Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2304(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0221/2011

Texte depuse :

A7-0221/2011

Dezbateri :

Voturi :

PV 06/07/2011 - 6.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0322

Texte adoptate
PDF 334kWORD 143k
Miercuri, 6 iulie 2011 - Strasbourg
Banda largă europeană: o investiție într-un promotor digital al creșterii
P7_TA(2011)0322A7-0221/2011

Rezoluţia Parlamentului European din 6 iulie 2011 referitoare la banda largă europeană: o investiție într-un promotor digital al creșterii (2010/2304(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 20 septembrie 2010 privind accesul reglementat la rețelele de acces de nouă generație (Next Generation Access Networks – NGA)(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2010, intitulată „Banda largă europeană: o investiție într-un promotor digital al creșterii” (COM(2010)0472),

–  având în vedere Poziția sa din 11 mai 2011 referitoare la propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010, intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio și Comunicarea Comisiei intitulată „Banda largă europeană: o investiție într-un promotor digital al creșterii” (TEN/434-435-CESE 362/2011),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2009, intitulată ' Orientări comunitare pentru aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă„(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 august 2009, intitulată „Raport privind competitivitatea digitală a Europei: principalele realizări ale strategiei i2010 în perioada 2005-2009” (COM(2009)0390),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 iunie 2009, intitulată „Internetul obiectelor - un plan de acțiune pentru Europa” (COM(2009)0278),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2009, intitulată „Investiția de azi în Europa de mâine” (COM(2009)0036),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 martie 2006, intitulată „Reducerea decalajelor de acces la conexiunea în bandă largă” (COM(2006)0129),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 aprilie 2006, intitulată „Planul de acțiune i2020 în materie de e-guvernare: accelerarea e-guvernării în Europa în beneficiul tuturor” (COM(2006)0173),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 aprilie 2004, intitulată „e-Sănătatea - îmbunătățirea serviciilor de sănătate oferite cetățenilor europeni: un plan de acțiune pentru un spațiu european al e-sănătății” (COM(2004)0356),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la internetul obiectelor(4) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la o nouă Agendă digitală pentru Europa: 2015.eu(5),

–  având în vedere recomandarea sa din 26 martie 2009 adresată Consiliului privind consolidarea securității și a libertăților fundamentale în rețeaua internet(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 septembrie 2008 referitoare la beneficierea pe deplin de dividendul digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 iunie 2007 privind elaborarea unei politici europene în materie de bandă largă(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2007, intitulată „Către o politică europeană privind spectrul de frecvențe radio”(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2006 privind o societate informațională europeană pentru creștere și ocuparea forței de muncă(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2005 referitoare la societatea informațională(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 octombrie 1998 referitoare la globalizare și la societatea informațională: necesitatea consolidării coordonării internaționale(12),

–  având în vedere cadrul UE pentru comunicații electronice, astfel cum a fost modificat, în special prin Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru), Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea), Directiva 2002/19/CE (Directiva privind accesul), Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal), Directiva 2002/58/CE (Directiva privind confidențialitatea și comunicațiile electronice) și prin Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 (Regulamentul OAREC),

–  având în vedere Planul european de redresare economică (COM(2008)0800),

–  având în vedere anexa III a Regulamentului (CE) nr. 473/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 de modificare,

–  având în vedere articolul 189 din Tratatul de la Lisabona,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A7-0221/2011),

A.  întrucât acoperirea întregului teritoriu al UE cu rețele rapide în bandă largă este de o importanță vitală pentru atingerea obiectivelor strategiei UE 2020 în ceea ce privește promovarea creșterii economice inteligente, durabile, favorabile incluziunii și coerente din punct de vedere teritorial, îmbunătățirea situației privind ocuparea forței de muncă, consolidarea competitivității Europei, facilitarea cercetării științifice și a inovării, permițând, astfel, tuturor regiunilor, orașelor, municipalităților și sectoarelor societății să beneficieze de mediul digital și oferindu-le acestora posibilitatea de a exploata noi tehnologii digitale în cazul serviciilor publice;

B.  întrucât accesul la banda largă este posibil prin intermediul a numeroase platforme (cupru, cablu, fibră, aplicații fără fir fixe sau mobile, satelit etc.), atrage utilizatori variați (precum consumatori, întreprinderi, administrații, organisme publice și nonprofit, inclusiv școli, biblioteci, spitale și organisme de siguranță publică) care utilizează banda largă pentru o gamă largă de servicii (comerțul electronic, acordarea de îngrijiri medicale, comunicarea vocală și video, divertisment, gestionarea parcurilor auto, serviciile publice, educația, formarea profesională și multe altele) și face posibile aplicațiile între mașini (contoare electrice inteligente și rețele inteligente, aparate de monitorizare cardiacă fără fir, servicii de urgență, sisteme de alarmă, monitorizarea autovehiculelor prin telemetrie, monitorizarea inventarelor etc.);

C.  întrucât recunoașterea și integrarea diferitelor platforme, a diferiților utilizatori și a diferitelor servicii în cadrul ecosistemului benzii largi vor contribui la asigurarea unui acces de 100 % la banda largă și la furnizarea beneficiilor pentru societate aferente care, la rândul lor, vor stimula adoptarea în proporție de 100 % a benzii largi; întrucât facilitarea accesului tuturor regiunilor și categoriilor sociale la mediul digital ar trebui să constituie, de asemenea, un obiectiv al UE;

D.  întrucât accesul durabil la infrastructură și concurența în domeniul serviciilor, împreună cu stabilirea unor obiective „de sus în jos” realiste și viabile, vor facilita o conectivitate de generație următoare eficientă și adaptată la cerere;

E.  întrucât politica UE în materie de bandă largă trebuie să pună bazele unei dezvoltări în care UE să poată prelua conducerea în ceea ce privește accesul la banda largă, precum și vitezele, acoperirea și capacitatea acesteia; întrucât poziția de lider mondial în sectorul TIC este esențială pentru prosperitatea și competitivitatea UE; întrucât o piață europeană cu aproape 500 de milioane de persoane conectate la banda largă de mare viteză ar funcționa ca vârf de lance pentru dezvoltarea pieței interne, creând o masă critică de utilizatori unică în lume, oferind regiunilor noi oportunități, utilizatorilor o valoare adăugată mai mare, iar UE capacitatea de a fi o economie bazată pe cunoaștere de prim rang la nivel mondial; întrucât utilizarea rapidă a benzii largi este esențială în vederea susținerii inovării și a productivității UE, a stimulării înființării de noi IMM-uri și a creării de locuri de muncă în UE;

F.  întrucât este esențial să se depășească dezechilibrele digitale și să se asigure accesul la banda largă peste tot în UE pentru a se obține o valoare adăugată europeană, în special în ceea ce privește zonele rurale sau îndepărtate, în vederea asigurării coeziunii sociale și teritoriale;

G.  întrucât banda largă este importantă în ceea ce privește implementarea unor noi infrastructuri tehnologice, care sunt necesare pentru asigurarea poziției de lider a UE în domeniul științific, tehnologic și industrial, precum informatica dematerializată („cloud computing”), supercomputerele, internetul obiectelor și mediile informatice de calcul inteligente; amintește că accesul și viteza adecvate în ceea ce privește banda largă sunt esențiale pentru dezvoltarea și utilizarea eficientă a unor astfel de tehnologii inovatoare din domeniul TIC; observă, de asemenea, că se intenționează ca aceste tehnologii și serviciile pe care acestea le oferă să fie atât în beneficiul consumatorilor, cât și al întreprinderilor, inclusiv al IMM-urilor;

H.  întrucât actorii din sectorul public pot contribui în mod semnificativ la introducerea benzii largi pentru toți utilizatorii și a accesului de generație următoare în zonele în care acesta nu există sau există într-o măsură redusă; întrucât investițiile publice ar trebui să funcționeze în așa fel încât să vină în completarea investițiilor private și să crească concurența; întrucât investitorii în domeniul accesului de generație următoare trebuie să beneficieze de stimulente adecvate pentru a continua să investească în banda largă;

I.  întrucât, în ultimul deceniu, sectorul privat a investit sute de miliarde de euro în echipamente, servicii, aplicații în bandă largă, precum și în conținutul acesteia, dar cetățenii europeni nu s-au bucurat de avantajele oferite de banda largă; întrucât promovarea investițiilor private și publice ar trebui să reprezinte în continuare principalul motor al dezvoltării benzii largi în UE;

J.  întrucât Conferința ministerială a Uniunii pentru Mediterana, organizată la 4 noiembrie 2008 la Marsilia, a luat decizia de a reduce decalajul digital dintre cele două țărmuri ale Mediteranei, care s-a concretizat sub forma propunerii denumite „BB-MED” (bandă largă pentru Mediterana),

Bandă largă pentru toți

1.  constată că această comunicare reprezintă doar o parte dintr-un pachet mai amplu, care include, de asemenea, Agenda digitală, O Uniune a inovării, programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, programele UE și naționale de finanțare, în vederea creării unui sistem de sprijin reciproc pentru continuarea dezvoltării, pentru accesul la rețele și utilizarea acestora, indiferent dacă este vorba de rețele terestre fixe și mobile sau prin satelit;

2.  observă o dezvoltare permanentă a conceptului de bandă largă ca urmare a faptului că numărul platformelor a crescut, iar baza de clienți și gama de utilizări s-au înmulțit în mod exponențial; constată că banda largă nu privește în prezent doar accesul la internet și nici nu se limitează la interacțiunile umane directe, având în vedere că numărul conexiunilor și al aplicațiilor între mașini crește în mod rapid;

3.  observă o creștere exponențială atât a traficului de date mobil, cât și a celui fix, precum și că o serie de acțiuni, precum alocări armonizate suplimentare de spectru pentru banda largă fără fir, eficiența sporită a spectrului și o introducere rapidă a rețelelor de acces de generație următoare, vor avea un rol crucial pentru gestionarea acestei creșteri;

4.  consideră, prin urmare, că obiectivul ce trebuie realizat este obținerea de către UE a unei poziții de lider mondial în domeniul infrastructurii TIC; consideră că, pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit, trebuie să se asigure, până în 2013, o acoperire de 100 % a accesului de bază la banda largă pentru toți europenii, oferind servicii cu o viteză minimă de 2Mbps tuturor utilizatorilor din zonele rurale și servicii cu viteze mai mari utilizatorilor din alte zone; atrage Comisiei atenția asupra faptului că, pentru a depăși un decalaj digital, acoperirea de bază din zonele rurale va trebui să țină seama de cerințele de transmisie din ce în ce mai ridicate cu privire la servicii de internet inovatoare precum e-guvernarea, e-sănătatea și învățarea online; consideră, ținând cont de modul în care aceste obiective ar trebui finanțate, că ar trebui acordată o atenție deosebită concurenței, pentru a se evita denaturarea pieței și a permite acesteia să ofere în primul rând soluții;

5.  observă că, pentru a putea îndeplini obiectivul de 100Mbps, ar trebui ca, până în 2015, aproximativ 15 % din familiile din UE să dispună de abonamente la conexiuni care să aibă cel puțin această viteză;

6.  reamintește importanța realizării obiectivelor Agendei digitale, adică asigurarea accesului tuturor cetățenilor UE la viteze ale benzii largi de minimum 30Mbps până în 2020 și crearea premiselor pentru ca UE să dețină cele mai mari viteze și capacități ale benzii largi; subliniază că, pentru a se putea realiza obiectivele în materie de bandă largă stabilite în cadrul Strategiei UE 2020, Agenda digitală trebuie să stabilească valori de referință pentru anii intermediari 2013, 2015 și 2018, atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

7.  subliniază necesitatea de a se utiliza în cel mai bun mod toate tehnologiile disponibile, inclusiv cele mobile și prin satelit, pentru a oferi acoperire în ceea ce privește serviciile de bandă largă în zonele rurale, muntoase și în insule în modul cel mai rentabil posibil, fără să apară sarcini inutile pentru consumatori, regiunile din statele membre sau industrie;

8.  constată că alocarea viitoare a spectrului de frecvențe radio trebuie să deschidă calea către situarea Europei în poziția de lider în domeniul aplicațiilor fără fir și al noilor servicii; subliniază că accesul la benzile radio de joasă frecvență, care, prin caracteristicile lor de propagare, permit o acoperire largă, este esențial pentru facilitarea acoperirii legate de serviciile de bandă largă în zonele rurale, muntoase și insulare, făcând astfel posibil accesul la toate serviciile de internet previzibile; subliniază necesitatea ca Europa să rămână avangarda cercetării științifice și a inovației tehnologice în domeniul serviciilor fără fir; observă că este esențial să se faciliteze accesul la infrastructurile în bandă largă, inclusiv echipamentul utilizatorilor la sol, pentru a contribui la adoptarea de către aceștia a internetului în bandă largă prin satelit la prețuri abordabile în zonele rurale, muntoase și insulare și pentru a sprijini utilizatorii în vederea obținerii accesului la toate serviciile de internet previzibile;

9.  recomandă facilitarea implementării prompte a „dividendului digital” pentru noile servicii mobile în bandă largă prin intermediul unei abordări la nivelul întregii UE armonizate și neutre din punctul de vedere al tehnologiei, prin care să se producă economii de scară și să se evite apariția unor probleme legate de interferențele transfrontaliere, fără a interfera însă cu receptarea digitală actuală a TV/HDTV, care are la bază norme internaționale; subliniază necesitatea ca UE să susțină proiecte și experimente privind „orașele fără fir” („wireless cities”);

10.  consideră că accesul instituțiilor de învățământ și de cercetare la infrastructura de bandă largă este esențial în vederea asigurării liberei circulații a cunoștințelor pentru a pregăti tinerele generații și pentru ca UE să devină competitivă; invită Comisia și statele membre să dezvolte programe europene și naționale pentru a asigura și a finanța accesul tuturor instituțiilor de învățământ și de cercetare la infrastructura de bandă largă până în 2015; consideră că toate institutele europene universitare și de cercetare ar trebui să fie, până în 2015, conectate la rețele de foarte mare viteză, de ordinul Gbps, în scopul de a se crea o rețea internă (intranet) pentru spațiul unic european de cercetare;

11.  invită statele membre să promoveze și să extindă conectivitatea de mare viteză cu acces deschis la infrastructurile publice importante (școli, spitale și alte instituții publice) aflate în zone îndepărtate, ca mijloc de îmbunătățire a serviciilor publice și de implementare a conectivității de mare viteză în regiunile îndepărtate, reducând astfel costurile de investiție ale furnizorilor privați locali;

12.  sugerează ca statelor membre să li se recomande să implementeze politici publice de sprijinire a introducerii noilor tehnologii și propune promovarea introducerii unor metode de predare digitale; invită Comisia să încurajeze schimburile de bune practici între statele membre, precum și între acestea și țări din afara UE;

13.  reamintește că noile tehnologii și accesul la conexiuni de mare viteză au un efect pozitiv asupra educației cetățenilor, inclusiv prin crearea unor ocazii bune de învățare la distanță, în special în regiunile cele mai îndepărtate, precum și asupra informării, comunicării și recreării acestora;

14.  subliniază necesitatea realizării unor investiții susținute în activitățile de cercetare din cadrul UE, care să fie realizate în domeniul viitoarelor tehnologii de comunicații fixe și mobile; invită Comisia să dezvolte în continuare inițiative tehnologice comune în aceste domenii, prin implicarea universităților, a institutelor de cercetare, a producătorilor de echipamente și a furnizorilor de servicii și de conținut; consideră că aceste platforme oferă mijloace optime de dezvoltare și de exploatare ale noilor tehnologii și că vor asigura un avantaj competitiv important pentru UE;

15.  observă că organismele de radiodifuziune ar trebui să fie capabile să ofere conținuturi audiovizuale pluraliste și de calitate, utilizând platformele de radiodifuziune existente, inclusiv platformele terestre, precum și rețele de bandă largă, în special pentru servicii la cerere, cu condiția ca rețelele de bandă largă să îndeplinească aceleași cerințe referitoare la calitatea serviciilor și să urmărească o maximizare a eficienței și a acoperirii spectrului lor;

16.  solicită Comisiei să prezinte urgent, pentru a crea o structură a UE coerentă, consecventă și eficientă care să mobilizeze toate resursele, o propunere adecvată de plan strategic care să conțină un singur cadru pentru toate aspectele securității cibernetice a UE, pentru a asigura pe deplin protejarea și stabilitatea infrastructurilor de rețele și ale infrastructurilor critice de informații, inclusiv standarde și autorizări minime de siguranță, o terminologie comună, gestionarea incidentelor cibernetice, precum și o foaie de parcurs privind securitatea cibernetică; consideră că un astfel de plan ar trebui să stabilească ce contribuții trebuie să aducă fiecare actor, inclusiv Comisia, statele membre, ENISA, Europol, Eurojust, echipele UE și naționale de intervenție în caz de urgențe informatice, precum și alte organisme și autorități relevante de la nivelul UE și de la nivel național și sectorul privat și să abordeze aspecte legate de rolul UE și de reprezentarea la nivel internațional;

17.  consideră că obligațiile privind serviciul universal ar putea să devină, în cele din urmă, un stimulent suplimentar pentru dezvoltarea benzii largi și încurajează Comisia să revizuiască rapid, în acest sens, domeniul de aplicare al serviciului universal;

18.  invită statele membre să stabilească, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate, programe naționale în materie de bandă largă și să adopte planuri operaționale care să conțină măsuri concrete pentru punerea în aplicare a obiectivelor pentru 2013 și 2020 stabilite în cadrul Agendei digitale; invită Comisia să studieze aceste programe, să propună soluțiile cele mai bune și să coordoneze punerea lor în aplicare în statele membre;

Banda largă în serviciul creșterii economice, al inovării și al competitivității mondiale

19.  consideră că sunt necesare noi rețele și servicii de mare viteză pentru a stimula competitivitatea internațională a UE și pentru a crea locuri de muncă de calitate;

20.  consideră că îmbinarea concurenței cu obiective atent selectate, atât la nivelul infrastructurii, cât și al serviciilor, reprezintă cea mai bună bază pentru garantarea sustenabilității cu privire la investiții, inovare și adoptarea acestor servicii; subliniază, cu toate acestea, că, în unele cazuri, o mai bună cooperare între părțile interesate poate, de asemenea, contribui la stimularea investițiilor;

21.  consideră că rețelele în bandă largă de mare capacitate și utilizarea fibrei în rețelele de acces (FTTH) sunt esențiale, atât din perspectiva utilizatorilor finali și a nevoilor viitoare ale acestora, cât și din cea a dezvoltării economice, având în vedere utilizarea la scară din ce în ce mai largă a aplicațiilor în bandă largă;

22.  recomandă promovarea unei piețe competitive pentru investiții în domeniul infrastructurii de bandă largă fixe și fără fir și utilizarea acesteia; remarcă faptul că o piață competitivă este un catalizator pentru realizarea unor investiții suplimentare și pentru inovare din partea furnizorilor de servicii de comunicații, de aplicații și de conținut, precum și o platformă esențială pentru economia digitală; recunoaște faptul că o platformă în bandă largă solidă va face legătura dintre administrațiile, utilizatorii individuali și întreprinderile situate de ambele părți ale Atlanticului și că, prin urmare, UE și SUA, în special, ar trebui să se implice în programe îndrăznețe de promovare a benzii largi;

23.  încurajează Comisia, Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și furnizorii de servicii să definească, până în 2013, o abordare comună pentru consolidarea pieței unice a întreprinderilor și comunicațiilor peste tot în UE;

24.  subliniază, în vederea realizării unor piețe mobile competitive, importanța unei alocări competitive și oportune a spectrului de frecvențe pentru banda largă fără fir prin intermediul programului privind politica în domeniul spectrului de frecvențe radio și invită statele membre să pună la dispoziție, până în 2013, banda de 800MHz, respectând, în același timp, serviciile existente;

25.  reamintește faptul că lumea digitală și TIC reprezintă motoarele inovării și că, prin urmare, accesul la serviciile în bandă largă de mare viteză constituie o condiție preliminară esențială în cadrul tuturor parteneriatelor europene pentru inovare (PEI), întrucât acestea consolidează cooperarea și cresc implicarea cetățenilor;

26.  subliniază importanța achizițiilor publice precomerciale de soluții bazate pe cercetare și dezvoltare pentru sectoarele menționate anterior ca mijloc de stimulare a unui ciclu virtuos de dezvoltare tehnologică și a cererii de servicii în bandă largă de mare viteză;

27.  consideră că resursele financiare publice alocate serviciilor în bandă largă pot să reprezinte o pârghie eficientă pentru a spori nivelul competitivității regiunilor UE dacă sunt orientate spre dezvoltarea modernă a infrastructurilor de ultimă generație, cu o capacitate de transmisie ridicată, în zonele în care există un decalaj puternic în ceea ce privește conectivitatea în bandă largă; consideră că astfel de zone, în special acelea care se caracterizează printr-o infrastructură industrială importantă și o densitate mare a populației, ar putea beneficia foarte rapid de potențialul inovator și de creație al noilor servicii disponibile cetățenilor și întreprinderilor;

28.  consideră că extinderea rețelelor în bandă largă, în primul rând în mediul rural, va permite îmbunătățirea comunicării, mai ales în cazul persoanelor cu mobilitate redusă sau care trăiesc în medii izolate, îmbunătățind accesul la servicii și încurajând dezvoltarea IMM-urilor în mediul rural, ceea ce va contribui la crearea de noi locuri de muncă și la dezvoltarea de noi servicii în aceste zone;

29.  regretă că bugetul de 1 miliard de EUR anunțat în 2008 în cadrul Planului european de redresare economică în ceea ce privește realizarea unei acoperiri de 100 % pentru banda largă până la sfârșitului anului 2010 nu a fost alocat și că acest obiectiv nu a fost realizat; invită Comisia și statele membre să aloce, în cadrul revizuirii cadrului financiar multianual actual, sumele necesare pentru realizarea obiectivului privind asigurarea unei acoperiri de 100 % pentru banda largă până în 2013;

30.  subliniază nevoia stringentă de instituire a unei piețe digitale unice competitive, care să funcționeze ca un vârf de lance în vederea deschiderii pieții interne pentru toți cetățenii UE; solicită instituirea unui „ghișeu unic” pentru TVA în fiecare stat membru în vederea facilitării comerțului electronic transfrontalier pentru IMM-uri și antreprenori;

31.  susține faptul că cererea mare pentru conectivitate, care stimulează, în același timp, dezvoltarea economiei online a UE, contribuie la disponibilitatea din UE în ceea ce privește rețelele și răspunde schimbărilor sociale de pe piața unică, ar trebui susținută prin fonduri adecvate și o infrastructură concurențială solidă, necesare pentru realizarea proiectului european privind banda largă;

32.  subliniază că serviciile în bandă largă sunt esențiale pentru competitivitatea industriei UE și contribuie într-o mare măsură la creșterea economică, la coeziunea socială și la crearea unor locuri de muncă de calitate în UE, precum și la participarea tuturor regiunilor și categoriilor sociale la viața digitală din UE; consideră că punerea eficientă în aplicare a „pachetului privind banda largă” este esențială pentru combaterea șomajului, în special în rândul persoanelor tinere, printr-o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Europa, astfel cum se prevede în strategia Europa 2020;

33.  salută inițiativa Comisiei de a convoca o adunare privind Agenda digitală în luna iunie 2011;

Stimularea investițiilor și a concurenței

34.  subliniază necesitatea ca măsurile luate de statele membre și de sectorul industrial, menite să conducă la utilizarea benzii largi de către toți, să fie axate pe cerere, să nu denatureze piața și să nu reprezinte o povară inutilă pentru acest sector;

35.  remarcă faptul că riscurile potențiale aferente creării unor infrastructuri costisitoare pentru banda largă de generație următoare sunt ridicate și implică o lungă perioadă de amortizare; afirmă că reglementarea nu ar trebui să descurajeze investițiile în această infrastructură și că ar trebui să garanteze faptul că toți actorii de pe piață beneficiază de suficiente stimulente pentru investiții;

36.  subliniază necesitatea finanțării de către piață a investițiilor în infrastructură; observă, cu toate acestea, că, în situațiile în care este puțin probabil ca infrastructura deschisă să fie realizată prin forțele pieței într-un interval rezonabil de timp, cadrul care reglementează ajutoarele de stat acordate pentru introducerea benzii largi și utilizarea direcționată a fondurilor comunitare, inclusiv prin BEI, fondurile structurale și FEADR, ar putea reprezenta modalitatea complementară cea mai avansată de accelerare a introducerii benzii largi; invită Comisia să pună la dispoziție, în cadrul revizuirii sale referitoare la orientările privind ajutoarele de stat legate de banda largă, un cadru stabil și coerent, care să susțină concurența și investițiile eficiente în rețele deschise și să permită alocarea flexibilă a fondurilor UE în cadrul perioadelor de programare respective;

37.  susține toate măsurile care vor contribui la reducerea costurilor lucrărilor de construcții civile și subliniază necesitatea creării unor servicii inovatoare care să stimuleze adoptarea benzii largi; subliniază necesitatea de a promova aptitudini și competențe noi pentru a furniza servicii inovatoare și pentru a ne adapta la schimbările tehnologice și consideră că investițiile în rețele noi, deschise și competitive trebuie susținute de măsuri adoptate de autoritățile locale, regionale și naționale pentru a reduce costurile; solicită alocarea de fonduri publice (naționale și ale UE) pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicații de bandă largă în zonele izolate, puțin populate sau îndepărtate care nu sunt suficient de atractive pentru operatori în ceea ce privește raportul cost-beneficiu;

38.  subliniază necesitatea acordării unei îndrumări mai bune în ceea ce privește investițiile în banda largă pentru autoritățile locale și regionale în vederea încurajării absorbției integrale a fondurilor UE, întrucât valoarea cheltuielilor aferente fondurilor structurale sugerează că regiunile întâmpină dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor disponibile și direcționarea acestora către proiectele legate de banda largă; consideră că ajutoarele de stat pentru investițiile în banda largă ar trebui utilizate în sinergie cu fondurile structurale, pentru a stimula activitățile antreprenoriale locale și economia locală, pentru a crea locuri de muncă și pentru a promova concurența pe piața telecomunicațiilor; consideră că, pentru ca fondurile publice limitate, acordate direct de statele membre sau prin intermediul UE, să fie folosite cel mai bine, acestea trebuie să fie direcționate în mod clar către proiectele în cazul cărora se așteaptă un efect maxim în ceea ce privește investițiile private, pentru a crește atât acoperirea, cât și capacitatea benzii largi; subliniază necesitatea alocării de fonduri publice sau a acordării de împrumuturi preferențiale, în conformitate cu orientările Comisiei privind ajutoarele de stat, care ar trebui direcționate spre infrastructuri rezistente în timp, durabile și deschise, care să susțină concurența și alegerile consumatorilor;

39.  subliniază că măsurile în acest domeniu sunt luate în principal la nivel local și susține eforturile Comisiei Europene de a dezvolta și îmbunătăți mecanismele care vor permite actorilor locali să obțină informații relevante pentru a reduce costul investițiilor; consideră că, pentru ca planurile privind banda largă să devină pe deplin operaționale, nu este suficientă doar cooperarea dintre Comisie și statele membre, ci este necesar ca și autoritățile locale și regionale să participe la conceperea acestor planuri;

40.  recunoaște că este nevoie de certitudine juridică pentru a promova investițiile și a elimina obstacolele din calea investițiilor în rețele de generație următoare și încurajează autoritățile naționale de reglementare să pună în aplicare politici proconcurențiale care să asigure transparența și absența discriminării pe piața angro a telecomunicațiilor, fapt care ar permite tuturor concurenților un acces echitabil la infrastructură; invită statele membre să respecte normele UE privind telecomunicațiile și autoritățile naționale de reglementare să aplice recomandarea privind accesul de generație următoare; invită Comisia să introducă mai multe elemente de stimulare a investițiilor în cadrul de reglementare și să impulsioneze utilizarea sinergiilor din proiectele de infrastructură;

41.  subliniază importanța piețelor competitive în ceea ce privește utilizarea benzii largi la prețuri accesibile și subliniază necesitatea de aplicare rapidă de către statele membre și de către autoritățile naționale de reglementare a cadrului revizuit al UE în materie de telecomunicații și a recomandării privind accesul de generație următoare;

42.  constată necesitatea de se elabora orientări clare pentru statele membre pentru a garanta direcționarea în timp util a fondurilor către obiective esențiale legate de banda largă, păstrând, în același timp, rentabilitatea și proporționalitatea măsurilor;

43.  solicită instituirea unui cadru favorabil investițiilor în ceea ce privește accesul de generație următoare și accesul fără fir de mare viteză (mobil și prin satelit) care, printre altele, să asigure certitudinea juridică, să promoveze investițiile, concurența și neutralitatea tehnologică, lăsând la latitudinea pieței alegerea tehnologiilor;

44.  invită statele membre să asigure un acces nediscriminatoriu la lucrările de construcții civile și să faciliteze accesul la canalele de transmisie, scăzând astfel în mod semnificativ pragul de investiții;

45.  invită Comisia să realizeze, cu sprijinul statelor membre, o hartă a zonelor nedeservite sau slab deservite;

46.  remarcă faptul că, pentru a optimiza disponibilitatea și adoptarea benzii largi, politica UE trebuie să încurajeze introducerea unor rețele, aplicații, echipamente de acces, servicii și conținuturi eficiente și la prețuri rezonabile; încurajează statele membre să dezvolte servicii de e-guvernare, e-democrație, învățare online și e-sănătate, care vor stimula cererea în materie de bandă largă;

47.  subliniază că, în cazul în care forțele pieței sunt în măsură să ofere un acces competitiv la banda largă, politicile guvernamentale ar trebui să promoveze investițiile și inovarea din partea sectorului privat, prin înlăturarea obstacolelor din calea utilizării acesteia;

48.  sprijină colaborarea dintre Comisie și Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea îmbunătățirii finanțării rețelelor rapide și ultrarapide și subliniază necesitatea canalizării unor astfel de fonduri către proiectele de infrastructură deschisă care sprijină o varietate de servicii;

49.  salută propunerea Comisiei de găsire a unor noi surse de finanțare și instrumente financiare inovatoare; sprijină, în acest sens, crearea unui sistem de obligațiuni pentru proiecte al UE care, împreună cu BEI și fiind garantat de bugetul UE, va răspunde deficitului de finanțare actual datorat reticenței investitorilor privați și constrângerilor semnificative cu care se confruntă bugetele naționale; îndeamnă, prin urmare, Comisia să vină în cel mai scurt timp posibil cu propuneri legislative concrete privind punerea în aplicare a acestei surse alternative de finanțare pentru proiectele de infrastructură importante, purtătoare de valoare adăugată europeană;

50.  încurajează în continuare investițiile adecvate din sectorul public și modelele organizaționale potrivite, în special pe cele care privesc autoritățile locale, parteneriatele public-private, precum și stabilirea unor regimuri de stimulare fiscală pentru dezvoltarea de rețele rapide și ultrarapide; subliniază importanța coordonării politicilor guvernamentale la toate nivelurile;

51.  invită Comisia și statele membre să convină asupra unui pact al UE pentru dezvoltarea benzii largi, în scopul de a coordona mai bine programele de finanțare naționale și europene și investițiile private, în conformitate cu orientările Comisiei privind ajutoarele de stat, care să vizeze în special zonele rurale și să garanteze coordonarea necesară cu indicatori coerenți privind rezultatele la nivelul întregii UE;

52.  solicită crearea unui grup operativ unic la nivel înalt al UE, la care să participe toate părțile interesante relevante, inclusiv utilizatorii și furnizorii de rețele și servicii electronice, autoritățile de reglementare naționale și OAREC, pentru a contribui la dezvoltarea unei viitoare strategii în materie de infrastructură a TIC și a unor servicii specifice ale societății informaționale;

53.  invită Comisia să garanteze neutralitatea și natura deschisă ale internetului și să promoveze capacitatea utilizatorilor finali de a accesa și de a distribui informații și de a utiliza ce aplicații și servicii doresc; solicită Comisiei să verifice dacă pentru aplicarea cadrului revizuit al UE în materie de telecomunicații este nevoie să se elaboreze norme de orientare specifice;

54.  invită statele membre să identifice măsurile care pot fi luate pentru a facilita pătrunderea pe piață a noilor operatori în vederea încurajării unui mediu concurențial;

55.  subliniază că măsurile de reglementare luate de statele membre în ceea ce privește impunerea separării funcționale ar trebui luate doar ca măsură excepțională, după efectuarea unei evaluări a impactului anticipat asupra autorității de reglementare, a întreprinderii, în special a forței de muncă și a stimulentelor primite de aceasta pentru a investi în rețeaua sa; această evaluare a impactului ar trebui discutată cu toate părțile interesate, inclusiv cu reprezentanții forței de muncă;

Avantaje pentru consumatori

56.  ia act de intenția Comisiei de a elabora orientări în ceea ce privește costurile și nediscriminarea, principii esențiale ale cadrului UE, și încurajează Comisia să sprijine concurența la nivelul rețelelor rapide și ultrarapide și să permită tuturor operatorilor un acces echitabil la infrastructură, pentru a asigura consumatorilor o gamă largă de servicii, acces echitabil la rețele și prețuri rezonabile, și să ofere stimulente pentru investițiile eficiente și pentru trecerea rapidă la rețele rapide și ultrarapide;

57.  invită Comisia și statele membre să abordeze problema excluderii digitale sociale și alte impedimente care au împiedicat unele persoane să acceseze internetul, în special comunitățile cu venituri reduse și persoanele cu dizabilități, și să solicite tuturor părților interesate relevante să pună la dispoziție formare și acces pentru populație la serviciile în bandă largă, asistență economică pentru achiziția de servicii și de echipament de bandă largă și stimulente pentru dezvoltarea tehnologiei și a conținutului destinate nevoilor specifice ale utilizatorilor;

58.  invită Comisia, în vederea realizării unor servicii interactive viabile și a facilitării monitorizării obiectivelor în materie de bandă largă, să indice mai multe caracteristici calitative ale accesului la banda largă, inclusiv viteza de descărcare și cea de încărcare, perioadele de latență, vitezele de care beneficiază utilizatorii și caracteristicile necesare pentru prestarea eficientă a unor astfel de servicii; salută activitatea Comisiei în ceea ce privește dezvoltarea unei metodologii de evaluare a aspectelor relevante legate de experiența reală a utilizatorilor;

59.  subliniază diferența dintre viteza teoretică a rețelelor și experiența reală a utilizatorului, întrucât experiența utilizatorului are, de asemenea, legătură cu capacitatea și congestionarea unei pagini web etc.; invită Comisia ca, în colaborare cu OAREC, să își perfecționeze măsurătorile în ceea ce privește vitezele asigurate în bandă largă și să își adapteze obiectivele în consecință și invită OAREC să elaboreze orientări ale UE pentru a se asigura că vitezele în bandă largă promovate reflectă în mod adecvat vitezele medii de încărcare și de descărcare la care utilizatorii se pot, de fapt, aștepta și să se asigure că sunt puse la dispoziția consumatorilor informații cuprinzătoare cu privire la serviciile oferite, pentru a asigura transparența în ceea ce privește beneficiile noii tehnologii, pentru a promova comparabilitatea și pentru a crește concurența; solicită OAREC să se asigure că vitezele tipice în bandă largă oferite consumatorilor sunt promovate în mod corect în interesul transparenței cu privire la avantajele noii tehnologii de încărcare și de descărcare; solicită autorităților naționale de reglementare să ia măsuri împotriva furnizorilor care nu respectă recomandările OAREC;

60.  reamintește importanța serviciilor viitoare de mare viteză, prin care se vor realiza obiectivele UE în materie de eficiență și de siguranță energetică și se vor crea alte mijloace de comunicare (de exemplu sisteme eficiente și inteligente de transport și sisteme de comunicare între persoane, între persoane și mașini și între mașini);

61.  constată că noile rețele din fibră optică oferă consumatorilor un acces de înaltă calitate la viteze semnificativ mai mari decât tehnologia existentă; consideră că ar fi util să se acorde prioritate dezvoltării benzii largi prin cablu optic acolo unde aceasta reprezintă pe termen lung cea mai rentabilă și mai sustenabilă soluție;

62.  solicită Comisiei să prezinte anual un raport Parlamentului referitor la oferta în materie de bandă largă și la variantele pe care consumatorii le au cu adevărat la dispoziție în UE, precum și la progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a cadrului privind comunicațiile electronice și a recomandării privind accesul de generație următoare;

63.  invită Comisia să coordoneze cele mai bune practici ale statelor membre din domeniul rețelelor wifi de mare viteză gratuite și accesibile populației în mijloacele de transport în comun;

64.  subliniază faptul că dezvoltarea de noi tehnologii ale informației și comunicațiilor, alături de internetul în bandă largă, reprezintă oportunități excelente pentru a îmbunătăți în continuare comunicarea și dialogul dintre cetățeni și instituțiile Uniunii Europene;

65.  invită Comisia să prezinte evaluări mai detaliate referitoare la impactul pe care anumite tehnologii în bandă largă, în special sistemele de comunicații între persoane, între persoane și mașini și între mașini, l-ar putea avea asupra sănătății; subliniază necesitatea ca UE să monitorizeze și să evalueze în mod constant riscurile pentru sănătate pe care rețelele de internet fără fir le pot prezenta, astfel încât cetățenii să nu fie expuși unor radiații nocive;

Inițiativele electronice: promovarea cererii

66.  solicită adoptarea unor măsuri specifice pentru ca IMM-urile să poată beneficia pe deplin de potențialul benzii largi în domeniul comerțului electronic și al achizițiilor electronice; invită Comisia să facă schimb de bune practici și să ia în considerare includerea în Agenda digitală a unui program specific pentru IMM-uri și a conectivității în bandă largă;

67.  subliniază faptul că, pentru a optimiza impactul și beneficiile aduse societății de banda largă, introducerea acesteia ar trebui coroborată cu informații de sensibilizare referitoare la cerere și cu programe educaționale;

68.  invită statele membre să își intensifice eforturile de eliminare a deficitului de competențe informatice la toate nivelurile educaționale și prin intermediul învățării pe toată durata vieții pentru toți cetățenii, acordând o atenție deosebită cetățenilor cu competențe reduse în domeniul tehnologiei informației; subliniază că investițiile în banda largă în UE pot avea succes numai dacă investițiile în domeniul tehnic sunt direct legate de investițiile în dezvoltarea competențelor cetățenilor în domeniul TI; evidențiază rolul noilor tehnologii în educație și remarcă faptul că obținerea de cunoștințe tehnologice avansate este, prin urmare, nu doar un obiectiv, ci și un instrument esențial prin care se pot realiza învățarea pe toată durata vieții și coeziunea socială;

69.  invită statele membre și acest sector să permită oamenilor să dezvolte competențe noi prin programe cuprinzătoare de recalificare și de formare și să conecteze schimbările tehnologice cu politici active privind piața muncii;

70.  invită statele membre să urmeze recomandările Comisiei din cadrul planului său de acțiune privind e-guvernarea, utilizând sistemul de achiziții online, adoptând o strategie deschisă de accesare a informațiilor privind sectorul public, promovând identitatea electronică și asigurând interoperabilitatea semnăturilor la nivel paneuropean și mondial; amintește faptul că măsurile luate ar trebui să fie direcționate către simplificarea interacțiunii birocratice cu administrațiile publice;

71.  invită Comisia să accelereze operațiunile de achiziții publice online, folosind resursele existente online și facturarea electronică (inițiativa „e-factura”);

72.  sprijină inițiativele precum e-sănătatea și o structură paneuropeană de informații privind sănătatea pentru a spori autonomia pacienților și calitatea vieții acestora; afirmă că, având în vedere că populația UE îmbătrânește, astfel de servicii ar trebui să fie accesibile oriunde, oricând, inclusiv prin intermediul dispozitivelor mobile, și mai ales din punctul de vedere al prețului; consideră că, pentru a realiza infrastructura paneuropeană de informații privind sănătatea a unui sistem sanitar axat pe pacient, trebuie întreprinse următoarele acțiuni:

   punerea în aplicare a unor acorduri la nivelul UE între autoritățile sanitare din UE în ceea ce privește standardele care vor permite accesul integrat la informațiile relevante în infrastructura europeană de informații privind sănătatea; implicarea autorităților de la toate nivelurile – local, național și al UE;
   punerea în aplicare a infrastructurii europene de informații privind sănătatea; aceasta va implica un efort de dezvoltare considerabil pentru a facilita integrarea informațiilor stocate în diverse locații, precum și punerea în aplicare a serviciilor principale axate pe pacient în vederea susținerii pacienților, prin autorizarea tratamentelor și efectuarea plăților aferente oriunde și oricând;

73.  sprijină serviciile inovatoare în bandă largă dedicate sectorului maritim și salută discuția dintre Comisie și statele membre privind o nouă inițiativă „e-maritime” în baza proiectului SafeSeaNet, care va aborda, conform planului, și informații legate de logistică, de vămi, de controlul la frontiere, de mediu, de operațiunile de pescuit, de comunicații, precum și de aspectele referitoare la siguranță și la securitate;

74.  invită Comisia să promoveze folosirea celei mai noi generații de sateliți ca o modalitate inovatoare de utilizare a comunicațiilor în bandă largă în proiecte cu valoare adăugată europeană, inclusiv extinderea utilizării Sistemului mondial de primejdie și siguranță maritimă, precum și a rețelei mondiale în bandă largă de generație următoare și a serviciilor maritime FleetBroadband;

75.  reamintește necesitatea de conectare a Agendei digitale cu dispozițiile privind servicii noi care generează creștere, precum comerțul electronic, e-sănătatea, învățarea online și operațiunile de e-banking;

76.  subliniază importanța unui cadru solid al UE de protejare a vieții private și salută revizuirea actuală a Directivei privind protecția datelor;

o
o   o

77.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 251, 25.9.2010, p. 35.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0220.
(3) JO C 235, 30.9.2009, p. 7.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2010)0207.
(5) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 45.
(6) JO C 117 E, 6.5.2010, p. 206.
(7) JO C 8 E, 14.1.2010, p. 60.
(8) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 87.
(9) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 364
(10) JO C 291 E, 30.11.2006, p.133.
(11) JO C 133 E, 8.6.2006, p. 140.
(12) JO C 104, 14.4.1999, p. 128.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate