Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2020(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0354/2011

Texte depuse :

A7-0354/2011

Dezbateri :

PV 26/10/2011 - 3
CRE 26/10/2011 - 3

Voturi :

PV 26/10/2011 - 8.2
CRE 26/10/2011 - 8.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0461

Texte adoptate
PDF 449kWORD 170k
Miercuri, 26 octombrie 2011 - Strasbourg
Poziția Parlamentului cu privire la proiectul de buget 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile
P7_TA(2011)0461A7-0354/2011

Rezoluția Parlamentului European din 26 octombrie 2011 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile (13110/2011 – C7-0247/2011 – 2011/2020(BUD)) și scrisorile rectificative nr. 1/2012 (COM(2011)0372) și nr. 2/2012 (COM(2011)0576) privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 martie 2011 privind orientările generale pentru pregătirea bugetului 2012(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2012 - Secțiunea I - Parlamentul(5),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, prezentat de Comisie la 26 mai 2011 (COM(2011)0300),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2012(6),

–  având în vedere poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene, adoptată la 25 iulie 2011 (13110/2011 - C7-0247/2011),

–  având în vedere scrisorile rectificative nr. 1/2012 și nr. 2/2012 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, prezentate de Comisie la 17 iunie 2011 și, respectiv, la 16 septembrie 2011,

–  având în vedere articolul 75b din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0354/2011),

SECȚIUNEA III
Considerații generale

1.  reamintește că promovarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, care generează locuri de muncă de înaltă calitate prin realizarea celor șapte inițiative emblematice din Strategia Europa 2020, reprezintă un obiectiv comun pentru cele 27 de state membre și pentru instituțiile UE; reamintește că punerea în aplicare a acestei strategii va necesita investiții enorme orientate către viitor până în 2020, estimate la cel puțin 1 800 de miliarde EUR, potrivit Comunicării Comisiei din 19 octombrie 2010 intitulate „Revizuirea bugetului UE”(COM(2010)0700); subliniază, prin urmare, că investițiile necesare, atât cele de la nivelul UE, cât și cele de la nivelul statelor membre, trebuie efectuate imediat, fără alte întârzieri;

2.  subliniază că, pentru a ajuta Europa să iasă din criză mai puternică, Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii trebuie să se afle în centrul strategiei bugetare a UE pentru 2012;

3.  este profund îngrijorat, în acest context, de efectul crizei actuale care a dus la reducerea investițiilor publice în unele dintre aceste domenii, în urma ajustărilor operate de statele membre asupra bugetelor lor naționale; solicită ca această tendință să fie inversată și are convingerea fermă că trebuie garantate investițiile necesare atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre pentru a permite Uniunii, în ansamblul său, să își îndeplinească obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020; consideră că bugetul UE are un rol semnificativ în calitate de instrument de mobilizare a politicilor de redresare ale statelor membre, prin atragerea și sprijinirea investițiilor naționale pentru consolidarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, și că el trebuie folosit ca atare; subliniază că acest lucru se înscrie pe deplin în dinamica semestrului european, care, în calitatea sa de nou mecanism pentru o guvernanță economică europeană consolidată, are ca obiectiv sporirea consecvenței, a sinergiilor și a complementarităților dintre bugetul UE și bugetele naționale în vederea atingerii obiectivelor convenite în comun în cadrul Strategiei Europa 2020;

4.  reamintește încă o dată că bugetul UE nu ar trebui în niciun caz să fie perceput și evaluat doar ca un articol financiar anexat ca o povară la bugetele naționale, ci, dimpotrivă, trebuie să fie înțeles ca o ocazie de a pregăti inițiativele și investițiile care prezintă interes și valoare adăugată pentru Uniune în ansamblu, majoritatea dintre ele fiind adoptate de Parlament și Consiliu în cadrul procedurii de codecizie și dobândind astfel legitimitate și la nivel național;

5.  reiterează natura complementară a bugetului UE față de bugetele naționale și elanul pe care acesta îl generează pentru a promova creșterea și crearea de locuri de muncă; subliniază că, având în vedere natura sa și valoarea sa limitată, bugetul UE nu ar trebui limitat și restrâns prin reduceri arbitrare, ci, dimpotrivă, anumite domenii specifice ar trebui consolidate;

6.  recunoaște că se înregistrează o penurie acută de fonduri în UE, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Uniunii; subliniază că, acordându-se o reală valoare importanței conceptului de rentabilitate, ar trebui să se analizeze cu atenție viabilitatea, eficiența și eficacitatea tuturor programelor și cheltuielilor;

7.  atrage atenția asupra faptului că marjele care reies din cadrul financiar multianual (CFM) nu permit o marjă de manevră reală, mai ales la subrubrica 1a și la rubrica 4, reducând astfel capacitatea Uniunii de a reacționa la modificări ale politicilor și la nevoi neprevăzute fără a-și modifica prioritățile; subliniază faptul că anvergura provocărilor cu care se confruntă Uniunea ar impune mijloace care depășesc cu mult actualele plafoane din CFM; reamintește, în această privință, că diversele provocări și noile priorități apărute, cum ar fi „primăvara arabă” din acest an, precum și necesitatea de a imprima un elan puternic implementării Strategiei Europa 2020 ca soluție coordonată de combatere a actualei crize economice și sociale fac inevitabilă mobilizarea instrumentelor prevăzute în Acordul interinstituțional (AII) din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară;

Poziția Consiliului

8.  își exprimă regretul cu privire la reducerile operate de Consiliu în proiectul de buget (PB) propus de Comisie, în valoare de 1,59 miliarde EUR în credite de angajament (-1,08 %) și de 3,65 miliarde EUR în credite de plată (-2,75 %), sumele globale atingând astfel 146,25 miliarde EUR în credite de angajament (+2,91 % față de bugetul 2011(7)) și 129,09 miliarde EUR în credite de plată (+2,02 %), în comparație cu procentajele de +4,03 % și, respectiv, +4,91 %, potrivit PB al Comisiei (inclusiv scrisoarea rectificativă nr. 1/2012);

9.  constată că Consiliul a propus reduceri la mai multe sute de linii bugetare, fără a propune nicio majorare; subliniază că aceste reduceri liniare sunt distribuite în toate rubricile din CFM, deși nu în măsură egală;

10.  atrage atenția asupra anumitor inconsecvențe ale acestor reduceri în raport cu pozițiile adoptate recent de Consiliu, cum este de exemplu cazul reducerilor din PB 2012 de la liniile bugetare destinate noilor agenții cu sarcini de supraveghere financiară, a căror înființare a fost promovată de Consiliu, dar pe care acesta nu pare dispus să le finanțeze cu resursele necesare pentru a asigura funcționarea lor satisfăcătoare;

11.  ia act de preocuparea Consiliului cu privire la constrângerile economice și bugetare de la nivel național; consideră că Uniunea ar trebui să dea dovadă de responsabilitate bugetară, dar reamintește că, în conformitate cu dispozițiile tratatului, bugetul UE nu poate înregistra un deficit și că bugetul UE reprezintă 2 % din totalul cheltuielilor publice din Uniune;

12.  își exprimă regretul, dat fiind acest context, că, în ciuda solicitărilor anterioare ale Parlamentului, Consiliului a operat reduceri orizontale în buget, stabilind a priori nivelul global al creditelor, fără a ține seama de o evaluare corectă a necesităților reale pentru îndeplinirea obiectivelor și angajamentelor politice ale UE decise de comun acord, și nici de prioritățile stabilite de Parlament și prezentate în Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la mandatul pentru trilog, menționată anterior;

13.  subliniază că luarea în considerare exclusiv a ratelor de execuție din trecut, alături de ratele de creștere comparativ cu bugetul anului precedent, ca bază pentru selectarea liniilor bugetare și a sumelor ce urmează a fi reduse este o abordare retrospectivă care nu permite, în contextul programării multianuale, reflectarea adecvată a accelerării de-a lungul anilor a ratei de execuție;

14.  observă că nivelul scăzut al creditelor de plată propus de Consiliu va duce la o discrepanță mai pronunțată între creditele de plată și creditele de angajament, ceea ce va duce automat la creșterea angajamentelor restante (RAL) la sfârșit de an, în special la subrubricile 1a și 1b; avertizează în acest context cu privire la cuantumul deja deosebit de mare al angajamentelor restante (RAL) acumulate, în condițiile în care rămâne foarte puțin timp până la încheierea actualului CFM;

Propunerea de buget a Parlamentului

15.  stabilește nivelul global al creditelor de angajament și de plată la 147 763,82 milioane EUR și, respectiv, 133 143,18 milioane EUR;

16.  reamintește că politicile aferente Strategiei Europa 2020 au fost identificate de Parlament drept unele dintre cele mai importante priorități ale sale(8) pentru bugetul 2012, deoarece sunt elemente esențiale și necesare ale strategiei UE de redresare economică; subliniază că majorarea creditelor propusă la anumite linii bugetare servește atât unor strategii pe termen scurt, cât și unora pe termen lung pentru viitorul Uniunii;

17.  consideră că nivelul de credite de plată propus de Comisie reprezintă minimul necesar, fapt menționat și de către Președintele Comisiei Barroso și de comisarul Lewandowski într-o serie de declarații; nu crede că proiectul de declarație nr. 1 a Consiliului privind creditele de plată, al cărui scop este să trateze problema unor eventuale nevoi suplimentare de plată, poate fi util în acest sens, având în vedere în special experiența de la începutul exercițiului 2011, când Consiliul nu a dorit să onoreze o declarație similară pe care a inițiat-o pentru bugetul 2011; decide, așadar, să restabilească cea mai mare parte a creditelor de plată la nivelul din PB, cu atât mai mult cu cât reducerea creditelor de plată operată de Consiliu afectează și domenii și linii bugetare aferente obiectivelor Strategiei Europa 2020, îndeosebi cele de la subrubricile 1a și 1b;

Rubrica 1a

18.  reamintește că subrubrica 1a are un rol-cheie în CFM 2007-2013 în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, prin contribuția sa directă sau indirectă la finanțarea tuturor celor cinci obiective prioritare și a celor șapte inițiative emblematice ale acestei strategii;

19.  își exprimă regretul cu privire la faptul că, în general, Comisia și Consiliul nu propun o majorare – dincolo de planificarea inițială – a sprijinului pentru investițiile necesare de urgență în vederea punerii în aplicare a celor șapte inițiative emblematice și constată că, în mod regretabil, aceste instituții sunt predispuse să amâne saltul major necesar în termeni de efort financiar comun pentru CFM de după 2013; este convins că această atitudine va pune serios în pericol realizarea obiectivelor prioritare ale strategiei până în 2020; propune, așadar, anumite majorări specifice în raport cu PB al Comisiei în unele domenii-cheie, și anume competitivitatea și antreprenoriatul, cercetarea și inovarea, educația și învățarea pe tot parcursul vieții;

20.  reamintește că, pentru a finanța proiectul ITER, autoritatea bugetară va fi nevoită să găsească un acord în ceea ce privește revizuirea CFM 2007-2013; ia act de propunerea Comisiei din 20 aprilie 2011 privind finanțarea deficitului din fondurile destinate ITER pentru 2012 și 2013 în valoare de 1,3 miliarde EUR, însă, având în vedere respingerea de către Consiliu în cursul examinării sale a bugetului a oricăror fonduri suplimentare destinate ITER, insistă ca negocierile privind costurile suplimentare ale ITER să fie disociate de procedura bugetară 2012; își exprimă totuși dorința de a rezolva problema finanțării suplimentare necesare pentru ITER până la sfârșitul lui 2011, astfel încât structurile actuale de fuziune nucleară din UE să nu fie afectate de lipsa de decizii;

21.  își reafirmă dezacordul ferm față de orice formă de redistribuire a fondurilor alocate Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7), așa cum a propus Comisia cu referire la pachetul de finanțare a ITER, întrucât acest lucru ar pune în pericol reușita aplicării PC7 și ar reduce în mod semnificativ contribuția sa la îndeplinirea obiectivelor prioritare și la punerea în aplicare a inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020; prin urmare, restabilește creditele destinate PC7 la nivelul programării financiare, adăugând cele 100 de milioane EUR la liniile bugetare reduse de Comisie; de asemenea, restabilește cea mai mare parte a creditelor de plată reduse de Consiliu de la liniile bugetare aferente PC7 (492 milioane EUR) pentru a evita orice risc de neîndeplinire a obligațiilor juridice existente, fapt care ar putea genera costuri suplimentare sub formă de penalități de întârziere;

22.  decide să majoreze nivelul creditelor de angajament pentru anumite linii din PC7 (Capacități - Cercetarea în beneficiul IMM-urilor, Cooperare - Energie, Idei, Oameni, Cercetarea în domeniul energiei); consideră că aceste linii sunt indispensabile pentru asigurarea creșterii și a investițiilor în domenii-cheie care se află în centrul Strategiei Europa 2020; estimează că actuala rată de execuție a PC7 va garanta că aceste sume suplimentare pot fi efectiv integrate în programarea financiară a acestor programe;

23.  majorează, de asemenea, nivelul global al creditelor de angajament destinate programului-cadru pentru competitivitate și inovare (programul „Energie inteligentă” și programul pentru inovație și spirit antreprenorial) față de cuantumul prevăzut inițial, pentru a putea realiza inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020; își exprimă speranța că această majorare va contribui la îmbunătățirea accesului IMM-urilor la acest program și la dezvoltarea unor programe specifice și a unor mecanisme de finanțare inovatoare; reamintește, în acest context, rolul esențial pe care îl au IMM-urile în dezvoltarea economică a UE și sprijină, îndeosebi, programul PCI - inovație și spirit antreprenorial ca instrument indispensabil pentru redresarea în urma crizei;

24.  decide să introducă o majorare importantă a creditelor de angajament alocate pentru programul de învățare pe tot parcursul vieții, având în vedere valoarea sa adăugată ridicată pentru UE și contribuția sa importantă la punerea în aplicare a inițiativelor emblematice „Tineretul în mișcare” și „O Uniune a inovării”; este convins de faptul că aceste majorări sunt pe deplin realizabile deoarece fondurile suplimentare alocate acestui program la propunerea Parlamentului și adoptate de autoritatea bugetară în bugetul 2011 au fost executate cu succes până în prezent, ceea ce a permis o creștere considerabilă a numărului participanților la program; își reiterează angajamentul ferm față de programele UE din domeniul tineretului și al educației, deoarece acestea pot contribui la reducerea șomajului în rândul tinerilor; propune, de asemenea, o nouă majorare a creditelor de angajament alocate programului Erasmus Mundus;

25.  decide să restabilească creditele de plată de la linia bugetară destinată Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) la nivelul din PB și reiterează apelul său privind necesitatea îmbunătățirii în continuare a procedurii de mobilizare a FEG, în vederea accelerării acordării asistenței în teren;

26.  propune în acest sens celeilalte componente a autorității bugetare să se mobilizeze din instrumentul de flexibilitate o sumă de 30,75 milioane EUR în cadrul subrubricii 1a;

Subrubrica 1b

27.  constată că poziția Consiliului nu modifică propunerea Comisiei în ceea ce privește creditele de angajament și subliniază că această poziție referitoare la creditele de angajament este coerentă cu alocarea prevăzută în CFM, având în vedere ajustarea tehnică a cadrului financiar pentru 2012, prevăzută la punctul 17 din AII din 17 mai 2006;

28.  reamintește rolul important pe care îl au politicile regionale și de coeziune în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și în redresarea economică a regiunilor europene; regretă abordarea restrictivă a Consiliului în ceea ce privește plățile, care au fost reduse cu 1,3 milioane EUR față de estimările Comisiei privind necesarul de plăți pentru 2012; observă că numai liniile bugetare aferente obiectivului privind convergența și asistenței tehnice nu au fost reduse de Consiliu; reamintește că aceste reduceri se aplică unor alocații bugetare care se aflau deja cu mult sub estimările proprii ale statelor membre (61 de miliarde EUR pentru 2012, respectiv cu aproximativ 50 % mai mult decât suma din PB) și care erau considerate în general ca fiind minimul necesar pentru onorarea viitoarelor cereri de plată și coerente cu accelerarea procesului de implementare la sfârșitul perioadei de programare; consideră că această atitudine a Consiliului este cu atât mai inacceptabilă, cu cât Comisia Europeană a făcut recent propuneri concrete privind majorarea creditelor de plată pentru fondurile structurale și de coeziune destinate țărilor celor mai afectate de actuala criză economică și financiară; solicită o evaluare a implementării politicii regionale și de coeziune, care să conțină propuneri concrete privind modalitățile de reducere a angajamentelor restante;

29.  solicită Comisiei să recunoască rolul crucial pe care nivelul local și regional îl joacă în combaterea schimbărilor climatice;

30.  reinstituie, așadar, la nivelul din PB, creditele de plată reduse de Consiliu;

Subrubrica 2

31.  reinstituie în general reducerile operate de Consiliu la subrubrica 2, până la nivelul de 60 457,76 milioane EUR, ceea ce reprezintă o sumă cu 3,07 % mai mare decât cea din bugetul 2011; consideră că estimările Comisiei privind necesitățile bugetare sunt mai realiste decât propunerile Consiliului, în special în actualul context de mare incertitudine economică și instabilitate a pieței;

32.  subliniază că tradiționala scrisoarea rectificativă referitoare la agricultură, care urmează să fie prezentată în toamna anului 2011, va ajusta estimările actuale pe baza unei evaluări mai precise a nevoilor reale; în acest context, atrage atenția asupra nivelului final al veniturilor alocate care vor fi disponibile în 2012 (corecțiile efectuate în contextul verificării conformității conturilor, neregulile și prelevările suplimentare aplicate producătorilor de lapte) și care vor determina, în cele din urmă, nivelul noilor credite care urmează a fi adoptate în bugetul 2012; preconizează că marja actuală rămasă (352,24 milioane EUR) ar trebui să fie suficientă pentru a acoperi necesitățile de la această rubrică, în afara cazului în care apar situații neprevăzute;

33.  solicită Comisiei să depună eforturi mai susținute în vederea definirii unor priorități clare pentru această rubrică în favoarea sistemelor agricole durabile, care conservă biodiversitatea, protejează resursele de apă și fertilitatea solurilor, respectă bunăstarea animalelor și locurile de muncă; consideră că o astfel de politică ar putea avea ca efect secundar pozitiv prevenirea unor crize precum cea legată de răspândirea bacteriei E. coli;

34.  respinge majorarea așa-numitei linii a cheltuielilor negative (verificarea și închiderea conturilor), care pare să fie o reducere artificială a nivelului global al creditelor de la rubrica 2; consideră totuși că statele membre ar putea fi mai în măsură să evalueze eficacitatea și fiabilitatea sistemelor lor naționale de supraveghere și control în domeniul Politicii agricole comune (PAC), care par să fie supraestimate;

35.  subliniază că mecanismele de prevenire și de reacție la crizele din sectorul legumelor și al fructelor sunt în mod clar insuficiente și, prin urmare, este necesar să se găsească imediat o soluție înainte de implementarea noii PAC; îndeamnă Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului o propunere concretă prin care să se asigure o majorare suficientă a contribuției Uniunii la fondul de criză din cadrul fondurilor operaționale ale organizațiilor de producători; solicită ca această majorare să fie destinată unor măsuri specifice pentru producătorii afectați de criza EHEC și prevenirii crizelor în viitor;

36.  susține acordarea unui sprijin sporit programului de încurajare a consumului de lapte în școli și continuarea sprijinului pentru programul de distribuire a fructelor în școli;

37.  menține creditele bugetare destinate Programului de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune, care acordă sprijin unui număr de 18 milioane de persoane din Uniune care suferă de subnutriție; salută efortul depus recent de Comisia Europeană [a se vedea propunerea modificată a Comisiei din 3 octombrie 2011 de regulament pe această temă (COM(2011)0634)] în vederea găsirii unei soluții politice și juridice pentru a evita reducerea drastică a implementării programului în 2012 și 2013; îndeamnă insistent Consiliul să aprobe fără întârziere această propunere, având în vedere în special situația socială dificilă din multe state membre în urma crizei financiare și economice;

38.  prevede un sprijin continuu și proporțional pentru programul LIFE+, care acordă prioritate proiectelor din domeniul mediului și al schimbărilor climatice; reamintește, din nou, că problemele de mediu și soluțiile la acestea depășesc frontierele naționale, astfel încât necesitatea abordării lor la nivelul UE este evidentă; invită în acest sens statele membre să-și amelioreze semnificativ transpunerea legislației UE din domeniul mediului;

39.  subliniază că politica comună în domeniul pescuitului reprezintă în continuare o prioritate politică importantă și menține finanțarea acesteia la nivelul propus în PB, având în vedere viitoarea reformă a acestei politici; consideră că finanțarea politicii maritime integrate nu ar trebui să se realizeze în detrimentul altor acțiuni și programe din domeniul pescuitului din cadrul subrubricii 2; consideră că gestionarea eficace a pescuitului este de o importanță crucială pentru conservarea rezervelor halieutice și prevenirea pescuitului excesiv; salută acordarea unui sprijin suplimentar noilor organizații internaționale din domeniul pescuitului;

Subrubrica 3a

40.  își reiterează solicitarea insistentă de a se asigura un răspuns adecvat și echilibrat la provocările actuale din domeniul migrației și al solidarității, în vederea gestionării migrației legale și a prevenirii și combaterii migrației ilegale; recunoscând obligația statelor membre de a respecta legislația în vigoare a Uniunii, subliniază că este necesar să se pună la dispoziție fonduri și instrumente de sprijin suficiente pentru situațiile de urgență, cu respectarea deplină a normelor de protecție internă și a drepturilor omului și în spiritul solidarității între toate statele membre; solicită, așadar, o majorare echilibrată a creditelor bugetare peste nivelul din PB pentru Frontex și pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil, având în vedere sarcinile lor tot mai importante, pe de o parte, și pentru Fondul european pentru refugiați, pe de altă parte; de asemenea, restabilește creditele de angajament destinate Fondului european de returnare și Fondului pentru frontierele externe la nivelul din PB; este ferm convins că este indispensabilă finanțarea adecvată a acestor fonduri, având în vedere evoluțiile actuale, în special cele din regiunea mediteraneeană, precum și provocările de securitate de la frontierele externe ale Uniunii și cele legate de gestionarea fluxurilor de migranți;

41.  regretă reducerile semnificative operate de Consiliu cu privire la agenția Frontex, Fondul pentru frontierele externe și Fondul european de returnare; este ferm convins că este indispensabilă consolidarea acestor fonduri, având în vedere evoluțiile actuale, în special cele din regiunea mediteraneeană, precum și provocările de securitate de la frontierele externe ale Uniunii și cele legate de gestionarea fluxurilor de migranți;

42.  intenționează să intensifice în continuare cooperarea tot mai necesară în domenii precum o strategie europeană de securitate informatică sau confiscarea activelor organizațiilor criminale, prin restabilirea creditelor prevăzute în PB pentru prevenirea criminalității și a terorismului în conformitate cu programarea financiară;

43.  consideră că programul Daphne nu a fost finanțat în măsură suficientă până în prezent și va asigura finanțarea adecvată a acestuia pentru a putea aborda nevoile recunoscute din domeniul combaterii violenței împotriva femeilor;

Subrubrica 3b

44.  reafirmă că finanțarea destinată programelor, inițiativelor și organismelor din domeniul educației ar trebui majorată, având în vedere contribuția acestora la realizarea inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 „Tineretul în mișcare” și „O Uniune a inovării”; intenționează, în special, să majoreze și fondurile destinate programului „Tineret în acțiune”;

45.  este conștient de importanța implicării cetățenilor în dezvoltarea societății civile și a vieții politice într-o perspectivă europeană; consideră că este regretabilă reducerea aplicată de Consiliu cheltuielilor legate de cetățenie;

46.  respinge orice reducere suplimentară a finanțării destinate instrumentului financiar de protecție civilă, având în vedere că suma prevăzută în PB este deja mai mică decât cea prevăzută în programarea financiară, iar protecția civilă este o nouă competență a Uniunii; prin urmare, reinstituie sumele din PB;

47.  în ceea ce privește spațiile publice europene, consideră că trebuie prezentate autorității bugetare, în timp util pentru a putea fi luate în considerare în cadrul procedurii bugetare, un raport de evaluare și un program de lucru; decide să înscrie în rezervă o parte din creditele destinate comunicării, până când Comisia își va demonstra disponibilitatea de a îmbunătăți cooperarea interinstituțională în acest domeniu;

48.  instituie o serie de rezerve în așteptarea rapoartelor de evaluare specifice și a unui angajament oficial privind cooperarea interinstituțională consolidată;

49.  salută creditele destinate programului de sănătate publică, care completează și conferă o valoare sporită măsurilor întreprinse de statele membre în domeniul promovării sănătății și al prevenirii bolilor; sprijină eforturile Comisiei de a continua campania HELP pentru o viață fără tutun în cadrul programului de sănătate publică;

Rubrica 4

50.  reamintește că, în acest an mai mult decât în trecut, rubrica 4 din bugetul UE pe 2012 este subfinanțată și că marja disponibilă la această rubrică este prea redusă pentru a face față provocărilor politice crescute din vecinătatea UE și din întreaga lume;

51.  salută consolidarea creditelor destinate Instrumentului de vecinătate, potrivit propunerii din scrisoarea rectificativă nr. 1/2012, întrucât aceasta este coerentă cu susținerea de către Parlament a unei reacții clare și consecvente a Uniunii la evoluțiile politice și sociale recente din sudul Mediteranei și conferă o valoare adăugată dimensiunii externe a politicilor Uniunii din domeniul afacerilor interne și al strategiilor macroregionale; reafirmă totuși, foarte clar, că o astfel de asistență financiară nu trebuie în niciun caz să afecteze prioritățile existente;

52.  consideră că, pentru a facilita ajungerea la un acord în cadrul concilierii cu cealaltă componentă a autorității bugetare, se poate conveni asupra reducerii creditelor de angajament de la o serie de linii bugetare, în special de la cele aferente politicii externe și de securitate comune; în ceea ce privește această politică, consideră că nivelul creditelor aprobate pentru bugetul 2011 este adecvat și, prin urmare, procedează la modificarea poziției Consiliului în consecință;

53.  consideră că majorarea finanțării destinate Palestinei și UNRWA pe care o propune este de importanță fundamentală pentru a garanta siguranța și mijloacele de trai ale refugiaților, precum și pentru eforturile actuale de asigurare a unui stat palestinian viabil; solicită din nou elaborarea unei strategii clare privind Palestina, care să lege asistența financiară a Uniunii Europene de un rol politic crescut al Uniunii în cadrul procesului de pace în relația cu ambele părți aflate în conflict;

54.  reamintește că nevoile sporite din domeniul cooperării cu Asia și America Latină ar trebui recunoscute în bugetul 2012;

55.  regretă că toate nevoile și prioritățile limitate identificate cu grijă de comisiile sale de specialitate nu au putut fi finanțate în limita plafonului stabilit în CFM pentru rubrica 4 și consideră că propunerea sa reprezintă minimul necesar pentru credibilitatea poziției Uniunii ca actor mondial;

56.  propune în acest sens celeilalte componente a autorității bugetare să se mobilizeze din instrumentul de flexibilitate o sumă de 208,67 milioane EUR în cadrul rubricii 4;

Rubrica 5

57.  respinge poziția generală a Consiliului cu privire la cheltuielile de la rubrica 5, care constă într-o reducere globală de aproximativ 74 de milioane EUR, dintre care 33 de milioane EUR de la Comisie, obținută prin aplicarea de reduceri generale bugetelor tuturor instituțiilor;

58.  subliniază că o astfel de abordare restrictivă, deși generează economii pe termen scurt pentru bugetul UE și pentru statele membre, pune în pericol implementarea politicilor și a programelor UE, ceea ce afectează în cele din urmă cetățenii și are un efect negativ ulterior asupra bugetelor naționale; subliniază, de asemenea, că Comisia și alte instituții ar trebui să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile, în special după intrarea în vigoare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

59.  observă că această reducere a fost obținută prin majorarea așa-numitei rate de reducere forfetară pentru personal (posturi nefinanțate), ceea ce creează un obstacol în calea îmbunătățirii ratei de ocupare din schemele de personal aprobate de autoritatea bugetară (prin impactul său direct asupra recrutărilor); se întreabă în acest sens cum poate Consiliul să estimeze efectivele posibile de personal din cadrul serviciilor Comisiei cu mai multă acuratețe decât Comisia însăși; de asemenea, respinge reducerea posturilor de cheltuieli pentru care Comisia a propus deja economii nete în proiectele de buget corespunzătoare (de exemplu, Oficiul pentru Publicații, studii și consultări, echipamente și mobilier);

60.  recunoaște efortul considerabil depus deja de Comisie în propunerea de PB de a îngheța, în termeni nominali, cheltuielile sale administrative; decide să reinstituie toate cheltuielile de la rubrica 5 din secțiunea III la nivelul respectiv;

61.  cu toate acestea, constituie rezerve la anumite linii administrative, până la realizarea anumitor acțiuni, luarea anumitor măsuri sau prezentarea anumitor propuneri de către Comisie, sau pentru a obține informații suplimentare;

Agenții

62.  este de acord, în general, cu estimarea Comisiei cu privire la necesitățile bugetare ale agențiilor și respinge principiile pe care se bazează reducerile arbitrare și generale aplicate de Consiliu comparativ cu 2011;

63.  este convins că orice reduceri aplicate bugetelor agențiilor în cadrul procedurii bugetare ar trebui să fie legate mai strâns de programul de activități și de sarcinile agențiilor, cu excepția cazului în care se pot identifica surse concrete de sporire a eficienței; în acest sens, consideră că reducerile aplicate agenției Frontex, al cărei mandat a fost revizuit de curând, reprezintă un exemplu tipic al disocierii depline cu care Consiliul tratează sarcinile și activitățile agențiilor, pe de o parte - acestea fiind consacrate în texte și norme juridice - și resursele bugetare alocate lor, pe de altă parte;

64.  este de acord în general ca excedentele agențiilor să fie luate în considerare la elaborarea PB și să fie prezentate în mod clar și transparent; reafirmă totuși că excedentele agențiilor care se autofinanțează parțial ar trebui să fie exceptate de la această regulă generală pentru a le proteja de caracterul nesigur al veniturilor lor;

65.  decide, de asemenea, să majoreze alocările bugetare pentru 2012 destinate celor trei agenții noi de supraveghere financiară, această majorare având o importanță fundamentală în situația economică și financiară actuală și pentru procedurile de constituire a acestor agenții;

Proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare

66.  subliniază că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare, adoptate în număr limitat, au fost analizate și evaluate cu atenție, inclusiv din perspectiva primei evaluări pe care Comisia a făcut-o în iulie 2011, pentru a evita dublarea acțiunilor deja incluse în programele existente ale UE; reamintește că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare au ca scop formularea priorităților politice și introducerea de noi inițiative care ar putea deveni viitoare activități și programe ale UE;

SECȚIUNILE I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX
Cadru general

67.  reamintește poziția din rezoluția sa din 6 aprilie 2011 menționată anterior, în care solicita ca toate instituțiile să își elaboreze bugetele pe baza unei gestiuni corecte și eficiente și să identifice posibile economii, în conformitate cu scrisoarea comisarului Lewandowski din 3 februarie 2011 în care acesta solicita tuturor instituțiilor să depună toate eforturile posibile pentru a limita majorarea cheltuielilor la mai puțin de 1 % față de 2011;

68.  recunoaște eforturile depuse de toate instituțiile, care au avut ca rezultat reduceri efective ale bugetelor lor; în termeni reali, se înregistrează o creștere negativă a bugetelor tuturor instituțiilor, în pofida competențelor noi și a noilor sarcini, acțiuni și activități apărute în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

69.  observă că suma aferentă cheltuielilor administrative și operaționale ale tuturor instituțiilor reprezintă 5,59 % din bugetul global al UE, din care rubrica 5 are o marjă de 497,9 milioane EUR;

70.  reafirmă că măsurile de realizare de economii nu trebuie să pună în pericol plata salariilor și a pensiilor, întreținerea imobilelor și securitatea, deoarece instituțiile trebuie să aibă la dispoziție un minimum necesar pentru a funcționa, și că reducerile pot fi oportune în măsura în care nu penalizează instituțiile care au atins limita maximă a economiilor; subliniază că economiile trebuie să fie legale și să își păstreze eficacitatea în 2012;

Secțiunea I - Parlamentul European
Cadru general

71.  subliniază că prezenta versiune a bugetului 2012, astfel cum a fost votată, este mai mare cu 1,44 % în comparație cu 2011 (fără scrisoarea rectificativă privind Croația); dat fiind faptul că scrisoarea rectificativă privind Croația va fi discutată cu Consiliul în cadrul comitetului de conciliere, se așteaptă la adăugarea cheltuielilor necesare privind Croația și la o versiune finală a bugetului 2012 mai mare, prin urmare, cu 1,9 % (inclusiv Croația) după întrunirea comitetului de conciliere; această rată reprezintă majorarea cea mai mică din ultimii 12 ani; precizează că, fără cheltuielile pentru aderarea Croației și pentru cei 18 noi deputați integrați în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, creșterea ar fi de doar 0,8 %; 0,8 % reprezintă majorarea cea mai mică din cel puțin ultimii 15 ani; în ultimii 15 ani, majorarea medie a fost de 4,5 %; având în vederea inflația actuală de 2,9 %, bugetul 2012 înregistrează în realitate o scădere; în pofida noilor competențe și a noilor posturi, acțiuni și activități apărute în urma Tratatului de la Lisabona, Parlamentul a realizat reduceri efective;

72.  atrage atenția asupra faptului că bugetul global al Parlamentului pentru 2012 este de 1 710,1 milioane EUR (inclusiv cei 18 noi deputați integrați în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona); această sumă reprezintă o reducere netă cu 14,5 milioane EUR față de estimări și cu 74,085 milioane EUR față de propunerea inițială de buget, înainte de concilierea cu Biroul;

73.  atrage atenția asupra faptului că bugetul pentru 2012 este un buget caracterizat de consolidare, Parlamentul depunând un efort maxim pentru a realiza economii fără a pune în pericol calitatea lucrului și excelența legislativă; bugetul pentru 2012 și bugetul următor, cel pentru 2013, constituie reperele pentru următorul cadru financiar multianual;

74.  reiterează faptul că economiile preconizate la liniile bugetare aferente traducerii și interpretării nu trebuie să afecteze principiul multilingvismului în Parlament și în dialogul cu celelalte instituții; economiile vor fi realizate fără a pune în pericol dreptul deputaților de a se exprima în limba maternă în ședințele plenare, în comisii, în reuniunile de coordonare și în triloguri; deputații ar trebui să își păstreze dreptul de a scrie și a citi în limba maternă;

75.  consideră că într-o perioadă de dificultăți financiare crescânde pentru numeroși cetățeni europeni și de politici de austeritate constante, Parlamentul ar trebui să dea dovadă de moderație reducându-și cheltuielile de deplasare; solicită Biroului să creeze condiții pentru realizarea de economii de 5 % la nivelul tuturor tipurilor de cheltuieli de deplasare, inclusiv la nivelul delegațiilor comisiilor și al delegațiilor interparlamentare, cu respectarea deplină a Statutului deputaților și a Normelor de aplicare a acestuia; consideră că reducerea numărului de călătorii aeriene la clasa business ale deputaților în Parlamentul European ar contribui la realizarea unor astfel de economii; solicită ca 15 % din creditele alocate deplasărilor să fie înscrise în rezervă până când Secretarul General al Parlamentului va prezenta un raport Biroului și Comisiei pentru bugete, cu termen la 31 martie 2012; solicită ca acest raport să analizeze fezabilitatea introducerii unor măsuri menite să asigure o eficiență maximă a deplasărilor deputaților în vederea elaborării unor recomandări pentru economii bugetare potențiale, ținând seama de toate propunerile și rezoluțiile adoptate deja de Parlament pe această temă prezentând propuneri care să vizeze reducerea numărului de zboruri la clasa business, să-i încurajeze pe deputați să cumpere bilete de avion la clasa economică/flexi-economică, să asigure un tratament adecvat al punctelor de fidelitate („frequent flyer”) și să revizuiască normele privind orele de program ale registrului deputaților, în special în zilele de vineri; așteaptă ca creditele alocate deplasărilor să fie reduse în 2012 și în anii următori până la sfârșitul legislaturii; propune ca în realizarea de economii în cadrul vizitelor instituționale să se acorde prioritate pluralismului și nu proporționalității la stabilirea componenței delegațiilor;

76.  subliniază că în bugetul 2012 sunt incluse cheltuielile generate de integrarea a 18 noi deputați în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona (10,6 milioane EUR);

77.  își menține poziția conform căreia, în orice caz, o politică de identificare a economiilor posibile și continuarea reorganizării și redistribuirii resurselor existente sunt elemente esențiale ale politicii bugetare a Parlamentului, în special în această perioadă de criză economică; consideră, prin urmare, că aceste economii ar trebuie realizate în bugetul 2012 în contextul mai general al schimbărilor structurale cu efecte pe termen mai lung; reducerile acceptate de Parlament vor impune schimbări structurale, care nu vor pune în pericol excelența legislativă a Parlamentului; consideră că obiectivul îl reprezintă concentrarea pe activitățile de bază ale Parlamentului; consideră că economiile realizate în ceea ce privește interpretarea și traducerea nu amenință principiul multilingvismului, dar sunt posibile cu ajutorul inovării, reorganizării structurilor și noilor metode de lucru;

78.  salută buna cooperare a Comisiei pentru bugete cu Biroul, bazată pe încredere și respect reciproc; consideră că acordul atins la concilierea din 22 septembrie 2011 și în contextul estimărilor (rezoluția sa din 6 aprilie 2011 adoptată în ședință plenară cu 479 de voturi) nu ar trebui pus sub semnul întrebării și niciun element al acordului respectiv nu ar trebui repus în discuție dacă nu au apărut între timp circumstanțe noi;

79.  observă că indemnizația pentru cheltuieli generale este înghețată la nivelul din 2011; invită Biroul să nu indexeze niciuna dintre indemnizațiile deputaților (inclusiv „diurna”);

80.  repetă că au fost propuse o serie de rezerve pe parcursul negocierilor bugetare ale Parlamentului; în pofida compromisului de conciliere dintre Comisia pentru bugete și Birou, solicită să se răspundă în mod transparent la întrebările subiacente din cadrul acestor rezerve privind bugetul Parlamentului, furnizând informații clare cu privire la necesitățile de traducere și interpretare, la serviciile de alimentație, de curățenie și întreținere, la facilitățile și serviciile de transport, la alte servicii externe, precum și la structura de preț sau orice subvenție aplicabilă pentru serviciile respective;

Resurse umane

81.  aprobă următoarele modificări ale schemei de personal:

   conversia a două posturi temporare AST 3 în două posturi permanente AST 1 în cadrul serviciului medical;
   reclasificarea a 30 de posturi AD 5 la AD 7 pentru a ține seama de rezultatele concursului intern pentru posturi AD 7;
   conversia a 15 posturi AST (cinci AST 3, cinci AST 5 și cinci AST 7) în posturi AD 5;

82.  decide să aprobe internalizarea serviciului de securitate, conform propunerii din scrisoarea rectificativă, și, în consecință, să creeze 29 de posturi noi (26 AST 1 și 3 AD 5) în schema de personal;

83.  aprobă următoarele măsuri menționate în scrisoarea rectificativă, efectul acestora fiind compensat de alte economii:

   eliberarea din rezervă a creditelor destinate noii politici de securitate;
   compensarea emisiilor de carbon generate de activitățile administrative;
   majorarea creditelor destinate personalului contractual pentru a contribui la implementarea politicii imobiliare a Parlamentului;
   majorarea subvenției anuale acordate APE;

Politica imobiliară și politica de comunicare și informare

84.  consideră că politica imobiliară a Parlamentului necesită o analiză atentă și că administrația ar trebui să continue să dezvolte politica imobiliară în cooperare cu Comisia pentru bugete; solicită, prin urmare, să fie informat periodic cu privire la evoluția proiectelor imobiliare care au un impact financiar semnificativ asupra bugetului, cum ar fi, de exemplu, clădirea Konrad Adenauer, Casa istoriei europene și anumite proiecte imobiliare/de achiziții la locurile de desfășurare a activității Parlamentului; solicită să fie informat în legătură cu toate posturile noi create în cadrul planului trienal al DG INLO înainte ca administrația să le aprobe; solicită administrației să încheie un acord de servicii pentru a suporta împreună cu Comisia și cu oricare altă instituție care ar dori să utilizeze infrastructura costurile de funcționare ale Casei istoriei europene; invită instituțiile UE să își coordoneze mai bine programele lor pentru vizitatori cu scopul de a exploata sinergiile, a spori satisfacția vizitatorilor și a împărți costurile; solicită administrației să amelioreze guvernanța proiectelor interinstituționale;

85.  subliniază faptul că finanțarea personalului contractual nou pentru a sprijini implementarea politicii imobiliare a Parlamentului trebuie asigurată în următoarele exerciții financiare într-un mod transparent; prin urmare, solicită să fie informat despre orice intenție de a crea noi posturi și despre orice majorare a creditelor destinate politicii DG INLO înainte de aprobarea acestora de către administrație;

86.  consideră că proiectul Casei istoriei europene necesită o cooperare activă cu alte instituții și o contribuție financiară din partea acestora; salută angajamentul Președintelui Comisiei exprimat în scrisoarea acestuia din 28 septembrie 2011 de a contribui substanțial la proiect și de a asigura un sprijin pentru funcționarea Casei istoriei europene; reamintește rezoluția sa din 6 aprilie 2011 care solicita un plan de afaceri care să expună strategia de afaceri pe termen lung a Casei istoriei europene și observă că administrația a furnizat informațiile cerute; reamintește că deciziile legate de proiect ar trebui să facă obiectul unei dezbateri deschise și al unui dialog fructuos și ar trebui să garanteze un proces decizional transparent; cere să fie informat cât mai curând posibil cu privire la proiectul de construcție în conformitate cu articolul 179 alineatul (3) din Regulamentul financiar; solicită Biroului să garanteze că planul de cheltuieli inclus în planul de afaceri va fi respectat cu strictețe;

87.  consideră că, pentru a realiza economii pe termen lung, pentru ca organizația să devină mai modernă și mai eficientă, bugetul Parlamentului ar trebui să facă obiectul unui studiu comparativ cu bugetul unei instituții echivalente din statele membre și cu bugetul Congresului SUA;

Chestiuni de mediu

88.  salută instituirea unor stimulente concrete pentru utilizarea mijloacelor de transport mai puțin poluante prin introducerea în Bruxelles a sistemului Jobcard 50 %; subliniază că rezerva pentru diferitele linii bugetare aferente cheltuielilor de deplasare depinde și de rezultatul unui raport solicitat Biroului în care să se examineze fezabilitatea unor măsuri menite să asigure eficiența maximă a cheltuielilor de deplasare și în care să se facă recomandări pentru economii bugetare;

89.  solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru a reduce consumul de energie, apă și hârtie în vederea realizării de economii în cadrul bugetului Parlamentului;

Secțiunea IV - Curtea de Justiție

90.  subliniază că reducerile aplicate de Consiliu ar pune Curtea în situația de a nu mai fi în măsură să își îndeplinească adecvat sarcinile de bază în contextul creșterii volumului de muncă judiciară; prin urmare, a decis să reinstituie parțial PB, în special în ceea ce privește creditele pentru membri, personal și sistemele informatice;

Secțiunea V - Curtea de Conturi

91.  constată eforturile majore ale Curții în vederea redistribuirii personalului dinspre serviciile de sprijin către activitățile de audit pentru a răspunde cerințelor sporite la adresa instituției și pentru a realiza economii semnificative în cadrul cheltuielilor sale administrative; constată că Consiliul a redus creditele pentru salarii pe baza execuției scăzute din 2010; se așteaptă ca execuția să se îmbunătățească în 2011 și a decis, așadar, să reinstituie parțial creditele din PB;

Secțiunea VI - Comitetul Economic și Social European

92.  subliniază că unele reduceri introduse de Consiliu ar periclita funcțiile de bază ale CESE și ar pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a-și îndeplini obligațiile juridice față de propriul personal; decide, prin urmare, să reinstituie PB în ceea ce privește creditele puse la dispoziția membrilor CESE pentru îndeplinirea activității de bază a instituției, și anume facilitarea exprimării la nivel UE a punctelor de vedere adoptate de organizațiile societății civile din statele membre, ceea ce, ținând cont de estimări prudente ale inflației, reprezintă într-adevăr o înghețare în termeni reali, să reinstituie parțial PB în ceea ce privește remunerațiile și indemnizațiile personalului pentru a permite CESE să își îndeplinească obligațiile față de personal și să reinstituie parțial PB în ceea ce privește interpretarea pentru a readuce nivelul creditelor la nivelul de execuție din 2009, ceea ce ar reprezenta totuși o scădere în termeni reali, având în vedere costul crescut al serviciilor de interpretare;

Secțiunea VII - Comitetul Regiunilor

93.  respinge parțial reducerile operate de Consiliu; majorează cea mai mare parte a posturilor în cauză deoarece Consiliul a redus creditele cu mult sub rata execuției din 2010 și 2011; prin urmare, decide să reinstituie creditele din PB pentru a permite instituției să își mențină activitățile politice la nivelul din 2011;

Secțiunea VIII - Ombudsmanul European

94.  consideră că creditele destinate acestei instituții au fost deja reduse considerabil în ultimii doi ani; prin urmare, reinstituie creditele din PB de la majoritatea liniilor bugetare;

Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

95.  adoptă o poziție diferită de cea a Consiliului și acceptă înființarea a două posturi permanente suplimentare (un post AD 9 și un post AD 6) în schema de personal a AEPD, date fiind noile sarcini încredințate instituției prin articolul 16 din TFUE și pentru că AEPD îi revine obligația de a monitoriza și de a asigura respectarea drepturilor în cauză (toate instituțiile și organismele UE au obligația de a respecta dreptul fundamental la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal); în vederea respectării obligațiilor juridice, acceptă promovarea directorului instituției de la AD 14 la AD 15, deși efectivul total al AEPD este de 43 de posturi;

96.  decide, din același motiv, să restabilească celelalte linii bugetare la nivelul din PB;

Secțiunea X - Serviciul European de Acțiune Externă

97.  ia act totuși de faptul că SEAE în calitate de nouă organizație care reprezintă o ambiție europeană majoră trebuie să fie dotată cu mijloace suficiente; în acest sens, creditele pentru remunerațiile personalului în 2012 trebuie să țină seama de ratele reale ale posturilor vacante în toamna anului 2011; invită SEAE să dea dovadă de moderație în ceea ce privește crearea în viitor de posturi la nivel înalt; consideră că o modalitate în acest sens ar putea fi înlocuirea treptată a posturilor de experți naționali detașați (END) cu posturi permanente pentru funcționarii statelor membre; ia act de faptul că END nu sunt incluși în cota de o treime rezervată personalului SEAE la nivel AD; cu toate acestea, reamintește Decizia Consiliului privind organizarea și funcționarea SEAE, care prevede că „până la expirarea contractului unui END transferat în cadrul SEAE în temeiul articolului 7, funcția relevantă va fi convertită într-un post de agent temporar în cazurile în care funcția îndeplinită de respectivul END corespunde unei funcții îndeplinite în mod normal de personal la nivel AD, cu condiția ca postul necesar să fie disponibil în temeiul schemei de personal”; în plus, subliniază că trebuie finanțate cerințele operaționale pentru înzestrarea SEAE cu propriile sisteme informatice într-o nouă clădire;

98.  ia în considerare clarificările primite din partea SEAE în scrisoarea trimisă președintelui Comisiei pentru bugete la 30 septembrie 2011 cu privire la ponderea funcționarilor UE în schema de personal, în conformitate cu angajamentul asumat de ÎR/VP; prin urmare, decide să reinstituie schema de personal a SEAE propusă în proiectul de buget al Comisiei și consideră că toate rezervele legate de recrutare și de înființarea unei delegații a UE în Emiratele Arabe Unite ar trebui eliminate;

99.  este îngrijorat de poziția Consiliului privind reducerea PB al SEAE pentru 2012 la +2,25 %; de asemenea, a adoptat o poziție prudentă față de majorări, având în vedere contextul financiar general, și acceptă doar parțial solicitările SEAE;

100.  acceptă amendamentele solicitate la schema de personal a SEAE, în special în vederea consolidării delegațiilor; dorește să rămână în continuare vigilent în ceea ce privește componența personalului SEAE și respectarea obligației statutare potrivit căreia funcționarii UE trebuie să reprezinte cel puțin 60 % din personalul SEAE la nivel AD; solicită SEAE să prezinte rapoarte periodice pe această temă; remarcă faptul că majorarea nevoilor bugetare ale SEAE este rezultatul realocării unor competențe exercitate anterior de Consiliu și Comisie și al evoluției unor nevoi subestimate, cum ar fi costurile de lansare, noile obligații și sarcinile îndeplinite în momentul de față de Consiliu și Comisie;

o
o   o

101.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și celorlalte instituții și organe vizate.

(1) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2011)0114.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2011)0140.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2011)0296.
(7) Inclusiv bugetele rectificative 1-3/2011.
(8) A se vedea, de exemplu, Rezoluția Parlamentului din 23 iunie 2011 referitoare la mandatul pentru trilog.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate