Parlamentul European,

–  având în vedere cererea din 5 aprilie 2011 a lui Viktor Uspaskich de a i se apăra imunitatea, anunțată în ședința plenară din 9 mai 2011, precum și cererea sa din 11 aprilie 2011, anunțată în ședința plenară din 4 iulie 2011, de revizuire a deciziei Parlamentului din 7 septembrie 2010 de ridicare a imunității dlui Uspaskich(1),

–  în urma audierii lui Viktor Uspaskich la 10 octombrie 2011, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 7 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene („Protocolul”), precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008 și 19 martie 2010(2),

–  având în vedere dispozițiile articolul 62 din Constituția Republicii Lituania,

–  având în vedere decizia Parlamentului din 7 septembrie 2010 de ridicare a imunității dlui Viktor Uspaskich,

–  având în vedere articolul 6 alineatul (3) și articolul 7 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere rapoartele Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0411/2011 şi A7-0413/2011),

A.  întrucât cererile lui Viktor Uspaskich din 5 și 11 aprilie 2011 trebuie analizate împreună deoarece ambele se referă la aceleași proceduri legale;

B.  întrucât împotriva lui Victor Uspaskich, deputat în Parlamentul European, a fost deschisă urmărirea penală, acesta fiind acuzat de săvârșirea de infracțiuni în procedura pendinte la Tribunalul penal regional din Vilnius, în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) coroborat cu articolul 222 alineatul (1), articolul 220 alineatul (1), articolul 24 alineatul (4) coroborat cu articolul 220 alineatul (1), articolul 205 alineatul (1) și articolul 24 alineatul (4) coroborat cu articolul 205 alineatul (1) din Codul penal al Republicii Lituania;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocol, pe durata sesiunilor Parlamentului European, „membrii acestuia beneficiază pe teritoriul național de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriei țări”; întrucât „imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict și întrucât aceasta nu împiedică Parlamentul European să-și exercite dreptul de a ridica imunitatea unuia dintre membrii săi;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 62 din Constituția Republicii Lituania, un deputat în parlamentul național (Seimas) nu poate răspunde penal, nu poate fi arestat, iar libertatea sa nu poate fi restricționată în niciun alt mod fără acordul parlamentului respectiv;

E.  întrucât articolul 62 din Constituţia Republicii Lituania prevede, de asemenea, că un deputat în Seimas nu poate fi persecutat pentru voturile sau discursurile sale din Seimas, deși poate fi tras la răspundere, în conformitate cu procedura generală, pentru insultă personală sau calomnie;

F.  întrucât Viktor Uspaskich este în principal acuzat de comiterea unor delicte de falsificare a documentelor contabile legate de finanțarea unui partid politic în cursul unei perioade anterioare alegerii sale în Parlamentul European;

G.  întrucât, la 7 septembrie 2010 Parlamentul a ridicat imunitatea lui Viktor Uspaskich, considerând că nu s-a adus nicio dovadă convingătoare privind existența unui fumus persecutionis, iar delictele criminale de care este acuzat Viktor Uspaskich nu au nimic de a face cu activitățile sale de deputat în Parlamentul European;

H.  întrucât, la 28 octombrie 2010 Viktor Uspaskich a deschis o acțiune având ca obiect anularea deciziei Parlamentului din 7 septembrie 2010 în faţa Tribunalului, iar ulterior a retras-o în iulie 2011;

I.  întrucât, în scrisoarea sa din 5 aprilie 2011 prin care solicita apărarea imunității, Viktor Uspaskich susține că procedurile penale inițiate de autoritățile lituaniene îl împiedică să-și îndeplinească sau îi creează dificultăți în îndeplinirea obligațiilor parlamentare, limitându-i libertatea de circulație, ceea ce contravine articolului 7 din Protocol;

J.  întrucât articolul 7 din Protocol are rolul de a-i proteja pe membrii Parlamentului European împotriva oricăror alte restricționări ale libertății lor de circulație, în afara celor judiciare și, în consecință, nu conferă o imunitate, ci un privilegiu și nici nu oferă protecție împotriva restricționărilor judiciare a libertății de circulație a deputaților(3);

K.  întrucât, în consecință, Parlamentului îi este imposibil să aprobe solicitarea lui Viktor Uspaskich din 5 aprilie 2011 de a i se apăra imunitatea în temeiul articolului 7 din Protocol;

L.  întrucât, în scrisoarea sa din 11 aprilie 2011, Viktor Uspaskich solicită revizuirea deciziei Parlamentului din 7 septembrie 2010 în temeiul unor presupuse fapte noi revelate de WikiLeaks, care, în opinia sa, demonstrează că a fost victima unui fumus persecutionis;

M.  întrucât această cerere ar trebui respinsă pe motiv că nu s-au stabilit suficiente conexiuni între noile presupuse fapte și inițierea procedurilor împotriva lui Viktor Uspaskich pentru fals în documentele contabile;

N.  întrucât, în plus (și aceasta se aplică și argumentului invocat de Viktor Uspaskich că au fost încălcate dreptul fundamental la apărare și Carta europeană a drepturilor fundamentale prin adoptarea deciziei din 7 septembrie 2010) solicitarea de revizuire a deciziei Parlamentului din 7 septembrie 2010 nu constituie o cerere de apărare a imunității și privilegiilor în sensul articolelor 6 și 7 din Regulament;

1.  hotărăște să nu apere imunitatea și privilegiile lui Viktor Uspaskich;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și rapoartele comisiei competente, autorității competente din Republica Lituania.

(1) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 90. (2) Cauza 101/63 Wagner / Fohrmann și Krier, Culegere 1964, p. 195; Cauza 149/85 Wybot / Faure și alții, Culegere 1986, p. 2391; Cauza T-345/05 Mote / Parlament, Culegere II 2008, p. 2849; Cauza comună C-200/07 și C-201/07 Marra / De Gregorio și Clemente, Culegere I 2008, p.7929; Cauza T -42/06. Gollnisch / Parlament. (3) Cauza T-345/05 Mote / Parlament Culegere II 2008, p. punctele 48-52.