Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Siria, Yemen și Bahrain, în special Rezoluția din 7 aprilie 2011(1) referitoare la situația din Siria, Bahrain și Yemen și Rezoluția din 7 iulie 2011(2) referitoare la situația din Siria, Yemen și Bahrain în contextul situației din lumea arabă și din Africa de Nord,

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 martie 2011(3) referitoare la relațiile Uniunii Europene cu Consiliul de Cooperare al Golfului,

–  având în vedere declarația Președintelui Parlamentului European din 12 aprilie 2011 privind moartea a doi activiști civici din Bahrain și declarația din 28 aprilie 2011 prin care se condamnă sentința cu moartea pronunțată în cazul a patru cetățeni din Bahrain pentru că au participat la proteste pașnice,

–  având în vedere audierea pe tema situației din Bahrain desfășurată în Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European la 3 octombrie 2011,

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) referitoare la Bahrain din 10 martie, 12 martie, 18 martie 2011, 3 mai 2011, 1 iulie 2011, 31 august 2011, 8 și 30 septembrie 2011, precum și declarațiile VP/ÎR privind situația din Egipt, Siria, Yemen și Bahrain realizate la Parlamentul European la 12 octombrie 2011,

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la Bahrain din 23 mai, 12 aprilie și 21 martie 2011,

–  având în vedere declarațiile din 23 iunie și din 30 septembrie 2011 ale Secretarului General al ONU referitoare la sentințele pronunțate în cazul a 21 de activiști politici, apărători ai drepturilor omului și lideri ai opoziției din Bahrain,

–  având în vedere declarația privind Bahrainul din 29 septembrie 2011 a celei de-a 66-a Adunare Generală a ONU,

–  având în vedere declarația de presă a Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Bahrain din 5 octombrie 2011 și declarația Ministerului Sănătății din Bahrain privind condamnările aplicate la 30 septembrie 2011 unor medici, asistente medicale și cadre sanitare,

–  având în vedere declarația de la 23 octombrie 2011 a procurorului general al Bahrainului privind rejudecarea unor medici cercetați anterior în cadrul unor procese militare,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, Convenția ONU împotriva torturii și a altor tratamente și pedepse crude, inumane și degradante, precum și Carta arabă a drepturilor omului, la care Bahrainul este parte,

–  având în vedere articolul 19 litera (d) din Constituția Bahrainului,

–  având în vedere orientările UE privind apărătorii drepturilor omului din 2004, astfel cum au fost actualizate în 2008,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948,

–  având în vedere cea de-a patra Convenție de la Geneva din 1949,

–  având în vedere raportul Human Rights Watch emis în februarie 2010,

–  având în vedere documentul de informare al medicilor intitulat „Serviciile medicale paralizate: atacul forțelor militare asupra pacienților în Bahrain din aprilie 2011”,

–  având în vedere articolul 122 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, începând cu luna februarie, în Bahrain au avut loc în mod periodic proteste pro-democratice, inspirate din mișcările populare din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu, în cadrul cărora s-au cerut reforme instituționale, politice, economice și sociale, care să aibă drept scop realizarea unei democrații veritabile, combaterea corupției și a nepotismului, asigurarea respectării statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și reducerea inegalităților sociale și crearea unor condiții economice și sociale mai bune; întrucât aceste demonstrații pașnice au fost înăbușite cu o forță excesivă utilizată de autoritățile din Bahrain, în urma cărora zeci de protestatari au fost uciși și la care comunitatea internațională a reacționat într-un mod prea lent și lipsit de fermitate;

B.  întrucât, în urma cererii adresate de guvernul din Bahrain, în țară au fost desfășurate forțe străine formate din mii de persoane venite din Arabia Saudită și din Emiratele Arabe Unite, sub egida Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG),

C.  întrucât un tribunal militar a reconfirmat la 29 septembrie 2011 sentințele cuprinse între cinci și cincisprezece ani de închisoare pronunțate în cazul a cel puțin 20 de medici și de paramedici pentru presupuse activități antiguvernamentale desfășurate în vreme ce aceste persoane și-au îndeplinit îndatoririle profesionale, au acționat conform codului etic și au tratat în mod egal și fără discriminare pe protestatarii răniți la începutul acestui an; întrucât, din cauza presiunii internaționale, procurorul general al Bahrainului, Ali Alboainain, a anunțat miercuri, 5 octombrie 2011, că cele 20 de persoane vor fi rejudecate în fața unor instanțe civile, iar procesele au reînceput la 23 octombrie 2011;

D.  întrucât o parte dintre medicii condamnați au fost formați în state membre ale UE, fac parte din organizațiile profesionale medicale cu sediul în UE și se bucură de o bună reputație în rândul colegilor internaționali;

E.  întrucât represaliile îndreptate asupra medicilor și paramedicilor au implicații serioase asupra muncii organizațiilor umanitare internaționale; întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a condamnat ocuparea de către forțele militare a bazelor medicale și a declarat că arestările arbitrare și relele tratamente aplicate personalului medical sunt șocante și ilegale;

F.  întrucât, la 6 septembrie 2011, instanța militară numită Tribunalul de Siguranță Națională și Apel a confirmat sentințele pronunțate împotriva a cel puțin 21 de cunoscuți activiști pentru drepturile omului și opozanți ai regimului, inclusiv împotriva bloggerilor și activiștilor pentru drepturile omului Dr. Abduljalil Al-Singace și Abdulhadi Al-Khawaja, toți civili, pentru că ar fi complotat la răsturnarea regimului; întrucât în acest an aproximativ 60 de civili au fost judecați în fața tribunalelor de siguranță națională;

G.  întrucât mulți alți activiști politici, apărători ai drepturilor omului și jurnaliști au fost reținuți în cursul recentelor proteste pro-reformiste; întrucât, conform organizațiilor pentru drepturile omului, aceștia au fost torturați, supuși unor rele tratamente și hărțuiți de către forțele de securitate;

H.  întrucât secretarul general adjunct al Federației Internaționale a Drepturilor Omului, Nabeel Rajab, președintele Centrului pentru drepturile omului din Bahrain, a fost împiedicat să părăsească țara și este în continuare amenințat și hărțuit de forțele de securitate;

I.  întrucât fosta vicepreședintă a Organizației profesorilor din Bahrain, Jalila al-Salman, a fost arestată pentru a doua oară la locuința sa la 18 octombrie 2011; întrucât la 23 septembrie 2011 șaisprezece femei și patru fete au fost reținute și acuzate de „adunare publică ilegală”, revoltă și „incitare la ură împotriva regimului”;

J.  întrucât, la 22 mai 2011, condamnarea la moarte a lui Ali Abdullah Hassan al-Sankis și a lui Abdulaziz Abdulridha Ibrahim Hussain, acuzați de uciderea a doi polițiști în cursul protestelor antiguvernamentale din Bahrain, a fost confirmată de Tribunalul de Siguranță Națională și Apel; întrucât cazul celor doi bărbați a fost trimis în apel la Curtea de Casație din Bahrain, iar sentința acestei instanțe este așteptată pentru 28 noiembrie 2011;

K.  întrucât sute de persoane, inclusiv profesori și cadre medicale, au fost concediate, arestate sau acuzate de crime imaginare în cadrul unor procese în masă în fața unor tribunale militare în urma protestelor și multe dintre acestea nu au fost reîncadrate în muncă după concedierea cauzată de sprijinirea protestelor, în ciuda solicitării regelui în acest sens;

L.  întrucât peste 40 de persoane au fost ucise de la începutul protestelor antiguvernamentale, printre care se află și Ahmed al-Jaber al-Qatan, împușcat, se pare, în timp ce participa la un protest antiguvernamental la 6 octombrie 2011 în apropiere de capitala Manama, caz în care a fost începută o anchetă;

M.  întrucât starea de siguranță națională din Bahrain a fost ridicată la 1 iunie 2011, iar la 2 iulie 2011 Regele Hamad Bin Isa al-Khalifa a lansat un dialog național care să abordeze preocupările cetățenilor din Bahrain în lumina recentelor evenimente; întrucât recomandările rezultate din dialog au fost înaintate regelui;

N.  întrucât la 29 iunie 2011 a fost înființată de Regele Hamad Comisia independentă de anchetă din Bahrain, cu o componentă internațională independentă, pentru a investiga gravele încălcări ale drepturilor omului în decursul recentelor represiuni ale autorităților față de protestatarii pro-reformiști, comisie care își va prezenta concluziile la 23 noiembrie 2011;

O.  întrucât la 24 septembrie 2011 au avut loc alegeri pentru camera inferioară a parlamentului pentru ocuparea a 18 locuri eliberate de Al-Wefaq, un partid de opoziție, care s-a retras din legislativul acestei țări din Orientul Mijlociu pentru a protesta împotriva tratamentului aplicat demonstranților în cursul manifestațiilor de la începutul acestui an,

1.  condamnă represiunea exercitată asupra cetățenilor din Bahrain, care a provocat moartea și rănirea a zeci de persoane și solicită să fie eliberați imediat și necondiționat toți demonstranții pașnici, activiștii politici, apărătorii drepturilor omului, medicii și asistenții, precum și bloggerii și jurnaliștii și își exprimă solidaritatea cu familiile tuturor victimelor;

2.  solicită forțelor de securitate și autorităților din Bahrain să pună capăt violențelor, represiunii și detenției demonstranților pașnici și să dea dovadă de o prudență maximă atunci când adoptă măsuri pentru a ține protestele sub control; îndeamnă autoritățile să acționeze în strictă conformitate cu legislația din țara lor și cu obligațiile lor internaționale;

3.  își reia observația potrivit căreia demonstranții și-au exprimat aspirațiile democratice legitime și invită guvernul din Bahrain să inițieze un dialog autentic, relevant și constructiv cu opoziția, fără întârzieri suplimentare și fără impunerea altor condiții prealabile, pentru a asigura aplicarea reformelor necesare, a încuraja reconcilierea națională și a restabili consensul social în țară;

4.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la prezența în Bahrain a unor trupe străine aflate sub egida CCG și solicită retragerea imediată a acestora; își reiterează apelul ca CCG să aibă o contribuție constructivă și să medieze în interesul reformelor pașnice din Bahrain;

5.  condamnă utilizarea tribunalelor militare speciale în procesele intentate împotriva civililor, întrucât aceasta constituie o violare a standardelor internaționale referitoare la un proces echitabil și subliniază că procesele împotriva civililor trebuie să se desfășoare în instanțe civile și că fiecare deținut are dreptul la un proces echitabil și trebuie să beneficieze în mod adecvat de serviciile unui avocat și de suficient timp pentru a-și pregăti apărarea; solicită încetarea imediată a proceselor colective intentate civililor în fața tribunalului militar, Curtea de Siguranță Națională;

6.  salută decizia de a rejudeca medicii și asistenții în instanțe civile, dar consideră că toate acuzațiile împotriva acestora ar trebui retrase și solicită instanțelor civile să dispună eliberarea imediată și necondiționată a medicilor și asistenților, întrucât aceștia își exercitau îndatoririle profesionale și au fost acuzați de faptul că au oferit îngrijiri medicale unor opozanți ai regimului care aveau nevoie de acestea, precum și de infracțiuni grave care par să fie de natură politică și care nu au fost dovedite prin furnizarea unor dovezi credibile, precum și eliberarea tuturor celorlalți activiști politici, jurnaliști, profesori, bloggeri și apărători ai drepturilor omului, având în vedere natura arbitrară a acuzațiilor și a procedurilor în ansamblul lor; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la pedepsele cu închisoarea pe viață la care au fost condamnați cel puțin opt activiști din opoziție și la pedepsele cu închisoarea de până la 15 ani, la care au fost condamnate cel puțin 13 persoane;

7.  subliniază că asigurarea unui tratament imparțial al răniților este o obligație legală fundamentală în conformitate cu legislația umanitară și îndeamnă Regatul Bahrain, în calitate de țară semnatară a Convențiilor de la Geneva, să își respecte obligațiile în ceea ce privește furnizarea de îngrijiri medicale bolnavilor și răniților;

8.  invită Regatul Bahrain să permită tuturor medicilor să își reia activitățile profesionale și să asigure accesul tuturor medicilor și al echipelor de apărare ale acestora la rapoartele de examinare medicală întocmite de către Comisia independentă de anchetă din Bahrain, responsabilă de examinarea medicilor aflați în detenție;

9.  avertizează asupra posibilității de a abuza de legislația națională în domeniul securității;

10.  invită autoritățile să restabilească și să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale în ansamblul lor, inclusiv pluralismul mijloacelor de informare în masă, atât al celor online cât și al celor offline, libertatea religioasă, drepturile femeii și egalitatea de gen, precum și măsurile de combatere a discriminării și să pună capăt cenzurii; invită autoritățile din Bahrain să accepte vizita solicitată de către Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului;

11.  constată că mii de angajați și-au pierdut locul de muncă datorită participării acestora la protestele antiguvernamentale pașnice; solicită autorităților naționale și întreprinderilor europene implicate să dispună reîncadrarea imediată în muncă a acestor persoane și să asigure că acestea sunt compensate pentru pierderile de venituri;

12.  ia act cu satisfacție de decizia Regelui Hamad de a institui o comisie independentă care să investigheze încălcările drepturilor omului comise de forțele de securitate în cursul represaliilor aplicate de guvern protestatarilor pro-reformiști pașnici; solicită o imparțialitate și o transparență deplină în lucrările comisiei și invită guvernul din Bahrain să nu intervină în activitatea acesteia și să garanteze faptul că autorii crimelor și toate persoanele responsabile de represaliile violente răspund în fața justiției și sunt supuse unei proceduri judiciare adecvate;

13.  salută înființarea unui Minister pentru Drepturile Omului și Dezvoltare Socială în Bahrain și solicită acestui minister să acționeze în conformitate cu normele și obligațiile internaționale în materie de drepturi ale omului;

14.  solicită să se permită participarea observatorilor internaționali la procesele prizonierilor politici, precum și monitorizarea de către acești observatori a activității comisiei independente de investigare a încălcărilor drepturilor omului, pentru a asigura obiectivitatea în conformitate cu standardele internaționale;

15.  invită autoritățile din Bahrain și regele Bahrainului să comute pedeapsa cu moartea la care au fost condamnați Ali „Abdullah Hassan al-Sankis și ”Abdulaziz „Abdulridha Ibrahim Hussain; își reiterează opoziția fermă față de aplicarea pedepsei cu moartea și îndeamnă autoritățile din Bahrain să declare un moratoriu imediat;

16.  consideră că investigațiile lansate în cazul tânărului de 16 ani, Ahmed al-Jaber al-Qatan, care și-a pierdut viața în timp ce participa la un protest antiguvernamental trebuie să fie independente, rezultatele acestora trebuie să fie făcute publice și responsabilii trebuie să fie aduși în fața justiției;

17.  subliniază importanța reconcilierii, un element esențial pentru a face posibilă reforma și stabilitatea în cadrul societății diverse din Bahrain, în care drepturile fiecărui cetățean ar trebui garantate în mod egal, atât prin litera legii, cât și prin aplicarea acesteia;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Regatului Bahrain.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0148. (2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0333. (3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0109.