Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția A/RES/60/251 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de înființare a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (UNHRC),

–  având în vedere declarația Președinției Consiliului Uniunii Europene din 16 martie 2006, făcută în numele Uniunii Europene, privind înființarea UNHRC,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2011 referitoare la cea de-a 16-a sesiune a UNHRC(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 privind drepturile omului în lume în 2009 și politica UE în acest domeniu(2),

–  având în vedere precedentele declarații comune de la ONU, inclusiv Declarația comună privind încetarea actelor de violență și încălcările aferente ale drepturilor omului bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen din 22 martie 2011, prezentată în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, precum și Declarația privind drepturile omului și identitatea de gen, prezentată la 18 decembrie 2008 în cadrul Adunării Generale a ONU,

–  având în vedere Rezoluția UNHRC A/HRC/17/19 din 17 iunie 2011 „Drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen”,

–  având în vedere cea de-a 17-a sesiune a UNHRC, în cadrul căreia a fost adoptată Rezoluția A/HRC/17/19 privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen, precum și cea de-a 19-a sesiune a UNHRC, în cadrul căreia vor avea loc discuții în cadrul unor mese rotunde în conformitate cu Rezoluția A/HRC/17/19,

–  având în vedere Rezoluția 1728 din 29 aprilie 2010 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind discriminarea bazată pe orientarea sexuală și identitatea de gen, precum și Recomandarea CM/Rec(2010)5 din 31 martie 2010 a Comitetului Miniștrilor privind măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen,

–  având în vedere Rezoluția AG/RES. 2653 din 7 iunie 2011 a Organizației Statelor Americane privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen,

–  având în vedere Raportul din noiembrie 2010 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, intitulat „Homofobia, transfobia și discriminarea pe motive de orientare sexuală și identitate de gen”,

–  având în vedere articolele 2, 3 alineatul (5), 18, 21 și 27 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere setul de instrumente al Consiliului Uniunii Europene pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale,

–  având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen la ONU,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât respectarea, promovarea și garantarea universalității drepturilor omului fac parte integrantă din acquis-ul etic și juridic al Uniunii Europene și reprezintă una din pietrele de temelie ale unității și integrității europene,

B.  întrucât în fiecare zi, atât în Uniunea Europeană, cât și în țări terțe, au loc numeroase încălcări ale drepturilor omului legate de orientarea sexuală și identitatea de gen;

C.  întrucât Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să garanteze respectarea drepturilor omului în propriile politici și practici, astfel încât să consolideze și să ofere credibilitate poziției Uniunii Europene în cadrul UNHRC;

D.  întrucât Uniunea Europeană acordă o importanță capitală caracterului universal ș indivizibil al drepturilor omului;

E.  întrucât Uniunea Europeană include, deja, drepturile omului și identitatea de gen în activitatea sa la ONU, în cadrul organismelor regionale și al unora din dialogurile sale bilaterale pe tema drepturilor omului;

F.  întrucât Rezoluția UNHRC privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen constituie prima rezoluție adoptată la ONU care abordează în mod specific orientarea sexuală și identitatea de gen;

G.  întrucât state din toate regiunile, inclusiv toate statele membre ale UE care sunt membre ale UNHRC, au votat în favoarea rezoluției privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen, iar 21 de state membre ale UE au susținut rezoluția;

H.  întrucât mai multe organisme ale ONU pentru drepturile omului, raportori speciali și agenții create în virtutea tratatelor, precum și Secretarul General al ONU și Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului și-au exprimat grava preocupare față de încălcările drepturilor omului cărora le fac față persoanele LGBT (lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale) din lumea întreagă;

I.  întrucât alte organizații regionale, inclusiv Consiliul Europei și Organizația Statelor Americane au adoptat, recent, rezoluții prin care condamnă încălcările drepturilor omului pe motive de orientare sexuală și identitate de gen,

1.  își reiterează îngrijorarea cu privire la numeroasele încălcări ale drepturilor omului și la discriminarea pe scară largă bazată pe orientarea sexuală și identitatea de gen, atât în Uniunea Europeană, cât și în țări terțe;

2.  recunoaște și sprijină activitatea desfășurată până în prezent de Consiliul pentru Drepturile Omului, Secretarul General al ONU, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, organismele ONU pentru drepturile omului, raportorii speciali și alte agenții ale ONU create în virtutea tratatelor, vizând aplicarea deplină a normelor internaționale în materie de drepturile omului, indiferent de orientarea sexuală și identitatea de gen a unei persoane;

3.  salută adoptarea Rezoluției A/HRC/17/19 privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen de către Consiliul pentru Drepturile Omului;

4.  atrage atenția asupra sprijinului acordat rezoluției de state din toate regiunile și asupra faptului că a fost elaborată de Africa de Sud; subliniază din nou caracterul universal ș indivizibil al drepturilor omului și faptul că acestea se aplică în mod egal tuturor, indiferent de orientare sexuală și identitate de gen;

5.  sprijină organizarea unei mese rotunde în timpul celei de-a 19-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului, care va avea loc în primăvara anului 2012 și care să poarte „un dialog constructiv, bine documentat și transparent pe tema legislației și practicilor discriminatorii și a actelor de violență comise împotriva unor persoane, bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen a acestora”; consideră că este indispensabilă purtarea unui dialog, într-un spirit de respect și deschidere, pe tema drepturilor omului, orientării sexuale și a identității de gen între statele membre ale ONU din toate regiunile;

6.  salută sprijinul de lungă durată acordat de statele membre ale UE și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate includerii orientării sexuale și identității de gen în activitatea Consiliului pentru Drepturile Omului și a altor organisme ale ONU, inclusiv în cazul precedentelor declarații comune;

7.  reamintește că setul de instrumente al Grupului de lucru pentru drepturile omului al Consiliului Uniunii Europene, având ca scop promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele LGBT (lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale), menționează ca priorități-cheie decriminalizarea homosexualității în lume, egalitatea și nediscriminarea, precum și protecția apărătorilor drepturilor omului; consideră că Înaltul Reprezentant, toate instituțiile UE și statele membre ar trebui să susțină în mod sistematic aceste priorități pe plan intern și în relațiile externe;

8.  invită Înaltul Reprezentant și statele membre să promoveze în mod sistematic, în parteneriat cu țări terțe, protecția și respectarea drepturilor omului legate de orientarea sexuală și identitatea de gen, la ONU și în alte forumuri multilaterale, precum și în dialogurile lor bilaterale pe tema drepturilor omului;

9.  încurajează statele membre să se implice în mod constructiv și în parteneriat cu țări terțe, în Evaluarea periodică universală și procedurile organismelor create în virtutea tratatelor, pentru a susține pe deplin drepturile omului în privința orientării sexuale și a identității de gen în Uniunea Europeană și statele membre; în acest scop, încurajează statele membre și Înaltul Reprezentant să garanteze coerența dintre acțiunea externă și cea internă a UE în domeniul drepturilor omului, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană;

10.  invită Înaltul Reprezentant, Comisia și statele membre să continue să promoveze, în parteneriat cu țări terțe, drepturile omului în privința orientării sexuale și a identității de gen prin intermediul dialogurilor bilaterale pe tema drepturilor omului, a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (EIDHR) și al altor instrumente financiare externe;

11.  regretă că drepturile persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale nu sunt sprijinite, încă, întotdeauna, pe deplin în Uniunea Europeană, inclusiv dreptul la integritatea corporală, dreptul la viața privată și de familie, dreptul la libertatea de opinie și de exprimare, dreptul la libertatea de întrunire, dreptul la nediscriminare, dreptul la libertatea de mișcare inclusiv dreptul la libertatea de circulație pentru cuplurile de același sex și familiile acestora, dreptul de a avea acces la asistența medicală preventivă și de a beneficia de tratamente medicale, precum și dreptul la azil;

12.  reamintește obligația statelor membre de a proteja și de a acorda azil resortisanților țărilor terțe care au fugit sau sunt amenințați de persecuții în țara de origine din cauza orientării lor sexuale, după cum prevede Directiva 2004/83/CE(3) a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecție internațională și referitoare la conținutul protecției acordate;

13.  condamnă ferm faptul că homosexualitatea, bisexualitatea sau transsexualitatea sunt încă percepute în unele țări, inclusiv în UE, ca boli mintale și invită statele să combată acest fapt; solicită în special depsihiatrizarea parcursului transsexual, transgender, alegerea liberă a echipei medicale, simplificarea schimbării de identitate și acoperirea cheltuielilor de către serviciile de asigurări sociale;

14.  atrage atenția asupra concluziilor Raportului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE, intitulat „Homofobia, transfobia și discriminarea pe motive de orientare sexuală și identitate de gen”; invită Comisia și statele membre să ia act de opiniile exprimate în acesta într-o măsură cât mai mare posibil;

15.  solicită statelor membre, Comisiei și SEAE să găsească soluții cuprinzătoare pentru aceste inegalități; reiterează solicitarea sa adresată Comisiei de a elabora o foaie de parcurs cuprinzătoare împotriva homofobiei, transfobiei și discriminării pe motive de orientare sexuală și identitate de gen;

16.  invită Comisia și Organizația mondială a sănătății să scoată tulburările de identitate de gen de pe lista tulburărilor mintale și de comportament și să asigure o reclasificare în termeni nepatologici în cadrul negocierilor privind cea de a 11-a versiune a Clasificării internaționale a bolilor (ICD-11);

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, Consiliului Uniunii Europene, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Secretarului General al ONU.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0097. (2) Texte adoptate, P7_TA(2010)0489. (3) JO L 304, 30.9.2004, p. 12.