Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2091(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0291/2011

Texte depuse :

A7-0291/2011

Dezbateri :

PV 12/09/2011 - 28
CRE 12/09/2011 - 28

Voturi :

PV 13/09/2011 - 5.18
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0360

Texte adoptate
PDF 389kWORD 105k
Marţi, 13 septembrie 2011 - Strasbourg
Situația femeilor care se apropie de vârsta pensionării
P7_TA(2011)0360A7-0291/2011

Rezoluția Parlamentului European din 13 septembrie 2011 referitoare la situația femeilor care se apropie de vârsta pensionării (2011/2091(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană în special, articolele 2 și 3,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 19,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în special, articolele 21, 23 și 25,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 septembrie 2010, intitulată „Strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015” (COM(2010)0491),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2009, intitulată „Gestionarea impactului îmbătrânirii populației în UE” (Raport privind îmbătrânirea populației, 2009) (COM(2009)0180),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 referitoare la incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (2008/867/CE)(1),

–  având în vedere raportul din 22 iulie 2010 comandat de Comisie, intitulat „Accesul la îngrijirea medicală și la îngrijirile pe termen lung - egalitate pentru femei și bărbați?”,

–  având în vedere raportul din 24 noiembrie 2009 comandat de Comisie, intitulat „Integrarea perspectivelor de gen în politicile de incluziune activă”,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 martie 2011 privind Pactul european pentru egalitatea de gen pentru perioada 2011-2020,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 6 decembrie 2010 privind Impactul îmbătrânirii forței de muncă și a populației asupra politicilor de ocupare a forței de muncă,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 iunie 2010 referitoare la îmbătrânirea activă,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind „Îmbătrânirea sănătoasă și demnă”,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 8 iunie 2009 privind egalitatea de șanse pentru femei și bărbați: îmbătrânire activă și demnă

–  având în vedere raportul din 1 mai 2008 al Fundației Europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă intitulat „Condiții de muncă pentru o forță de muncă în curs de îmbătrânire”,

–  având în vedere Planul internațional de acțiune de la Madrid privind îmbătrânirea , adoptat de cea de a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea (A/CONF.197/9 8) la 12 aprilie 2002,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire(2),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0291/2011),

A.  întrucât egalitatea de gen și nediscriminarea, printre altele pe criterii legate de vârstă, reprezintă un principiu fundamental al Uniunii Europene, consacrat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și unul dintre obiectivele și sarcinile Comunității;

B.  întrucât Strategia Europa 2020 stabilește obiectivul principal privind o rată a ocupării forței de muncă de 75 % atât pentru femei, cât și pentru bărbați, precum și obiectivul de reducere cu 20 de milioane a numărului persoanelor aflate în pericol de sărăcie; întrucât, din cauza nivelurilor ridicate ale sărăciei și șomajului, înregistrate îndeosebi în cadrul acestui grup, femeile de peste 50 de ani reprezintă o grupă de vârstă decisivă pentru realizarea ambelor obiective;

C.  întrucât persistența stereotipurilor de gen, amplificată de discriminarea pe motive de vârstă cu care se confruntă persoanele în vârstă pe piața muncii, reduce semnificativ posibilitățile de angajare, formare și promovare ale femeilor în vârstă și este, într-o anumită măsură, responsabilă pentru riscul sporit de sărăcie în rândul persoanelor în vârstă;

D.  întrucât discriminarea pe motive de gen reprezintă un tip specific de discriminare în măsura în care este sistematică și sistemică, se intersectează cu toate celelalte forme de discriminare și se adaugă acestora;

E.  întrucât piața muncii este mult mai dinamică și mai fluctuantă decât a fost vreodată, ceea ce înseamnă că nu mai există garanția ocupării pe parcursul întregii vieți a unui loc de muncă în același domeniu, întrucât, prin urmare, criza economică a demonstrat că femeilor le revine un rol important în cadrul pieței muncii;

F.  întrucât, în viitor, competitivitatea economică, prosperitatea și incluziunea depind, în Europa, de capacitatea acesteia de a îmbunătăți în mod concret utilizarea resurselor sale de forță de muncă, nu numai prin prelungirea duratei vieții active, dar și prin crearea unor condiții de lucru și a unor sisteme de asigurări sociale care să sprijine îmbunătățirea condițiilor de lucru și de viață și să fie totodată profitabile pentru economie; întrucât aceasta presupune, de asemenea, adoptarea de politici adecvate care să permită reconcilierea vieții profesionale, a vieții de familie și a vieții private și să combată discriminarea directă și indirectă și stereotipurile legate de gen care conduc la disparități între femei și bărbați pe piața muncii;

G.  întrucât, în intervalul 1990-2010, populația activă (20-64 de ani) din UE-27 a crescut cu 1,8 %, iar populația în vârstă (peste 65 de ani) a crescut cu 3,7 %, în timp ce proporția de tineri (0-19 %) a scăzut cu 5,4 %; întrucât se estimează că proporția populației de peste 65 de ani va crește de la 17,4 % în 2010 la 30 % în 2060(3);

H.  întrucât riscul de sărăcie în rândul femeilor în vârstă în 2008 era de 22 %, față de 16 % pentru bărbații în vârstă(4);

I.  întrucât femeile sunt deseori și într-o măsură din ce în ce mai mare suprareprezentate în rândul persoanelor în vârstă izolate, ca urmare a creșterii ratei divorțurilor și a unei speranțe de viață mai reduse a bărbaților; întrucât văduvele și femeile în vârstă singure sunt în general expuse unui risc sporit de sărăcie, izolare și excluziune socială;

J.  întrucât rata de ocupare profesională a femeilor cu vârste între 55 și 64 de ani era în 2009 de 37,8 %, spre deosebire de 54,8 %, valoare înregistrată în rândul bărbaților de aceeași vârstă(5);

K.  întrucât rata șomajului este mai mare pentru femei decât pentru bărbați în 21 de state membre și, deși rata șomajului pe termen lung este mai mare pentru bărbați în 12 state membre, șomajul femeilor este adesea mascat prin utilizarea termenului „inactivitate” dacă acestea sunt căsătorite și au copii;

L.  întrucât media remunerației pe oră în cazul femeilor sub 30 de ani este de 92 % din cea a bărbaților și de 67,5 % în grupa de vârstă 50-59 de ani(6), iar media diferențelor salariale dintre bărbați și femei în UE se ridică la 17,5 %;

M.  întrucât diferențele de gen în ceea ce privește statutul socioeconomic își au în mare măsură originea în diviziunea de gen tradițională a rolurilor, în care se consideră că bărbații sunt principalii responsabili de susținerea familiei, iar femeile de munca domestică neplătită și de îngrijirea familiei, inclusiv de îngrijirea familiei în sens mai larg, fapt care are un impact major asupra capacității femeilor, în comparație cu cea a bărbaților, de a acumula drepturi legate de asigurările sociale, de exemplu, în vederea pensiei și, prin urmare, asupra situației în care ajung acestea la vârste înaintate, îndeosebi în caz de divorț, despărțire sau văduvie;

N.  întrucât femeile sunt mai susceptibile de a avea cariere cu avansări mai puțin rapide, mai scurte și/sau cu întreruperi, precum și câștiguri salariale medii mai mici decât bărbații, fapt care se reflectă în diferențe salariale de gen mai mari și care conduce la contribuții la pensii diferite pentru bărbați și femei, crescând astfel riscul de sărăcie la bătrânețe;

O.  întrucât diferențele dintre femei și bărbați sunt mai mici înainte de formarea unei familii și sporesc în momentul în care indivizii formează un cuplu; întrucât, după nașterea primului copil, se înregistrează o scădere a ratei de ocupare profesională a femeilor, iar dezavantajele de pe piața muncii se acumulează în primele etape ale ciclului lor de viață, deoarece femeile se ocupă de îngrijirea copilului, urmată, mai târziu, de îngrijirea persoanelor vârstnice, ceea ce, în numeroase cazuri, duce la sărăcie, deși femeile respective sunt încadrate în muncă;

P.  întrucât, comparativ cu bărbații, femeile în vârstă optează adesea sau sunt obligate să opteze pentru angajarea cu fracțiune de normă și părăsesc mult mai des piața muncii, optând sau fiind obligate să opteze pentru pensionarea anticipată;

Q.  întrucât, în aproape toate țările europene, este recunoscută importanța unei abordări care ține seama de aspectele de gen în cadrul politicilor active privind piața muncii, dar evaluarea politicilor active privind piața muncii demonstrează că integrarea aspectelor de gen este în continuare neuniformă și aplicată la scară relativ restrânsă;

R.  întrucât majoritatea femeilor cu vârste peste 50 de ani se confruntă cu discriminări duble sau multiple, bazate pe stereotipuri legate de gen și de vârstă care sunt adesea amplificate de munca lor cu specific de gen și de modul lor de viață (de exemplu, întreruperi de carieră, angajare cu fracțiune de normă, reangajare după o perioadă de șomaj, probabilitatea de a-și abandona locul de muncă pentru a își îngriji familiile sau pentru a lucra în cadrul întreprinderilor familiale, în special în sectorul comerțului distributiv sau în agricultură, fără a beneficia de salariu și fără a fi încadrate într-un sistem de asigurări sociale, precum și diferențele salariale de gen); întrucât, în consecință, apare tendința ca femeile să se confrunte mai des decât bărbații din aceeași grupă de vârstă cu o serie de dezavantaje cumulate; întrucât, în plus, în perioade de recesiune economică, riscul de a se confrunta cu sărăcia este cu atât mai mare pentru aceste femei;

S.  întrucât femeile de pe piața muncii sunt frecvent considerate „bătrâne” la vârste mult mai tinere decât bărbații; întrucât 58 % din europeni consideră că discriminarea pe motive de vârstă este un fenomen larg răspândit(7);

T.  întrucât violența împotriva femeilor în vârstă este o chestiune mult subestimată din cauza reticenței deosebite a femeilor în vârstă de a raporta abuzurile, a opiniei generale a furnizorilor de servicii care consideră că femeile în vârstă sunt expuse riscurilor într-o măsură mai mică și a gamei reduse de opțiuni disponibile pentru femeile în vârstă, victime ale abuzurilor;

U.  întrucât educația în spiritul egalității începând de la vârsta cea mai fragedă, politicile de orientare profesională și politicile de promovare a ocupării profesionale a femeilor constituie modalități eficace de combatere definitivă a acestui tip de discriminare,

Dispoziții generale

1.  salută decizia Comisiei de a declara 2012 drept An european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații și solicită Comisiei și statelor membre să adopte măsuri adecvate și eficiente pentru combaterea discriminărilor, inclusiv prin combaterea stereotipurilor asociate cu discriminarea pe motive de vârstă și de gen și prin promovarea solidarității între generații;

2.  invită Comisia și statele membre să se asigure că discriminarea multiplă împotriva femeilor de peste 50 de ani se reflectă mai bine și este combătută mai eficient în cadrul metodei deschise de coordonare în ceea ce privește pensiile, incluziunea socială, ocuparea forței de muncă, schimbarea stereotipurilor de gen și includerea femeilor în organismele decizionale de ordin politic și economic;

3.  invită statele membre să implementeze abordarea bazată pe egalitatea de gen în pregătirea și punerea în aplicare a reformei sistemului de pensii - un aspect care ar trebui luat în considerare și în viitoarea Carte albă privind sistemele de pensii și alte reforme în materie de politică de securitate socială -, să promoveze utilizarea unui calcul al pensiilor pe o bază actuarială care să încurajeze într-o mai mare măsură egalitatea între bărbați și femei, să promoveze măsuri având drept obiectiv scăderea riscului de sărăcie, să combată sărăcia cu care se confruntă în prezent persoanele în vârstă, să amelioreze calitatea și accesibilitatea - inclusiv în ceea ce privește tarifele - îngrijirilor (medicale) și să desființeze practica pensionării obligatorii, permițând în același timp femeilor în vârstă, prin combaterea discriminării, să participe pe pieței muncii;

4.  invită statele membre ca, în cadrul legislațiilor privind pensiile, să adopte prevederi suplimentare cu privire la pensiile de urmaș acordate văduvelor, astfel încât să reducă vulnerabilitatea femeilor în vârstă la riscul de sărăcie;

5.  subliniază importanța adoptării de măsuri pentru promovarea incluziunii femeilor din categoriile cele mai vulnerabile, și anume: femeile imigrante, femeile aparținând minorităților, femeile cu handicap, femeile cu un nivel redus de educație, femeile fără experiență profesională, femeile aflate în detenție etc., în vederea garantării dreptului acestora la o viață decentă;

6.  invită statele membre să adopte măsuri vizând asigurarea unei îmbătrâniri demne, fără umilințe, discriminări sau orice forme de violență față de femeile în vârstă;

7.  subliniază faptul că femeile în vârstă reprezintă o resursă economică și o sursă de experiență și oferă un sprijin de o importanță vitală comunității și familiilor, întrucât se ocupă de îngrijirea persoanelor dependente și, de asemenea, oferă consiliere în ceea ce privește locul de muncă, având în vedere solida lor experiență profesională și, în plus, contribuie la conservarea lumii rurale;

8.  invită Comisia și statele membre să promoveze inițiative pentru a încuraja înțelegerea limbajului și a culturii specifice noilor tehnologii, astfel încât să permită populației feminine în vârstă să reducă „decalajul digital” și să își îmbunătățească aptitudinile interpersonale și de comunicare, precum și capacitatea de a-și gestiona propria independență și propriile interese;

9.  solicită Comisiei și statelor membre să efectueze, în strânsă cooperare cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, un studiu având drept subiect situația femeilor cu vârste de peste 50 de ani, care să se concentreze îndeosebi asupra experiențelor trăite de această categorie pe piața muncii, în acordarea de îngrijiri altor persoane, precum și asupra modului în care bărbații și femeile își gestionează timpul, a aspectelor legate de sănătate și a altor provocări cu care se confruntă femeile;

Femeile pe piața muncii

10.  invită Comisia și statele membre ca, pe durata Anului european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații, să creeze condiții care să permită femeilor în vârstă și, respectiv, să le ajute să rămână și/sau să se reintegreze pe piața muncii, astfel încât să-și poată valorifica potențialul pe piața muncii, iar drepturile lor să fie respectate; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să pună în aplicare măsuri care să încurajeze angajatorii să-și îmbunătățească politicile de egalitate de șanse, astfel încât să combată atitudinile discriminatorii față de femeile în vârstă și să asigure angajatelor în vârstă egalitatea în ceea ce privește accesul, de exemplu, la formare profesională, promovare și evoluția în carieră;

11.  invită Comisia și statele membre să instituie, fără întârziere, o abordare globală, multidimensională, care să țină seama de dimensiunea de gen și să fie adaptată persoanelor în vârstă în ceea ce privește politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale, astfel încât să garanteze ocuparea profesională și incluziunea socială a femeilor; solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze, de asemenea, o analiză aprofundată a situației generației femeilor în vârstă care trăiesc deja în condiții de sărăcie și să adopte rapid măsuri adecvate și eficace pentru a permite acestor femei să iasă din sărăcie;

12.  solicită statelor membre să abordeze în mod adecvat discriminarea multiplă, care constituie un obstacol în calea accesului femeilor în vârstă pe piața forței de muncă;

13.  invită Comisia să dezvolte în continuare și să amelioreze culegerea și analiza unor date exacte, relevante, comparabile la nivel european, specifice fiecărui gen și fiecărei grupe de vârstă, care să evidențieze îndeosebi rata de ocupare profesională și rata șomajului în rândul femeilor în vârstă, contribuția (informală) a femeilor în vârstă la îngrijirea (neremunerată) a familiilor și a rudelor lor, procentajul persoanelor în vârstă dependente, precum și abuzurile asupra persoanelor în vârstă, aceste informații trebuind să intre sub incidența tuturor legislațiilor actuale ale statelor membre în materie de protecție a datelor;

14.  salută faptul că statele membre au recunoscut deja că tipurile și cauzele inegalității de gen de pe piața muncii sunt strâns legate de stadiul din ciclu de viață și subliniază că, în consecință, trebuie promovată o abordare a muncii bazată pe ciclurile de viață; îndeamnă, cu toate acestea, statele membre ca, pentru a aborda în mod corespunzător provocările legate de ciclurile de viață, să combată, prin adoptarea de măsuri specifice, poziția dezavantajată a femeilor tinere și a celor în vârstă în comparație cu cea a bărbaților de aceeași vârstă, în cadrul politicilor active privind piața muncii și să nu se limiteze doar la abordarea acestei probleme în cazul femeilor și bărbaților de vârstă adultă;

15.  invită statele membre să facă schimb de cele mai bune practici în ceea ce privește îmbunătățirea calității condițiilor de lucru ale femeilor în vârstă, pentru a le pune la dispoziție locuri de muncă durabile într-un mediu profesional sănătos;

16.  încurajează statele membre să includă femeile în vârstă în procesele de învățare de-a lungul vieții, să dezvolte și să sprijine în continuare programe flexibile de recalificare adaptate femeilor în vârstă, luând în considerare nevoile și capacitățile lor specifice, astfel încât să amelioreze capacitatea lor de inserție profesională și să contribuie la a le sprijini să ducă o viață independentă și activă, precum și să transmită generațiilor mai tinere experiența și cunoștințele acumulate;

17.  invită Comisia și statele membre să se asigure că dezavantajele cu care se confruntă femeile pe piața muncii, în special cele care decurg din responsabilitățile de îngrijire, nu conduc la penalizarea femeilor în ceea ce privește drepturile de pensie sau alte drepturi în materie de securitate socială;

18.  îndeamnă Comisia și statele membre ca, în cadrul regimurilor de protecție socială, să prevadă sisteme de cumulare care să permită cumularea contribuțiilor aferente perioadelor de angajare cu contract de muncă cu cele aferente activităților independente sau cu cele aferente diferitelor locuri de muncă ocupate, în cazul în care nu au întreprins încă demersuri în acest sens;

19.  solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte și să promoveze sisteme de pensii evaluate în funcție de dimensiunea de gen, ca modalitate de susținere și de protejare a femeilor în vârstă față de nivelul mai ridicat al riscului de sărăcie la care sunt expuse, ținând seama de perioadele de întrerupere a activității din cauza obligațiilor familiale, pentru a evita crearea de noi capcane ale dependenței;

20.  invită Comisia și statele membre să adopte, fără întârziere, măsuri eficace de punere în practică a principiului remunerației egale pentru muncă egală (de exemplu, prin intermediul unui sistem obligatoriu de evaluare a locurilor de muncă și al unui plan de acțiune în domeniul egalității de șanse dintre femei și bărbați la locul de muncă), pentru a elimina diferențele de remunerare dintre femei și bărbați, măsură care poate contribui și la eliminarea decalajului dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților, și pentru a reduce și, în cele din urmă, a elimina riscul de sărăcie mai ridicat cu care se confruntă femeile, mai ales cele în vârstă;

21.  invită Comisia și statele membre să pună în aplicare politici adecvate de reconciliere a vieții profesionale cu viața de familie și cu viața privată și să integreze dimensiunea legată de îmbătrânire în toate politicile sale relevante, printr-o abordare integratoare a aspectelor legate de îmbătrânire, ținând seama de diferitele etape ale vieții; invită Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, cu sediul la Vilnius, să realizeze studiile de impact și de cercetare necesare;

22.  invită Comisia și statele membre să utilizeze integral și eficient instrumentele și programele existente ale UE, inclusiv Fondul social european și Fondul european de dezvoltare regională, pentru a crește participarea femeilor în vârstă pe piețele muncii și pentru a combate discriminarea împotriva femeilor în vârstă în toate domeniile;

23.  solicită statelor membre să încurajeze participarea activă a femeilor în vârstă în sectorul afacerilor, încurajând și sprijinind femeile care pornesc o afacere nouă și facilitând accesul femeilor la finanțare, în special prin intermediul microcreditului, precum și reprezentarea egală a femeilor și a bărbaților în cadrul organelor decizionale economice, inclusiv în cadrul consiliilor de administrație ale întreprinderilor;

24.  invită statele membre să încurajeze societățile să integreze principiile și instrumentele de gestionare a vârstei în politica lor, în special în politica de personal, să adopte la locul de muncă o politică „adaptată persoanelor în vârstă și sensibilă la aspectele de gen”, să recunoască și să respecte într-o mai mare măsură cunoștințele acumulate și experiența angajatelor în vârstă și să dezvolte o politică de informare fiabilă și transparentă, care să ofere lucrătorilor în vârstă oportunitatea de a se pregăti pentru pensionare în deplină cunoștință de cauză; în plus, invită Comisia și statele membre să îmbunătățească procedurile de sancționare a angajatorilor care discriminează angajatele în vârstă; atrage atenția asupra necesității de a include aceste politici în cadrul Comunicării „Small Business Act ” pentru Europa;

Femeile - prestatore de servicii de îngrijire

25.  solicită statelor membre să accelereze progresul către întâmpinarea nevoilor familiilor care trebuie să își asume responsabilitatea pentru persoanele dependente și solicită Comisiei să continue să sprijine dezvoltarea de structuri de îngrijire cu ajutorul fondurilor structurale;

26.  solicită statelor membre să extindă furnizarea de servicii de îngrijire de calitate, inclusiv îngrijirea la domiciliu a persoanelor în vârstă, să garanteze accesibilitatea, inclusiv din punct de vedere financiar, a acestor servicii de îngrijire de calitate, să îmbunătățească recunoașterea valorii muncii desfășurate de îngrijitorii la domiciliu profesioniști și să sprijine familiile care oferă îngrijiri unor persoane în vârstă dependente, de exemplu prin acordarea de compensații financiare pentru contribuțiile acestora și prin consilierea și formarea lor, astfel încât să fie capabile să ofere îngrijiri de înaltă calitate în afara cadrului formal;

27.  subliniază nevoia furnizării la un nivel suficient de servicii de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente, la un standard înalt corespunzător, care ar trebui să fie asigurate la tarife accesibile și să fie compatibile cu locurile de muncă cu normă întreagă, astfel încât să asigure că femeile nu sunt obligate să-și întrerupă, să-și abandoneze sau să-și reducă activitatea profesională pentru a îngriji persoanele dependente pe care le au în întreținere;

28.  subliniază că aceste servicii de îngrijire a copiilor și a altor persoane dependente constituie o sursă considerabilă de locuri de muncă care ar putea fi ocupate de femeile în vârstă, a căror rată de ocupare profesională se numără, în prezent, printre cele mai scăzute;

29.  invită statele membre să furnizeze cursuri de formare și de dezvoltare a capacităților, pentru a garanta servicii de îngrijire de bună calitate și pentru a compensa lipsa de personal din „sectorul uniformelor albe” (îngrijiri și sănătate) cauzată de tendințele demografice;

30.  încurajează statele membre să extindă accesul la concediul parental și pentru bunici și copiii care au părinți în îngrijire, să recunoască îngrijirea acordată persoanelor dependente, examinând în același timp și posibilitatea unui concediu plătit pentru îngrijitor, și să asigure servicii, formare și consiliere pentru persoanele care acordă îngrijire;

31.  recunoaște că femeile care se apropie de vârsta pensionării sunt, în numeroase cazuri, bunice; recunoaște totuși că femeile care se apropie de vârsta pensionării nu ar trebui descrise numai ca persoane care acordă îngrijire; solicită, prin urmare, statelor membre să preconizeze crearea de structuri de îngrijire a copilului care pot oferi bunicilor, în cazul în care aceștia își doresc, libertatea de a alege să participe și la alte activități;

32.  încurajează statele membre să promoveze implicarea civică și proiectele intergeneraționale pentru persoanele în vârstă, prin finanțarea unor inițiative și a unor programe în domeniu;

33.  invită statele membre să ia măsuri la toate nivelurile, inclusiv prin sprijinirea ONG-urilor relevante, în vederea rezolvării nevoilor specifice ale persoanelor în vârstă, în special ale femeilor în vârstă singure, pentru a le reduce izolarea și dependența și pentru a le promova egalitatea, siguranța și o bună calitate a vieții;

34.  solicită statelor membre să analizeze posibilitatea explorării unei game de opțiuni privind găzduirea și a sprijinirii grupurilor și organizațiilor din cadrul comunităților, ca mijloc de combatere a izolării femeilor în vârstă și de creare a unui mediu favorabil pentru solidaritatea între generații;

35.  recunoaște că femeile în vârstă ar trebui să aibă posibilitatea de a alege în mod demn să locuiască așa cum își doresc, fie singure, fie în coabitare;

Sănătate

36.  invită Comisia și statele membre să recunoască dimensiunea de gen în domeniul sănătății ca un element fundamental al politicilor UE în materie; în consecință, solicită Comisiei și statelor membre să-și intensifice în continuare eforturile în vederea adoptării unei duble strategii, bazată pe o abordare integratoare a dimensiunilor de gen și vârstă și care să prevadă acțiuni specifice legate de gen la nivelul politicilor Uniunii Europene și, respectiv, naționale în domeniul sănătății;

37.  încurajează Comisia și statele membre să recunoască importanța îngrijirilor medicale cu caracter curativ și paliativ care țin seama de aspectele legate de gen și de vârstă solicită statelor membre să extindă activitățile de cercetare în domeniul afecțiunilor specifice fiecărui gen, inclusiv privind cauzele, posibila prevenire și tratare a acestor afecțiuni;

38.  recunoaște rolul vital al controalelor în vederea depistării bolilor și a tratamentului preventiv în îngrijirea medicală și încurajează Comisia să folosească metoda deschisă de coordonare pentru a asigura schimbul de opinii, pentru a promova armonizarea controalelor medicale în UE, precum și pentru a identifica cele mai bune practici și a elabora orientări;

39.  salută eforturile unor state membre care oferă acces gratuit la prevenirea afecțiunilor specifice fiecărui gen și încurajează statele membre care nu au făcut încă acest lucru să consolideze îngrijirea preventivă pentru femeile în vârstă, oferind, de exemplu, acces regulat la efectuarea de mamografii și de teste Papanicolau, să elimine limitele de vârstă în ceea ce privește accesul la tehnici de prevenire în materie de sănătate, precum depistarea cancerului mamar și să crească gradul de conștientizare a importanței depistării;

40.  încurajează statele membre să își sporească în continuare eforturile în vederea adoptării unei strategii de integrare a aspectelor de gen la nivelul politicilor în domeniul sănătății și să asigure accesul egal la servicii medicale accesibile ca preț și pe termen lung, atât femeilor, cât și bărbaților, îndeosebi persoanelor în vârstă și persoanelor care se confruntă cu dezavantaje multiple;

41.  încurajează Comisia și statele membre să elaboreze măsuri care să asigure condiții mai bune de sănătate și de siguranță la locul de muncă, menținând astfel potențialul de angajare și capacitățile lucrătorilor și contribuind la o stare mai bună de sănătate la bătrânețe;

42.  invită Comisia și statele membre să combată toate formele de violență împotriva femeilor în vârstă, recunoscând faptul că această problemă este subestimată, abordând stereotipurile societale și asigurându-se că furnizorii de servicii sunt capabili să țină seama de necesitățile specifice persoanelor în vârstă care sunt victime ale violenței, pentru a le asigura exercitarea deplină a drepturilor omului și a realiza egalitatea de gen, și utilizând la maximum programul DAPHNE;

o
o   o

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 307, 18.11.2008, p. 11.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2010)0306.
(3) Document de lucru elaborat de serviciile Comisiei: Raport demografic 2010, Comisia Europeană, pag. 62.
(4) Lista celor 100 de inegalități, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
(5) Raport privind progresele realizate în ceea ce privește egalitatea între bărbați și femei în 2010, Comisia Europeană, p. 31.
(6) Viața femeilor și a bărbaților în Europa - un portret statistic, Eurostat, 2008, p. 196.
(7) Eurobarometru special 317, Discriminarea în UE, 2009, noiembrie 2009, p. 71.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate