Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2052(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0370/2011

Texte depuse :

A7-0370/2011

Dezbateri :

PV 15/11/2011 - 5
CRE 15/11/2011 - 5

Voturi :

PV 15/11/2011 - 7.19
CRE 15/11/2011 - 7.19
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0495

Texte adoptate
PDF 440kWORD 242k
Marţi, 15 noiembrie 2011 - Strasbourg
Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale
P7_TA(2011)0495A7-0370/2011

Rezoluția Parlamentului European din 15 noiembrie 2011 referitoare la Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale (2011/2052(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 3 alineatul (3), și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 9, 148, 160 și 168,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 1, 16, 21, 23, 24, 25, 30, 31 și 34,

–  având în vedere Carta Socială Europeană revizuită, în special articolul 30 (dreptul la protecția împotriva sărăciei și a excluziunii sociale), articolul 31 (dreptul la locuință) și articolul 16 (dreptul familiei la protecție socială, juridică și economică),

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(2),

–  având în vedere Decizia nr. 1098/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind Anul european de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (2010)(3),

–  având în vedere concluziile reuniunii Consiliului „Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori” din 8 iunie 2010 pe tema: „Echitate și sănătate în toate politicile: solidaritate în domeniul sănătății”(4),

–  având în vedere Declarația Consiliului din 6 decembrie 2010 privind „Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale: să lucrăm împreună pentru a combate sărăcia în 2010 și după”(5),

–  având în vedere concluziile reuniunii Consiliului „Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori” din 7 martie 2011(6),

–  având în vedere Avizul din 15 februarie 2011 al Comitetului pentru protecție socială (CPS) privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale - Inițiativă emblematică a strategiei Europa 2020(7),

–  având în vedere Raportul din 10 februarie 2011 al Comitetului pentru protecție socială intitulat „Evaluarea dimensiunii sociale a Strategiei Europa 2020”(8),

–  având în vedere Avizul Comitetului pentru protecție socială referitor la „Solidaritatea în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în Uniunea Europeană”(9),

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale(10),

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale(11),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 referitoare la incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei, intitulată „Solidaritate în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE” (COM(2009)0567),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei, intitulată „Strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană” (COM(2010)0573),

–  având în vedere Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere (COM(2010)0636),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 octombrie 2001 referitoare la ONU: Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 octombrie 2008 referitoare la promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, inclusiv a sărăciei infantile în Uniunea Europeană(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010 referitoare la Strategia Europa 2020(17),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la contribuția politicii de coeziune la atingerea obiectivelor de la Lisabona și a obiectivelor Strategiei UE 2020(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și ucenicilor(19),

–  având în vedere poziţia sa din 8 septembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 octombrie 2010 referitoare la criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate(21),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 octombrie 2010 referitoare la rolul venitului minim în lupta împotriva sărăciei și în promovarea unei societăți incluzive în Europa(22),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2011 referitoare la Cartea verde intitulată „Către sisteme europene de pensii adecvate, viabile și sigure”(23),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 referitoare la sărăcia în rândul femeilor din Uniunea Europeană(24),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 privind rolul femeilor într-o societate în curs de îmbătrânire(25),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iulie 2011 referitoare la Programul pentru distribuirea de alimente către persoanele cele mai defavorizate din Uniune(26),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la Strategia UE privind incluziunea romilor(27),

–  având în vedere Declarația sa scrisă din 22 aprilie 2008 privind soluționarea problemei persoanelor fără adăpost care trăiesc pe stradă(28) și Declarația scrisă din 16 decembrie 2010 referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost(29),

–  având în vedere recomandările finale ale Conferinței europene de consens privind problema persoanelor fără adăpost din 9 și 10 decembrie 2010,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2011 referitoare la o strategie a Uniunii Europene privind persoanele fără adăpost(30),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap și Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(31),

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2011-2020(32),

–  având în vedere Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 (COM(2010)0491),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 2010 referitoare la aspectele de gen ale recesiunii economice și crizei financiare(33),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la viitorul serviciilor sociale de interes general(34),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 octombrie 2010 privind femeile aflate în condiții precare de muncă(35),

–  având în vedere publicația Eurostat din 2010 „Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale – Un portret statistic al Uniunii Europene 2010”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială (COM(2010)0758),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru cultură și educație și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7–0370/2011),

Cifre

A.  întrucât 116 milioane de persoane din Uniunea Europeană se confruntă cu riscul sărăciei și întrucât 42 de milioane de persoane (adică 8 %) trăiesc „în condiții de sărăcie severă și nu își pot permite anumite necesități considerate esențiale pentru a avea o viață decentă în Europa”(36) și întrucât sărăcia reprezintă o răsfrângere inacceptabilă a distribuției inegale a bogăției, a veniturilor și a resurselor în cadrul unei economii europene prospere; întrucât segmentele cele mai vulnerabile ale populației, precum persoanele în vârstă și cele cu handicap, au fost afectate în cea mai mare măsură de criza financiară, economică și socială; întrucât măsurile de austeritate luate sau care urmează a fi luate în Uniunea Europeană nu pot să aducă atingere locurilor de muncă și protecției sociale și să agraveze situația persoanelor celor mai defavorizate și să expună riscului de șomaj, precaritate sau sărăcie milioane de persoane care reușeau să trăiască sau să își asigure subzistența din munca lor sau din pensie, în special din cauza reducerilor bugetare în serviciile publice și ale ajutoarelor sociale; întrucât înăsprirea condiționalității și a sancțiunilor în politicile de activare socială ca răspuns la criză sporesc dificultățile pentru segmentele cele mai vulnerabile, în timp ce oferta de locuri de muncă decente este redusă; întrucât prăpastia dintre cei săraci și cei bogați se adâncește tot mai mult în contextul crizei;

Încălcarea drepturilor fundamentale

B.  întrucât noua strategie pentru punere în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Comisiei are ca scop promovarea în special a accesului la drepturile fundamentale pentru categoriile defavorizate; întrucât această cartă trebuie să fie respectată pe deplin și întrucât sărăcia mare reprezintă o încălcare a drepturilor omului și o atingere gravă la adresa demnității umane, favorizând stigmatizarea și nedreptatea; întrucât obiectivul principal al schemelor de sprijin trebuie să fie scoaterea cetățenilor din sărăcie, astfel încât aceștia să trăiască decent;

Angajamente nerespectate

C.  întrucât sărăcia și excluziunea socială au crescut și au afectat noi categorii sociale în perioada 2000 - 2008, în ciuda angajamentelor Uniunii privind obiectivul de eradicare a sărăciei în UE până în 2010, adoptat în cadrul Summitului de la Lisabona din 23-24 martie 2000, sau a progreselor care trebuiau înregistrate, convenite în cadrul Consiliului European de la Nisa din 7 și 9 decembrie 2000; întrucât sărăcia și excluziunea nu pot fi reduse și nici creșterea economică incluzivă nu poate fi realizată fără a combate inegalitățile și discriminarea sau fără a garanta dezvoltarea economiilor naționale și solidaritatea cu clasele sociale cele mai vulnerabile, adică fără o distribuție echitabilă și adecvată a bunăstării naționale;

D.  întrucât riscul de sărăcie afectează în mod direct mediul rural, mai ales fermele mici și tinerii agricultori care sunt amenințați de efectele crizei economice, precum și de fluctuațiile excesive ale prețurilor materiilor prime;

- 20 milioane

E.  întrucât Strategia Europa 2020 are, printre cele cinci obiective principale ale sale, drept obiectiv suplu, adică fără posibilități de sancțiune, reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor expuse riscului sărăciei, în conformitate cu trei indicatori stabiliți de statele membre (rata riscului de sărăcie după transferurile sociale, indicele stării de sărăcie severă și procentajul persoanelor care locuiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută sau în gospodării fără locuri de muncă) și întrucât, comparativ cu 116 milioane de persoane expuse riscului de sărăcie și cu 42 de milioane de persoane care trăiesc în condiții de sărăcie severă, acest obiectiv, care, desigur, recunoaște importanța luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale, este tradus de la început prin abandonarea a milioane de persoane din Europa, cu riscul ca efectele de prag să îndepărteze segmentele cele mai vulnerabile de politicile axate pe obținerea de rezultate cantitative; întrucât, în cazul în care nu se pleacă de la situațiile cele mai dificile, politicile puse în aplicare nu le vor soluționa; întrucât Platforma europeană de combatere a sărăciei reprezintă una dintre cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020;

F.  întrucât inegalitățile sociale în unele state membre cresc, îndeosebi ca urmare a inegalității economice în distribuirea venitului și a bogăției, a inegalităților pe piața forței de muncă, odată cu precaritatea socială, inegalitățile în accesul la funcțiile sociale ale statului, precum siguranța socială, sănătatea, educația, justiția și altele;

Relația dintre economie și sărăcie

G.  întrucât sărăcia, care a atins în statele membre ale UE un nivel ridicat de mulți ani, are un impact tot mai mare asupra economiei, dăunează creșterii economice, sporește deficitul bugetelor publice și reduce competitivitatea europeană și întrucât aceste fenomene generează, la rândul lor, sărăcie și șomaj, mai ales șomaj de lungă durată, acesta din urmă afectând un șomer din trei, iar această situație este și mai gravă în țările cu economie mai vulnerabilă; întrucât menținerea drepturilor sociale în Uniune este fundamentală în lupta împotriva sărăciei;

H.  întrucât sărăcia, care poate fi considerată drept o încălcare a drepturilor omului, reflectă faptul că trebuie să se facă în continuare eforturi pentru atingerea obiectivelor menționate la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul UE;

I.  întrucât orice politică riguroasă trebuie să fie inteligentă și să permită investiții contraciclice în prioritățile-cheie de politică;

J.  întrucât adoptarea de reforme structurale este esențială pentru asigurarea competitivității Europei, pentru crearea de locuri de muncă și pentru combaterea sărăciei;

Sărăcia multidimensională

K.  întrucât sărăcia este un fenomen cu fațete multiple, care necesită un răspuns integrat, care să țină seama de diferitele etape ale vieții și de diferitele tipuri de necesități ale persoanelor și care să se bazeze, totodată, pe garantarea accesului la drepturi, resurse și servicii, astfel cum este reflectat de obiectivele comune ale metodei deschise de coordonare privind protecția și incluziunea socială (2006), pentru a acoperi nevoile de bază și pentru a preveni excluziunea socială;

L.  întrucât Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale (2010) a reușit să crească angajamentul politic și gradul de sensibilizare a opiniei publice;

Muncă decentă/lucrători săraci

M.  întrucât creșterea economică și locurile de muncă, chiar de calitate, nu garantează în sine evitarea sărăciei, întrucât segmentarea pieței muncii a sporit, întrucât condițiile de trai și de muncă s-au înrăutățit puternic, în special în contextul crizei financiare, întrucât precaritatea locurilor de muncă, contra căreia trebuie să luptăm, sporește puternic, întrucât fenomenul sărăciei în rândul lucrătorilor a captat tot mai mult atenția în ultimii ani, însă rămâne o problemă care nu pare să fie abordată la înălțimea provocărilor pe care le creează în societatea noastră și întrucât numărul acestor lucrători a sporit considerabil, 8 % dintre lucrători fiind afectați de sărăcie și 22 % dintre persoanele expuse riscului de sărăcie având un loc de muncă(37); întrucât faptul de a avea acces la condiții de muncă decente și egale reprezintă un pas înainte în eradicarea sărăciei și a excluziunii socială a familiilor și a persoanelor izolate;

N.  întrucât, cu toate acestea, persoanele cu un nivel scăzut de calificare sau fără calificare sunt cele mai expuse riscurilor de pe piața forței de muncă, condițiilor de muncă precare, salariilor mici și sărăciei;

Lipsa de adăpost

O.  întrucât lipsa de adăpost reprezintă una dintre cele mai grave forme de sărăcie și rămâne o problemă nesoluționată în toate statele membre ale UE; întrucât există multe persoane fără adăpost în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, din diverse motive, ceea ce necesită măsuri specifice care vizează integrarea socială a acestora; întrucât, conform Eurobarometru, aproximativ unul din patru europeni consideră că una dintre cauzele principale ale sărăciei este prețul extrem de mare al locuințelor decente și aproximativ nouă din zece europeni consideră că sărăcia împiedică accesul la o locuință decentă; întrucât pierderea contactului cu cetățenii de către autoritățile publice atunci când aceștia își pierd locuințele nu numai că dăunează oricărei inițiative de a-i ajuta, dar reflectă și un proces extrem de rapid de excluziune a individului;

P.  întrucât sărăcia este influențată, de asemenea, de accesul la servicii sociale, cum ar fi sănătatea, cultura, locuințele și educația, precum și de calitatea acestor servicii;

Q.  întrucât absența unei locuințe sau a unei locuințe decente reprezintă o încălcare foarte gravă la adresa demnității umane, ale cărei consecințe afectează în mod semnificativ celelalte drepturi;

Coșul de nevoi și servicii fundamentale

R.  întrucât pragul sărăciei, stabilit la 60 % din venitul median național, este un indicator urgent, util și necesar al sărăciei relative, însă ar trebui completat de alți indicatori, precum conceptul și calcularea unui „coș de bunuri și servicii fundamentale” la nivel național (care nu reprezintă decât un răspuns imediat la situația specifică a persoanelor afectate de sărăcie) și indicatorii conveniți în cadrul Consiliului „Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori” din iunie 2010 (riscul de sărăcie, starea de sărăcie și gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută) pentru a veni în întâmpinarea necesităților politicilor publice;

Protecția socială

S.  întrucât protecția socială, inclusiv sistemele de asigurare a unui venit minim, reprezintă un element de bază al democrațiilor moderne, care garantează în mod semnificativ dreptul la participare socială, economică, politică și culturală în societate și joacă un rol-cheie de stabilizator economic, limitând impactul crizelor, precum și un rol de redistribuire a resurselor pe tot parcursul vieții, oferind protecție împotriva riscurilor sociale și prevenind și atenuând sărăcia și excluziunea socială pe întreg parcursul ciclului de viață;

T.  întrucât cazurile de neutilizare a prestațiilor sociale reprezintă între 20 % și 40 % din valoarea prestațiilor, conform OCDE;

Sănătatea

U.  întrucât sărăcia și excluziunea socială rămân cei mai importanți factori sociali determinanți ai sănătății(38) și ai condițiilor de viață, inclusiv pentru speranța de viață, în special ținând cont de impactul sărăciei infantile asupra sănătății și bunăstării copilului, și întrucât discrepanțele dintre săraci și bogați în ceea ce privește accesul corespunzător la servicii de sănătate, precum și diferențele de venit și bunăstare rămân importante și continuă să se accentueze în anumite domenii;

V.  întrucât anumite categorii sociale, cum ar fi familiile monoparentale, femeile vârstnice, minoritățile, persoanele cu dizabilități și persoanele fără adăpost, sunt printre cele mai vulnerabile și sunt expuse riscului de sărăcie;

W.  întrucât principiul nediscriminării reprezintă o piatră de temelie a drepturilor fundamentale, inclusiv a discriminării sociale;

Persoanele vârstnice

X.  întrucât din cauza îmbătrânirii societății noastre, numărul persoanelor dependente va crește dramatic în viitorul apropiat; întrucât persoanele vârstnice, în special femeile, sunt expuse unui risc mai ridicat de sărăcie comparativ cu restul populației, în mai multe țări, datorită scăderii veniturilor după pensionare, precum și datorită altor factori, precum dependența fizică, singurătatea și excluziunea socială; întrucât destrămarea coeziunii sociale dintre generații reprezintă o problemă majoră a societăților noastre;

Y.  întrucât politicile în materie de pensii sunt fundamentale în lupta împotriva sărăciei;

Genul

Z.  întrucât femeile sunt, în general, mai vulnerabile decât bărbații în fața riscului sărăciei datorită unei multitudini de factori, cum ar fi discriminările de gen în mediul profesional, care se traduc în diferențele persistente de remunerare între femei și bărbați și, drept rezultat, în diferențele dintre pensiile acestora, precum și întreruperile parcursului profesional pentru îngrijirea de persoane dependente sau discriminarea la locul de muncă; întrucât doar 63 % dintre femei lucrează în Europa, în comparație cu 73 % dintre bărbați, și având în vedere lipsa rețelelor de sprijin și a măsurilor concrete pentru a ajuta persoanele care lucrează să reconcilieze viața de familie cu cea profesională, în special servicii de asistență abordabile;

AA.  întrucât sărăcia are un impact diferit asupra femeilor și bărbaților, respectiv fetelor și băieților din categoriile sărace, având în vedere că, în cazul femeilor și fetelor sărace, accesul la servicii sociale și venituri adecvate este adesea mai dificil;

AB.  întrucât platforma nu ia în considerare factori de gen specifici femeilor și bărbaților și întrucât nu se acordă suficientă atenție feminizării sărăciei;

AC.  întrucât efectul diferențelor de remunerare între femei și bărbați asupra veniturilor obținute după o viață de muncă indică faptul că femeile vor avea o pensie mai mică și întrucât, prin urmare, femeile sunt mai expuse decât bărbații unor condiții de sărăcie persistentă și extremă: 22 % dintre femeile în vârstă de cel puțin 65 de ani riscă să trăiască în sărăcie, în comparație cu 16 % dintre bărbați;

AD.  întrucât 20 % dintre copii sunt expuși riscului sărăciei, în timp ce, la nivelul populației generale europene, acest procent este de 17 %, iar familiile cu venituri mici se numără printre categoriile cele mai expuse sărăciei;

AE.  întrucât politicile familiale sunt esențiale în cadrul politicilor de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale;

AF.  întrucât primele semne ale abandonului școlar timpuriu reprezintă cele mai importante semnale ale reluării ciclice a sărăciei;

Tinerii

AG.  întrucât șomajul în rândul tinerilor, deja mai ridicat decât pentru alte grupe de vârstă, a crescut vertiginos în UE după izbucnirea crizei, depășind 20 % și atingând un nivel critic în toate statele membre, ceea ce riscă să conducă la sărăcie chiar de la o vârstă fragedă; întrucât această situație îngrijorătoare solicită răspunsuri politice, economice și sociale imediate și întrucât combinarea sa cu schimbările demografice va spori deficitul de competențe; având în vedere rolul-cheie pe care îl poate juca formarea profesională în asistarea tinerilor și a lucrătorilor cu nivel scăzut de calificare în inserția profesională, dar având în vedere și faptul că obținerea unui loc de muncă nu înseamnă a scăpa de sărăcie și întrucât tinerii sunt, în mare măsură, susceptibili de a intra în categoria persoanelor care se confruntă cu sărăcia în câmpul muncii;

Migranții

AH.  întrucât migranții și minoritățile etnice sunt lucrători extrem de vulnerabili, grav afectați de criza economică și, în consecință, de sărăcie și de excluziune socială la niveluri ridicate, din cauza locurilor de muncă precare la care sunt expuși în funcție de proveniența sau originea sau calificarea lor; întrucât este necesar ca lucrătorii migranți să beneficieze de aceleași condiții de muncă, salarii, acces la formare profesională și protecție socială ca și resortisanții țărilor în care aceștia își desfășoară activitatea;

AI.  întrucât persoanele cu dizabilități, al căror nivel al sărăciei este cu 70 % mai ridicat decât media, acestea trebuie să fie plasate în centrul unei strategii pentru a sublinia valoarea adăugată pe care o generează odată integrate pe piața forței de muncă;

Romii

AJ.  întrucât un număr semnificativ de romi din Europa sunt marginalizați și trăiesc în condiții socioeconomice deplorabile și deseori fac obiectul unei discriminări și segregării grave în toate domeniile, precum și alte comunități marginalizate;

AK.  întrucât sărăcia în creștere din UE este, în prezent, agravată de criza economică și financiară și de creșterea prețurilor la alimente, în contextul unor excedente alimentare aproape inexistente în UE și întrucât 43 de milioane de persoane sunt, în prezent, expuse riscului sărăciei alimentare; întrucât programul de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune, înființat în anul 1987, oferă în prezent ajutor alimentar pentru 13 milioane de oameni care suferă de sărăcie în 19 state membre și implică 240 de depozite de alimente și fundații de caritate din lanțurile de distribuție; întrucât hotărârea recentă a Curții de Justiție a UE, T-576/08, care consideră ilegală cumpărarea de produse alimentare de pe piață pentru acest program, pune în pericol ajutorul alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate din UE, având în vedere dependența crescută a programului de cumpărarea de pe piață și întrucât anularea de către CJE a articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 983/2008 pare să aibă un impact negativ imediat asupra acestui program în anul 2012 și în anii următori, ceea ce duce la o încetare bruscă a ajutorului alimentar pentru cetățenii cei mai defavorizați din 19 state membre;

AL.  întrucât liniile bugetare semnificative pentru locuințe și pentru furnizarea de energie gospodăriilor, care au crescut în ultimul deceniu, trebuie luate în considerare ca factori majori ai riscului de sărăcie;

AM.  întrucât, în UE, membrii familiei oferă îngrijire în cea mai mare proporție;

AN.  întrucât imposibilitatea persoanelor care trăiesc în condiții de sărăcie de a avea acces la servicii bancare de bază, cum ar fi retragerea de numerar, viramentul sau debitarea directă, reprezintă un obstacol semnificativ pentru reinserția acestora pe piața muncii și în societate,

Participarea

1.  solicită Comisiei consolidarea implicării în elaborarea unei strategii europene la toate nivelurile de guvernanță (european, național, regional și local) a societății civile organizate și a tuturor părților interesate vizate, precum ONG-urile, organizațiile de economie socială, furnizorii de servicii, experții în inovare socială și partenerii sociali, precum și a persoanelor care trăiesc în condiții de sărăcie, în parteneriat cu asociațiile în cadrul cărora aceste persoane se exprimă liber și care au experiență și cunoștințe, în special prin dezvoltarea de platforme naționale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în fiecare stat membru; solicită Comisiei consolidarea cooperării cu autoritățile locale, regionale și naționale și cu instituțiile europene, în special cu Parlamentul European; consideră că sinergiile ar trebui să reprezinte preocuparea tuturor actorilor, inclusiv IMM-urile și șefii de întreprinderi; solicită extinderea întâlnirilor dintre persoanele care trăiesc în condiții de sărăcie și de excluziune socială la nivel național și oficializarea participării și contribuției acestor persoane în cadrul Convenției anuale privind sărăcia și excluziunea socială, drept element fundamental al acesteia, precum și o monitorizare periodică adecvată a recomandărilor astfel elaborate;

2.  invită Comisia Europeană să asume un rol de coordonare și să orienteze statele membre ale UE pentru a face față provocărilor existente și pentru a combate sărăcia și excluziunea socială, având mereu în vedere faptul că lupta împotriva sărăciei este în primul rând responsabilitatea politicilor naționale, precum și acordarea de solidaritate și de asistență tehnică necesare;

3.  solicită ca platforma de combatere a sărăciei să servească, de asemenea, la coordonarea, la nivel european, a organizațiilor naționale care reprezintă grupurile cele mai expuse riscului de sărăcie;

Formarea în comun

4.  solicită organizarea unor seminarii de sensibilizare cu privire la sărăcie la nivelul instituțiilor UE și al guvernelor statelor membre de către organizații cu experiență reală în lupta împotriva sărăciei, precum și experimentarea unui formări în comun pe tema problemelor legate de sărăcie și de excluziune socială între funcționarii europeni și persoanele care au trăit direct experiența luptei împotriva sărăciei;

5.  invită statele membre să ia măsuri pentru ca patrimoniul cultural să devină accesibil tuturor categoriilor sociale și să nu reducă resursele din acest domeniu, care garantează incluziunea socială și generează locuri de muncă de calitate;

6.  reafirmă rolul esențial al voluntariatului și al cetățeniei active ca instrumente de asigurare a coeziunii și de combatere a disparităților economice, sociale și de mediu, aceste instrumente încurajând cetățenii să se implice în viața publică prin sport, cultură, artă, activism social și politic;

7.  solicită ca persoanelor defavorizate să li se garanteze accesul la programe de mobilitate pentru studii și muncă și ca partea din buget alocată acestor programe să fie majorată; reamintește faptul că inițiativa „Tineretul în mișcare” trebuie să promoveze mobilitatea tuturor ucenicilor, stagiarilor și studenților și să favorizeze recunoașterea competențelor profesionale dobândite atât în mod nonformal, cât și informal;

8.  încurajează, de asemenea, inițiativele intergeneraționale care vizează reducerea decalajului digital pentru persoanele defavorizate, asigurându-le accesul la tehnologiile informației și comunicațiilor, în conformitate cu Agenda digitală europeană;

9.  invită statele membre să încurajeze formarea în domeniul noilor tehnologii de la bun început și să o includă în programele școlare;

Mecanismul de evaluare

10.  solicită instituirea unui mecanism de evaluare critică și periodică, care implică Parlamentul European, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European, bazat pe indicatori exacți la nivel național și european, care să permită evaluarea diverselor dimensiuni ale sărăciei și măsurarea progresului statelor membre în ceea ce privește îndeplinirea, ținând cont de repartiția în funcție de gen și vârstă, a obiectivului de reducere a sărăciei și transpunerea acestui obiectiv în sub-obiective de către statele membre, întrucât în lipsa unei definiții precise a sărăciei, statele membre au prea mult spațiu de manevră, de unde rezultă riscul unei interpretări divergente; solicită Comisiei îmbunătățirea indicatorilor la nivel național și european în ceea ce privește comparabilitatea statisticilor naționale privind sărăcia în rândul persoanelor vulnerabile și încurajarea, în colaborare cu Eurostat, a realizării unui tablou de bord complet privind sărăcia și excluziunea socială, care să permită monitorizarea numărului persoanelor care se află sub pragul de 40-50 % din venitul mediu, și să stabilească astfel o evaluare anuală a cazurilor de sărăcie în cadrul UE, fiind necesar ca la abordarea statistică să se adauge o abordare calitativă și participativă; solicită Comisiei să asigure faptul că politicile aplicate sunt în beneficiul tuturor, nu doar al celor care sunt aproape de pragul sărăciei;

11.  solicită ca Comisia/Eurostat să desfășoare o analiză cuprinzătoare al a sărăciei și excluziunii sociale și să colecteze statisticile printr-o abordare calitativă și participativă defalcată în funcție de gen și vârstă, cu scopul de a evidenția problema sărăciei în rândul femeilor în vârstă; speră că după ce va începe să lucreze la capacitate maximă, Institutul european pentru egalitatea de gen va contribui la găsirea unei soluții la problema lipsei datelor sistematice și comparative, defalcate pe genuri;

12.  solicită îmbunătățirea și comparabilitatea statisticilor naționale privind sărăcia prin instituirea unor indicatori la nivel european;

13.  solicită, având în vedere criza actuală, elaborarea imediată a unui studiu detaliat și actualizat asupra numărului de persoane care trăiesc în condiții de sărăcie și care sunt expuse riscului de sărăcie în următoarele luni;

14.  solicită Comisiei să elaboreze și să prezinte Parlamentului un raport anual cu privire la progresele înregistrate de statele membre în reducerea sărăciei și a excluziunii sociale;

Clauza socială orizontală

15.  solicită Comisiei să țină cont pe deplin de clauza socială orizontală corectă, astfel cum se prevede la articolul 9 din TFUE, conform căruia Uniunea ia în considerare cerințele legate de promovarea unui grad ridicat de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale adecvate, lupta împotriva excluziunii sociale, precum și un nivel înalt de educație, formare profesională și protecție a sănătății umane și roagă Comisia să precizeze rolul platformei în evaluarea punerii în aplicare a acestei clauze; solicită aprofundarea studiilor privind impactul social al politicilor UE, chiar și atunci când acestea nu sunt inițiate de către Comisie, ci de către Consiliul European, precum Pactul Euro Plus; consideră că o astfel de aprofundare a punerii în aplicare a acestei clauze va împiedica spirala descendentă a standardelor sociale în Europa și va facilita dezvoltarea unei platforme sociale comune în Europa; solicită ca studiul de impact social să fie efectuat în colaborare cu asociațiile de luptă împotriva sărăciei, considerând situațiile persoanelor care trăiesc în condiții de sărăcie severă în Europa drept puncte de referință; consideră că aceste studii ar trebui să implice Parlamentul European, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European, precum și serviciile Comisiei care se ocupă de probleme sociale sub responsabilitatea unui director general atașat Secretariatului General al Comisiei Europene;

Bugetul

16.  solicită Comisiei să identifice mai clar liniile bugetare care sunt relevante pentru finanțarea platformei, în special în ceea ce privește FSE și contribuția acestuia la această inițiativă emblematică, prin intermediul finanțării priorităților politice, precum prevenirea abandonului școlar timpuriu și lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, femeilor, persoanelor vârstnice și lucrătorilor migranți, precum și nivelul lor de resurse; solicită Comisiei să prezinte propunerile sale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în cadrul financiar multianual 2014-2020, pentru a asigura o finanțare adecvată a inițiativelor lansate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; solicită Comisiei să identifice sprijinul financiar necesar pentru prioritățile tematice convenite și să îndemne statele membre să sprijine financiar actorii societății civile implicați la nivel național în programele de reformă naționale, în platforma emblematică și în strategiile naționale pentru protecție și incluziune socială; recomandă continuarea și acordarea unui sprijin bugetar sporit programelor europene care contribuie la diferite aspecte ale luptei împotriva excluziunii sociale, sărăciei și inegalităților socio-economice – inclusiv împotriva inegalităților în materie de sănătate (Programul-cadru pentru cercetare, Programul Progress);

17.  ia act de faptul că,în proiectul de buget 2012, Comisia Europeană estimează o creștere de 3,3 % în favoarea inițiativei emblematice privind Platforma europeană de combatere a sărăciei față de anul trecut; solicită Comisiei să furnizeze explicații suplimentare privind contribuția Fondului social european (FSE) la această inițiativă emblematică și privind măsurile specifice de abordare a unor priorități precum combaterea sărăciei în rândul copiilor, al femeilor, al persoanelor în vârstă și al lucrătorilor migranți și prevenirea abandonului școlar timpuriu; în acest context, regretă lipsa clarității și suprapunerea diferitelor instrumente și linii bugetare prin intermediul cărora urmează să fie atinse obiectivele Strategiei Europa 2020 cu ajutorul bugetului UE;

Programul pentru distribuirea de alimente persoanelor celor mai defavorizate

18.  contestă decizia Comisiei de ajustare în sens descrescător, de la 500 de milioane de euro la 113,5 milioane de euro, a bugetului alocat programului de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniunea Europeană pentru 2012; regretă profund această situație care intervine în contextul actual al crizei economice și sociale profunde; invită Comisia și Consiliul, prin urmare, să găsească o modalitate pentru continuarea programului pentru anii rămași din perioada de finanțare (2012 și 2013) și pentru noua perioadă de finanțare (2014-2020) în baza unui temei juridic care să nu poată fi contestat de CJUE, menținând plafonul financiar anual de 500 milioane EUR pentru a asigura astfel că persoanele dependente de acest ajutor nu vor suferi de pe urma sărăciei alimentare;

Metoda deschisă de coordonare (MDC) socială

19.  solicită ca metoda deschisă de coordonare socială să fie consolidată și aplicată corect în ceea ce privește sărăcia, în special prin intermediul unor strategii naționale de incluziune și protecție socială elaborate, aplicate și evaluate în comun pe baza obiectivelor stabilite în comun, prin intermediul platformelor naționale de combatere a sărăciei, prin schimbul de bune practici referitoare la politicile privind accesul efectiv la drepturile fundamentale și prin aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a Cartei Sociale revizuite (care nu a fost ratificată de către toate statele membre), în special a articolelor 30 și 31; subliniază că, în acest context, activitățile Comitetului pentru protecție socială trebuie să fie luate în considerare și mai departe; solicită ca platforma să promoveze și să monitorizeze participarea autorităților locale, a întreprinderilor din economia socială și a altor actori locali la elaborarea și punerea în aplicare a rapoartelor naționale strategice;

Coșul de bunuri și servicii fundamentale

20.  solicită Comisiei, împreună cu Banca Centrală Europeană, să propună principiile comune pentru definirea „coșului de bunuri și servicii fundamentale” necesare pentru asigurarea unei vieți demne pentru toți și reamintește că aceste nevoi imediate nu ar putea fi întâmpinate fără respectarea demnității umane și fără un acces eficient la toate drepturile fundamentale – civile, politice, economice, sociale și culturale – fără excepție; solicită clarificarea obiectivului de stabilitate a prețurilor pentru a permite luarea în considerare a particularităților naționale care nu au în mod necesar un impact semnificativ asupra indicatorilor utilizați pentru Eurosistem;

21.  solicită ca Comisiei pentru ocuparea forței de muncă a Parlamentului European să i se acorde un rol explicit în cadrul platformei, îndeosebi în activitatea de monitorizare a eficienței acesteia, a politicilor UE și ale statelor membre în reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, în contextul Strategiei Europa 2020;

22.  solicită ca platforma să permită cartografierea cu cea mai mare precizie posibilă a accesului la aceste nevoi (diferite în funcție de locurile și grupurile vizate), în funcție de diferitele dispozitive de ajutor pentru persoanele care se confruntă cu sărăcia;

23.  solicită Comisiei să precizeze obiectivele și conținutul Convenției anuale a Platformei europene de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale care ar putea fi, printre altele, schimbul de bune practici, luarea în considerare directă a persoanelor care se confruntă cu sărăcia; sugerează ca această întâlnire să aibă loc cel puțin de-a lungul întregii săptămâni în care se sărbătorește Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei (17 octombrie);

24.  consideră că îmbunătățirea calității și a comparabilității statisticilor naționale în cadrul platformei pentru măsurarea tendințelor de inegalitate și de evoluție a bunăstării reprezintă baza îmbunătățirii politicilor în domeniu ale Uniunii;

25.  solicită Comisiei ca platforma să țină cont de rezultatele Anului european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale (2010) și ale Anului european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații (2012);

Recomandarea din 2008

26.  salută înștiințarea făcută de Comisie cu privire la o comunicare privind punerea în aplicare a recomandării din 2008 a Comisiei referitoare la incluziunea activă și solicită ca aceasta să cuprindă în special un calendar referitor la punerea în aplicare a celor trei piloni ai strategiei, prezentând un program de lucru multianual la nivel național și la nivelul Uniunii Europene; își exprimă preocuparea cu privire la amânarea până în 2012 a Comunicării privind incluziunea activă și solicită Comisiei să propună publicarea comunicării în 2011; solicită Consiliului, Comisiei și Parlamentului să își asume un angajament explicit privind mobilizarea tuturor politicilor în vederea reducerii sărăciei, asigurând faptul că politicile în domeniile economic, al ocupării forței de muncă și al incluziunii sociale contribuie la eradicarea sărăciei mai degrabă decât la sporirea acesteia;

27.  reamintește cei trei piloni ai strategiei europene pentru incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii, din recomandarea Comisiei din 2008:

   sprijin pe venit adecvat, statele membre având obligația de a recunoaște dreptul fundamental al individului de a beneficia de resurse și asistență socială suficiente, în cadrul unei inițiative globale și constante de combatere a excluziunii sociale;
   piețe ale muncii care să favorizeze incluziunea, statele membre având obligația de a se asigura că persoanele care pot munci beneficiază de un sprijin eficient pentru a intra sau a reintra pe piața muncii și pentru ca acestea să-și poată păstra un loc de muncă corespunzător capacității lor de muncă;
   accesul la servicii de calitate, statele membre având obligația de a lua toate măsurile pentru a oferi celor implicați un sprijin social adecvat pentru promovarea incluziunii economice și sociale;

Aplicarea drepturilor fundamentale

28.  solicită orientarea platformei în direcția aplicării drepturilor care garantează o viață demnă pentru toți cetățenii, îndeosebi în domeniul ocupării forței de muncă, al locuințelor, al protejării sănătății, al securității sociale și al unui nivel de trai adecvat, al justiției, al educației, al formării și al culturii, al protecției familiei și a copiilor; solicită realizarea, de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, a unui studiu privind accesul efectiv al indivizilor celor mai săraci la toate drepturile fundamentale și privind discriminările la care aceștia sunt supuși și alte drepturi prevăzute în cadrul convențiilor și al textelor internaționale încheiate de statele membre, implicând ONG-urile în cadrul cărora persoanele care se confruntă cu excluziunea socială se exprimă liber și ținând cont de faptul că aplicarea dreptului la locuință este necesară în vederea aplicării depline a celorlalte drepturi fundamentale, inclusiv drepturile politice și sociale;

29.  invită Consiliul să includă o secțiune referitoare la „Sărăcia extremă şi drepturi fundamentale în domeniile tematice din următorul cadru multianual al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene;

Lipsa de adăpost

30.  consideră că situația persoanelor fără adăpost merită o atenție specială și necesită măsuri suplimentare, fie din partea statelor membre sau a Comisiei Europene, cu scopul de a finaliza integrarea acestor persoane, până în 2015, ceea ce implică colectarea de date comparabile și elaborarea de statistici precise la nivel comunitar, împreună cu raportarea lor anuală și înregistrarea progreselor și a obiectivelor stabilite, în conformitate cu strategiile naționale și comunitare de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale; solicită Comisiei Europene să elaboreze de urgență o strategie a UE privind persoanele fără adăpost în conformitate cu Raportul comun al Comisiei și al Consiliului privind protecția socială și incluziunea socială 2010, cu recomandările finale ale Conferinței europene de consens privind problema persoanelor fără adăpost (2010) și cu Rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia UE privind persoanele fără adăpost; solicită Comisiei Europene să elaboreze o foaie de parcurs detaliată pentru punerea în aplicare a acestei strategii pentru perioada 2011-2020; solicită ca platforma să favorizeze schimbul de bune practici pentru a evita pierderea contactului dintre instituțiile publice și persoanele fără adăpost;

31.  solicită Comitetului pentru protecție socială să monitorizeze în fiecare an progresul înregistrat de statele membre cu privire la persoanele fără adăpost pe baza rapoartelor tematice naționale anuale privind persoanele fără adăpost (2009) și în conformitate cu Raportul comun al Comisiei și al Consiliului privind protecția socială și incluziunea socială 2010;

Educația/Formarea

32.  consideră că depășirea completă a sărăciei se poate realiza doar dacă instrumentelor de protecție socială li se alătură consolidarea parcursurilor educaționale și a formării la toate nivelurile; sprijină dezvoltarea sistemelor de educație favorabile incluziunii, care combat abandonul școlar și permit accesul tinerilor, proveniți din cadrul grupurilor defavorizate, la niveluri școlare mai ridicate pentru a lupta împotriva transmiterii sărăciei de la o generație la alta; sprijină accesul la atestarea experienței profesionale și la formare pe tot parcursul vieții pentru a reduce sărăcia prin integrarea pe piața muncii, în special pentru grupurile defavorizate, în vederea facilitării accesului acestora la locuri de muncă decente și de calitate; consideră, prin urmare, esențiale punerea în aplicare corectă și aprofundarea programelor de formare pe tot parcursul vieții, precum și cooperarea între statele membre în domeniul educației și al formării profesionale și dispozitivele de asistență individualizată în procesul de căutare a unui loc de muncă și subliniază că aceste acțiuni trebuie consolidate, acordându-se o atenție sporită persoanelor celor mai vulnerabile din punct de vedere social; recomandă elaborarea unei strategii a UE de soluționare a problemei sărăciei lucrătorilor și de creare a unor locuri de muncă de calitate, prin stabilirea unor principii privind munca de calitate;

Muncă decentă/lucrători săraci

33.  reamintește tendința de agravare a segmentării pieței muncii și de a reduce protecția grupurilor cele mai vulnerabile prin extinderea raporturilor de muncă precare în majoritatea statelor membre are; subliniază, prin urmare, că, pe lângă formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, crearea de noi locuri de muncă trebuie să se realizeze prin respectarea principiilor fundamentale ale OIM, prin instituirea conceptului de muncă decentă și de locuri de muncă de calitate (condiții decente de lucru, dreptul la muncă, securitatea și sănătatea lucrătorilor, protecție socială, capacitatea de reprezentare și dialog cu lucrătorii), precum și prin implementarea egalității salariale între bărbați și femei și a egalității de tratament între lucrătorii Uniunii Europene și lucrătorii resortisanți ai țărilor terțe cu reședință legală pe teritoriul Uniunii; invită statele membre să își intensifice eforturile pentru combaterea eficientă și eficace a fenomenului de muncă la negru care, dincolo de impactul economic negativ uriaș pe care îl are asupra durabilității sistemelor de asigurare socială, nu este în concordanță cu principiile muncii decente și refuză accesul la sistemele de asigurare socială, creând un puternic risc de sărăcie; solicită Comisiei să abordeze fenomenul sărăciei în rândul lucrătorilor, precum și să creeze locuri de muncă sigure și să garanteze aplicarea corectă a unor acorduri contractuale flexibile, astfel încât acestea să nu poată fi încălcate;

34.  subliniază că principala preocupare a tinerilor este de a fi independenți, având acces la servicii medicale și la o locuință decentă la un preț rezonabil, fiind capabili să se educe, să lucreze și să se dezvolte; prin urmare, solicită statelor membre să elimine discriminările pe motive de vârstă cu privire la accesul la sistemele de asigurare a unui venit minim, precum excluderea tinerilor din cadrul sistemelor de asigurare a unui venit minim din cauza lipsei de cotizații de securitate socială;

35.  subliniază necesitatea de a oferi beneficii suplimentare destinate grupurilor defavorizate (precum persoanele cu handicap sau care suferă de boli cronice, familiile monoparentale sau familiile numeroase), care să acopere costurile suplimentare care cuprind asistența personală, utilizarea unor facilități specifice, îngrijirea medicală și socială;

36.  invită statele membre să sporească eficiența agențiilor publice de ocupare a forței de muncă, între altele, prin diagnosticarea mai eficientă a nevoilor pieței forței de muncă, ocuparea forței de muncă constituind primul pas în prevenirea și în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

37.  subliniază că trecerea de pe băncile școlii, de la formarea profesională sau academică în câmpul muncii trebuie pregătită mai bine și trebuie să aibă loc imediat după perioada de instruire sau formare; subliniază, prin urmare, importanța majoră de a pune în aplicare în mod eficace inițiativa „Garanția europeană pentru tineret” și de a o transforma într-un instrument de integrare activă pe piața forței de muncă; consideră că partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și organizațiile pentru tineret ar trebui implicate în cadrul dezvoltării unei strategii durabile pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor, în cadrul căreia ar trebui să se recunoască în mod oficial calificările obținute;

38.  recomandă statelor membre ca, în contextul aplicării principiilor flexicurității pe piața forței de muncă, să se asigure, prin consultare cu partenerii sociali, că este acordată faptic o pondere egală atât flexibilității, cât și securității lucrătorilor, și să consolideze, prin stimulente, participarea lucrătorilor la formarea profesională;

39.  amintește că riscul de cădere în sărăcie extremă este mai mare pentru femei decât pentru bărbați, având în vedere insuficiența sistemelor de protecție socială și discriminările care persistă, în special pe piața forței de muncă, ceea ce necesită politici specifice și răspunsuri multiple, în funcție de sex și de situația concretă;

40.  solicită statelor membre consolidarea mijloacelor de eficientizare a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

41.  solicită Comisiei Europene flexibilizarea normelor și a procedurilor de control privind finanțarea compensațiilor pentru obligația de serviciu public, care împovărează autoritățile locale care furnizează servicii publice locale pentru a sprijini persoanele cele mai defavorizate;

42.  invită la valorificarea cunoștințelor, a experienței și a competențelor și abilităților informale ale persoanelor defavorizate victime ale sărăciei și excluziunii sociale și/sau ale comunităților tradiționale și solicită să fie promovate sisteme de validare a cunoștințelor dobândite prin educația nonformală și informală; de asemenea, solicită să fie identificate modalități prin care aceste elemente ar putea contribui la integrarea persoanelor respective pe piața muncii;

Migranții

43.  solicită, cu respectarea integrală a diferitelor practici, a convențiilor colective sau a legislației în diferitele state membre, precum și a principiului subsidiarității, respectarea egalității drepturilor și a protecției sociale pentru toți în cadrul fiecărui stat membru, indiferent dacă sunt cetățeni ai Uniunii sau resortisanți ai țărilor terțe; solicită statelor membre să lupte în vederea combaterii muncii fără forme legale și nedeclarate;

44.  solicită, în special, măsuri având drept obiectiv integrarea culturală și lingvistică în țara gazdă pentru a reduce excluziunea socială;

45.  solicită Comisiei Europene și statelor membre să își intensifice cooperarea cu țările terțe în domeniul educației și culturii pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială în aceste țări, pentru a sprijini dezvoltarea și pentru a preveni, în același timp, imigrația din motive exclusiv economice.

46.  consideră că sărăcia care afectează persoanele care au deja un loc de muncă nu reflectă condiții de muncă echitabile, și solicită să se depună eforturi pentru schimbarea situației, astfel încât remunerarea, în general, și salariile minime, în particular, să poată asigura un nivel de trai decent, indiferent dacă acestea sunt stabilite prin lege sau prin acorduri colective;

47.  constată că pentru a ieși din sărăcie nu este suficientă deținerea unui loc de muncă, fiind necesare intervenții ulterioare pentru a combate fenomenul lucrătorilor săraci și pentru a garanta accesul la un loc de muncă durabil și de calitate;

48.  îndeamnă statele membre să promoveze participarea deplină a femeilor pe piața forței de muncă, să pună în aplicare legislația privind egalitatea de remunerare și să acorde mai multă atenție chestiunii adecvării pensiilor pentru femei;

49.  recomandă punerea în aplicare a unei impozitări adecvate a remunerărilor foarte ridicate pentru a contribui la finanțarea sistemelor de protecție socială și a venitului minim și pentru a reduce diferențele dintre venituri;

Persoanele cu handicap

50.  recomandă statelor membre conceperea de noi măsuri pentru inserția grupurilor vulnerabile și excluse din punct de vedere social, în special persoanele cu handicap, în întreprinderi, inclusiv în întreprinderi de economie socială și servicii publice, pentru a promova incluziunea, în special în regiunile mai slabe din punct de vedere economic și mai vulnerabile din punct de vedere social, sau aprofundarea legislației existente, precum Directiva din 2000 privind angajarea persoanelor cu handicap; recomandă statelor membre conceperea de noi măsuri pentru inserția grupurilor vulnerabile și excluse din punct de vedere social, în special persoanele cu handicap, în întreprinderi, inclusiv în întreprinderi de economie socială și servicii publice, pentru a promova incluziunea, în special în regiunile mai slabe din punct de vedere economic și mai vulnerabile din punct de vedere social, sau aprofundarea legislației existente, precum Directiva din 2000 privind angajarea persoanelor cu handicap; recomandă statelor membre să promoveze un mediu accesibil pentru persoanele cu handicap și solicită acestora să acorde o atenție specială educației și îngrijirii pe perioada copilăriei pentru a evita excluziunea definitivă și fără speranță a copiilor care au un handicap încă de la naștere; încurajează Comisia și statele membre să intensifice schimbul de bune practici pentru punerea în aplicare a măsurilor de integrare multidimensională a persoanelor cu handicap pe piața forței de muncă; recomandă statelor membre să asigure persoanelor vârstnice și cu handicap accesul la serviciile sociale și la serviciile de sănătate;

Genul

51.  critică puternic faptul că Platforma europeană de combatere a sărăciei și excluziunii sociale elaborată de Comisie nu ține deloc seama de aspectul de gen al sărăciei și excluziunii sociale;

52.  subliniază faptul că adesea femeile din zonele rurale nu sunt considerate ca forță de muncă, deși contribuția lor la activitățile agricole zilnice este la fel de importantă ca și contribuția bărbaților, iar acestea sunt excluse din punct de vedere social de la drepturile lor de angajat și sunt vulnerabile la sărăcie;

53.  invită Comisia și statele membre să adopte o perspectivă de gen specifică ca o componentă-cheie a tuturor politicilor comune și programelor naționale, în vederea eradicării sărăciei și combaterii excluziunii sociale; consideră, mai mult, că statele membre ar trebui să țină seama de dimensiunea de gen în planurile lor de revenire din recesiune;

54.  având în vedere importanța politicilor sociale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, subliniază importanța existenței unor servicii sociale eficiente și adecvate pentru sprijinirea grupurilor sociale vulnerabile (de exemplu, persoanele cu handicap, părinții singuri, șomerii etc.), dar și a categoriilor speciale de populație (de exemplu, familiile cu mulți copii);

55.  solicită statelor membre să îmbunătățească protecția lucrătorilor care nu își mai pot continua activitatea la locul de muncă din cauza unei boli, a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale pentru a-i proteja de riscul sărăciei; solicită, în consecință, consolidarea legislațiilor naționale pentru ca obligația angajatorului de a căuta un nou loc de muncă pentru un angajat recalificat să reprezinte o condiție prealabilă încetării oricărui contract de muncă;

56.  invită la elaborarea prin intermediul platformei a definiției unui statut specific al lucrătorilor cu handicap, care să le garanteze acestora un loc de muncă de durată;

57.  îndeamnă statele membre, în contextul sprijinirii participării la ocuparea forței de muncă, în special a femeilor, să sporească, prin intermediul reconcilierii vieții profesionale cu viața de familie, accesul la structuri de îngrijire calitative și accesibile din punct de vedere financiar, având în vedere că o mare parte dintre cetățenii UE rămân în afara pieței de muncă, asumându-și îngrijirea unui membru al familiei, crescând astfel riscul de a ajunge în sărăcie;

Utilizarea fondurilor

58.  recunoaște necesitatea evaluării, în cazurile în care acest lucru este posibil, a eficacității, a impactului, a coordonării și a celui mai bun raport al fondurilor europene, în special al Fondului social european (FSE), în realizarea obiectivului de reducere a sărăciei, chiar și atunci când au un alt obiectiv principal, prin reducerea diferențelor economice, a dezechilibrelor în materie de prosperitate și a diferențelor dintre nivelurile standardelor de viață în cadrul regiunilor și al statelor membre ale UE și, prin urmare, asupra promovării coeziunii economice și sociale; consideră că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor care combină obiective și strategii de ocupare a forței de muncă, dar și abordărilor integrate de incluziune activă, cum ar fi proiectele destinate consolidării solidarității dintre generații la nivel regional și local sau proiectele care contribuie în mod specific la realizarea egalității de gen și la incluziunea activă a grupurilor vulnerabile; subliniază importanța măsurilor eficiente de solidaritate, inclusiv de consolidare, de anticipare a transferurilor și de reducere a cofinanțării fondurilor bugetare de către statele membre, în vederea creării de locuri de muncă decente, a sprijinirii sectoarelor productive, precum și a combaterii sărăciei și excluziunii sociale, dar și pentru a evita crearea de noi dependențe; subliniază importanța sprijinirii luptei împotriva sărăciei și excluziunii sociale, a luptei pentru accesul la locuri de muncă de calitate și nediscriminare, asigurând un venit adecvat și promovând accesul la servicii de calitate;

59.  subliniază rolul central al politicii de coeziune și al fondurilor structurale în îmbunătățirea incluziunii sociale, în promovarea locurilor de muncă și în combaterea sărăciei în zonele urbane, în care trăiesc cele mai multe persoane dezavantajate, precum și în mediul rural; subliniază contribuția relevantă a Fondului european de ajustare la globalizare în combaterea sărăciei printre lucrătorii afectați de criză și cel al Instrumentului european de microfinanțare „Progress” în încurajarea activității întreprinzătorilor; solicită păstrarea funcției specifice a fiecărui fond în viitorul cadru financiar multianual (CFM);

60.  subliniază faptul că Fondul Social European rămâne principalul instrument special conceput pentru incluziunea socială și consideră că acesta trebuie să fie consolidat pentru a răspunde în mod adecvat obiectivelor ambițioase stabilite în strategia EU 2020 și în cadrul platformei de combatere a sărăciei;

61.  consideră că instrumente precum Instrumentul european de microfinanțare Progress și programul Grundtvig joacă un rol important în prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale și consideră că acestea ar trebui să fie elaborate pe baza unei analize aprofundate;

62.  solicită Comisiei Europene să identifice domeniile prioritare în ceea ce privește cheltuielile UE, astfel încât finanțarea să poată fi direcționată mai eficient către microregiuni și / sau zonele învecinate, ale căror locuitori sunt cei mai grav afectați de sărăcie și excluziune socială;

63.  consideră că Fondul european de ajustare la globalizare care permite acordarea unui ajutor specific și individualizat lucrătorilor disponibilizați în urma crizei economice sau a globalizării vizează continuarea acțiunii sale și după 2013 și asigurarea finanțării sale integrale în bugetul european, atât prin angajamente, cât și plăți;

Guvernanța economică/semestrul european

64.  solicită statelor membre să prezinte programe naționale de reformă care să fie coerente cu obiectivul platformei și cu obiectivele Uniunii privind dezvoltarea socială și durabilă și care sprijină punctul de vedere al Comisiei conform căruia sărăcia este „inacceptabilă pentru Europa secolului 21”, să nu pună în discuție sistemele de indexare salarială și convențiile colective de aplicare generală și să nu limiteze în mod nerezonabil și nejustificat capacitatea de investiții și cheltuielile sociale ale acestora în cadrul guvernanței economice, garantând totodată durabilitatea finanțelor publice și crearea de locuri de muncă plătite, având în vedere faptul că reducerea sărăciei este o condiție prealabilă esențială pentru o creștere economice inteligentă, durabilă și incluzivă; solicită o clarificare a statutului planurilor naționale de acțiune pentru incluziunea socială și, în special, a posibilității integrării acestora în programelor naționale de reformă din cadrul Strategiei UE 2020; solicită Comisiei să elaboreze recomandări specifice pentru fiecare țară în parte pentru îndeplinirea obiectivului de reducere a sărăciei, îndeosebi în caz de eșec, având în vedere faptul că reducerea sărăciei este condiționată de un efort sporit și de mobilizarea tuturor părților și a tuturor mijloacelor pentru reducerea semnificativă a sărăciei și a sărăciei acute pe termen mediu și pentru a ajunge la un nivel mai redus al sărăciei și chiar la eradicarea acesteia cel mai târziu în anul 2020; propune Comisiei să elaboreze la nivel european orientări destinate statelor membre în vederea garantării participării în mod eficient a colectivităților teritoriale și a celorlalte părți interesate la elaborarea de programe naționale de reformă; atrage atenția asupra faptului că este posibil ca „pactele teritoriale” să constituie mecanismul complet și cel mai coerent al unei asociații a colectivităților teritoriale cu privire la acest proces, conform propunerilor celui de Al cincilea raport privind coeziunea; consideră că obiectivul Strategiei Europa 2020 de reducere cu 20 de milioane a numărului persoanelor expuse riscului sărăcie nu poate fi realizat decât dacă măsurile de austeritate luate sau care urmează a fi luate în Uniunea Europeană nu afectează locurile de muncă și protecțiile sociale, mai ales pentru persoanele cele mai defavorizate;

65.  consideră că statele membre ar trebui să transforme obiectivele de reducere a excluziunii sociale / a sărăciei în obiective ambițioase naționale și regionale și ar trebui să includă un obiectiv special pentru sărăcia în rândul copiilor și strategii specifice bazate pe o abordare multidimensională privind sărăcia în rândul copiilor și a familiilor;

66.  solicită susținerea tuturor ONG-urilor și a asociațiilor mici în lupta acestora pentru drepturile fundamentale pentru consolidarea investițiilor umane necesare, pentru facilitarea participării persoanelor care se confruntă cu sărăcia și pentru o informare mai bună a acestora cu privire la accesul lor la drepturi și la justiție;

67.  salută propunerea privind subvențiile globale care ar putea ajuta anumite ONG-uri și asociații mai mici în eforturile acestora de combatere a sărăciei;

68.  solicită statelor membre să fie de acord și să adopte cât mai curând posibil propunerea de directivă a Consiliului privind punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426); solicită Comisiei să continue să sprijine depășirea dificultăților de natură tehnică din cadrul Consiliului pentru a asigura ajungerea la un acord rapid și pentru a completa lacunele din cadrul legislației care în prezent nu acoperă toate aspectele relevante, pentru a îndeplini obiectivul de eliminare a diferitelor forme de discriminare, inclusiv discriminarea pe motive de origine socială;

69.  sugerează că acțiunile propuse în cadrul Platformei trebuie să recunoască consecințele discriminării multiple și să introducă măsuri orientate către politici, astfel cum este prevăzut în prezent, de exemplu, în legislațiile spaniolă și română și, în special, conceptul de integrare a perspectivei de gen ar trebui să fie dezvoltat pentru a răspunde discriminării multiple;

70.  solicită punerea în aplicare a egalității salariale între bărbați și femei și a egalității de tratament între lucrătorii Uniunii Europene și resortisanții țărilor terțe;

71.  îndeamnă Comisia să organizeze consultări în vederea găsirii celei mai bune soluții de combatere a discriminării negative pe motive de origine socială;

Economia socială

72.  salută intenția Comisiei de a acorda mai multă atenție, prin diverse inițiative, rolului actorilor economiei sociale – conform definiției acestora din cadrul Rezoluției Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială –, îndeosebi prin angajamentul acesteia de clarificare a cadrului juridic aplicabil întreprinderilor economiei sociale (pentru societățile de ajutor reciproc, fundații și cooperative), pentru ca acestea să poată contribui pe deplin și în siguranță juridică la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, propunând răspunsuri inovatoare și durabile la nevoile cetățenilor și subliniind totodată faptul că economia socială nu se limitează la acest câmp de activități; este preocupat totuși de lipsa oricărei referiri la statutul asociațiilor europene, în ciuda faptului că sectorul voluntariatului reprezintă un actor major în cadrul luptei împotriva sărăciei; subliniază totuși că măsurile în direcția economiei sociale, îndeosebi asociațiile și societățile de ajutor reciproc, propuse la momentul actual, nu se ridică la înălțimea contribuției sale în cadrul politicii de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale și în cadrul al economiei europene și al modelului social european și a reacției sale, în general, la consecințele crizei economice și sociale; subliniază în special solicitările și așteptările sale cu privire la recunoașterea SSIG, astfel cum au fost reafirmate în cadrul Rezoluției Parlamentului European din 5 iulie 2011 referitoare la viitorul serviciilor sociale de interes general(; ia act de propunerile de revizuire a dispozițiilor comunitare în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice și a ajutoarelor de stat și reiterează cererea sa privind adaptarea acestora la specificitățile misiunilor atribuite SSIG și la modul de organizare a acestora; sprijină crearea de locuri de muncă de calitate și dispozitivele de asistență individualizată în procesul de căutare a unui loc de muncă prin intermediul întreprinderilor de inserție și de economie socială pentru competențele acestora în materie de inserție socioprofesională a persoanelor defavorizate; reiterează solicitarea sa referitoare la inițiative legislative sectoriale privind calitatea și accesibilitatea serviciilor sociale de interes general, îndeosebi în domeniul sănătății, al educației, al transportului public, al energiei, al apei și al comunicațiilor;

73.  subliniază importanța serviciilor sociale, medicale, de îngrijire și educaționale în eliminarea lacunelor în domeniul calificărilor profesionale, în promovarea integrării sociale a cetățenilor și în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; reamintește potențialul acestora de creare a unor locuri de muncă noi și solicită investiții solide și durabile în aceste servicii și infrastructuri-cheie și dezvoltarea acestora; așteaptă cu interes planul de acțiune al Comisiei de soluționare a deficitului de lucrători din domeniul medical;

74.  solicită un sprijin ferm pentru asigurarea calității și a accesibilității serviciilor sociale, îndeosebi în domeniul medical, al îngrijirii pe termen lung, al educației, al transporturilor, al energiei, al apei și al comunicațiilor;

Locuințele

75.  recomandă statelor membre o politică proactivă în domeniul locuințelor decente pentru a asigura accesul universal la o locuință de calitate care să garanteze accesul la serviciile de bază în domeniul sănătății și al securității, la prețuri accesibile sau în condiții preferențiale de cumpărare și pentru a preveni pierderea acesteia, lipsa locuinței constituind o atingere gravă la adresa demnității umane, precum și o politică proactivă în domeniul energiei, sporind utilizarea energiilor regenerabile și a eficienței energetice în vederea combaterii penuriei energetice; solicită acordarea unei atenții sporite domeniului locuințelor pentru migranți, care sunt deseori exploatați și obligați să trăiască în locuințe insalubre; reamintește Protocolul 26 la Tratatul de la Lisabona în materie de locuințe sociale și invită la respectarea dispozițiilor acestuia, îndeosebi cu privire la libertatea de organizare a acestora de către statele membre, inclusiv cu privire la chestiunea finanțării; încurajează statele membre să pună în aplicare programe și oportunități speciale în domeniul locuințelor pentru persoanele fără adăpost în vederea garantării unor standarde de viață minime persoanelor celor mai vulnerabile din cadrul societății;

76.  recomandă statelor membre să dezvolte sistemul de acordare de locuințe sociale și de locuințe sociale de calitate pentru a garanta accesul tuturor și în special al celor mai defavorizate persoane la o locuință decentă la un cost accesibil; consideră că, pentru societate și colectivitate, acordarea de locuințe persoanelor evacuate din locuințele lor presupune costuri mai mari decât menținerea acestora în aceeași locuință; recomandă, prin urmare, punerea în aplicare a unor politici de prevenire a evacuărilor din locuințe, îndeosebi prin preluarea de către colectivitățile publice a chiriilor și a restanțelor la chirie ale persoanelor amenințate cu evacuarea;

77.  reamintește legătura dintre traiul în cartierele defavorizate, creșterea nivelului de sărăcie și de excluziune socială și intensificarea problemelor de sănătate; consideră, prin urmare, intervențiile europene la nivelul cartierelor defavorizate drept o modalitate rentabilă de combatere a excluziunii și de reducere a cheltuielilor cu sănătatea și solicită Comisiei Europene să consolideze aceste intervenții în cadrul următoarei politici de coeziune și al altor programe ale UE;

78.  solicită majorarea bugetului FEDER destinat finanțării măsurilor de sporire a eficienței energetice în cadrul locuințelor sociale în vederea combaterii penuriei energetice;

79.  subliniază eforturile importante pe care trebuie să le depună Uniunea și statele membre în vederea reducerii costului energiei în cadrul posturilor bugetare ale locuințelor, Uniunea prin asigurarea unei aprovizionări în siguranță pentru a se proteja împotriva fluctuațiilor importante ale prețurilor pe piața de energie, iar statele membre prin consolidarea politicilor de ajutor pentru eficiența energetică în locuințe;

Romii

80.  solicită să se asigure implicarea activă a romilor și a organizațiilor care îi reprezintă și care lucrează cu aceștia în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor până în 2020, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivului UE privind reducerea sărăciei; solicită Uniunii Europene și statelor membre ale acesteia să pună în aplicare cât mai repede posibil strategia europeană în favoarea incluziunii romilor și solicită statelor membre să propună până la sfârșitul anului măsuri în favoarea incluziunii romilor în conformitate cu cadrul european de coordonare a strategiilor naționale de incluziune a romilor, prezentat de Comisie în aprilie 2011; subliniază că incluziunea și integrarea romilor vor necesita în aceeași măsură ca și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale un efort mai intens în vederea incluziunii depline a acestora și a combaterii, până în 2020, a numeroaselor discriminări cu care se confruntă aceștia; solicită să se asigure implicarea celorlalte comunități marginalizate, precum imigranții, în toate politicile Uniunii sau ale statelor membre care urmăresc incluziunea socială a acestora;

81.  subliniază importanța serviciilor sociale, medicale, de îngrijire și educaționale în eliminarea lacunelor în domeniul calificărilor profesionale, în promovarea integrării sociale a cetățenilor și în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; reamintește potențialul acestora de creare a unor locuri de muncă noi și solicită investiții solide și durabile în aceste servicii și infrastructuri-cheie și dezvoltarea acestora; așteaptă cu interes planul de acțiune al Comisiei în vederea abordării deficitului de lucrători din domeniul medical;

82.  solicită să se ia în considerare interesele populației cu dizabilități în cadrul administrării, utilizării și controlării fondurilor europene, în special în sprijinirea educației, a pregătirii profesionale, a angajării și a vieții independente (transport și comunicare);

Copiii

83.  solicită ca lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor să se concentreze asupra prevenirii, asigurând accesul egal la servicii de educație și de îngrijire de înaltă calitate a preșcolarilor, pentru ca aceștia să nu își înceapă activitățile școlare confruntându-se cu multiple dezavantaje, și la alte dispozitive orientate către copii (centre de activități pe durata școlii și a vacanțelor etc., activități perișcolare, culturale, sportive etc. servicii de zi) printr-o repartizare adecvată a acestor servicii și centre la nivel regional, și solicită sprijin financiar pentru serviciile cu o reputație de succes și integrarea sistematică a politicilor de ajutor acordat familiilor în cadrul tuturor domeniilor pertinente, combinând o abordare universală cu măsuri orientate către familiile cele mai vulnerabile, îndeosebi către familiile cu copii cu handicap, familiile monoparentale și familiile numeroase; solicită acordarea unei atenții speciale relațiilor dintre părinți și copii în cadrul programelor de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale, pentru evitarea instalării copiilor în centre de plasament din cauza consecințelor sărăciei extreme;

84.  subliniază că toți copiii și tinerii au dreptul la educație, în conformitate cu Convenția ONU cu privire la drepturile copiilor, inclusiv copiii și tinerii care nu au permis de ședere în țările în care locuiesc;

85.  reamintește că mii de copii sunt despărțiți de părinții lor din cauza condițiilor de trai ale acestora (lipsa unei locuințe) sau din cauză că părinții lor, care se confruntă cu o sărăcie extremă (materială, socială și culturală) nu au beneficiat de sprijinul necesar pentru a-și asuma responsabilitățile parentale;

86.  solicită acordarea unei atenții speciale viitorului tinerilor și elaborarea unei strategii clare pentru favorizarea accesului tinerilor la un prim loc de muncă demn, corespunzător nivelului lor de formare profesională;

87.  subliniază faptul că eforturile de combatere a sărăciei necesită o abordare globală și continuă, care cuprinde totalitatea domeniile de politică; reamintește, de asemenea, importanța consolidării acțiunilor atât la nivel european, cât și la nivel național, în ceea ce privește prevenirea și intervenția pentru combaterea acestui fenomen;

88.  subliniază necesitatea adoptării unei abordări mai cuprinzătoare a problemei sărăciei infantile, subliniind, totodată, rezultatele obținute până în prezent în stabilirea de „principii comune”, astfel cum este evidențiat în concluziile Consiliului „Ocuparea Forței de Muncă” din 6 decembrie 2010, care solicită ca lupta împotriva sărăciei infantile să devină o prioritate;

89.  încurajează intenția Comisiei de a prezenta în cursul anului 2012 o recomandare privind sărăcia în rândul copiilor;

90.  sprijină concluziile Consiliului EPSCO din luna iunie, care susțin o strategie integrată de prevenire a sărăciei în rândul copiilor și de promovare a bunăstării copiilor, concentrată pe asigurarea unor venituri familiale suficiente, a accesului la servicii, inclusiv la învățământ de la vârste mici și la sisteme de îngrijire pentru copiii preșcolari și pe participarea copiilor; solicită elaborarea unei foi de parcurs detaliate pentru punerea în aplicare în 2012 a comunicării propuse;

91.  subliniază importanța fondurilor structurale, îndeosebi a Fondului social european drept instrument-cheie pentru sprijinirea statelor membre în lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale; solicită statelor membre mai multe acțiuni cofinanțate pentru sprijinirea serviciilor, precum facilitățile de îngrijire a copiilor, a persoanelor vârstnice și a persoanelor dependente;

92.  solicită Comisiei să se asigure că politicile de austeritate stabilite împreună cu statele membre nu contrazic sau nu pun la îndoială atingerea obiectivului Strategiei UE 2020 privind reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor expuse riscului sărăciei;

93.  solicită combaterea cercului vicios al sărăciei, pentru a preveni perpetuarea sărăciei la generațiile viitoare;

94.  invită statele membre să recunoască la adevărata sa valoare rolul artiștilor în integrarea socială și în combaterea sărăciei, sprijinind mai ales mediul de lucru și statutul acestora;

Venitul minim

95.  recomandă inițierea de către Comisie, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității, a unei consultări referitoare la posibilitatea unei inițiative legislative privind venitul minim, adecvat și care să permită dezvoltarea economică, care să facă posibilă prevenirea sărăciei și să asigure o bază necesară pentru o viață demnă, pentru participarea deplină și fără restricții în societate și pentru realizarea de progrese în căutarea unui loc de muncă sau în identificarea unei formări profesionale, și care să joace un rol de stabilizator automat pentru economie, cu respectarea diferitelor practici, a convențiilor colective și a legislației din diferitele state membre, definirea unui venit minim rămânând o prerogativă a fiecărui stat membru; recomandă Comisiei să sprijine statele membre să facă schimb de bune practici privind nivelurile venitului minim și încurajează statele membre să conceapă sisteme de asigurare a unui venit minim bazate pe cel puțin 60 % din venitul mediu al fiecărui stat membru;

Neutilizarea ajutoarelor

96.  reamintește că, potrivit OCDE, între 20 % și 40 % din ajutoare nu sunt utilizate; invită statele membre să își evalueze sistemele de ajutoare pentru completarea veniturilor și a alocațiilor astfel încât să evite instaurarea unei sărăcii ascunse, sporind transparența, informând beneficiarii despre drepturile lor într-un mod mai eficient, punând în aplicare servicii de consiliere mai eficiente, simplificând procedurile și aplicând măsuri și politici în vederea combaterii stigmatizării și a discriminării cu care se confruntă cei care beneficiază de venitul minim;

97.  solicită statelor membre să ofere sprijin, formare și degrevare pentru persoanele care îngrijesc un membru al familiei, astfel încât persoanele în vârstă sau alte persoane care necesită îngrijiri să poată rămâne în propriile locuințe și comunități atât timp cât își doresc acest lucru;

98.  solicită Comisiei să evalueze situațiile de supraîndatorare din cadrul fenomenului de sărăcie și să favorizeze schimbul de practici privind dispozitivele de luptă împotriva supraîndatorării din cadrul platformei;

Persoanele vârstnice - concediu de însoțitor

99.  consideră că programele pentru persoanele vârstnice, inclusiv serviciile de îngrijire la domiciliu, trebuie să fie elaborate și regândite în toate statele membre cu scopul de a le proteja pe acestea de riscul excluziunii sau al sărăciei și consideră că asistența familială a persoanelor în vârstă trebuie încurajată, dacă este posibil financiar, în conformitate cu obiectivul promovării unei societăți durabile, pentru a sprijini mai ales îmbătrânirea activă și solidaritatea dintre generații, pentru a încuraja accesibilitatea și solidaritatea, precum și pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de îngrijire pe termen lung; solicită Comisiei să analizeze dacă o directivă privind un concediu de însoțitor ar putea contribui în acest sens;

100.  solicită Comisiei să acorde atenția cuvenită dezvoltării inovației sociale, sprijinirii politicii sociale bazate pe fapte, respectiv a aplicării mai informate a studiilor de evaluare a impactului, care pot prezenta soluții inovatoare însemnate, iar în ceea ce privește procesele demografice pot furniza soluții durabile;

101.  subliniază importanța elaborării unor propuneri de politică la nivel de stat membru în vederea abordării problemelor asociate cu sărăcia și excluziunea, precum problema persoanelor fără adăpost și dependența de droguri și de alcool; solicită un schimb mai eficient între statele membre de bune practici în aceste domenii;

102.  subliniază importanța propunerii de măsuri care vizează simplificarea accesului la finanțare europeană a entităților care desfășoară activități în sectorul voluntariatului;

103.  solicită Comisiei să țină cont de raportul Parlamentului European privind Cartea verde intitulată „Către sisteme europene de pensii adecvate, viabile și sigure”;

104.  recomandă statelor membre instaurarea unei pensii minime adecvate, care să permită persoanelor vârstnice să ducă un trai decent;

105.  invită Comisia să ia în discuție elaborarea unui cadru european de orientări și principii în scopul asigurării unor aranjamente adecvate și sustenabile privind pensionarea, astfel încât să combată în mod eficient riscul de sărăcie pentru femei, cauzat de natura precară și instabilă a muncilor prestate, precum și de salariile scăzute; remarcă, de asemenea, necesitatea unei adaptabilități mai mari a securității sociale la condițiile personale și familiale, punând în valoare în special maternitatea și acordarea de îngrijiri;

o
o   o

106.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 180, 19.7.2008, p. 22.
(2) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
(3) JO L 298, 7.11.2008, p. 20.
(4) Consiliul UE, comunicat de presă 10560/10 (Presse 156), cea de-a 3019-a reuniune a Consiliului „Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori”, Luxemburg, 7 și 8 iunie 2010.
(5) Consiliul UE, cea de-a 3053-a reuniune a Consiliului „Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori”, Bruxelles, 6 decembrie 2010.
(6) Consiliul UE, comunicat de presă 7360/11 (Presse 52), cea de-a 3073-a reuniune a Consiliului „Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori”, Bruxelles, 7 martie 2011.
(7) Avizul Comitetului pentru protecție socială (CPS) destinat Consiliului, Consiliul UE, 6491/11, SOC 124, 15 februarie 2011.
(8) Raportul Comitetului pentru protecție socială destinat Consiliului, Consiliul UE, 6624/11 ADD 1 SOC 135 ECOFIN 76 SAN 30, 18 februarie 2011.
(9) Avizul Comitetului pentru protecție socială (CPS) destinat Consiliului, Consiliul UE, 9960/10, SOC 357 SAN 122, 20 mai 2010.
(10) JO C 166, 7.6.2011, p. 18.
(11) JO C 248, 25.8.2011, p. 130.
(12) JO L 307, 18.11.2008, p. 11.
(13) JO C 87E, 11.4.2002, p. 253.
(14) JO C 9E, 15.1.2010, p. 11.
(15) JO C 212E, 5.8.2010, p. 23.
(16) JO C 76E, 25.3.2010, p. 16.
(17) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 57.
(18) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 120.
(19) Texte adoptate, P7_TA(2010)0262.
(20) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 116.
(21) Texte adoptate, P7_TA(2010)0376.
(22) Texte adoptate, P7_TA(2010)0375.
(23) Texte adoptate, P7_TA(2011)0058.
(24) Texte adoptate, P7_TA(2011)0086.
(25) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 49.
(26) Texte adoptate, P7_TA(2011)0338.
(27) Texte adoptate, P7_TA(2011)0092.
(28) JO C 259 E, 29.10.2009, p. 19.
(29) Texte adoptate, P7_TA(2010)0499.
(30) Texte adoptate, P7_TA(2011)0383.
(31) Texte adoptate, P7_TA(2010)0453.
(32) Concluziile Consiliului din 7 martie 2011, Bruxelles.
(33) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 79.
(34) Texte adoptate, P7_TA(2011)0319.
(35) Texte adoptate, P7_TA(2010)0365.
(36) Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale (COM(2010)0758).
(37) EUROSTAT (2009), Raportul Comitetului pentru protecție socială: Evaluarea dimensiunii sociale a Strategiei Europa 2020 a Comitetului pentru protecție socială (10 februarie 2011).
(38) Comisia privind factorii sociali determinanți ai sănătății (2008). Recuperarea decalajului într-o generație: instaurarea echității în materie de sănătate acționând asupra determinanților sociali ai sănătății. Raportul final al Comisiei privind factorii sociali determinanți ai sănătății. Geneva, Organizația Mondială a Sănătății.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate