Choisissez la langue de votre document : bg - български es - español cs - čeština da - dansk de - Deutsch et - eesti keel el - ελληνικά en - English fr - français ga - Gaeilge hr - hrvatski it - italiano lv - latviešu valoda lt - lietuvių kalba hu - magyar mt - Malti nl - Nederlands pl - polski pt - português ro - română sk - slovenčina sl - slovenščina fi - suomi sv - svenska
Index   Înapoi   Înainte   Text integral  Procedură : 2010/0207(COD) Stadiile documentului în şedinţă Stadii ale documentului : A7-0225/2011 Texte depuse : A7-0225/2011 Dezbateri : PV 15/02/2012 - 18 CRE 15/02/2012 - 18 Voturi : PV 16/02/2012 - 8.1 Explicaţii privind voturile Explicaţii privind voturile Texte adoptate : P7_TA(2012)0049 Texte adoptate  828k  528k Joi, 16 februarie 2012 - Strasbourg Sistemele de garantare a depozitelor ***I P7_TA(2012)0049 A7-0225/2011 Rezoluţie   Text consolidat   Anexă   Anexă   Anexă   Anexă   Anexă Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 februarie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind sistemele de garantare a depozitelor (reformare) (COM(2010)0368 – C7-0177/2010 – 2010/0207(COD)) (Procedura legislativă ordinară – reformare) Parlamentul European, –  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0368), –  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 53 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0177/2010), –  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus, –  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, –  având în vedere avizele motivate prezentate în cadrul Protocolului (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității de Parlamentul danez, Bundestagul german, Bundesratul german și Parlamentul suedez, în care se afirmă că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității, –  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 16 februarie 2011(1), –  având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(2), –  având în vedere scrisoarea din 24 februarie 2011 a Comisiei pentru afaceri juridice, adresată Comisiei pentru afaceri economice și monetare în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură, –  având în vedere articolele 87, 55 și 37 din Regulamentul său de procedură, –  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, precum și cel al Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0225/2011), A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză nu conține nicio modificare de fond în afara celor care au fost identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor neschimbate din actele precedente cu respectivele modificări, propunerea se limitează la o simplă codificare a actelor existente, fără modificări de fond ale acestora, 1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare, modificată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei; 2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text; 3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. (1) JO C 99, 31.3.2011, p. 1. (2) JO C 77, 28.3.2002, p. 1. Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 februarie 2012 în vederea adoptării Directivei 2012/.../UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind sistemele de garantare a depozitelor (reformare) P7_TC1-COD(2010)0207 (Text cu relevanţă pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 53 alineatul (1), având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Băncii Centrale Europene(1), hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(2), întrucât: (1)  Directiva 94/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor(3) trebuie să facă obiectul mai multor modificări substanțiale. Din motive de claritate, ar trebui să se procedeze la reformarea directivei menționate. (2)  Pentru a facilita inițierea și desfășurarea activității instituțiilor de credit, este necesar să se elimine diferențele dintre legislațiile statelor membre, cu potențial de denaturare a piețelor, în ceea ce privește regulile în materie de sisteme de garantare a depozitelor (SGD) aplicabile acestor instituții. [AM 1] (2a)  Pentru a preveni creanțele viitoare asupra SGD, ar trebui să se acorde o mare importanță acțiunilor de prevenire și de supraveghere, asigurându-se o evaluare coordonată și transparentă a modelelor de afaceri ale participanților noi și ale celor existenți, pe baza unei abordări comune convenite între Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(4) (ABE) și autoritățile competente, ceea ce ar putea avea ca rezultat elaborarea unor cerințe de supraveghere suplimentare, limitări ale activităților, schimbări obligatorii ale modelului de afaceri sau chiar excluderea instituțiilor de credit care își asumă riscuri iresponsabile. [AM 2] (3)  Prezenta directivă reprezintă un instrument esențial pentru realizarea pieței interne din punctul de vedere al libertății de stabilire și al libertății de a presta servicii financiare în domeniul instituțiilor de credit, sporind totodată stabilitatea sistemului bancar și protecția deponenților. Având în vedere costurile economice totale generate de incapacitatea unei instituții de credit de a-și onora obligațiile, precum și impactul negativ asupra stabilității financiare și încrederii deponenților, pe lângă o funcție de compensare a deponenților, ar trebui să se creeze suficientă flexibilitate pentru punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de sprijin prin intermediul SGD. Întrucât, în acest caz, chiar instituțiile de credit afiliate sunt cele care acoperă costurile SGD, există o motivație adecvată pentru a depista în fază incipientă problemele instituțiilor de credit afiliate și pentru a preîntâmpina cazurile iminente de activare a sistemelor de garantare prin măsuri adecvate, cum ar fi măsurile de restructurare. SGD care pot lua, de asemenea, măsuri preventive, constituie astfel un instrument complementar important de acțiune al autorităților de supraveghere în cadrul supravegherii curente și al lichidării ordonate a instituțiilor de credit. Măsurile de sprijin prin intermediul SGD ar trebui totuși condiționate permanent, iar acțiunile SGD ar trebui să fie întotdeauna în conformitate cu dreptul concurențial. [AM 3] (3a)  Stimulente adecvate pentru o acțiune eficace a SGD există îndeosebi în condițiile unui acord maxim între sfera lor de competență și zona în care apar costurile provocate de incapacitatea unei instituții de credit de a-și onora obligațiile. Pentru a ține seama de integrarea crescândă pe piața internă, ar trebui să fie posibilă combinarea SGD din diferite state membre sau crearea unor sisteme transfrontaliere pe bază de voluntariat. Aprobarea de către autoritățile competente ar trebui condiționată,în prealabil, de existența unei stabilități suficiente și a unei compoziții echilibrate a noilor şi actualelor SGD. Trebuie evitate efectele negative asupra stabilității financiare, cum ar fi în cazul fuzionării mai multor instituții de credit cu risc ridicat, care, în cadrul unui SGD propriu, ar prezenta doar un risc mediu, în timp ce sistemelor de garantare existente li s-ar retrage contribuțiile. [AM 4] (4)  Directiva 2009/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 de modificare a Directivei 94/19/CE privind sistemele de garantare a depozitelor, în ceea ce privește plafonul de garantare și termenul de plată a compensațiilor(5) prevede că, atunci când este cazul, Comisia trebuie să prezinte propuneri de modificare a Directivei 94/19/CE. Prezenta directivă include armonizarea mecanismelor de finanțare a SGD, modele posibile pentru introducerea unor contribuții în funcție de risc, avantajele și costurile introducerii eventuale a unui SGD la nivelul Uniunii, impactul asupra eficienței sistemului al diferențelor legislative în ceea ce privește compensarea creanțelor cu datoriile și creanțele pe care banca le opune deponentului, armonizarea sferei de produse și de deponenți care beneficiază de garantare. (5)  Directiva 94/19/CE avea la bază principiul armonizării minime. Drept urmare, pe teritoriul Uniunii au fost createexistă în prezent SGD având caracteristici foarte diferite. Aceasta a dus la apariția unor denaturări ale pieței instituțiilor de credit și la limitarea beneficiilor pieței interne pentru deponenți. Prin formularea la nivelul Uniunii a unor cerințe comune privind SGD, inclusiv în ceea ce privește depozitele garantate, nivelul de garantare, nivelul țintă, condițiile de utilizare a fondurilor și modalitățile de plată, deponenților li se garantează un nivel de protecție unitar la nivelul Uniunii, în condițiile unei stabilități similare a SGD. În același timp, implementarea acestor cerințe comune privind SGD este extrem de importantă pentru a elimina denaturările pieței. Prezenta directivă contribuie, prin urmare, la realizarea pieței interne.[AM 5] (6)  Directiva ar trebui să facă posibilă crearea unor condiții concurențiale echitabile între instituțiile de credit, să le permită deponenților să înțeleagă cu ușurință caracteristicilesă contribuie la informarea deponenților cu privire la produsele financiare garantate și negarantate și să asigure că se furnizează informații cu privire la modul de funcționare a SGD și să faciliteze. Posibilitatea de a evita incapacitatea unei instituții de credit de a-și onora obligațiile prin măsuri adecvate ale SGD ar trebui să asigure încrederea în stabilitatea financiară, fiind în interesul deponenților particulari, al autorităților locale vulnerabile și, în primul rând, al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Se pot evita astfel o mare parte din consecințele negative ale insolvenței unei instituții de credit, cum ar fi pierderea bruscă a coordonatelor bancare. În cazul activării sistemelor de garantare, prezenta directivă ar trebui să permită rambursări rapide către deponenți efectuate prin SGD solide și credibile., în interesul stabilității financiare. De aceea, protecția depozitelor trebuie armonizată și simplificată cât mai mult posibil. [AM 6] (7)  În eventualitatea închiderii unei instituții de credit insolvabile, deponenții la oricare dintre sucursalele situate într-un stat membru, altul decât cel în care instituția de credit își are sediul, trebuie protejați prin același SGD ca și ceilalți deponenți la instituția respectivă. (8)  Prezenta directivă impune, în principiu, fiecărei instituții de credit să se alăture unui SGD. Un stat membru care acceptă sucursale ale unei instituții de credit care are sediul într-o țară terță ar trebui să decidă cum să aplice prezenta directivă acestor sucursale și să țină cont de nevoia de protejare a deponenților și de păstrare a integrității sistemului financiar. Este esențial ca deponenții la aceste sucursale să fie pe deplin conștienți de mecanismele de garantare care le sunt aplicabile. (9)  Deși, în principiu, toate instituțiile de credit trebuie să fie membre ale unui sistem de garantare a depozitelor, trebuie recunoscut faptul că există sisteme care protejează însăși instituția de credit (sisteme de protecție instituțională) și care, mai concret, îi asigură acesteia lichiditatea și solvabilitatea. Aceste sisteme garantează o protecție a deponenților suplimentară față de cea oferită de un sistem de garantare a depozitelor. Dacă aceste sisteme sunt separate de sistemele de garantare a depozitelor, rolul lor de protecție suplimentară trebuie luat în considerare la stabilirea contribuțiilor membrilor lor la sistemele de garantare a depozitelor. Nivelul de protecție armonizat nu trebuie să afecteze sistemele care protejează instituțiile de credit, decât dacă acestea efectuează rambursări către deponenți. Deponenții trebuie să aibă posibilitatea de a-și încasa creanțele de la toate sistemele, în special atunci când protecția lor de către un sistem de garantare reciprocă nu poate fi asigurată. Niciun sistem nu trebuie exclus așadar din sfera de aplicare a prezentei directive. [AM 7] (9a)  Fiecare instituție de credit ar trebui să facă parte dintr-un SGD recunoscut în temeiul prezentei directive, asigurându-se astfel un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și condiții de concurență echitabile între instituțiile de credit, precum și prevenirea concurenței între organismele de reglementare. SGD ar trebui să fie în măsură să ofere această protecție în permanență. [AM 8] (9b)  Funcția de bază a SGD este aceea de a proteja deponenții de consecințele insolvenței unei instituții de credit. SGD ar trebui să fie în măsură să ofere această protecție în mai multe moduri. La un capăt al spectrului de acțiune a SGD ar trebui să fie posibile, prin urmare, sisteme cu o funcție pur compensatorie („paybox”). [AM 9] (9c)  SGD ar trebui, de asemenea, să poată acționa dincolo de funcția pur compensatorie, obligând instituțiile de credit afiliate să pună la dispoziție informații suplimentare și să creeze pe acest fundament sisteme de avertizare timpurie. Astfel, contribuțiile bazate pe risc pot fi ajustate din timp şi se pot propune măsuri de prevenire a riscurilor recunoscute. În cazul dezechilibrelor iminente, SGD ar trebui să poată lua măsuri de sprijin sau să poată susține prin mijloace proprii lichidarea ordonată a instituțiilor de credit cu probleme, pentru a evita astfel costurile legate de compensarea deponenților și alte efecte negative în caz de insolvență. [AM 10] (9d)  La celălalt capăt al spectrului de acțiune SGD ar trebui să poată lua forma unui sistem de protecție instituțională, menționat la articolul 80 alineatul (8) din Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit(6). Sistemele de protecție instituțională protejează instituția de credit în sine, în special prin asigurarea de lichiditate și solvabilitate. Aceste sisteme ar trebui să fie recunoscute de către autoritățile competente ca SGD în cazul în care îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 80 alineatul (8) din Directiva 2006/48/CE și în prezenta directivă. Aceste criterii asigură, în special, faptul că, la fel ca în alte SGD, există întotdeauna suficiente fonduri disponibile pentru un eveniment de plată potențial. [AM 11] (10)  Sistemele de protecție instituțională sunt definite la articolul 80 alineatul (8) din Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de credit (reformare)(7) și pot fi recunoscute ca sisteme de garantare a depozitelor de către autoritățile competente dacă îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul respectiv și în prezenta directivă. [AM 12] (11)  Pe perioada crizei financiare recente, creșterea necoordonată a plafoanelor de garantare în UEUniune a determinat deponenții, în unele cazuri, să își transfere fondurile către bănci din țările care ofereau un nivel mai ridicat de garantare a depozitelor. O astfel de creştere necoordonată a dus la epuizarea lichidităților băncilor în perioada de dificultăți financiare. În perioadele de stabilitate, este posibil ca plafoanele diferite de garantare să determine deponenții să aleagă depozitele cel mai bine protejate în detrimentul unor produseproduselor celor mai adecvate pentru ei. Este posibil ca asemenea plafoane diferite de garantare să ducă la denaturarea concurenței pe piața internă. Este așadar necesară asigurarea unui nivel armonizat al protecției depozitelor de către toate SGD recunoscute, indiferent de locul în care se află acesteadepozitele în cadrul Uniunii. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil ca anumite depozite legate de situația personală a deponenților să beneficieze de un nivel de garantare mai ridicat, însă pe o perioadă limitată de timp. [AM 13] (11a)  Pe perioada crizei financiare, SGD existente nu s-au dovedit capabile să preia toate pierderile astfel încât să protejeze deponenții. Prin urmare, este necesar ca mijloacele financiare disponibile ale SGD să atingă un anumit nivel-țintă și să fie colectate contribuții extraordinare. În caz de necesitate, SGD ar trebui să dispună de mecanisme de finanțare alternative adecvate care să le permită să obțină suficientă finanțare pe termen scurt pentru a plăti creanțele deținute împotriva lor. [AM 14] (12)  Același niveldrept legal la SGD ar trebui să se aplice tuturor deponenților, conform nivelului de garantare stabilit prin prezenta directivă, indiferent dacă moneda statului membru este euro sau nu și indiferent dacă banca este sau nu membră a unui sistem care protejează instituția de credit însăși. Statele membre a căror monedă nu este euro ar trebui să poată rotunji sumele rezultate din conversie fără a compromite protecția echivalentă a deponenților. [AM 15] (13)  Pe de o parte, nivelul de garantare prevăzut de prezenta directivă nu ar trebui să lase o prea mare parte a depozitelor fără protecție atât în interesul protecției consumatorilor cât și în cel al stabilității sistemului financiar şi, pe de altă parte, costul finanțării SGD ar trebui luat în considerare. Este indicat așadar să se stabilească nivelul de garantare armonizat la 100 000 EUR. (14)  Prezenta directivă reține principiul unei limite armonizate pentru fiecare deponent și nu pentru fiecare depozit. Este așadar indicat să se ia în considerare depozitele plasate de deponenți care fie că nu sunt menționați ca titulari ai unui cont, fie că nu sunt titulari unici. Limita ar trebui, prin urmare, aplicată fiecărui deponent care poate fi identificat. Principiul conform căruia limita ar trebui aplicată fiecărui deponent care poate fi identificat nu ar trebui aplicat organismelor de plasament colectiv supuse unor norme speciale de protecție care nu există pentru astfel de depozite. (15)  Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a institui sisteme de protecție a pensiilor în general, care să funcționeze separatsă se asigure în continuare că depunerile rezultate din anumite tranzacții sunt acoperite complet de SGD pentru o anumită perioadă de timp. Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a protejaAstfel de depozite includ depozitele care au legătură cu achiziționarea sau cu vânzarea de proprietăți rezidențiale private, depozitele care sunt protejate din anumite depozite pe motive sociale sau în legătură cu tranzacții imobiliare legate de reședințe privatedefinite în legislația națională, precum și depozitele care prezintă legătură cu evenimente majore din viața unei persoane, cum ar fi nașterea, căsătoria, divorțul și, în special, pensionarea, sau care rezultă din plata anumitor indemnizații de asigurare sau compensații. În toate cazurile, ar trebui respectate normele în materie de ajutoare de stat. [AM 16] (16)  Este indispensabil să se armonizeze metodele de finanțare a SGD sau a instituțiilor de credit în sine. Pe de o parte, costul finanțării SGD ar trebui suportat, în principalîn principiu, de instituțiile de credit însele și, pe de altă parte, capacitatea de finanțare a SGD ar trebui să fie proporțională cu obligațiile acestora. Pentru ca deponențiiSGD din toate statele membre să beneficieze desă prezinte un nivel de protecțiestabilitate similar și ca, ar trebui prevăzut un nivel-țintă ex-ante unitar de finanțare pentru toate SGD. să își împrumute reciproc fonduri numai dacă sistemul în cauză a făcut eforturi de finanțare importante, finanțarea sistemelor de garantare a depozitelor trebuie armonizată la un nivel înalt. Acest lucru nu trebuie, cu toate acestea, să pună în pericol stabilitatea sistemului bancar al statului membru în cauză. [AM 17] (17)  Pentru a limita protecția depozitelor la nivelul necesar pentru a asigura claritatea juridică și transparența pentru deponenți și a evita transferul riscurilor de investiții către SGD, anumite produse financiare cu caracter de produse de investiții ar trebui excluse din sfera de acoperire, în special cele care nu pot fi rambursate la valoarea nominală și cele care se referă la titular și nu la un nume. [AM 37] (18)  Anumiți deponenți nu ar trebui să fie eligibili pentru protecția depozitelor, în particular autoritățile publice sau alte instituții financiare. Numărul redus al acestora raportat la toți ceilalți deponenți limitează impactul asupra stabilității financiare în cazul în care o bancă devine incapabilă să își onoreze obligațiile. Totodată, autoritățile au acces la credit mult mai ușor decât cetățenii. Statele membre ar trebui să se asigure totuși că și depozitele autorităților locale vulnerabile sunt garantate. Entitățile din afara sectorului financiar ar trebui, în principiu, să fie acoperite, indiferent de dimensiunea lor. [AM 18] (19)  Deponenții ale căror activități includ spălarea banilor în sensul Articolului 1 alineatele (2) şi (3) din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului(8) ar trebui excluși de la plățile efectuate de SGD. (20)  Costurile pe care le suportă o instituție de credit pentru a participa la un SGD nu au legătură cu pierderile care ar putea apărea ca urmare a unei retrageri masive a depozitelor bancare, nu numai de la instituția de credit aflată în dificultate, ci și de la instituții sănătoase, din cauza faptului că deponenții își pierd încrederea în soliditatea sistemului bancar. (21)  Este necesar ca mijloacele financiare disponibile ale SGD să atingă un anumit nivel-țintă și să poată fi primite contribuții extraordinare. În caz de necesitate, SGD ar trebui să dispună de mecanisme de finanțare alternative adecvate care să le permită să obțină suficientă finanțare pe termen scurt pentru a plăti creanțele deținute împotriva lor. (22)  Mijloacelefinanciare ale sistemelor de garantare a depozitelor trebuie utilizate în principalSGD ar trebui să dispună de suficiente mijloace financiare pentru plata compensațiilor către deponenți în cazul insolvenței unei instituții de credit. Cu toate acestea, în multe cazuri ar trebui luate măsuri de sprijin pentru a evita insolvența unei instituții de credit, având în vedere că aceste măsuri sunt adeseori mai avantajoase, pentru garantarea depozitelor, decât rambursarea deponenților. În plus, prin astfel de măsuri pot fi evitate costurile suplimentare și efectele negative asupra stabilității financiare și poate fi sporită încrederea deponenților. Prin urmare, fondurile SGD ar trebui să poată fi utilizate și pentru măsuri de sprijin. Măsurile de sprijin ar trebui să fie întotdeauna însoțite de condiții pe care instituția sprijinită trebuie să le îndeplinească. AcesteaAceste măsuri ar putea fi utilizate însă și pentru a finanța transferul depozitelor către o altă instituțielichidarea ordonată a unei instituții de credit, cu condiția ca acest lucru să constituie alternativa cel mai puțin costisitoare pentru SGD. Costurile suportate de SGD nu ar trebui, în consecință, să nu depășească valoarea depozitelor garantate ale instituției de credit în cauză. Ele ar putea fi utilizate totodată, în măsura prevăzută în prezenta directivă, pentru a finanța prevenirea falimentelor bancare, cu respectarea normelor Astfel de măsuri ar trebui să respecte normele în materie de ajutoare de stat. Aceste măsuri nu afecteazăposibilități de acțiune ale SGD nu ar trebui să afecteze politica viitoare a Comisiei privind crearea unor fonduri naționale pentru soluționarea situației băncilor neviabile. [AM 19] (22a)  Ar trebui să fie posibil ca fondurile din cadrul SGD să fie folosite pentru a finanța continuitatea administrării conturilor pentru partea de depozite garantate ce aparțin instituției. [AM 20] (23)  Tabelul 1 de la punctul 14 din anexa I la Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiții și al instituțiilor de credit(9) atribuie riscuri anumitor categorii de active. Este necesar ca acest tabel să fie luat în calcul pentru ca SGD să investească numai în active cu un nivel redus de risc. (24)  Contribuțiile la SGD ar trebui să țină seama de gradul de risc pe care și-l asumă membrii acestora. Acest lucru ar permite reflectarea profilului de risc al fiecărei bănci, inclusiv a modelelor lor diferite de afaceri, și ar trebui să ducă la calcularea corectă a contribuțiilor, oferind stimulente pentru desfășurarea activității după un model de afaceri mai puțin riscant. În acest sens ar trebui prevăzută o metodă standard pentru stabilirea și calcularea contribuțiilor în funcție de risc la SGD. Crearea unui set de indicatori principali obligatorii pentru toate statele membre și a unui alt set de indicatori suplimentari opționali, pe baza unei abordări comune convenite între ABE și autoritățile competente, va introduce treptat această armonizare. Natura riscurilor asumate de instituțiile de credit afiliate poate varia totuși în funcție de condițiile pieței și de activitățile instituției de credit. Prin urmare, este necesar ca, în plus față de metoda standard, să se permită SGD să aplice și propriile metode alternative de abordare a riscurilor, cu condiția ca aceste metode alternative de abordare a riscurilor să respecte orientările care urmează să fie elaborate de ABE, după consultarea Forumului European al Asigurătorilor de Depozite (EFDI). Aceste metode alternative de abordare a riscurilor permit reflectarea profilului de risc al fiecărei bănci, conduc la calcularea mai exactă, corespunzător condițiilor pieței din statele membre, a contribuțiilor și oferă stimulente pentru desfășurarea activității după un model de afaceri mai puțin riscant. Pentru a ține seama de sectoarele împrumuturilor cu risc deosebit de scăzut, care sunt reglementate de legislația națională, ar trebui să se prevadă reducerea corespunzătoare a contribuțiilor care trebuie plătite. [AM 21] (24a)  Profitabilitatea a fost în unele cazuri folosită drept un indicator de diminuare a riscurilor pentru primele de risc. Acest indicator nu ia în calcul modelul de afaceri al instituțiilor mutuale, care nu urmăresc să își maximizeze profitul. În plus, dorința de a crește profitul poate reprezenta un stimulent nesănătos pentru a adopta strategii și mai riscante. Ar trebui să se aibă în vedere o viziune globală asupra solidității modelului de afaceri. [Am. 22] (25)  Garantarea depozitelor este un element esențial pentru realizarea pieței interne și un element suplimentar indispensabil pentru sistemul de supraveghere a instituțiilor de credit, datorită solidarității pe care o creează între toate instituțiile aceleiași piețe financiare în cazul în care una dintre acestea se află în dificultate. SGD ar trebui, prin urmare, să aibă posibilitatea de a-și împrumuta reciproc fonduri în caz de necesitate. (26)  Termenul de plată a compensațiilor de maximum șase săptămâni începând cu 31 decembrie 2010 este contrar nevoii de a păstra încrederea deponenților și nu corespunde necesităților lor. Prin urmare, termenul de plată a compensațiilor ar trebui redus la o perioadă de o săptămânăcinci zile lucrătoare, dar nu mai puțin de o săptămână. [AM 23 şi 150/rev] (26a)  Cu toate acestea, adesea nu există încă procedurile necesare pentru un termen scurt de plată a compensațiilor. Dacă deponenților li se oferă însă asigurări privind un termen scurt de plată a compensațiilor și apoi, în cazul incapacității unei instituții de credit de a-și onora obligațiile financiare, acest termen nu este respectat, acest lucru ar putea zdruncina în mod permanent încrederea deponenților în SGD, subminând astfel scopul și efectul de stabilizare al SGD. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea să aleagă, pentru o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2016, un termen de plată a compensațiilor de 20 de zile lucrătoare, dacă în urma verificării efectuate de către autoritatea competentă s-a constatat că termenul scurtat de plată a compensațiilor nu este fezabil. În acest caz, procedurile necesare pentru termenul de cinci zile lucrătoare de plată a compensațiilor ar trebui elaborate și testate până la 31 decembrie 2016. Astfel, pentru a asigura că, în perioada de tranziție de până la acea dată, deponenții nu ajung într-o situație financiară dificilă în cazul incapacității instituției lor de credit de a-și onora obligațiile, deponenții ar trebui, totuși, să dispună de posibilitatea de a li se rambursa o sumă de până la 5 000 EUR din depozitul garantat, de către SGD responsabil, în termen de cinci zile lucrătoare, dar nu mai puţin de o săptămână. [AM 24 şi 150/rev] (27)  SGD din statele membre în care o instituție de credit și-a deschis sucursale sau în care prestează servicii direct ar trebui să ofere informații și să plătească compensații deponenților în numele SGD din statul membru în care instituția de credit a fost autorizată. SGD interesate ar trebui să încheie în prealabil acorduri pentru a-şi facilita sarcinile. (28)  Informația este un element esențial pentru protejarea deponenților. Prin urmare, deponenții ar trebui informați în legătură cu acoperirea garanției și cu SGD responsabil în extrasele de cont, iar potențialilor deponenți ar trebui să li se solicite să contrasemneze un formular cu informații standardizat. Conținutul acestor informații ar trebui să fie identic pentru toți deponenții și potențialii deponenți. Utilizarea nereglementată, în scopuri publicitare, a datelor privind nivelul și aria de acoperire a SGD poate afecta stabilitatea sistemului bancar sau încrederea deponenților. Prin urmare, menționarea unui SGD în scopuri publicitare ar trebui să se limiteze la scurte declarații factuale. Sistemele care protejează instituția de credit în sine ar trebui să informeze clar deponenții în legătură cu funcția lordreptul legal în cadrul nivelului de garantare prevăzut de prezenta directivă și cu modul său de operare, fără a promite o protecție nelimitată a depozitelor. [AM 25] (29)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(10) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în temeiul prezentei directive. (30)  Este posibil ca prezenta directivă să nu conducă la stabilirea răspunderii statelor membre sau a autoritățile lor competente față de deponenți, în măsura în care au asigurat introducerea și recunoașterea oficială a unuia sau a mai multor sisteme de garantare a depozitelor sau a instituțiilor de credit în sine care să asigure compensarea sau protejarea deponenților, potrivit condițiilor prevăzute în prezenta directivă. (31)  În propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de înființare a Autorității Bancare Europene din 23 septembrie 2009(11), Comisia a înaintat un proiect legislativ pentru instituirea unui Sistem european al supraveghetorilor financiari și a furnizat detaliile arhitecturii noului cadru de supraveghere care include crearea Autorității Bancare Europene. (32)  Respectând supravegherea SGD de către statele membre, Autoritatea Bancară EuropeanăABE ar trebui să contribuie la atingerea obiectivului de a facilita accesul la activitate și desfășurarea activității pentru instituțiile de credit, asigurând în același timp protecția adecvată a deponenților și reducând la minimum riscurile pentru contribuabili. În acest scop, autoritatea trebuie să confirme îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta directivă pentru acordarea de împrumuturi între sistemele de garantare a depozitelor și să precizeze, în limitele stricte impuse prin prezenta directivă, sumele care trebuie împrumutate de fiecare sistem, rata inițială a dobânzii și durata împrumutului. În acest sens, Autoritatea Bancară EuropeanăABE ar trebui totodată să strângă informații despre SGD, în special cu privire la valoarea depozitelor garantate, informații care trebuie confirmate de către autoritățile competente. Ea trebuie să informeze celelalte sisteme de garantare a depozitelor în legătură cu obligația lor de a da cu împrumut fonduri. [AM 26] (33)  Este necesară introducerea unui instrument eficient care să prevadă standarde tehnice armonizate aplicabile serviciilor financiare, pentru a asigura condiții concurențiale echitabile și protecția adecvată a deponenților de pe întreg teritoriul Europei. Aceste standarde trebuie introduse pentru standardizarea calculării contribuțiilor în funcție de riscuri. [AM 27] (34)  Pentru a asigura funcționarea eficientă și efectivă a SGD și o evaluare echilibrată a pozițiilor lor în statele membre, ABE ar trebui să fie abilitată să dea soluții cu efect obligatoriu în disputele dintre acestea. (34a)  În Rezoluția sa din 7 iulie 2010 conținând recomandări către Comisie privind gestionarea crizelor transfrontaliere din sectorul bancar, Parlamentul European a subliniat necesitatea unui mecanism european de soluționare a crizelor bancare. Stabilirea unui astfel de mecanism nu ar trebui să pună în pericol protecția deponenților printr-un SGD. [AM 28] (35)  Competența de a adopta acte delegate ar trebui să fie conferită Comisiei în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește articolul 5 alineatul (5)cu scopul de a adapta nivelul de garantare pentru toate depozitele aceluiași deponent prevăzut în prezenta directivă în funcție de inflația din Uniune, pe baza modificărilor indicelui prețurilor de consum. Este deosebit de important ca în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. [AM 29] (35a)  Comisia ar trebui să fie abilitată, de asemenea, să adopte proiectele de standarde tehnice de reglementare ale ABE pentru a stabili definițiile și metoda standard stabilite în prezenta directivă pentru calcularea contribuțiilor în funcție de riscuri ale instituțiilor de credit la SGD, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. ABE ar trebui să elaboreze astfel de standarde tehnice de reglementare și să le înainteze Comisiei spre aprobare până la data de 31 decembrie 2012. [AM 30] (36)  În conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivele acțiunii avute în vedere, și anume armonizarea normelor aplicabile funcționării SGD, nu pot fi atinse decât la nivelul Uniunii. În conformitate cu principiul proporționalității enunțat la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. (37)  Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern ar trebui să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu directivele anterioare. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate rezultă din directivele anterioare. (38)  Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa IV, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Obiectul și domeniul de aplicare (1)  Prezenta directivă prevede norme privind funcționarea sistemelorregimului european pentru sistemele de garantare a depozitelor (SGD) naționale menit să ofere deponenților din Uniune un mecanism de siguranță comun care să asigure un nivel ridicat de protecție. [AM 31] (2)  Prezenta directivă se aplică tuturor SGD instituite prin lege sau prin contract și sistemelor de protecție instituțională recunoscute ca sisteme de garantare a depozitelorrecunoscute în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) și instituțiilor de credit afiliate. SGD pot fi concepute ca sisteme de protecție instituite prin lege, prin contract sau de protecție instituțională în sensul articolului 80 alineatul (8) din Directiva 2006/48/CE. [AM 32] (3)  Sistemele de protecție instituțională definite la articolul 80 alineatul (8) din Directiva 2006/48/CE pot fi recunoscute drept sisteme de garantare a depozitelor de către autoritățile competente dacă îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul respectiv și în prezenta directivă. [AM 33] (4)  În sensul prezentei directive, sistemele de protecție instituțională care nu sunt recunoscute conform alineatului (3) și nu garantează depozite nuarticolului 3 alineatul (1) intră doar sub incidența prezentei directive, cu excepția articolului 14 alineatul (5) al doilea paragraf, a articolului 14 alineatul (6a) și a anexei III al nouălea paragraf. [AM 34] (4a)  Comisia, cu sprijinul ABE, se asigură că nivelul de protecție acordată deponenților rămâne ridicat, în cazul în care se creează un fond european pentru soluționarea crizelor bancare. [AM 35] Articolul 2 Definiții (1)  În sensul prezentei directive:    (a) „depozit” înseamnă:    (i) orice sold creditor rezultat din fondurile rămase într-un cont sau din situații temporare care derivă din operațiuni bancare normale, inclusiv depozite la termen, depozite de economii și depozite înregistrate și pe care o instituție de credit trebuie să îl plătească în conformitate cu condițiile legale și contractuale aplicabile sau    (ii) orice creanță evidențiată printr-un titlu de creanță emis de o instituție de credit. [AM 36] Acțiunile la instituțiile de tip „building society” din Regatul Unit și Irlanda, cu excepția celor care reprezintă un element de capital și care sunt reglementate de articolul 2, sunt considerate depozite.    – existența sa nu poate fi demonstrată decât printr-un certificat, altul decât un extras de cont;în cazul în care se referă la titular și nu la un nume; [AM 37]    – în cazul în care principalul nu este rambursabil la valoarea nominală;    – în cazul în care principalul nu poate fi rambursat la valoarea nominală decât în virtutea unei garanții sau a unui acord specific oferit de instituția de credit sau de o terță parte;    (b) „depozit eligibil” înseamnă un depozit care nu este exclus de la protecție în conformitate cu articolul 4;    (c) „depozit garantat” înseamnă o parte dintr-un depozit eligibil care nu depășește nivelul de garantare prevăzut la articolul 5;    (ca) „deponent” înseamnă titularul sau, în cazul unui cont comun, fiecare titular al unui depozit; [AM 38]    (d) „cont comun” înseamnă un cont deschis în numele a două sau mai multe persoane sau asupra căruia au drepturi două sau mai multe persoane, care poate funcționa pe baza semnăturii uneia sau mai multora dintre aceste persoane;    (e) „depozit indisponibil” înseamnă un depozit datorat și exigibil care nu a fost plătit de către o instituție de credit în condițiile legale și contractuale care îi sunt aplicabile, dacă:    (i) autoritățile competente au constatat că, din punctul lor de vedereîn conformitate cu informațiile de care dispun la momentul respectiv, instituția de credit în cauză pare să nu fienu este capabilă, din motive legate direct de situația sa financiară, să plătească depozitul și să nu aibănu are, pe termen scurt, nici o perspectivă de a putea să o facă. [AM 39] Autoritățile competente fac această constatare cât mai curând posibil și în orice caz nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data la care au stabilit pentru prima oară că acea instituție de credit nu a plătit depozitele datorate și exigibile; sau    (ii) în cazul în care nu s-a făcut nicio constatare în conformitate cu punctul (i), o autoritate judiciară a dat o hotărâre, din motive direct legate de situația financiară a instituției de credit, care are efectul de a suspenda exercitarea dreptului deponenților de a-și recupera creanțele;    (f) „instituție de credit” înseamnă o întreprindere în sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE;    (f-a) „măsură preventivă și de sprijin” înseamnă o măsură adoptată de SGD pentru a preveni falimentul bancar al instituțiilor de credit afiliate, inclusiv:
	(i)	verificarea situației economice și a situației de risc a instituțiilor de credit afiliate sau, în cazul unei instituții recent înființate, verificarea planificării de bază, precum și a drepturilor de informare cu privire la schimbările substanțiale legate de proprietate și control;
	(ii)	solicitarea de informații din partea instituțiilor de credit afiliate cu privire la situația lor economică și de risc, dezvoltarea acestora și orice intenție de modificare a modelului de afaceri;
	(iii)	impunerea unor condiții pentru limitarea volumului depozitelor garantate sau pentru limitarea totală sau parțială a anumitor activități de afaceri, în măsura în care, în urma efectuării unui audit sau din alte surse, există indicii pe baza cărora se poate presupune că există un risc iminent sau acut de activare a SGD;
	(iv)	colectarea contribuțiilor, în funcție de situația individuală de risc a instituției;
	(v)	încheierea unui acord privind schimbul de informații cu autoritățile competente, inclusiv informații confidențiale;
	(vi)	acordarea de garanții, împrumuturi și toate tipurile de ajutoare sub formă de lichidități și de capital, inclusiv realizarea creanțelor terților;[AM 149/rev]

(k)  „stat membru de origine” înseamnă statul membru de origine în sensul articolului 4 alineatul (7) din Directiva 2006/48/CE;

(l)  „stat membru gazdă” înseamnă statul membru gazdă în sensul articolului 4 alineatul (8) din Directiva 2006/48/CE;

2.  Atunci când prezenta directivă face trimitere la Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, organismele care administrează SGD sunt considerate, în aplicarea regulamentului respectiv, drept autorități competente în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 3

Aderarea la un sistem și supravegherea

(1)  Fiecare stat membru se asigură că pe teritoriul său sunt introduse și recunoscute oficial unul sau mai multe SGD.

Acest lucru nu împiedică fuziuneainstituirea SGD transfrontaliere de către statele membre sau fuzionarea sistemelor din state membre diferite de către acestea. Aprobarea unor astfel de sisteme transfrontaliere sau fuzionate de garantare a depozitelor este acordată de către autoritățile competente în cooperare cu ABE. [AM 44]

În momentul recunoașterii și al aprobării unui SGD, autoritatea competentă relevantă trebuie să țină seama în special de stabilitatea suficientă a SGD și trebuie să asigure o compoziție echilibrată a acestuia. [AM 45]

Nicio instituție de credit nu poate accepta depozite dacă nu este membră a unui astfel de sistem.

(2)  În cazul în care o instituție de credit nu se conformează obligațiilor care îi revin în calitate de membră a unui SGD, sunt notificate imediat autoritățile competente care au emis autorizația și care, în colaborare cu sistemul de garantare a depozitelor, adoptă prompt toate măsurile necesare, inclusiv impunerea de sancțiuni, pentru a se asigura că instituția de credit își respectă obligațiile. [AM 46]

(3)  În cazul în care măsurile respective nu reușesc să asigure respectarea obligațiilor din partea instituției de credit, dacă legea internă permite excluderea unui membru și cu acordul expres al autorităților competente, sistemul poate notifica, cu un preaviz de cel puțin o lună, intenția sa de a exclude instituția de credit din SGD. Depozitele plasate înainte de expirarea preavizului continuă să fie acoperite în întregime de către sistem. În cazul în care, la data expirării preavizului, instituția de credit nu s-a conformat obligațiilor sale, SGD procedează la excludere.

(4)  Depozitele deținute la momentul la care autorizația unei instituții de credit, acordată în temeiul articolului 6 din Directiva 2006/48/CE, este retrasă continuă să fie acoperite de SGD.

(5)  Toate SGD menționate la articolul 1 sunt supravegheate permanent de autoritățile competente, în conformitate cu normele privind Sistemul european al supraveghetorilor financiari (SESF), pentru verificarea respectării prezentei directive. [AM 47]

ABE supraveghează SGD transfrontaliere, în cooperare cu un colegiu compus din reprezentații autorităților competente ale țărilor în care sunt stabilite instituțiile de credit afiliate. [AM 48]

(6)  Statele membre se asigură că metodele alternative adoptate de SGD în temeiul articolului 11 alineatul (3a) respectă dispozițiile articolului respectiv și orientările adoptate de ABE în conformitate cu articolul 11 alineatul (5), că SGD efectuează testări ale propriilor sisteme și că sunt informate imediat în cazul în care autoritățile competente identifică, la nivelul unei instituții de credit, probleme care pot determina activarea SGD. ABE coordonează acțiunile statelor membre. [AM 49]

Aceste teste au loc cel puțin o dată la trei ani sau mai frecvent atunci când situația o impune. Primul test trebuie efectuat până la data de 31 decembrie 2013. [AM 50]

ABE transmite Comitetului european pentru risc sistemic instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic(12)(CERS), din proprie inițiativă sau la cererea CERS, informațiile privind SGD care sunt necesare pentru analiza riscurilor sistemice. [AM 51]

Autoritatea Bancară EuropeanăABE efectuează periodiccel puțin o dată la cinci ani evaluări inter pares conform articolului 15 din [Regulamentul ABE] în acest sens în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Asemenea evaluări inter pares includ, printre altele, practici de guvernanță corporativă conform alineatului (7a). SGD au obligația de a păstra secretul profesional menționat la articolul 56 din regulamentul respectivarticolul 70 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 atunci când fac schimb de informații cu Autoritatea Bancară EuropeanăABE.

ABE are competența de a examina anual, pe baza unor cifre actualizate, rezistența la condiții de criză a SGD, prin intermediul a diferite scenarii privind puncte critice predefinite, pentru a depista dacă este necesară o ajustare a modelului de calcul curent și a nivelului-țintă. În acest context, simularea de criză se bazează pe un scenariu privind un impact redus,, un scenariu privind un impact mediu și un scenariu privind un impact puternic. [AM 52]

(7)  Statele membre se asigură că SGD primesc de la membrii lor în orice moment, la cerere, toate informațiile necesare pentru a pregăti rambursările către deponenți, inclusiv marcajele prevăzute la articolul 4 alineatul (2). Informațiile necesare pentru efectuarea simulărilor de criză trebuie furnizate SGD în mod continuu. Aceste informații sunt transformate în informații anonime. Informațiile obținute nu pot fi utilizate decât pentru efectuarea simulărilor de criză, pentru analizarea evoluției istorice a rezistenței SGD sau pentru pregătirea rambursărilor și nu se păstrează mai mult decât este necesar în aceste scopuricu titlu confidențial. [AM 53]

(7a)  Statele membre se asigură că SGD proprii dispun de practici sănătoase de guvernanță corporativă, și, în special că:

Articolul 4

Eligibilitatea depozitelor

(1)  Sunt excluse de la rambursare de către SGD:

(2)  Statele membre se asigură că instituțiile de credit marchează depozitele menționate la alineatul (1) într-un mod care să permită identificarea lor imediată ca atare.

(2a)  Cu toate acestea, statele membre se asigură că depozitele plasate de autoritățile locale sunt eligibile pentru rambursări din partea SGD, în cazul îndeplinirii uneia dintre condițiile următoare:

Articolul 5

Nivelul de garantare

(1)  Statele membre se asigură că nivelul de garantare pentru depozitele agregate ale fiecărui deponent este de 100 000 EUR în caz de indisponibilitate a depozitelor.

(1a)  În plus, statele membre se asigură că următoarele tipuri de depozite sunt protejate în întregime:

(2)  Statele membre se asigură că sistemele de garantare a depozitelor nu se abat dedeponenții au dreptul legal la nivelul de garantare prevăzut la alineatul (1). Cu toate acestea, statele membre pot decide că sunt garantate și depozitele enumerate în cele ce urmează, cu condiția ca costul acestor rambursări să nu intre sub incidența articolelor 9-11:[AM 62]

(3)  Alineatul (2)Alineatul (1) nu împiedică statele membre să mențină sau să introducă sisteme de protecție a produselor de asigurare de bătrânețe și a pensiilor, cu condiția ca aceste sisteme să nu acopere doar depozitele, ci să ofere o acoperire integrală pentru toate produsele și situațiile pertinente în acest sens. [AM 65]

(3a)  În cazul depozitelor existente înainte de 31 decembrie 2010 la instituții de credit sau la filiale ale instituțiilor de credit străine care activează pe teritoriul statelor membre și în cazul depozitelor aparținând deponenților cu domiciliul principal într-un stat membru care, înainte de 1 ianuarie 2008, dispunea de un SGD de tip statutar cu un nivel fix de garantare între 100 000 EUR și 300 000 EUR pentru depozite, statele membre respective pot decide dacă nivelul de garantare anterior se va aplica în continuare nemodificat, prin derogare de la alineatul (1). În acest caz, nivelul-țintă și contribuțiile în funcție de risc ale instituțiilor de credit se ajustează în mod corespunzător. [AM 66]

(4)  Depozitele se rambursează în moneda statului membru în care a fost menținut contul sau în euro. Dacă depozitele sunt exprimate într-o altă monedă, deponenții au dreptul să decidă dacă sumele exprimate în euro menționate la alineatul (1) sunt convertite în alte monede, sumele plătite efectiv deponenților trebuie să fie echivalente cu sumele stabilite în prezenta directivă.urmează să fie rambursate în oricare dintre monedele următoare:

În conformitate cu primul paragraf litera (b), cursul de schimb utilizat este cel stabilit pentru tipul de monedă în care a fost deținut depozitul până la data la care autoritățile competente fac constatarea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (i) sau la care autoritatea judiciară pronunță hotărârea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (ii). [AM 67]

(5)  Statele membre care convertesc sumele exprimate în euro în moneda lor națională trebuie să utilizeze inițial pentru conversie cursul de schimb de la …(14).

Statele membre pot rotunji sumele care rezultă în urma conversiei, cu condiția ca această rotunjire să nu depășească 2 500 EUR.

Fără a aduce atingere celui de-al doilea paragraf, statele membre ajustează nivelurile de garantare convertite într-o altă monedă la suma menționată la alineatul (1) o dată la cinci ani. Statele membre pot efectua mai devreme ajustarea nivelurilor de garantare, după consultarea Comisiei, în cazul apariției unor evenimente neprevăzute cum sunt fluctuațiile ratelor de schimb.

(6)  Suma menționată la alineatul (1) face obiectul unei reexaminări periodice, cel puțin o dată la cinci ani, de către Comisie, în cooperare cu ABE. Dacă este cazul, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de directivă pentru modificarea sumei menționate la alineatul (1), luând în considerare, în special, evoluțiile din sectorul bancar și cele ale situației economice și monetare din Uniune. Prima examinare are loc după data de 31 decembrie 2015, cu excepția cazului în care evenimente neprevăzute impun o examinare înaintea acestei date. [AM 68]

(7)  Comisia poate ajusta sumeleeste împuternicită să adopte, cel puțin o dată la cinci ani, acte delegate în conformitate cu articolul 16 privind actualizarea periodică a sumei menționate la alineatul (1) în funcție de inflația din Uniune, pe baza modificărilor indicelui armonizat al prețurilor de consum publicat de Comisie de la ultima ajustare.

Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu articolul 16.[AM 69]

Articolul 6

Stabilirea sumei rambursabile

(1)  Limita menționată la articolul 5 alineatul (1) se aplică depozitelor agregate plasate la aceeași instituție de credit, indiferent de numărul depozitelor, de monedă și de situarea în interiorul Uniunii.

(2)  Cota-parte a fiecărui deponent într-un cont comun este luată în considerare la calculul limitei prevăzute la articolul 5 alineatul (1).

În absența unor prevederi speciale, un astfel de cont este împărțit în mod egal între deponenți.

Statele membre pot prevedea ca depozitele într-un cont la care au dreptul două sau mai multe persoane în calitatea lor de membri ai unui parteneriat de afaceri, ai unei asociații sau grupări de natură asemănătoare, fără personalitate juridică, să poată fi agregate și tratate ca și când ar fi fost plasate de un singur deponent, pentru calculul limitei prevăzute la articolul 5 alineatul (1).

(3)  În cazul în care deponentul nu este beneficiarul legal al sumelor aflate într-un cont, persoana care este beneficiarul legal este acoperită de garanție, cu condiția ca acea persoană să fie identificată sau identificabilă înainte de data la care autoritățile competente efectuează constatarea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (i) sau data la care autoritatea judecătorească dă hotărârea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (ii). În cazul în care există mai multe persoane care sunt beneficiari legali, la calcularea limitei prevăzute la articolul 5 alineatul (1), se ia în considerare cota-parte a fiecăreia, în conformitate cu dispozițiile care reglementează administrarea sumelor.

(4)  Data de referință pentru calcularea sumei rambursabile este data la care autoritățile competente fac constatarea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (i) sau la care autoritatea judiciară pronunță hotărârea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (ii). Obligațiile de plată ale deponentului față de instituția de credit nu se iau în calcul la stabilirea sumei rambursabile, cu condiția să nu fie vorba despre obligațiile scadente la data de referință ale deponentului. [AM 70]

(5)  Statele membre se asigură că SGD pot cere în orice moment instituțiilor de credit informații despre sumele agregate ale depozitelor fiecărui deponent.

(6)  Dobânzile la depozite acumulate dar necreditate până la data la care autoritățile competente fac constatarea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (i) sau la care autoritatea judiciară pronunță hotărârea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) se rambursează de către SGD. Limita menționată la articolul 5 alineatul (1) nu poate fi depășită.

Dacă dobânda depinde de valoarea unui alt instrument financiar și nu poate fi stabilită așadar fără a compromite plata compensației în termenul menționat la articolul 7 alineatul (1), rambursarea acestei dobânzi se limitează la rata oficială a dobânzii conform legislației naționale.

(7)  Statele membre pot decide că anumite categorii de depozite care îndeplinesc un obiectiv social definit în legislația națională, pentru care o terță parte a oferit o garanție ce îndeplinește normele în materie de ajutoare de stat, nu se iau în calcul la agregarea depozitelor deținute de un deponent la aceeași instituție de credit, așa cum se prevede la alineatul (1). În aceste cazuri, garanția oferită de partea terță este limitată la nivelul de garantare prevăzut la articolul 5 alineatul (1).

(7a)  Statele membre pot decide ca, în scopul rambursării menționate la articolul 7 alineatul (1), depozitele unui deponent la aceeași instituție de credit să nu fie agregate atunci când legislația statelor membre permite ca instituțiile de credit să își desfășoare activitatea sub diferite denumiri comerciale. Depozitele la aceeași instituție de credit și sub aceeași denumire comercială se agregă, iar în cazul acestora se aplică nivelul de garantare prevăzut la articolul 5 alineatul (1). În cazul în care prin calculul respectiv se obține o sumă mai mare de depozite garantate pentru un deponent și pentru o instituție de credit decât se prevede la articolul 5, contribuțiile la SGD calculate în conformitate cu articolele 9 și 11 se majorează în mod corespunzător.

În cazul în care un stat membru decide să nu permită o protecție separată pentru depozite de diferite denumiri comerciale în cadrul aceleiași instituții de credit, atunci titularul și denumirile comerciale nu sunt garantați separat. Agregarea depozitelor pentru diferite denumiri comerciale ale aceleiași instituții de credit nu se aplică situațiilor transfrontaliere.

Instituțiile de credit din statele membre care aplică această dispoziție nu pot oferi un nivel de garantare în sucursalele lor înființate în state membre care nu permit instituțiilor de credit să își desfășoare activitatea sub denumiri comerciale diferite. [AM 71]

Articolul 7

Rambursarea

(1)  SGD trebuie să poată rambursa depozitele indisponibile în termen de șaptecinci zile, dar nu mai puțin de o săptămână de la data la care autoritățile competente efectuează o constatare în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (i) sau de la data la care o autoritate judecătorească a pronunțat o hotărâre în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (ii).

Statele membre pot decide că pentru depozitele menționate la articolul 6 alineatul (3) se aplică o perioadă de rambursare mai lungă. Această perioadă nu poate depăși însă trei luni de la data la care autoritățile competente fac constatarea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (i) sau la care autoritatea judiciară pronunță hotărârea menționată la articolul 2 alineatul (1) litera (e) punctul (ii).

Statele membre pot decide ca, până la 31 decembrie 2016, să se aplice un termen de rambursare de 20 de zile lucrătoare, cu condiția ca, în urma efectuării unei verificări aprofundate, autoritățile competente să constate că SGD nu pot încă să asigure un termen de rambursare de cinci zile lucrătoare, dar nu mai puțin de o săptămână.

Un deponent care nu este beneficiarul legal al sumelor din conturile menționate la articolul 6 alineatul (3) trebuie să primească rambursarea în termenul menționat la primul paragraf. Această rambursare se ia în calcul atunci când se efectuează rambursări către beneficiarii legali.

(1a)  În cazul în care statele membre permit, până la 31 decembrie 2016, un termen de rambursare de 20 de zile lucrătoare în temeiul alineatului (1) al treilea paragraf, SGD efectuează, la cererea deponentului, o plată într-o singură tranșă din cadrul depozitului eligibil pentru rambursare, în valoare de până la 5 000 EUR, în termen de cinci zile lucrătoare. [AM 150/rev]

(1b)  Rambursarea sau plata menționate la alineatul (1) pot fi amânate atunci când:

(2)  Deponenții primesc rambursări fără a fi necesară o cerere către SGD. În acest scop, instituțiile de credit transmit imediat informațiile necesare asupra depozitelor și a deponenților la cererea SGD.

(3)  Corespondența dintre SGD și deponent se redactează în limba oficială a Uniunii utilizată de instituția de credit la care se află depozitul garantat, pentru a comunica cu deponentul sau, în caz contrar, în limba sau limbile oficiale ale statului membru în care este plasat depozitul garantat. Dacă o bancă își desfășoară activitatea direct într-un alt stat membru fără a avea deschise sucursale, informațiile se furnizează în limba aleasă de deponent la deschiderea contului. [AM 76]

(4)  Fără a ține seama de termenul prevăzut la alineatul (1), în cazul în care un deponent sau orice persoană care are drepturi sau un interes asupra sumelor aflate într-un cont a fost acuzată de o infracțiune decurgând din sau având legătură cu spălarea banilor, astfel cum a fost definită la articolul 1 din Directiva 91/308/CEEarticolul 1 alineatul (2) din Directiva 2005/60/CE, sistemul de garantare poate suspenda orice plată cu privire la deponent până la pronunțarea hotărârii judecătorești. [AM 77]

(4a)  Nu se realizează nicio rambursare dacă nu au avut loc tranzacții legate de depozit în ultimele 24 de luni, iar valoarea depozitului este inferioară costurilor administrative care ar rezulta în urma unei astfel de rambursări. [AM 78]

Articolul 8

Creanțe asupra SGD

(1)  Statele membre se asigură că drepturile deponentului la compensație pot face obiectul unei acțiuni a deponentului împotriva SGD. [AM 79]

(2)  Fără a aduce atingere altor drepturi pe care le pot avea în conformitate cu legislația internă și sub rezerva alineatului (3), sistemele care efectuează plăți în temeiul unei garanții într-un cadru național au dreptul de subrogare în drepturile deponenților în procedura de lichidare, până la concurența unei sume egale cu plățile efectuate.

Drepturile care pot face obiectul dreptului de subrogare menționat în prezentul alineat au rangul imediat inferior celui al dreptului deponenților menționat la alineatul (1) și superior celor ale oricăror alte drepturi împotriva lichidatorului. [AM 80]

(3)  Atunci când SGD împrumută fonduri unui alt sistem conform procedurii menționate la articolul 10, SGD împrumutătoare au dreptul de subrogare în drepturile deponenților în procedura de lichidare, până la concurența unei sume egale cu plățile efectuate și proporțional cu suma împrumutată.

Dreptul de subrogare nu poate fi exercitat înainte ca împrumutul să devină scadent conform articolului 10 alineatul (2) litera (b). În cazul în care procedura de lichidare se încheie înainte de data respectivă, dreptul de subrogare se extinde la veniturile din lichidare plătite sistemului împrumutat.

Drepturile care pot face obiectul dreptului de subrogare menționat în prezentul alineat au rangul imediat inferior celui al dreptului deponenților menționat la alineatul (1) și superior celor ale oricăror alte drepturi împotriva lichidatorului.

(4)  Statele membre pot limita perioada în care deponenții ale căror depozite nu au fost rambursate sau recunoscute de către sistem în termenul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) pot cere rambursarea depozitelor lor. Acest termen este determinat de data la care drepturile în care SGD s-a subrogat conform alineatului (2) trebuie înregistrate în cadrul unei proceduri de lichidare potrivit legislației naționale.

La stabilirea termenului, statele membre trebuie să ia în calcul timpul necesar SGD pentru colectarea cererilor înainte de această înregistrare.

Articolul 9

Finanțarea SGD

(1)  Statele membre se asigură că SGD dispun de sisteme adecvate pentru stabilirea obligațiilor de plată potențiale. Mijloacele financiare disponibile ale SGD trebuie să fie proporționale cu aceste obligații de plată.

SGD obțin mijloacele financiare disponibile prin contribuțiile regulate ale membrilor lor la datele de 30 iunie și 30 decembrie ale fiecăruicel puțin o dată pe an. Acest lucru nu împiedică obținerea unei finanțări suplimentare din alte surse. Nu pot fi aplicate comisioane unice de intrare. [AM 81]

Mijloacele financiare disponibile trebuie să atingă cel puțin nivelul-țintă. Atunci când capacitatea de finanțare nu atinge nivelul-țintă, plata contribuțiilor se reia cel puțin până la atingerea nivelului-țintă. Contribuția regulată ține seama în mod adecvat de ciclul economic și este de cel puțin 0,1% din depozitele garantate. Datoria de a plăti contribuții se aplică doar când valoarea fondurilor deținute de către SGD este mai mică decât nivelul-țintă. Atunci când, după prima atingere a nivelului-țintă, mijloacele financiare disponibile, ca urmare a utilizării fondurilor, au o valoare mai mică de două treimi din nivelul-țintă, contribuția regulată trebuie să fie de cel puțin 0,25 % din depozitele eligibilegarantate. [AM 82]

(2)  Valoarea cumulată a depozitelor și a investițiilor unui sistem față de un singur organism nu poate depăși 5 % din mijloacele sale financiare disponibile.Mijloacele financiare disponibile ale SGD fac obiectul unor investiții cu grad scăzut de risc și suficient de diversificate, care nu depășesc 5% din mijloacele financiare disponibile ale sistemului, cu excepția cazului în care pentru aceste depozite și investiții se aplică o pondere de risc de 0 % în conformitate cu anexa IV partea I la Directiva 2006/48/CE. Societățile care sunt incluse în același grup în scopul consolidării conturilor, în sensul Directivei 83/349/CEE a Consiliului(15), sau în conformitate cu regulile contabile internaționale recunoscute sunt considerate ca fiind un singur organism în scopul calculării acestei limiteacest scop. [AM 83]

(3)  În cazul în care mijloacele financiare disponibile ale unui SGD sunt insuficiente pentru a plăti rambursări deponenților atunci când depozitele devin indisponibile, membrii acestuia trebuie să plătească contribuții extraordinare care nu pot depăși 0,5 % din depozitele lor eligibilegarantate pe an calendaristic. Această plată se efectuează cu o zi înainte de expirarea termenului menționat la articolul 7 alineatul (1). [AM 84]

(4)  Valoarea cumulată a contribuțiilor menționate la alineatele (1) și (2)alineatele (1) și (3) nu poate depăși 1 % din depozitele eligibilegarantate pe an calendaristic. [AM 85]

Autoritățile competente pot scuti parțialtemporar sau în totalitate o instituție de credit de obligația menționată la alineatul (2) dacă suma plăților menționate la alineatele (1) și (2) ar compromite plata creanțelor deținute de alți creditori ai acesteia. O astfel de scutire nu poate fi acordată pentru o perioadă mai lungă de 6 luni, dar poate fi reînnoită la cererea instituției de credit. Suma în cauză se plătește drept contribuție la un moment ulterior, atunci când plata nu va mai periclita lichidarea creanțelor altor creditori. Mijloacele financiare menționate la alineatele (1), (2) și (3) se utilizează în principal pentru protejarea deponenților și plata rambursărilor către deponenți în temeiul prezentei directive. Până la o treime din mijloacele financiare disponibile pot fi utilizate pentru măsuri de prevenire și de sprijin în sensul prezentei directive. În acest caz, SGD prezintă în termen de o lună autorității competente un raport în care demonstrează faptul că s-a respectat limita de o treime din mijloacele financiare disponibile. [AM 86]

(5)  Mijloacele financiare menționate la alineatele (1), (2) și (3) ale acestui articol trebuie utilizate în principal pentru plata rambursărilor către deponenți conform prezentei directive.

Acestea pot fi utilizate însă și pentru a finanța transferul depozitelor către o altă instituție de credit, cu condiția ca costurile suportate de sistemul de garantare a depozitelor să nu depășească valoarea depozitelor garantate ale instituției de credit în cauză. În acest caz, sistemul de garantare a depozitelor trebuie să înainteze Autorității Bancare Europene, în termen de o lună de la transferul depozitelor, un raport în care să demonstreze că limita menționată mai sus nu a fost depășită.[AM 87]

Statele membre pot autoriza sistemele de garantare a depozitelor să își utilizeze mijloacele financiare pentru a evita incapacitatea unei bănci de a-și onora obligațiile, fără a se limita la finanțarea transferului depozitelor către o altă instituție de credit, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:[AM 88]

De la caz la caz, cu autorizarea autorităților competente după o cerere motivată a sistemului de garantare a depozitelor în cauză, procentul menționat la litera (a) poate fi stabilit între 0,75 % și 1 %.[AM 91]

(5a)  SGD pot utiliza mijloacele financiare disponibile peste pragul prevăzut la alineatul (5) pentru măsurile de prevenire și de sprijin în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(5b)  Mijloacele financiare ar putea fi utilizate și pentru măsuri privind lichidarea ordonată a instituțiilor de credit, cu condiția ca costurile suportate de SGD să nu depășească valoarea depozitelor garantate ale instituției de credit în cauză. În cazul în care lichidarea se produce în acest mod, SGD prezintă ABE, în termen de o lună de la transferul depozitelor, un raport în care confirmă că costurile suportate nu au depășit valoarea depozitelor garantate. [AM 93]

(6)  Statele membre se asigură că SGD dispun de mecanisme de finanțare alternative adecvate, care le permit să obțină finanțare pe termen scurt atunci când este necesar pentru a satisface creanțele asupra lor.

(7)  Statele membre informează lunartrimestrial ABE cu privire la valoarea depozitelor eligibile și a depozitelor garantate de pe teritoriul lor și cu privire la valoarea mijloacelor financiare disponibile ale SGD proprii. Aceste informații trebuie confirmate de către autoritățile competente și, împreună cu această confirmare, se transmit ABE în termen de 10 zile de la sfârșitul fiecărei lunio lună. [AM 94]

Statele membre se asigură că informațiile menționate în primul paragraf se publică pe site-ul web al SGD și al ABE cel puțin o dată pe an. [AM 95]

(7a)  SGD trebuie să îndeplinească anumite norme de guvernanță și să formeze un comitet special compus din reprezentanți la vârf ai sistemului, ai membrilor acestuia și ai autorităților competente, care să elaboreze și să decidă asupra unor orientări transparente în materie de investiții ale mijloacelor financiare disponibile. Orientările respective țin seama de principii precum durata procesului de aliniere, calitatea, diversificarea și corelarea investițiilor. [AM 96]

Articolul 10

Împrumuturi între SGD

(1)  Un sistem are dreptul de a împrumuta fonduri de la toate celelalteStatele membre pot permite SGD să acorde credite altor SGD menționate la articolul 1 alineatul (2) de pe teritoriul Uniunii, pe bază de voluntariat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: [AM 97]

Suma menționată la litera (f) de la primul paragraf se calculează astfel:

[valoarea depozitelor garantate care trebuie rambursate conform articolului 8 alineatul (1)] – [mijloacele financiare disponibile + valoarea maximă a contribuțiilor extraordinare menționate la articolul 9 alineatul (3)][AM 100]

Celelalte sisteme de garantare a depozitelor acționează ca sisteme împrumutătoare. În acest scop, statele membre în care sunt stabilite mai multe sisteme desemnează unul dintre acestea ca sistemul împrumutător al statului membru respectiv și aduce această informație la cunoștința Autorității Bancare Europene. Statele membre pot decide dacă și în ce mod fondurile sistemului împrumutător sunt rambursate de către alte sisteme de garantare a depozitelor stabilite în același stat membru. [AM 101]

SGD care au obligația de a rambursa un împrumut altor SGD în temeiul prezentului articol nu pot acorda împrumuturi altor SGD.

(2)  Împrumutul este supus următoarelor condiții:

(3)  ABE confirmă îndeplinirea cerințelor menționate la menționate la alineatul (1) și să precizeze sumele care urmează să fie acordate cu împrumut de către fiecare sistem, calculate potrivit alineatului (2) litera (a) și rata inițială a dobânzii stabilită conform alineatului (2) litera (c), precum și durata împrumutuluialineatele (1) și (2). [AM 105]

ABE transmite confirmarea împreună cu informațiile menționate la alineatul (1) litera (h) SGD împrumutătoare. Acestea trebuie să primească confirmarea și informațiile respective în termen de două zile lucrătoare. Sistemele de garantare a depozitelor împrumutătoare efectuează de îndată, dar nu mai târziu de 2 zile lucrătoare după primire, plata împrumutului către sistemul împrumutat. [AM 106]

(5)  Statele membre se asigură că sistemul împrumutat obține contribuții suficiente pentru a rambursa suma împrumutată și pentru a restabili nivelul-țintă cât mai curând posibil.

Articolul 11

Calcularea contribuțiilor la SGD

(1)  Contribuțiile la SGD menționate la articolul 9 se determină pentru fiecare membru pe baza graduluiproporțional cu gradul de risc asumat de acesta. Instituțiile de credit plătesc cel puțin 75 % și cel mult 200 %250% din suma cu care ar trebui să contribuie o bancă cu risc mediu. Statele membre pot decide ca membrii sistemelor de protecție instituțională menționate la articolul 1 alineatele (3) și (4)articolul 1 alineatul (4) să plătească contribuții mai mici la SGD, dar nu mai puțin de 37,5 % din suma cu care ar trebui să contribuie o bancă cu grad mediu de risc.

Statele membre pot permite contribuții mai mici din partea sectoarelor cu grad scăzut de risc care fac obiectul unei legislații naționale. [AM 107]

(1a)  Statele membre pot permite ca pentru toate instituțiile de credit afiliate la același organism central în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE să se aplice în bloc ponderea de risc determinată pentru organismul central și instituțiile sale afiliate, în mod consolidat. Statele membre pot solicita instituțiilor de credit să plătească o contribuție minimă, indiferent de valoarea depozitelor lor garantate. [AM 112]

(2)  Anexele I și II descriu metoda standard pentru stabilirea gradului de risc asumat și calcularea contribuțiilor se bazează pe elementele menționate în anexele I și IImembrilor la sistemul de garantare a depozitelor. [AM 108]

(3)  Alineatul (2) nu se aplică sistemelor de garantare a depozitelor menționate la articolul 1 alineatul (2).[AM 109]

(3a)  Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), SGD își pot utiliza propriile metode alternative bazate pe profilul de risc de stabilire și calcularea gradului de risc pentru a calcula contribuțiile membrilor lor. Calcularea contribuțiilor se face în mod proporțional cu riscul comercial prezentat de membri și reflectă în mod corespunzător profilul de risc al diferitelor modele de afaceri. O metodă alternativă poate, de asemenea, să ia în considerare activele din bilanț și indicatori de risc, precum caracterul adecvat al capitalului, calitatea activelor și lichiditatea.

Metodele alternative se aprobă de către autoritățile competente și de ABE și respectă orientările elaborate de ABE în temeiul articolului 11 alineatul (5). ABE verifică respectarea orientărilor cel puțin o dată la cinci ani și, în orice caz, ori de câte ori metoda alternativă a SGD este modificată. [AM 110]

(4)  Comisiei îi sunt delegate competențe Pentru a preciza elementeleasigura armonizarea efectivă a definițiilor și metodelor din anexa II partea A. Acestepentru a stabili metoda standard prevăzută la alineatele (1) și (2), ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare se adoptă potrivit articolelor 7-7d din [Regulamentul ABE]. Autoritatea Bancară Europeană poate elabora proiecte de standarde de reglementare pe care le înaintează Comisiei, sugerând, dacă este necesar, adaptări ale definițiilor și metodei respective, pentru a asigura o comparabilitate deplină și a evita elementele perturbatoare.

ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 31 decembrie 2012.

Comisiei i se conferă competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. [AM 111]

(4a)  ABE ține seama, în analizeze sale de risc și în elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare, de mecanismele de control al guvernanței instituite de instituțiile de credit. ABE asigură difuzarea exemplelor de bune practici prin intermediul SESF. [AM 113]

(5)  Până la 31 decembrie 2012, ABE publică linii directoare în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 cu privire la aplicarea anexei II partea B conform [articolului 8 din Regulamentul ABE] și cu privire la metodele alternative elaborate pe baza profilului de risc de SGD în temeiul alineatului (3a). [AM 114]

Articolul 12

Cooperarea în cadrul Uniunii

(1)  SGD acoperă deponenții de la sucursalele înființate de instituțiile de credit în alte state membre.

(2)  Deponenții de la sucursalele înființate de instituțiile de credit în alte state membre sau din statele membre în care își desfășoară activitatea o instituție de credit autorizată într-un alt stat membru primesc rambursări de la sistemul din statul membru gazdă în numele sistemului din statul membru de origine. Sistemul din statul membru de origine ramburseazăpune la dispoziție fondurile necesare pentru a permite sistemului din statul membru gazdă să respecte obligația de rambursare a deponenților impusă de sistemul din statul membru de origine, astfel cum se prevede la alineatul (1). [AM 115]

Sistemul din statul membru gazdă îi informează totodată pe deponenții interesați în numele sistemului din statul membru de origine și are dreptul de a primi corespondență de la deponenți în numele sistemului din statul membru de origine.

(3)  Dacă o instituție de credit încetează să mai fie membră a unui sistem și se alătură unui alt sistem, contribuțiile plătite în cele 6 lunianul care precedă retragerea din sistem îi sunt rambursate sau sunt transferate pro rata celuilalt sistem, cu condiția să nu fie vorba despre contribuții regulate în sensul articolului 9 alineatul (1) al treilea paragraf sau despre contribuții extraordinare în sensul articolului 9 alineatul (3). Această dispoziție nu se aplică dacă instituția de credit a fost exclusă dintr-un sistem conform articolului 3 alineatul (3). [AM 116]

(4)  Statele membre se asigură că SGD din statul membru de origine fac schimb cu informațiile menționate la articolul 3 alineatul (7) cu sistemele din statul membru gazdă. Restricțiile prevăzute la articolul respectiv sunt aplicabile.

Instituțiile de credit care doresc să se transfere voluntar de la un SGD la altul, în conformitate cu prezenta directivă, notifică această intenție cu cel puțin șase luni înainte. În această perioadă, instituția de credit contribuie la SGD de origine atât în ceea ce privește finanțarea ex ante, cât și ex post. [AM 117]

(5)  Pentru a facilita cooperarea eficientă dintre SGD, în particular în ceea ce privește prezentul articol și articolul 10, SGD sau, dacă este cazul, autoritățile competente trebuie să încheie acorduri scrise de cooperare. Aceste acorduri trebuie să țină cont de cerințele prevăzute în Directiva 95/46/CE.

SGD notifică ABE cu privire la existența și conținutul acestor acorduri. ABE poate emite avize asupra acordurilor în temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (f) și al articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. În cazul în care autoritățile competente sau SGD nu pot ajunge la un acord sau dacă există o dispută cu privire la interpretarea unui asemenea acord, ABE soluționează dezacordurile în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Absența unor astfel de acorduri nu afectează creanțele deponenților prevăzute la articolul 8 alineatul (2) sau ale instituțiilor de credit prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.

Articolul 13

Sucursale ale instituțiilor de credit stabilite în țări terțe

(1)  Statele membre verifică dacă sucursalele înființate de instituțiile de credit care au sediul în afara Uniunii (instituții de credit din țări terțe) dispun de o protecție echivalentă celei prevăzute de prezenta directivă.

În caz contrar, statele membre pot prevedea, sub rezerva articolului 38 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE, ca sucursalele înființate de instituțiile de credit din țări terțe să adere la un SGD care funcționează pe teritoriul lor.

(1a)  Pentru a asigura armonizarea coerentă a aplicării alineatului (1), ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare prin care stabilește criterii generale de echivalență.

ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la […].

Comisiei i se conferă competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. [AM 118]

(2)  Instituțiile de credit furnizează deponenților și potențialilor deponenți la sucursalele înființate de instituțiile de credit din țări terțe și care nu sunt membre ale unui sistem activ într-un stat membru toate informațiile relevante privind dispozițiile în materie de garantare care se aplică depozitelor acestora.

(3)  Informațiile menționate la alineatul (2) sunt puse la dispoziție în limba sau limbile oficiale ale statului membru în care este înființată o sucursală, precum și în alte limbi, în cazul în care deponentul solicită acest lucru și sucursala este în măsură să satisfacă această solicitare, în modul indicat în legislația internă și sunt elaborate într-o formă clară și ușor de înțeles. [AM 151/rev]

Articolul 14

Informații oferite deponenților

(1)  Statele membre se asigură că instituțiile de credit pun la dispoziția deponenților și potențialilor deponenți informațiile necesare pentru identificarea SGD la care participă instituția și sucursalele sale din interiorul Uniunii. În cazul în care un depozit nu este garantat printr-un SGD în conformitate cu articolul 4 articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(g) și (i)-(k) și cu articolul 4 alineatul (2), instituția de credit informează deponentul în acest sens, iar în acest caz deponenților li se oferă posibilitatea de a-și retrage depozitele, inclusiv dobânzile și beneficiile acumulate, fără taxe de penalizare. [AM 119]

(2)  Informațiile destinate deponenților potențiali sunt puse la dispoziție înainte de încheierea unui contract de depozit și sunt contrasemnate de aceștia. Se utilizează în acest scop modelul din anexa III. ?

(3)  Informațiile către deponenți se furnizează în extrasele de cont ale acestora. Aceste informații constau în confirmarea faptului că depozitele sunt depozite eligibile. Totodată, se face trimitere la formularul de informații din anexa III și la locul de unde poate fi obținut. De asemenea, formularul de informații din anexa III se anexează la unul dintre extrasele de cont ale acestora cel puțin o dată pe an. Se poate indicaPe formularul de informații se indică, de asemenea, site-ul web al SGD responsabil.

Site-ul web al SGD trebuie să conțină informațiile necesare pentru deponenți, în special informațiile referitoare la dispozițiile privind procesul și condițiile de garantare a depozitelor, astfel cum sunt prevăzute de prezenta directivă. [ AM 120]

(4)  Informațiile prevăzute la alineatul (1) sunt prezentate în forma indicată de legea internă, în limba sau limbile statului membru în care este stabilită sucursala, precum și în alte limbi, în cazul în care deponentul solicită acest lucru și sucursala este în măsură să satisfacă această solicitare. [AM 121]

(5)  Statele membre limitează utilizarea în scopuri publicitare a informațiilor menționate la alineatul (1)alineatele (1), (2) și (3) la o simplă menționare a sistemului care garantează produsul la care se referă materialul publicitar. [AM 122]

Instituțiile de credit care sunt membre ale unui sistem menționat la articolul 1 alineatele (3) și (4) informează deponenții în mod corespunzător și într-o manieră ușor de înțeles în legătură cu modul de funcționare a SGD. În același timp, instituțiile de credit informează deponenții cu privire la nivelul maxim de garantare și la alte chestiuni referitoare la SGD. Aceste informații nu pot să menționeze o acoperire nelimitată a depozitelor. [AM 123]

(6)  În cazul fuzionării instituțiilor de credit, deponenții trebuie informați în legătură cu fuziunea cel puțin cu o lună înainte ca aceasta să intre în vigoare. Deponenții trebuie informați că, atunci când fuziunea intră în vigoare, toate depozitele deținute la fiecare dintre băncile care fuzionează sunt agregate pentru a se stabili nivelul de garantare asigurat de SGD. După ce au fost informați în legătură cu fuziunea, deponenții dispun de trei luni pentru a-și transfera la o altă bancă sau la o bancă care operează sub o marcă comercială diferită depozitele, inclusiv dobânzile și beneficiile acumulate, care depășesc nivelul de garantare prevăzut la articolul 5 alineatul (1), fără taxe de penalizare. În timpul celor trei luni, dacă nivelul de garantare prevăzut la articolul 5 alineatul (1) este depășit, protecția oferită se extinde prin multiplicarea nivelului de garantare prevăzut la articolul 5 alineatul (1) cu numărul de instituții de credit care au fuzionat. [AM 124]

(6a)  În cazul retragerii sau excluderii unei instituții de credit dintr-un SGD, deponenții acesteia trebuie să fie informați în termen de o lună de către respectiva instituție de credit. [AM 125]

(7)  În cazul în care un deponent efectuează operațiuni bancare pe internet, informațiile care trebuie furnizate în temeiul prezentei directive trebuie să-i fie comunicate prin mijloace electroniceadecvate într-un mod în care să-i atragă atenția sau pe suport de hârtie, dacă aceasta este opțiunea deponentului. [AM 126]

(7a)  Statele membre se asigură că se aplică proceduri adecvate pentru a permite SGD să facă schimb de informații și să comunice în mod eficace cu alte SGD, cu instituțiile de credit afiliate, cu autoritățile competente relevante din jurisdicția lor și cu alte agenții la nivel transfrontalier, după caz. [AM 127]

Articolul 15

Lista instituțiilor de credit autorizate

Pe lista instituțiilor de credit autorizate pe care trebuie să o elaboreze în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2006/48/CE, Comisia indică în mod transparent statutul fiecărei instituții de credit în raport cu prezenta directivă. [AM 128]

Articolul 16

Exercitarea competențelor delegate

(1)  Competența conferită Comisiei de a adopta acte delegate este condiționată de respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.

(1a)  Competențele de a adopta actele delegate menționate la articolul 5 alineatul (7) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată începând cu ...(16).

(1b)  Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 5 alineatul (7). Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate deja în vigoare.

(2)  Imediat după adoptarea unui act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(3)  Competențele de a adopta actele delegate se conferă Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 17 și 18. Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (7) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, acest termen se prelungește cu trei luni. [am 129]

Articolul 17

Revocarea delegării

(1)  Delegarea competențelor menționată la articolul 16 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu.

(2)  Instituția care a început o procedură internă pentru a decide dacă să revoce sau nu delegarea competențelor trebuie să facă tot posibilul pentru a informa cealaltă instituție și Comisia într-un interval de timp rezonabil înainte de luarea deciziei finale, indicând competențele delegate care ar putea fi revocate și motivele posibile ale revocării.

(3)  Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor indicate în cuprinsul său. Aceasta intră în vigoare imediat sau la o dată ulterioară pe care o precizează. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate intrate deja în vigoare. Aceasta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.[AM 130]

Articolul 18

Obiecții la actele delegate

(1)  Parlamentul European și Consiliul pot ridica obiecții la actul delegat în termen de două luni de la data notificării. Acest termen poate fi prelungit cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

(2)  Dacă, la expirarea acestui termen, nici Parlamentul European și nici Consiliul nu a ridicat obiecții la actul delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare la data indicată în cuprinsul său.

Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și poate intra în vigoare înainte de expirarea termenului respectiv dacă Parlamentul European și Consiliul informează Comisia că nu au intenția de a ridica obiecții.

(3)  Dacă Parlamentul European sau Consiliul ridică obiecții la un act delegat, acesta nu intră în vigoare. Instituția care a ridicat obiecții trebuie să indice motivele pentru care contestă actul delegat.[AM 131]

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

(1)  Contribuțiile la sistemele de garantare a depozitelor menționate la articolul 9 trebuie distribuite într-un mod cât se poate de uniform până la atingerea nivelului-țintă menționat la articolul 9 alineatul (1) al treilea paragraf.[AM 132]

(1a)  Dacă, la momentul intrării în vigoare a prezentei directive, un SGD nu poate determina depozitele garantate ale instituțiilor de credit participante, nivelul-țintă menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (h) se raportează la depozitele eligibile ale sistemului. Începând cu 1 ianuarie 2015, depozitele garantate se utilizează ca bază de calculare a nivelului-țintă pentru toate SGD. [AM 133]

(2)  Deponenții care dețin titluri de creanță emise de aceeași instituție de credit și care au obligații decurgând din accepturi proprii și bilete la ordin, depozite a căror existență poate fi dovedită numai printr-un certificat, altul decât un extras de cont,care se referă la titular și nu la un nume, depozite al căror principal nu este rambursabil la valoarea nominală sau al căror principal este rambursabil la valoarea nominală numai în temeiul unei garanții sau al unui acord specific oferit de instituția de credit sau de o terță parte trebuie informați că depozitele lor nu vor mai fi garantate de un SGD.

(3)  Atunci când anumite depozite nu mai beneficiază, integral sau parțial, de acoperire din partea unui SGD după transpunerea prezentei directive sau a Directivei 2009/14/CE în legislația națională, statele membre pot autoriza garantarea acestor depozite până la data de 31 decembrie 2014 dacă depozitele respective au fost constituite înainte de 30 iunie 2010. După 31 decembrie 2014, statele membre se asigură că niciun SGD nu oferă garanții mai mari sau mai cuprinzătoare decât cele prevăzute în prezenta directivă, indiferent de data la care au fost constituite depozitele.

(4)  Până la 31 decembrie 20152 ianuarie 2014, Comisia prezintă un raport și, dacă este necesar, o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului cu scopul de a stabili oportunitatea înlocuirii sistemelor existentecare să prevadă modalitatea prin care SGDcu uncare desfășoară operațiuni în Uniune pot coopera, sub coordonarea ABE, în cadrul unui sistem unic pentru întreaga Uniune european pentru a preveni riscurile legate de activitățile transfrontaliere și a proteja depozitele împotriva acestor riscuri. [AM 134]

(5)  Comisia, sprijinită de ABE, prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la data de 31 decembrie 2015, un raport privind progresele realizate în implementarea prezentei directive. Acest raport trebuie să examineze mai ales:

Raportul respectiv examinează, de asemenea, dacă activitățile menționate la primul paragraf au fost realizate într-un mod care permite menținerea protecției acordate deponenților. [AM 135]

Articolul 20

Transpunere

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolului 1, articolului 2 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (f), (h)-(m), articolului 2 alineatul (2), articolului 3 alineatele (1), (3) și (5)-(7), articolului 4 alineatul (1) literele (d)-(k), articolului 5 alineatele (2)-(5), articolului 6 alineatele (4)-(7), articolului 7 alineatele (1)-(3), articolului 8 alineatele (2)-(4), articolelor 9-11, articolului 12, articolului 13 alineatele (1)-(2), articolului 14 alineatele (1)-(3) și (5)-(7), articolului 19 și anexelor I-IIIprezentei directive până la 31 decembrie 2012. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele măsurilor respective, precum și un tabel de corespondență între respectivele acte și prezenta directivă. [AM 136]

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolului 9 alineatul (1) al treilea paragraf, articolului 9 alineatul (3) și articolului 10 până la 31 decembrie 2020.[AM 137]

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolului 7 alineatul (1) și articolului 9 alineatul (5) până la 31 decembrie 2013. Cu toate acestea, procentul depozitelor eligibile menționat la articolul 9 alineatul (5) litera (a) nu se aplică înainte de 1 ianuarie 2014. Până la 31 decembrie 2017 se aplică un procent de 0,5 %. După această dată și până la 31 decembrie 2020 se aplică un procent de 0,75 %.[AM 138]

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. De asemenea, ele conțin o mențiune în sensul că trimiterile din cuprinsul actelor cu putere de lege și al actelor administrative în vigoare la directivele abrogate prin prezenta directivă se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în care se formulează această mențiune. 

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 21

Abrogare

Directiva 94/19/CE și modificările sale succesive se abrogă de la 31 decembrie 2012, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre legate de termenele de transpunere în legislația națională și de aplicare a directive prevăzute în anexa IV.

Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa V.

Articolul 22

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 2 alineatul (1) literele (b), (e) și (g), articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), articolul 5 alineatul (1), articolul 6 alineatele (1), (2) şi (3), articolul 7 alineatul (4), articolul 8 alineatul (1), articolul 12 alineatul (1), articolul 13 alineatul (3), articolul 14 alineatul (4) și articolele 15-18 se aplică de la 1 ianuarie 2013.

Articolul 23

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la …,

Pentru Parlamentul European

Președintele

Pentru Consiliu

Președintele
[…] […]

(1) JO C 99, 31.3.2011, p. 1. (2) Poziţia Parlamentului European din 16 februarie 2012. (3) JO L 135, 31.5.1994, p. 5 (4) JO L 331, 15.12.2010, p. 12. (5) JO L 68, 13.3.2009, p. 3. (6) JO L 177, 30.6.2006, p. 1. (7) JO L 177, 30.6.2006, p. 1. (8) JO L 309, 25.11.2005, p. 15. (9) JO L 177, 30.6.2006, p. 201. (10) JO L 281, 23.11.1995, p. 31. (11) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de înființare a Autorității Bancare Europene, COM(2009) 501. (12) JO L 331, 15.12.2010, p. 1 (13) JO L 145, 30.4.2004, p. 1. (14) * Data intrării în vigoare a prezentei directive. (15) A şaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate (JO L 193, 18.7.1983, p. 1). (16) * Data intrării în vigoare a prezentei directive.

ANEXA I

Fixarea contribuțiilor în funcție de risc la SGD 1.  Se vor utiliza formulele următoare:    (a) valoarea contribuțiilor în funcție de risc ale unui membru Ci = TC * RSi    (b) cota de risc a unui membru    (c) valoarea ponderată la risc a contribuției unui membru RAi = CB * unde: Ci valoarea contribuției membrului numărul i al SGD TC valoarea totală a contribuțiilor care trebuie colectate de sistem RSi cota de risc pentru membrul numărul i RAi valoarea ponderată la risc a contribuției membrului numărul i RAk valoarea ponderată la risc a contribuțiilor fiecăruia dintre cei n membri CB baza contribuției (până la 1 ianuarie 2015, depozitele garantate sau, dacă acestea nu pot fi calculate pentru toate instituțiile membre ale SGD, depozitele eligibile) [AM 139] βi coeficientul de risc atribuit membrului numărul i în conformitate cu anexa II. 2.  Se vor utiliza formulele următoare:    (a) punctajul compozit total al unui membru = ¾+ ¼    (b) subpunctajul compozit al unui membru pentru indicatorii principali = ¼ [+++]    (c) subpunctajul compozit al unui membru pentru indicatorii suplimentari =[++ … +] unde: punctajul compozit total al membrului numărul i subpunctajul compozit total al membrului numărul i pentru indicatorii principali subpunctajul compozit total al membrului numărul i pentru indicatorii suplimentari variabilă care evaluează riscul membrului numărul i față de un indicator principal sau suplimentar prezentat în anexa II x simbolul unui anumit indicator principal sau suplimentar.

ANEXA II

Indicatori, punctaje și ponderi pentru calcularea contribuțiilor în funcție de risc PARTEA A Indicatori principali 1.  Pentru calcularea contribuțiilor în funcție de risc se vor utiliza următorii indicatori principali: Clasa de risc Indicator Raport Adecvarea capitalului Elementele fondurilor proprii menționate la articolul 57 (a) - (ca) din Directiva 2006/48/CE și activele ponderate la risc menționate la articolul 76 din Directiva 2006/48/CE Fonduri proprii Active ponderate la risc Calitatea activelor Împrumuturi neperformante Împrumuturi neperformante Împrumuturi brute Rentabilitate Randamentul activelor ajustat la riscuri [AM 140] Venit total Active totale medii Lichiditate Se stabilește de către statele membre sub rezerva articolului 11(4) 2.  Pentru a reflecta profilurile de risc în funcție de indicatorii principali se vor utiliza următoarele punctaje: Nivel de risc Adecvarea capitalului Calitatea activelor Rentabilitate Lichiditate Risc foarte scăzut 1 1 1 1 Risc scăzut 2 2 2 2 Risc mediu 3 3 3 3 Risc ridicat 4 4 4 4 Risc foarte ridicat 5 5 5 5 3.  Următoarele punctaje se vor atribui membrilor pe baza valorii efective a indicatorilor într-o anumită categorie de risc: Element Simbol (x) = 1 = 2 = 3 = 4 = 5 Adecvarea capitalului CA x > 12,3 % 12,3 % ≥ x > 9,6 % 9,6 % ≥ x > 8,2 % 8,2 % ≥ x > 7 % x ≤ 7 % Calitatea activelor AQ x ≤ 1 % 1 % < x ≤ 2,1 % 2,1 % < x ≤ 3,7 % 3,7 % < x ≤ 6 % x > 6 % Rentabilitate P x > 1,2 % 1,2 % ≥ x > 0,9 % 0,9 % ≥ x > 0,7 % 0,7 % ≥ x > 0,5 % x ≤ 0,5 % Lichiditate L Statele membre pot stabili limitele pentru fiecare sub rezerva articolului 11(4) 4.  Următoarele ponderi de risc (coeficienți) se vor atribui membrilor în funcție de punctajul compozit: Punctaj compozit (ρ) 1 < ρ ≤ 1,5 1,5 < ρ ≤ 2,5 2,5 < ρ ≤ 3,5 3,5 < ρ ≤ 4,5 4,5 < ρ ≤ 5 Coeficient de risc (β) 75 % 100 % 125 % 150 % 200 % PARTEA B Indicatori suplimentari 1.  Statele membre stabilesc indicatori suplimentari Pentru calcularea contribuțiilor în funcție de risc. În acest scop,pot fi utilizați indicatorii următoriși următorii indicatori sau o parte a acestora: [AM 141] Clasa de risc Indicator / raport Definiție Adecvarea capitalului Capital total Capital total Active ponderate la risc Capital excedentar * Capital excedentar sau Capital excedentar Active totale Active ponderate la risc Calitatea activelor Provizioane pentru pierderile din împrumuturi Provizioane pentru pierderile din împrumuturi sau Provizioane pentru pierderile din împrumuturi Venit net din dobânzi Venituri din exploatare Active ponderate la risc Active ponderate la risc Active totale Rentabilitate Raport costuri/venit Cheltuieli de exploatare Venituri din exploatare Marja netă Marja netă Capital total Lichiditate Se stabilește de către statele membre sub rezerva articolului 11(5) * Capital excedentar = capital – fondurile proprii menționate la articolul 57 literele (a)-(h) din Directiva 2006/48/CE. 2.  Pentru a reflecta profilurile de risc în funcție de indicatorii suplimentari se vor utiliza următoarele punctaje: Nivel de risc Adecvarea capitalului Calitatea activelor Rentabilitate Lichiditate Risc foarte scăzut 1 1 1 1 Risc scăzut 2 2 2 2 Risc mediu 3 3 3 3 Risc ridicat 4 4 4 4 Risc foarte ridicat 5 5 5 5 3.  Următoarele ponderi de risc (coeficienți) se vor atribui membrilor în funcție de punctajul compozit: Punctaj compozit (ρ) 1 < ρ ≤ 1,5 1,5 < ρ ≤ 2,5 2,5 < ρ ≤ 3,5 3,5 < ρ ≤ 4,5 4,5 < ρ ≤ 5 Coeficient de risc (β) 75 % 100 % 125 % 150 % 200 %

ANEXA III

Formular pentru informațiile oferite deponenților Atunci când un depozitdepozitul dumneavoastră datorat și exigibil nu este restituit de o instituțieinstituția dumneavoastră de credit din motive legate direct de situația sa financiară, deponenții sunt despăgubiți dedumneavoastră, în calitate de deponent, sunteți despăgubit de către un sistem de garantare a depozitelor. [inserați produsul] oferit de [inserați numele instituției de credit la care este deschis contul] este, ca regulă generală, acoperit de sistemul de garantare a depozitelor responsabil în conformitate cu Directiva 2012/.../UE a Parlamentului European și a Consiliului privind sistemele de garantare a depozitelor(1). [AM 142] Rambursarea are un nivel maxim de 100 000 EUR pentru fiecare bancă. Acest lucru înseamnă că toate depozitele dumneavoastră de la aceeași bancă sunt agregatecumulate pentru a determina nivelul de garantare. De exemplu, dacă un deponent deținedețineți un cont de economii în valoare de 90 000 EUR și un cont curent în care are 20 000 EUR aveți 40 000 EUR, acestuia ivi se vor rambursa doar 100 000 EUR. [AM 143] [numai dacă este cazul]: Această metodă va fi aplicată și dacă o instituție de credit funcționează sub mai multe denumirimărci comerciale pentru clienții săi. [inserați numele instituției de credit la care este deschis contul] desfășoară activități și sub denumirile [inserați toate celelalte denumiri comerciale ale aceleiași instituții de credit]. Acest lucru înseamnă că toate depozitele la una sau mai multe entități cu aceste denumiri comerciale vor fi acoperite fiecare până la suma maximă de 100 000 EUR. [AM 144] În cazul conturilor comune, limita de 100 000 EUR se aplică fiecărui deponent. [numai dacă este cazul]: Cu toate acestea, depozitele într-un cont la care au dreptul două sau mai multe persoane în calitatea lor de membri ai unui parteneriat de afaceri, asociații sau grupări de natură asemănătoare, fără personalitate juridică, sunt agregate și tratate ca și când ar fi fost plasate de un singur deponent, pentru calculul limitei de 100 000 EUR. În general, toți deponenții, persoane fizice sau entități [în funcție de legislația aplicabilă în statul membru: și autoritățile locale vulnerabile], sunt acoperiți de sistemele de garantare a depozitelor. Excepțiile pentru anumite depozite sunt indicate pe site-ul web al sistemului de garantare a depozitelor responsabil [a se include site-ul web al sistemului de garantare a depozitelor responsabil]. Instituția dumneavoastră de credit vă va informa, la cerere, dacă anumite produse sunt sau nu acoperite. Dacă depozitele sunt garantate, instituția de credit vă va confirmava specifica acest lucru și în extrasul dumneavoastră de cont. [AM 145] Sistemul de garantare a depozitelor responsabil este [inserați numele și adresa, numărul de telefon, adresa de e-mail si adresa site-ului web]. Acesta vă va rambursa depozitele (până la suma de 100 000 EUR) în termen de șase săptămâni, iar începând cu 31 decembrie 2013, cinci [după caz: 20] zile lucrătoare. [după caz: La cerere, sistemul de garantare a depozitelor vă va rambursa un credit de până la 5 000 EUR în termen de o săptămână. cinci zile lucrătoare. Începând cu 2017, depozitele vi se vor rambursa (până la 100 000 EUR) în termen de cinci zile lucrătoare.] [AM 146] Dacă nu ați primit o rambursare în acest termenîn termenul menționat mai sus, vă recomandăm să contactați sistemul de garantare a depozitelor, întrucât termenul în care puteți pretinde rambursarea poate fi limitat expiră după [a se introduce perioada de timp relevantă aplicabilă în statul membru respectiv și trimiterea exactă la actul legislativ național și la articolul respectiv care reglementează aceste dispoziții]. Informații suplimentare sunt disponibile la [inserați adresa site-ului web al sistemului de garantare a depozitelor responsabil]. [AM 147] [numai dacă este cazul]: Depozitul dumneavoastră este garantat de unInstituția dumneavoastră de credit face parte dintr-un sistem de protecție instituțională [recunoscut/care nu este recunoscut] ca sistem de garantare a depozitelor. Acest lucru înseamnă că toate băncileinstituțiile de credit care au aderat la acest sistem își acordă protecție reciproc pentru a evita incapacitatea de a-și onora obligațiile situația de insolvență. Cu toate acestea, în eventualitatea în care o bancă devine incapabilă să își onoreze obligațiile survine o situație de insolvență, depozitele vă vor fi restituite până la nivelul de 100 000 EUR în condițiile cadrului privind sistemele de garantare a depozitelor recunoscute de dreptul național. [AM 148] (1) * Numărul și referința de publicare a prezentei directive.

ANEXA IV

PARTEA A Directive abrogate împreună cu modificările lor succesive (menționate la articolul 21) Directiva 94/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor Directiva 2009/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 de modificare a Directivei 94/19/CE privind sistemele de garantare a depozitelor, în ceea ce privește plafonul de garantare și termenul de plată a compensațiilor PARTEA B Termene de transpunere (menționate la articolul 21) Directiva Termenul de transpunere 94/19/CE 1.7.1995 2009/14/CE 30.6.2009 2009/14/CE [articolul 1 punctul 3 litera (i) al doilea paragraf, articolul 7 alineatele (1a) și (3) și articolul 10 alineatul (1) din Directiva 94/19/CE modificată prin Directiva 2009/14/CE] 31.12.2010

ANEXA V

Tabel de corespondență Prezenta directivă Directiva 2009/14/CE Directiva 94/19/CE Articolul 1 - - Articolul 2 punctul (1) litera (a) Articolul 1 punctul (1) Articolul 2 punctul (1) litera (d) Articolul 1 punctul (2) Articolul 2 punctul (1) litera (e) Articolul 1 punctul (1) Articolul 1 punctul (3) Articolul 2 punctul (1) litera (f) Articolul 1 punctul (4) Articolul 2 punctul (1) litera (g) Articolul 1 punctul (5) Articolul 3 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (2) Articolul 3 alineatul (2) Articolul 3 alineatul (3) Articolul 3 alineatul (3) Articolul 3 alineatul (4) Articolul 5 Articolul 3 alineatul (6) Articolul 1 punctul (6) litera (a) Articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(c) Articolul 2 Articolul 4 alineatul (1) litera (d) Articolul 7 alineatul (2), anexa I punctul (1) Articolul 4 alineatul (1) litera (f) Articolul 7 alineatul (2), anexa I punctul (10) Articolul 4 alineatul (1) litera (g) Articolul 7 alineatul (2), anexa I punctul (2) Articolul 4 alineatul (1) litera (h) Articolul 7 alineatul (2), anexa I punctul (5) Prezenta directivă Directiva 2009/14/CE Directiva 94/19/CE Articolul 4 alineatul (1) litera (i) Articolul 7 alineatul (2), anexa I punctul (6) Articolul 4 alineatul (1) litera (j) Articolul 7 alineatul (2), anexa I punctele (3) și (4) Articolul 4 alineatul (10) litera (k) Articolul 7 alineatul (2), anexa I punctul (12) Articolul 5 alineatul (1) Articolul 1 punctul (3) litera (a) Articolul 7 alineatul (1) Articolul 5 alineatul (4) Articolul 1 punctul (3) litera (a) Articolul 5 alineatul (6) Articolul 7 alineatele (4) și (5) Articolul 5 alineatul (7) Articolul 1 punctul (3) litera (d) Articolul 6 alineatele (1)-(3) Articolul 8 Articolul 7 alineatul (1) Articolul 1 punctul (6) litera (a) Articolul 10 alineatul (1) Articolul 7 alineatul (3) Articolul 10 alineatul (4) Articolul 7 alineatul (4) Articolul 10 alineatul (5) Articolul 8 alineatul (1) Articolul 7 alineatul (6) Articolul 8 alineatul (2) Articolul 11 Articolul 12 alineatul (1) Articolul 4 alineatul (1) Articolul 13 Articolul 6 Articolul 14 alineatele (1)-(3) Articolul 1 punctul (5) Articolul 9 alineatul (1) Articolul 14 alineatul (4) Articolul 9 alineatul (2) Articolul 14 alineatul (5) Articolul 9 alineatul (3) Articolul 15 Articolul 13 Articolele 16-18 Articolul 1 punctul (4)