului curent şi a poziţiilor nete de investiţii ale statelor membre, de cursurile de schimb efective reale, de cota de piaţă a exporturilor şi de modificarea evoluţiei preţurilor şi costurilor, precum şi de modificarea competitivităţii nelegată de preţuri, ţinând cont de diferitele componente ale productivităţii.

(2b)  În analiza economică a tabloului de bord din cadrul mecanismului de alertă, Comisia acordă o atenţie deosebită evoluţiilor din economia reală, printre care creşterea economică, ocuparea forţei de muncă şi şomajul, convergenţa nominală şi reală din interiorul zonei euro şi din afara sa, evoluţiile productivităţii şi factorii relevanţi care o stimulează, precum cercetarea şi dezvoltarea şi investiţiile străine/interne, precum şi evoluţiile sectoriale, inclusiv în domeniul energiei, care afectează PIB-ul şi performanţa contului curent.

De asemenea, tabloul de bord include praguri orientative pentru aceşti indicatori care să servească drept niveluri de alertă. Indicatorii şi pragurile sunt selectate în aşa fel încât să contribuie la promovarea competitivităţii în UE.

Indicatorii din tabloul de bord, în special pragurile de alertă, sunt simetrici atunci când este cazul şi diferiţi pentru statele membre din zona euro faţă de cei pentru statele membre din afara zonei euro, dacă acest lucru este justificat de particularităţile uniunii monetare şi de circumstanţe economice relevante. În elaborarea tabloului de bord ar trebui acordată o atenţie cuvenită şi circumstanţelor economice eterogene, inclusiv efectelor de recuperare a decalajului.

(2c)  Activitatea Comitetului european pentru risc sistemic este luată în considerare în procesul de elaborare a indicatorilor relevanţi pentru stabilitatea pieţei financiare. Comisia invită Comitetul european pentru risc sistemic să îşi expună punctul de vedere cu privire la propunerile de indicatori relevanţi pentru stabilitatea pieţei financiare.

(3)  Lista indicatorilor şi pragurile de inclus în tabloul de bord ▌sunt făcute publice.

(4)  Caracterul adecvat al tabloului de bord, inclusiv structura indicatorilor, pragurile fixate şi metodologia utilizată sunt evaluate în mod periodic şi sunt ajustate sau modificate atunci când se dovedeşte necesar. Modificările survenite la nivelul metodologiei de bază, al structurii tabloului de bord şi al pragurilor aferente se anunţă public.

(4a)  Valorile indicatorilor din tabloul de bord se actualizează cel puţin o dată pe an.

Articolul 4

Mecanismul de alertă

(1)   Mecanismul de alertă este conceput pentru a facilita detectarea rapidă şi monitorizarea dezechilibrelor. Comisia pregăteşte un raport anual cuprinzând o evaluare economică şi financiară calitativă, pe baza unui tablou de bord cu un set de indicatori comparaţi cu pragurile orientative. Raportul, inclusiv valorile indicatorilor din tabloul de bord, este făcut public.

(2)  Raportul Comisiei cuprinde o evaluare economică şi financiară care analizează în perspectivă evoluţia indicatorilor, utilizând, dacă este cazul, şi alţi indicatori economici şi financiari relevanţi pentru a evalua evoluţia dezechilibrelor. Nu ar trebui să se tragă concluzii în urma unei interpretări mecanice a indicatorilor din tabloul de bord. Evaluarea ţine seama de evoluţia dezechilibrelor din Uniune şi din zona euro. În raport se indică, de asemenea, dacă depăşirea pragurilor în unul sau mai multe state membre indică posibilitatea apariţiei unor dezechilibre. Evaluarea statelor membre care prezintă deficite mari de cont curent poate fi diferită de cea a statelor membre care acumulează surplusuri mari de cont curent.

(3)  Raportul identifică statele membre despre care Comisia ▌consideră că pot fi afectate de dezechilibre sau că pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre.

(3a)  Raportul se transmite în timp util Parlamentului European, Consiliului, precum şi Comitetului Economic şi Social.

(4)  În cadrul supravegherii multilaterale în conformitate cu articolul 121 alineatul (3) din tratat, Consiliul dezbate raportul Comisiei şi efectuează o evaluare generală a acestuia. Eurogrupul discută pe marginea raportului în măsura în care acesta se referă ▌la statele membre care au euro ca monedă.

Articolul 5

Bilanţul aprofundat

(1)  Ţinând seama în mod corespunzător de discuţiile din cadrul Consiliului şi al Eurogrupului, conform articolului 3 alineatul (4), sau în cazul unor evoluţii economice semnificative neaşteptate care trebuie analizate urgent în sensul prezentului regulament, Comisia pregăteşte un bilanţ aprofundat pentru fiecare stat membru cu privire la care consideră că poate fi afectat sau că poate fi în pericol de a fi afectat de dezechilibre. ▌.

Bilanţul aprofundat se bazează pe o analiză detaliată a circumstanţelor specifice fiecărei ţări, inclusiv a diferitelor poziţii de plecare ale statelor membre; acesta studiază o gamă largă de variabile economice şi implică utilizarea unor instrumente analitice şi a unor informaţii calitative specifice fiecărei ţări. Bilanţul ţine cont de particularităţile naţionale în ceea ce priveşte relaţiile industriale şi dialogul social.

În plus, Comisia ţine seama în mod corespunzător de orice alte informaţii care sunt relevante în opinia statelor membre în cauză şi pe care acestea le-au prezentat.

Realizarea bilanţului este coroborată cu misiunile de supraveghere efectuate în statul membru vizat, în conformitate cu articolul 11e.

(2)  În cadrul bilanţului aprofundat se evaluează dacă statul membru vizat se confruntă sau nu cu dezechilibre şi dacă dezechilibrele respective constituie sau nu dezechilibre excesive. Bilanţul studiază originea dezechilibrelor detectate în contextul circumstanţelor economice predominante, inclusiv conexiunile profunde de natură comercială şi financiară dintre statele membre, precum şi efectele colaterale ale politicilor economice naţionale. Bilanţul analizează evoluţiile relevante legate de strategia Uniunii pentru creştere economică şi locuri de muncă. Acesta examinează şi relevanţa evoluţiilor economice din Uniune şi din zona euro în ansamblu. Bilanţul ia în considerare următoarele:

   (a) după caz, recomandările sau invitaţiile Consiliului adresate statelor membre care fac obiectul bilanţului, adoptate în conformitate cu articolele 121, 126 şi 148 din tratat şi în temeiul articolelor 6, 7, 8 şi 10 din prezentul regulament;
   (b) intenţiile de politică ale statului membru care face obiectul bilanţului, astfel cum sunt reflectate în programele naţionale de reformă şi, după caz, în programul său de stabilitate sau de convergenţă ▌;
   (c) orice avertismente▌ sau recomandări din partea Comitetului european pentru risc sistemic cu privire la riscurile sistemice abordate sau care sunt relevante pentru statul membru care face obiectul bilanţului. Se respectă regimul de confidenţialitate al Comitetului european pentru risc sistemic.

(2a)  Bilanţul aprofundat se dă publicităţii. Comisia informează Consiliul şi Parlamentul European în legătură cu rezultatele bilanţului aprofundat.

Articolul 6

Acţiuni preventive

(1)  În cazul în care, pe baza bilanţului aprofundat menţionat la articolul 5 din prezentul regulament, Comisia consideră că un stat membru se confruntă cu dezechilibre, ea informează Consiliul şi Eurogrupul, precum şi Parlamentul European în legătură cu acest lucru. La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adresa recomandările necesare statelor membre vizate, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 121 alineatul (2) din TFUE.

(2)  Consiliul informează Parlamentul European cu privire la această recomandare. Recomandarea Consiliului se face publică.

(2a)  Recomandările Consiliului şi ale Comisiei respectă pe deplin articolul 152 din TFUE şi ţin seama de articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(3)  Consiliul reexaminează anual respectiva recomandare în contextul semestrului european şi poate să o adapteze dacă este cazul în conformitate cu alineatul (1).

CAPITOLUL III

Procedura de dezechilibru excesiv

Articolul 7

Declanşarea procedurii de dezechilibru excesiv

(1)  În cazul în care, pe baza bilanţului aprofundat menţionat la articolul 5, Comisia consideră că statul membru vizat se confruntă cu dezechilibre excesive, ea informează Consiliul şi Eurogrupul, precum şi Parlamentul European în legătură cu acest lucru.

Comisia informează, de asemenea, autorităţile europene de supraveghere competente şi Comitetul european pentru risc sistemic, care este invitat să adopte măsurile pe care le consideră necesare.

(2)  La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adopta o recomandare în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat, declarând existenţa unui dezechilibru excesiv şi recomandând statului membru în cauză să întreprindă acţiuni corective.

Această recomandare stabileşte natura şi implicaţiile dezechilibrelor şi menţionează un set de recomandări politice de urmat, precum şi termenul până la care statul membru vizat trebuie să transmită un plan de acţiuni corective. Conform dispoziţiilor articolului 121 alineatul (4) din tratat, Consiliul poate să îşi facă publică recomandarea.

Articolul 8

Planul de acţiuni corective

(1)  Orice stat membru pentru care se declanşează o procedură de dezechilibru excesiv prezintă un plan de acţiuni corective Consiliului şi Comisiei până la termenul stabilit în recomandare şi pe baza acestei recomandări, conform articolului 7. Planul de acţiuni corective prezintă acţiunile politice specifice ▌pe care statul membru le-a implementat sau intenţionează să le implementeze şi cuprinde un calendar de implementare a acestora. Planul de acţiuni corective ţine seama de impactul economic şi social al acestor acţiuni politice şi respectă orientările generale ale politicilor economice şi liniile directoare referitoare la ocuparea forţei de muncă.

(2)  În termen de două luni de la prezentarea unui plan de acţiuni corective şi pe baza unui raport al Comisiei, Consiliul evaluează planul prezentat. Dacă planul este considerat suficient, Consiliul îl aprobă, pe baza unei recomandări a Comisiei, printr-o recomandare în care menţionează acţiunile specifice necesare şi termenele pentru adoptarea acestora şi stabileşte un calendar pentru supraveghere, acordând o atenţie deosebită canalelor de transmitere şi recunoscând că poate exista un decalaj important între momentul adoptării acţiunilor corective şi soluţionarea efectivă a dezechilibrelor.

(2a)  Dacă acţiunile întreprinse sau preconizate în planul de acţiuni corective sau calendarul de implementare a acestora sunt considerate insuficiente, Consiliul, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, adoptă o altă recomandare invitând statul membru respectiv să transmită un nou plan de acţiuni corective, într-un interval de două luni ca regulă generală. Noul plan de acţiuni corective este examinat conform procedurii prevăzute în cadrul prezentului articol.

(3)  Planul de acţiuni corective, raportul Comisiei şi recomandarea Consiliului menţionată la alineatele (2) şi (2a) se fac publice.

Articolul 9

Monitorizarea acţiunilor corective

(1)  Comisia monitorizează punerea în aplicare a recomandării adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (2). În acest scop, statul membru transmite Consiliului şi Comisiei, la intervale regulate, rapoarte de activitate; frecvenţa acestora se stabileşte de către Consiliu în recomandarea menţionată la articolul 8 alineatul (2).

(2)  Rapoartele de activitate ale statelor membre se fac publice de către Consiliu.

(3)  Comisia poate efectua misiuni de supraveghere consolidată în statul membru vizat pentru a monitoriza implementarea planului de acţiuni corective, în cooperare cu BCE în cazul în care misiunile vizează state membre a căror monedă este euro sau state membre care participă la mecanismul cursului de schimb II. Se asigură, prin urmare, implicarea în dialog a partenerilor sociali şi a altor părţi interesate de la nivel naţional, după caz.

(4)  În eventualitatea unei schimbări majore semnificative a circumstanţelor economice ▌, Consiliul poate modifica, pe baza unei recomandări a Comisiei, recomandările adoptate în temeiul articolului 8 alineatul (2), în conformitate cu procedura prevăzută la acelaşi articol. După caz, statul membru vizat este invitat să prezinte un plan revizuit de acţiuni corective, care se evaluează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8.

Articolul 10

Evaluarea acţiunilor corective

(1)  Pe baza unui raport din partea Comisiei, Consiliul evaluează dacă statul membru vizat a întreprins ▌acţiunile corective recomandate, respectând recomandarea emisă în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

(2)  Raportul Comisiei se face public.

(3)  Consiliul realizează evaluarea sus-menţionată în termenul stabilit de Consiliu în recomandările pe care le-a adoptat în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

(4)  În cazul în care consideră că statul membru nu a întreprins acţiunile corective recomandate, Consiliul adoptă, pe baza unei recomandări a Comisiei, o decizie în care indică nerespectarea recomandărilor anterioare şi o recomandare în care stabileşte noi termene pentru realizarea acţiunilor corective. În acest caz este informat Consiliul European, iar concluziile misiunilor de supraveghere menţionate la articolul 9 alineatul (3) sunt făcute publice.

Se consideră că recomandarea Comisiei privind declararea nerespectării este adoptată de Consiliu, în afara cazului în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă această recomandare în termen de zece zile de la adoptarea sa de către Comisie. Statul membru vizat poate solicita convocarea unei reuniuni a Consiliului pentru a se vota asupra deciziei.

În conformitate cu articolul 11e, Parlamentul European poate invita, la iniţiativa sa sau la solicitarea unui stat membru, Comisia, pe Preşedintele Consiliului şi, după caz, pe Preşedintele Eurogrupului să se prezinte în faţa comisiei sale competente pentru a discuta deciziile de declarare a nerespectării.

(5)  În cazul în care Consiliul este de părere, pe baza raportului Comisiei, că statul membru a întreprins acţiunile corective recomandate, se consideră că procedura de dezechilibru excesiv îşi urmează cursul şi se află într-o poziţie de suspendare, iar monitorizarea continuă în conformitate cu calendarul adoptat în recomandări, în temeiul articolului 8 alineatul (2). Consiliul face publice motivele pentru care a decis să plaseze procedura într-o poziţie de suspendare, recunoscând acţiunile politice corective întreprinse de statul membru.

Articolul 11

Închiderea procedurii de dezechilibru excesiv

Pe baza unei recomandări din partea Comisiei, Consiliul abrogă recomandările emise în temeiul articolelor 7, 8 şi 10, de îndată ce consideră că statul membru vizat nu se mai confruntă cu dezechilibre excesive, astfel cum se subliniază în recomandarea menţionată la articolul 7 alineatul (2), şi face o declaraţie publică în acest sens.

Articolul 11a

Votul în cadrul Consiliului

În ceea ce priveşte măsurile menţionate la articolele 7 - 11, Consiliul acţionează fără a ţine seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauză.

Articolul 11b

Misiunile de supraveghere

(1)  Comisia asigură un dialog permanent cu autorităţile din statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, Comisia desfăşoară misiuni pentru a evalua situaţia economică reală din statul membru şi pentru a identifica riscurile sau dificultăţile legate de atingerea obiectivelor prezentului regulament.

(2)  Supravegherea consolidată poate fi exercitată în cazul statelor membre care fac obiectul unei recomandări privind existenţa unui dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament în vederea monitorizării la faţa locului.

(3)  Dacă statul membru vizat este un stat membru a cărui monedă este euro sau care participă la MCS II, Comisia poate invita reprezentanţi ai Băncii Centrale Europene, după caz, să participe la misiunile de supraveghere.

(4)  Comisia prezintă Consiliului un raport privind rezultatul misiunii menţionate la alineatul (2) şi, după caz, poate decide să îşi facă publice concluziile.

(5)  Atunci când organizează misiunile de supraveghere menţionate la alineatul (2), Comisia transmite constatările sale provizorii statelor membre în cauză, care pot formula observaţii.

Articolul 11c

Dialogul economic

(1)  Pentru a consolida dialogul dintre instituţiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie, precum şi pentru a asigura o mai mare transparenţă şi responsabilizare, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate invita Comisia, pe Preşedintele Consiliului şi, după caz, pe Preşedintele Consiliului European sau pe Preşedintele Eurogrupului să se prezinte în faţa sa pentru a discuta:

   (a) informaţiile transmise de Consiliu cu privire la orientările generale de politică economică în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE;
   (b) orientările generale adresate statelor membre emise de Comisie la începutul ciclului anual de supraveghere;
   (c) eventualele concluzii formulate de Consiliul European cu privire la orientările de politică economică în contextul semestrului european;
   (d) rezultatele supravegherii multilaterale desfăşurate în conformitate cu prezentul regulament;
   (e) eventualele concluzii formulate de Consiliul European cu privire la orientările privind supravegherea multilaterală şi rezultatele acesteia;
   (f) eventuala revizuire a desfăşurării supravegherii multilaterale la sfârşitul semestrului european;
   (g) recomandările adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (2), al articolului 8 alineatul (2) şi al articolului 10 alineatul (4) din prezentul regulament;

(2)  Comisia competentă a Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru vizat de recomandarea sau decizia adoptată de Consiliu în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2) şi articolul 10 alineatul (4) să participe la un schimb de opinii.

(3)  Comisia şi Consiliul informează periodic Parlamentul European cu privire la rezultatele aplicării prezentului regulament.

Articolul 11d

Revizuirea

(1)  În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament şi, ulterior, la intervale de cinci ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul evaluează, printre altele:

   (a) eficacitatea regulamentului;
   (b) progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice şi a unei convergenţe durabile a performanţelor economice ale statelor membre, în conformitate cu tratatul.
  

Raportul este însoţit, după caz, de o propunere în vederea modificării prezentului regulament.

(3)  Raportul se transmite Parlamentului European şi Consiliului.

Articolul 11e

Raport

Ulterior, Comisia publică în fiecare an un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv actualizarea tabloului de bord, astfel cum se menţionează la articolul 4, şi îl prezintă Consiliului şi Parlamentului European în contextul semestrului european.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

Articolul 12

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

(1) JO C 150, 20.5.2011, p. 1.
(2) JO C …
(3) JO L […], […], […].

Aviz juridic - Politica de confidențialitate