Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2320(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0021/2012

Texte depuse :

A7-0021/2012

Dezbateri :

PV 15/02/2012 - 5
CRE 15/02/2012 - 5

Voturi :

PV 15/02/2012 - 8.8
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0047

Texte adoptate
PDF 401kWORD 108k
Miercuri, 15 februarie 2012 - Strasbourg
Ocuparea forței de muncă şi aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2012
P7_TA(2012)0047A7-0021/2012

Rezoluţia Parlamentului European din 15 februarie 2012 privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2012 (2011/2320(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 145, 148, 152 și articolul 153 alineatul (5) din TFUE,

–  având în vedere articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020), adoptat de Consiliu la 7 martie 2011,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2011 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2012 (COM(2011)0815) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere poziţia sa din 8 septembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a orientărilor integrate Europa 2020(2),

–  având în vedere Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată ,,O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă' (COM(2010)0682),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2011 referitoare la agenda pentru noi competențe și locuri de muncă(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 privind „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale(5),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 2008/867/CE din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii [notificată cu nr. C(2008)5737](6) și Rezoluția Parlamentului European din 6 mai 2009 referitoare la aceasta(7),

–  având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială și Raportul acestuia privind dimensiunea socială a Strategiei Europa 2020 (SPC/2010/10/7 final),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 privind Strategia UE privind incluziunea romilor(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2010 intitulată „Tineretul în mișcare”: O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană (COM(2010)0477),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 privind „Tineretul în mișcare” un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile(11),

–  având în vedere Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP(12),

–  având în vedere Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES(13),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(14),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0021/2012),

A.  întrucât consecințele sociale ale crizei sunt de proporții foarte mari, în momentul de față chiar exacerbate de impactul măsurilor de austeritate adoptate în anumite țări ca răspuns la criza datoriei suverane, de reducerea locurilor de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel public, a prestațiilor sociale și a serviciilor publice, agravându-se astfel cazurile de sărăcie în întreaga UE;

B.  întrucât rata șomajului a crescut în mod semnificativ din anul 2008, ajungând la cifra de 23 de milioane de cetățeni din Uniunea Europeană care nu beneficiază de locuri de muncă, cifră care corespunde unui procentaj de 10 % al populației de vârstă activă; întrucât UE va trebui să asigure locuri de muncă pentru încă 17,6 milioane de persoane până în anul 2020 pentru a-și atinge obiectivul privind rata ocupării forței de muncă;

C.  întrucât situația pe piața forței de muncă este deosebit de critică pentru tineri, indiferent de nivelul lor de educație, aceștia fiind deseori obligați să accepte contracte de muncă precare și stagii neplătite; întrucât situația dificilă a tinerilor se datorează într-o anumită măsură decalajelor dintre competențele dobândite și nevoile pieței muncii;

D.  întrucât persoanele care se apropie de vârsta de pensionare, șomerii pe termen lung, lucrătorii din țările terțe și lucrătorii cu nivel scăzut de calificare se numără, de asemenea, printre categoriile de persoane cel mai sever afectate de criză;

E.  întrucât dimensiunea de gen este esențială pentru atingerea principalelor obiective UE 2020 dat fiind că femeile constituie cea mai mare rezervă de forță de muncă neutilizată până în prezent și reprezintă majoritatea populației care trăiește în sărăcie în UE; întrucât o atenție deosebită trebuie acordată, de-a lungul întregului semestru european, atât integrării principiului egalității de gen, cât și politicilor care vizează situația femeilor;

F.  întrucât sărăcia și precaritatea în câmpul muncii sporesc în UE, în paralel cu creșterea numărului de șomeri și a duratei medii a șomajului; întrucât criza a creat noi categorii de persoane expuse riscului sărăciei; întrucât Comitetul pentru protecție socială avertizează că sunt din ce în ce mai mulți cetățeni care se află la limita sărăciei din punctul de vedere al veniturilor, al sărăciei în rândul copiilor, al lipsurilor materiale severe și al excluziunii sociale din cauza impactului măsurilor de consolidare fiscală orientate greșit și regresive asupra sistemelor de protecție socială și întrucât punerea în aplicare a unor strategii integrate de incluziune activă ar trebui să constituie un element central al agendelor privind politica socială stabilite la nivel național și la nivelul UE;

G.  întrucât măsurile de austeritate și măsurile care vizează consolidarea fiscală pot avea un impact negativ disproporționat asupra poziției femeilor pe piața forței de muncă și asupra sărăciei în rândul femeilor, de exemplu, din cauza reducerilor din sectorul public, care afectează femeile sau prin limitarea beneficiilor fiscale acordate pentru îngrijirea copiilor;

H.  întrucât, în pofida caracterului urgent al situației, progresul înregistrat de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 este sub așteptări; întrucât angajamentul stabilit în cadrul Programelor naționale de reformă este insuficient pentru a atinge obiectivele la nivel UE;

I.  întrucât aspectele sociale și cele privind ocuparea forței de muncă sunt grupate într-una dintre cele cinci priorități ale Analizei anuale a creșterii, deși ele reprezintă trei din cele cinci obiective emblematice ale Strategiei Europa 2020,

Mesaje-cheie în vederea înaintării acestora către Consiliul European de primăvară

1.  invită Consiliul European să se asigure că următoarele aspecte fac parte din orientarea sa privind politicile pentru semestrul european 2012 și încredințează Președintelui său să promoveze această poziție pe durata Consiliului European de primăvară din 1-2 martie 2012;

I.  Asigurarea coerenței și creșterea nivelului ambiției în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020

2.  solicită Consiliului European să garanteze că orientarea privind politicile anuale stabilită pe baza Analizei anuale a creșterii are în vedere îndeplinirea tuturor obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

3.  solicită Consiliului European să garanteze coerență la nivelul diferitelor priorități din cadrul orientării privind politicile sale, astfel încât orientarea în ceea ce privește consolidarea fiscală să se bazeze pe justiție socială și să nu agraveze sărăcia sau să nu afecteze eforturile de combatere a șomajului, atenuând în același timp consecințele sociale ale crizei; este ferm convins că principalul accent trebuie pus pe măsurile integrate de reformă care promovează creșterea economică pe termen scurt, precum și pe termen mediu și lung; subliniază, în consecință, că măsurile bugetare și cele vizând creșterea și ocuparea forței de muncă trebuie adoptate împreună, deoarece acestea sunt interdependente în ansamblu, constituind în comun condiții preliminare pentru redresarea economică;

4.  solicită Consiliului European ca, în cadrul orientărilor privind politicile acestuia, să se asigure că fondurile UE sunt alocate pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

5.  este profund îngrijorat de faptul că obiectivele naționale actuale nu sunt nici măcar în teorie suficiente pentru a atinge obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă, educația și reducerea sărăciei; îndeamnă Consiliul European să se asigure că statele membre își consolidează obiectivele naționale și că acestea sunt însoțite de foi de parcurs concrete și realiste pentru implementare și evaluate prin intermediul unor indicatori clari și consecvenți bazați pe Cadrul comun de evaluare convenit, astfel încât UE să se regăsească pe un parcurs clar și realizabil în vederea atingerii tuturor obiectivelor Strategiei Europa 2020 și astfel încât progresele înregistrate să poată fi măsurate într-o manieră transparentă;

II.  Susținerea creării de locuri de muncă sustenabile prin intermediul investițiilor și al reformei fiscale

6.  solicită Consiliului European să acorde flexibilitatea bugetară necesară și să încurajeze investițiile în vederea creării de locuri de muncă decente și sustenabile într-o gamă largă de sectoare, asigurând totodată investițiile necesare pentru formarea lucrătorilor și a șomerilor și reducerea sărăciei;

7.  solicită Consiliului European să sprijine orientarea privind politicile menită să redirecționeze sarcina fiscală care intră în alcătuirea costurilor nesalariale de la impozitarea muncii, încurajând companiile care beneficiază de scutirile/reducerile respective să ofere, în schimb, salarii care să asigure un trai decent; consideră că astfel va fi posibil ca angajarea de salariați și păstrarea acestora să devină mai atractivă, ceea ce va îmbunătăți situația globală a pieței forței de muncă, îndeosebi a grupurilor vulnerabile; solicită Consiliului European ca, în conformitate cu principiul subsidiarității, să aprobe orientările privind creșterea veniturilor prin intermediul unei impozitări oneste, progresive, redistributive, efective și eficiente și a unei mai bune coordonări fiscale în vederea combaterii fraudei fiscale, pentru a asigura un sistem echitabil și a menține coeziunea socială;

III.  Îmbunătățirea calității locurilor de muncă și a condițiilor unei participări crescute pe piața muncii

8.  regretă faptul că orientarea privind politicile menită să asigure o atractivitate crescută a muncii nu abordează aspectul legat de calitatea locurilor de muncă și că se acordă prea puțină atenție punerii în aplicare a condițiilor preliminare necesare în vederea creșterii participării la piața muncii, în special a femeilor, a persoanelor cu dizabilități și a celor mai sărace, cum ar fi șomerii pe termen lung; recomandă Consiliului European să includă orientări cu privire la munca decentă și la eforturile necesare pentru susținerea reconcilierii vieții profesionale cu viața de familie și cu viața privată prin intermediul unor servicii accesibile de îngrijire a copiilor, a concediilor din motive familiale și a regimurilor de lucru mai flexibile;

9.  avertizează asupra faptului că măsurile de austeritate și reducerea sarcinilor administrative nu ar trebui să compromită standardele de protecție socială și standardele în materie de sănătate și siguranță și nici să aibă ca rezultat condiții mai puțin stricte sau excluderea din domeniul de aplicare al legislației UE;

IV.  Combaterea șomajului în rândul tinerilor

10.  subliniază faptul că este important ca potențialul tinerei generații să nu se piardă și solicită Consiliului European să considere drept prioritară combaterea șomajului în rândul tinerilor; solicită statelor membre să elaboreze strategii cuprinzătoare pentru tinerii care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează niciun program de educație sau formare, inclusiv măsuri de politică active și cu obiective specifice în domeniul pieței forței de muncă, măsuri vizând abordarea decalajului în materie de competențe de pe piața muncii, promovarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și cadre de asigurare a tranziției de la educație la viața activă, cum ar fi sistemele de „dublă formare profesională”; solicită statelor membre să introducă, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, o „garanție pentru tineri”, care să asigure dreptul fiecărei persoane tinere din UE de a beneficia de o ofertă de loc de muncă, de un stagiu de ucenicie, de formare profesională suplimentară sau de o formulă care să asocieze activitatea și formarea profesională după o perioadă maximă de 4 luni de șomaj; subliniază importanța reducerii formelor de muncă precare în rândul tinerilor, precum contractele de muncă temporare, locurile de muncă cu jumătate de normă și stagiile neplătite, în cazul în care acestea sunt nedorite;

V.  Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale punând accent pe grupurile fără legături sau cu legături limitate cu piața muncii

11.  salută faptul că, pentru prima dată, Analiza anuală a creșterii a inclus și orientări în domeniul sărăciei și al excluziunii sociale și solicită Consiliului European să aprobe aceste orientări considerându-le prioritare, asigurându-se, în același timp, că obiectivul de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale are aplicare dincolo de măsurile menite să integreze persoanele pe piața muncii prin acordarea unei importanțe sporite protecției sociale și incluziunii active a grupurilor vulnerabile fără legături sau cu legături limitate cu piața muncii;

12.  subliniază faptul că articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie să fie integrat în cadrul semestrelor europene, inclusiv în recomandările specifice fiecărei țări, care ar trebui să fie însoțite de evaluări ex-ante și ex-post ale impactului social;

VI.  Consolidarea legitimității democratice, a responsabilității și a asumării răspunderii

13.  reamintește faptul că importanța crescândă a dimensiunii europene a politicilor economice ale statelor membre ar trebui să fie însoțită de o consolidare a legitimității democratice și de o răspundere adecvată față de Parlamentul European și față de parlamentele naționale; consideră că, în absența unei baze juridice pentru procedura legislativă ordinară aplicabilă Analizei anuale a creșterii, Consiliului European îi revine o răspundere specială și anume aceea de a ține seama de observațiile Parlamentului atunci când aprobă orientările privind politicile, pentru a le conferi legitimitate democratică, și că nevoia urgentă de punere în aplicare a măsurilor de austeritate și a disciplinei fiscale nu poate fi, în niciun caz, mai importantă decât nevoia de dezvoltare a unui proces decizional democratic;

14.  solicită Consiliului European și statelor membre să se asigure că parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice și societatea civilă sunt profund implicați în procesul de implementare și monitorizare a orientărilor privind politicile în cadrul Strategiei Europa 2020 și în procesul de guvernanță economică, pentru a asigura asumarea responsabilității;

15.  solicită Comisiei să transforme Analiza anuală a creșterii în „orientări anuale pentru o creștere durabilă” în anul 2013, să le prezinte într-un format care să permită Parlamentului să propună amendamente și să se asigure că procesul transparent decizional interinstituțional are ca rezultat orientări privind politicile stabilite de comun acord;

Eforturi suplimentare în domeniul social și al ocupării forței de muncă
Creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și îmbunătățirea calității locurilor de muncă

16.  recomandă statelor membre să sprijine inițiative care facilitează dezvoltarea sectoarelor cu cel mai mare potențial de locuri de muncă, în special în ceea ce privește trecerea la o economie durabilă (locurile de muncă „verzi”), servicii sociale și de sănătate (locurile de muncă „albe”) și economia digitală;

17.  recomandă statelor membre să îmbunătățească mediul pentru întreprinderi, îndeosebi pentru IMM-uri, și în special să promoveze creatorii de întreprinderi și să sprijine IMM-urile existente în activitățile acestora de creare de locuri de muncă;

18.  solicită Consiliului European să consolideze eforturile de îmbunătățire a pieței unice, să promoveze economia digitală și să își concentreze atenția asupra reglementării inteligente pentru a reduce birocrația inutilă;

19.  recomandă statelor membre să mărească acoperirea și eficiența serviciilor de ocupare a forței de muncă și să adopte politici în domeniul pieței forței de muncă active și eficiente, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, susținute reciproc de stimulente pentru ocuparea forței de muncă, cum ar fi programele menite să asigure trecerea de la statutul de asistat la cel de lucrător și sistemele de prestații sociale adecvate, în vederea menținerii capacității de inserție profesională, sprijinirii reinserției profesionale și în vederea protejării condițiilor de trai decente;

20.  solicită statelor membre să sprijine și să dezvolte condiții pentru încheierea unor acorduri de muncă mai flexibile îndeosebi pentru lucrătorii în vârstă sau pentru cei tineri și să promoveze mobilitatea lucrătorilor; subliniază importanța sporirii productivității și a eficienței muncii în cadrul întregii UE pentru redobândirea competitivității Europei;

21.  solicită statelor membre să utilizeze pe deplin fondurile structurale pentru sporirea șanselor de angajare și combaterea eficientă a șomajului structural și pe termen lung; consideră că, îndeosebi în această perioadă de recesiune și de provocări de natură socială, Comisia ar trebui să furnizeze statelor membre asistență suplimentară și orientări în acest scop;

22.  consideră că obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 privind rata de ocupare a forței de muncă poate fi atins doar în condițiile în care participarea femeilor pe piața forței de muncă crește în mod semnificativ; invită Comisia să asigure că statele membre beneficiază de orientări mai solide, care ar trebui să aibă drept obiectiv stabilirea condițiilor necesare pentru sporirea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, cum ar fi serviciile accesibile de îngrijire a copiilor, sistemele adecvate de concedii maternale, paternale și parentale și flexibilitatea programului de lucru și a locului de muncă;

23.  solicită Consiliului European să evalueze eficiența recomandărilor sale politice în ceea ce privește sprijinirea participării pe piața forței de muncă a tuturor adulților din gospodării, acordarea unor salarii care să asigure un trai decent și facilitarea unor tranziții ascendente ale persoanelor cu locuri de muncă precare sau slab remunerate, deoarece acestea sunt cele trei mecanisme care pot reduce sărăcia în câmpul muncii; solicită statelor membre să combată sărăcia în câmpul muncii prin aplicarea unor politici privind piața forței de muncă orientate către garantarea unor salarii care să asigure un trai decent lucrătorilor;

24.  solicită Comisiei ca, în rapoartele sale de activitate, să utilizeze date defalcate în funcție de gen;

25.  solicită statelor membre să adopte măsuri suplimentare pentru a evidenția valoarea adăugată reală a lucrătorilor în vârstă în cadrul întreprinderilor în care lucrează și să creeze condiții de lucru care să permită lucrătorilor în vârstă care doresc acest lucru să participe și să rămână în câmpul muncii; solicită statelor membre să realizeze acest lucru prin combaterea discriminării pe bază de vârstă, prin înlocuirea măsurilor care încurajează lucrătorii în vârstă să părăsească piața muncii cu condiții favorabile unei piețe a muncii care favorizează integrarea, și prin adaptarea condițiilor de lucru la necesitățile lucrătorilor în vârstă, cum ar fi asigurarea dreptului la un program de lucru flexibil și la schimbarea locului de muncă, a dreptului la formare profesională și a dreptului de ieșire flexibilă de pe piața muncii, asigurând tuturor pensii adecvate; consideră că promovarea sănătății la locul de muncă ar trebui să asigure o îmbătrânire activă atât în timpul vieții active, cât și după pensionare;

26.  recomandă statelor membre să asigure că persoanele cu contracte temporare sau cu contracte cu fracțiune de normă se bucură de un tratament egal – inclusiv cu privire la concediere și la remunerare – în conformitate cu legislația primară și secundară a UE, precum și că aceste persoane și cele care desfășoară activități independente beneficiază de protecție socială adecvată și de acces la formare și la învățare pe tot parcursul vieții, și să stabilească condiții-cadru care să le permită acestor persoane să urmeze o carieră; solicită statelor membre să pună în aplicare acordurile-cadru referitoare la locurile de muncă cu fracțiune de normă și cele cu contracte pe durată determinată și să aplice în mod eficient Directiva de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

27.  consideră că reformele necesare pe piața muncii – care vizează sporirea productivității și a competitivității – ar trebui puse în aplicare astfel încât să se asigure justiție socială și să se promoveze calitatea locurilor de muncă, respectându-se totodată tradițiile naționale ale dialogului social;

28.  solicită statelor membre să ia măsuri pentru a îmbunătăți mobilitatea în cadrul piețelor forței de muncă și între acestea și să elimine toate barierele administrative și juridice existente, care împiedică libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene;

29.  solicită Consiliului European să stabilească o taxă pe tranzacțiile financiare pentru a consolida crearea de locuri de muncă sustenabile;

30.  regretă că eforturile de introducere a abordării integratoare a egalității de gen în cadrul priorităților Analizei anuale a creșterii nu au fost suficiente, în pofida faptului că Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020) invită Comisia să integreze o perspectivă a egalității de gen în cadrul Analizei anuale a creșterii; solicită Consiliului European să se asigure că orientările privind politicile vor aborda disparitățile de gen; solicită statelor membre să includă abordarea integratoare a egalității de gen în elaborarea programelor naționale de reformă; solicită Comisiei să adreseze recomandări specifice fiecărui stat membru în cazul statelor membre care nu iau în considerare dimensiunea de gen;

Investiții în educație și formare

31.  solicită statelor membre să adapteze și să extindă investițiile în educație, în formare, în promovarea competențelor antreprenoriale și învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate categoriile de vârstă, nu numai prin învățare formală, ci și prin dezvoltarea învățării non-formale și a celei informale, care conduc la un potențial de creștere sporit, și atrage atenția asupra consecințelor sociale și economice pe termen lung cauzate de reducerile din cadrul bugetelor de educație;

32.  recomandă UE și statelor membre să reducă decalajul în materie de competențe și deficitul de forță de muncă calificată și să sporească sinergiile dintre universități, instituțiile de formare, organizațiile pentru tineret și întreprinderi, prin îmbunătățirea anticipării nevoilor de competențe, adaptarea sistemelor de educație și de formare la nevoile pieței muncii și prin dotarea forței de muncă cu noi aptitudini în vederea combaterii șomajului structural și a pregătirii forței de muncă pentru tranziția către o economie inteligentă, durabilă și incluzivă;

33.  îndeamnă statele membre să nu permită măsurilor de austeritate să compromită politicile favorabile creșterii și să acorde prioritate cheltuielilor favorabile creșterii, cum ar fi în domeniul educației, al învățării pe tot parcursul vieții, al cercetării și al inovării, asigurând în același timp eficiența acestor cheltuieli;

34.  reamintește faptul că, în cadrul inițiativei „Tineretul în mișcare”, Comisia s-a angajat la propunerea unui Cadru de calitate pentru stagii, și invită Comisia să înainteze respectivul cadru fără întârziere;

35.  încurajează aplicarea energică a cadrului național de calificări ca instrument de promovare a dezvoltării învățării pe tot parcursul vieții;

36.  încurajează Comisia, statele membre și angajatorii să creeze mai multe oportunități pentru lucrătoarele din sectoarele noilor tehnologii în vederea consolidării sectorului de înaltă tehnologie în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020;

Combaterea sărăciei, promovarea incluziunii sociale și a calității serviciilor publice

37.  subliniază faptul că, în conformitate cu sondajul Eurobarometru din noiembrie 2011, 49% dintre cetățenii europeni au afirmat că doresc ca Parlamentul European să promoveze cu prioritate reducerea sărăciei și combaterea excluziunii sociale, acordând întâietate în răspunsurile lor acestor politici față de coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale;

38.  solicită statelor membre să îmbunătățească caracterul adecvat și eficacitatea sistemelor de protecție socială, inclusiv accesul la sisteme de pensii, ținând seama în mod adecvat de egalitatea de gen, și să se asigure că acestea continuă să joace rolul de „tampoane” împotriva sărăciei și a excluziunii sociale;

39.  solicită statelor membre să pună în aplicare strategii de incluziune activă și servicii adecvate de înaltă calitate la preț rezonabil, un venit minim garantat adecvat și abordări axate pe găsirea unei căi de urmat în vederea sporirii calității locurilor de muncă, pentru a evita marginalizarea categoriilor de persoane cu venituri scăzute și a celor vulnerabile;

40.  solicită Comisiei și statelor membre să ducă la bun sfârșit solicitarea Comitetului pentru protecție socială privind rapoartele sociale naționale participative pentru sprijinirea programelor naționale de reformă, pe baza obiectivelor comune ale MDC în domeniul social și furnizând soluții multidimensionale împotriva sărăciei, de promovare a accesului la drepturi, resurse și servicii;

41.  solicită statelor membre și Comisiei să elaboreze, să pună în aplicare și să asigure respectarea unor măsuri eficiente împotriva discriminării; solicită Comisiei să abordeze chestiunea lipsei progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării măsurilor împotriva discriminării din cadrul recomandărilor specifice pentru fiecare stat;

42.  solicită statelor membre să precizeze, în cadrul programelor naționale de reformă, modul în care fondurile europene vor fi folosite pentru susținerea obiectivelor naționale privind reducerea sărăciei și a altor obiective naționale privind aspectele sociale, ocuparea forței de muncă și educația, care asigură atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

43.  avertizează că reformele în domeniul pensiilor încurajate în cadrul Analizei anuale a creșterii nu pot numai să crească vârsta de pensionare pentru a reduce deficitul ci, dimpotrivă, acestea trebuie să vizeze și anii de muncă și să furnizeze o acoperire universală decentă, reducând sărăcia în rândul vârstnicilor, fără a pune în pericol sistemele de pensii publice;

44.  solicită UE și statelor membre să se asigure că orice reforme ale sistemului de sănătate se concentrează asupra îmbunătățirii calității și asupra asigurării unui caracter adecvat, a accesibilității și a accesului universal;

45.  este preocupat de impactul social al crizei asupra sărăciei în rândul femeilor; solicită statelor membre și Comisiei să asigure compatibilitatea consolidării fiscale cu dimensiunea socială a Strategiei Europa 2020 și cu liniile directoare privind ocuparea forței de muncă; solicită Comisiei să evalueze, de asemenea, efectele măsurilor de austeritate asupra egalității de gen și asupra ocupării forței de muncă în rândul femeilor;

46.  solicită Comisiei să elaboreze o analiză și o abordare integratoare a egalității de gen cu privire la impactul reformelor în domeniul pensiilor asupra vieților femeilor din UE, în vederea individualizării drepturilor de pensii, precum și a sistemelor de securitate socială și a celor fiscale;

Eforturi suplimentare necesare în vederea consolidării guvernanței, a angajamentului și a legitimității democratice

47.  își manifestă îngrijorarea față de faptul că Parlamentul European și parlamentele naționale continuă să joace un rol limitat în cadrul semestrului european; regretă faptul că orientarea privind politicile din cadrul Analizei anuale a creșterii inițiată de Comisie și care urmează să fie aprobată de Consiliul European duce lipsă de implicare parlamentară și deci nu dispune de legitimitate democratică;

48.  ia act de faptul că cinci state membre care au în prezent un memorandum de înțelegere cu Comisia, FMI și BCE nu au primit recomandări specifice fiecărei țări în iulie 2011; solicită Comisiei să se asigure că punerea în aplicare a memorandumului de înțelegere este pe deplin compatibilă cu îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creștere a ratelor de ocupare a forței de muncă și de reducere a sărăciei; își reiterează poziția, conform căreia Organizația Internațională a Muncii (OIM) ar trebui să se implice în programele de asistență financiară Comisie-FMI-BCE; solicită Consiliului European să acorde statelor membre vizate stimulentele necesare pentru realizarea de investiții în vederea creării de locuri de muncă sustenabile, a punerii în aplicare a programelor de educație și de formare profesională, pentru a facilita contribuția acestora la îndeplinirea principalelor obiective ale UE în aceste domenii;

49.  solicită statelor membre, în contextul celei mai grave crize economice prin care a trecut până acum Uniunea Europeană, să pună în aplicare fără întârziere programele naționale de reformă necesare;

o
o   o

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0542.
(2) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 116.
(3) JO L 308, 24.11.2010, p. 46.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2011)0466.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2011)0495.
(6) JO L 307, 18.11.2008, p. 11.
(7) JO C 212 E, 5.8.2010, p. 23.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2011)0092.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2011)0230.
(10) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 29.
(11) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 6.
(12) JO L 175, 10.7.1999, p. 43.
(13) JO L 14, 20.1.1998, p. 9.
(14) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate