Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, care a intrat în vigoare în 1997 și care a fost prelungit până când va fi înlocuit de un nou acord,

–  având în vedere negocierile în curs pentru un nou acord care să prevadă un cadru nou și cuprinzător pentru relațiile dintre UE și Rusia, precum și „Parteneriatul pentru modernizare” inițiat în 2010,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, în special rezoluția din 14 decembrie 2011 referitoare la Summitul UE - Rusia, din 15 decembrie 2011 și rezultatele alegerilor pentru Duma de Stat din 4 decembrie 2011(1) și cea din 7 iulie 2011 referitoare la pregătirea alegerilor din decembrie 2011 pentru Duma de Stat din Rusia(2);

–  având în vedere Raportul final de observare al OSCE/BIDDO din 12 ianuarie 2012 privind alegerile pentru Duma de Stat din 4 decembrie 2011,

–  având în vedere Raportul final de observare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din 23 ianuarie 2012 privind alegerile parlamentare din Rusia și declarația delegației postelectorale în Rusia din 21 ianuarie 2012,

–  având în vedere consultările UE-Rusia în domeniul drepturilor omului, în special reuniunea cea mai recentă pe această temă de la 29 noiembrie 2011,

–  având în vedere Declarația din 6 decembrie 2011 a Înaltei Reprezentante a UE, Catherine Ashton, cu privire la alegerile pentru Duma de Stat din Federația Rusă și alocuțiunile sale pronunțate la 14 decembrie 2011, la Strasbourg, cu privire la Summitul UE - Rusia, și la 1 februarie 2012, cu privire la situația politică din Rusia;

–  având în vedere declarația Președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, din 15 decembrie 2011, la încheierea Summitului UE-Rusia;

–  având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât cooperarea consolidată și relațiile de bună vecinătate dintre UE și Rusia sunt esențiale pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea Europei; întrucât dezvoltarea unui parteneriat strategic între UE și Federația Rusă se poate baza doar pe valori comune;

B.  întrucât persistă îngrijorări cu privire la evoluția Federației Ruse în materie de respectare și protecție a drepturilor omului, precum și de respectare a principiilor democratice și a normelor și procedurilor electorale convenite de comun acord; întrucât Federația Rusă este membru cu drepturi depline al Consiliului Europei și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și s-a angajat, în consecință, să respecte principiile democrației și drepturile omului;

C.  întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, la 12 aprilie 2011, complexitatea excesivă a procedurilor de înregistrare a partidelor politice din Rusia, care nu respectă standardele electorale stabilite de Consiliul Europei și de OSCE; întrucât limitele impuse la înregistrarea partidelor politice și a candidaților îngrădesc competiția și pluralismul politic din Rusia;

D.  întrucât, în pofida unor inițiative recent adoptate vizând îmbunătățirea legislației electorale, regulile generale rămân excesiv de complicate, iar aplicarea inconsecventă a acestora discriminează opoziția;

E.  întrucât, la 22 decembrie 2011, președintele Medvedev a anunțat, în fața Dumei, o serie de schimbări în sistemul politic, printre care înființarea unui nou serviciu independent de televiziune publică, proceduri simplificate pentru partide și pentru candidații la alegerile prezidențiale, reintroducerea alegerii directe a guvernatorilor regionali și anchetarea fraudelor electorale;

F.  întrucât, conform raportului final de observare al OSCE/ODIHR, alegerile pentru Duma din 4 decembrie 2011 nu au respectat întru totul standardele de libertate și corectitudine a alegerilor și au fost marcate de convergența dintre stat și partidul de la guvernare, precum și de lipsa independenței administrației electorale, de favoritismul mass-media și de ingerința statului la diferite niveluri; întrucât, conform acestui raport, în cadrul alegerilor pentru Duma s-au comis un număr mare de încălcări ale procedurilor, au fost raportate cazuri de manipulare și cazuri grave de umplere excesivă a urnelor de votare;

G.  întrucât organizația națională de observare a alegerilor Golos a declarat, în raportul său final, că „alegerile [...] nu au fost nici libere, nici corecte și nu au respectat prevederile codului electoral rus și standardele electorale internaționale” și că „nu s-au respectat principiile fundamentale ale alegerilor, și anume o competiție reală și drepturi egale pentru toate părțile implicate, o administrație neutră, comisii electorale independente, o votare conformă legii și un proces corect de numărare a voturilor”;

H.  întrucât, de la alegerile pentru Duma din 4 decembrie 2011, populația rusă și-a exprimat, printr-o serie de demonstrații de masă, dorința de a trăi într-o democrație și de a vedea realizată o reformă cuprinzătoare a sistemului electoral, în acestea remarcându-se așa numiții „demonstranți cu panglică albă”;

I.  întrucât pluralismul politic este o piatră de temelie a democrației și a societății moderne, precum și o sursă de legitimitate politică; întrucât pregătirile pentru alegerile prezidențiale trebuie să asigure libertatea și corectitudinea procesului, cu șanse egale pentru toți candidații, întrucât procedurile de înregistrare au împiedicat din nou anumiți candidați să participe la alegeri;

J.  întrucât relațiile dintre UE și Rusia au evoluat în ultimele decenii, ducând la o vastă și profundă interdependență, menită să-și continue evoluția în viitor; întrucât încheierea unui acord de parteneriat strategic între UE și Federația Rusă rămâne de o importanță capitală pentru dezvoltarea și intensificarea în continuare a cooperării dintre cei doi parteneri;

K.  întrucât Rusia a împiedicat de două ori Consiliul de Securitate al ONU să adopte o rezoluție privind crize din Siria, prin care se solicita susținerea planului Ligii Arabe, care beneficiază de sprijinul UE;

1.  ia act de rapoartele OSCE/ODIHR și APCE privind alegerile pentru Duma, în care se afirmă că alegerile nu au respectat standardele electorale stabilite de OSCE și că au fost marcate de convergența statului și a partidului aflat la guvernare, de nerespectarea procedurilor, de aparente manipulări și de lipsa de independență în gestionarea alegerilor;

2.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că rezultatul alegerilor (componența Dumei) nu va permite o îmbunătățire a rolului și influenței Dumei în sistemul politic din Rusia;

3.  solicită delegației sale la Comisia parlamentară de cooperare UE - Rusia să ridice în mod consecvent problema democrației, a drepturilor fundamentale și a statului de drept în fața omologilor ei ruși; solicită, de asemenea, o evaluare a activităților Comisiei parlamentare de cooperare UE - Rusia, precum și intensificarea dialogului cu opoziția non-parlamentară și societatea civilă;

4.  ia act de recenta solicitare de anulare a alegerilor pentru Duma de Stat și invită autoritățile ruse să continue să investigheze atent și transparent toate cazurile raportate de la fraudă și intimidare, pentru a-i pedepsi pe cei responsabili și a repeta votarea în cazurile în care au fost dovedite nereguli; subliniază că legislația electorală a Rusiei prevede căi de atac și posibilitatea rectificării; totuși, atrage atenția asupra faptului că modul în care Comitetul Electoral Central a tratat plângerile s-a caracterizat prin opacitate, ineficacitate și lipsă de promptitudine; regretă faptul că aproape 3000 de reclamații referitoare la cazuri de practici ilegale, fraude și nereguli în diferite circumscripții nu au fost admise de instanțele competente, iar o mică parte dintre acestea sunt încă în curs de tratare;

5.  ia act de declarația Președintelui Medvedev privind realizarea unor ample modificări ale sistemului politic, inclusiv simplificarea normelor privind înregistrarea partidelor politice, o măsură a cărei necesitate este de domeniul evidenței; solicită asumarea unui angajament serios și în direcția soluționării problemelor legate de libertatea mass-mediei, de întrunire și de exprimare; reafirmă disponibilitatea UE de a coopera cu Rusia, inclusiv în cadrul oferit de Parteneriatul pentru modernizare, pentru a crește nivelul de respectare a drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, precum și eficacitatea unui sistem independent al statului de drept în Rusia;

6.  solicită Guvernului Rusiei să introducă un pachet de propuneri legislative, în conformitate cu recomandările OSCE, având drept scop dezvoltarea unui sistem politic cu adevărat democratic, pachet care să cuprindă inclusiv reforme menite să faciliteze înregistrarea partidelor politice și a candidaților la alegerile prezidențiale, și care să abordeze problema condițiilor prohibitive de aplicare a acestor norme, astfel încât să permită cât mai rapid desfășurarea de alegeri cu adevărat libere și corecte;

7.  subliniază faptul că demonstrațiile pașnice din Rusia sunt expresia dorinței poporului rus de a beneficia de alegeri libere și corecte; solicită autorităților ruse să considere recentele manifestații drept o ocazie de a lua măsuri pentru a realiza reformele necesare pentru a consolida democrația, a crește implicarea în politică și a întări statului de drept, inclusiv reforma legilor electorale, în conformitate cu standardele Consiliului Europei și ale OSCE; îndeamnă autoritățile ruse să îndeplinească aceste standarde în practică, pentru a caracterul liber și democratic al alegerilor prezidențiale din martie și egalitatea de șanse pentru toți candidații;

8.  condamnă actele de reprimare săvârșite de poliție împotriva demonstranților pașnici care protestau împotriva neregulilor și fraudelor electorale consemnate de observatorii internaționali și documentate prin înregistrări video filmate de cetățeni de rând; invită autoritățile din Rusia să respecte în totalitate libertatea de asociere și libertatea de exprimare în conformitate cu constituția Federației Ruse;

9.  reamintește că restricționarea pluralismului politic în timpul pregătirilor pentru alegerile pentru Duma constituie una dintre deficiențele majore ale acestor alegeri; își exprimă îngrijorarea cu privire la excluderea candidaților opoziției de la participarea la alegerile prezidențiale din 4 martie 2012, subminând din nou competiția politică și pluralismul;

10.  solicită autorităților ruse să angajeze un dialog cu opoziția și regretă decizia de a refuza înregistrarea liderului opoziției, Grigory Yavlinsky, în campania pentru alegerile prezidențiale, ceea ce, printre altele, împiedică partidul acestuia să trimită observatori pe teren;

11.  solicită OSCE, Consiliului Europei și Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate să ia măsuri în urma anchetelor privind iregularitățile și să monitorizeze îndeaproape preparativele în vederea alegerilor prezidențiale, precum și respectarea normelor electorale, autoritățile ruse exprimându-și deja acordul pentru aceasta;

12.  ia act de faptul că sunt așteptați aproximativ 600 de observatori internaționali pentru monitorizarea alegerilor prezidențiale (din partea OSCE/ODIHR, PACE, Organizația pentru cooperare de la Shanghai și CSI); subliniază că misiunile internaționale și naționale de observare a alegerilor ar trebui desfășurate în totalitate, pentru a asigura o monitorizare eficientă a procesului electoral, în conformitate cu standardele OSCE/ODIHR și ale Consiliului Europei; solicită autorităților Ruse să evite interferențele și obstacolele a căror existență a fost semnalată în cazul alegerilor pentru Duma;

13.  își reiterează solicitarea către Comisia de anchetă de a efectua o investigație aprofundată și completă a morții lui Sergei Magnitsky, fără tabuuri, pentru a prezenta rapid concluzii concrete și a lua toate măsurile necesare pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției; solicită Consiliului că, în cazul în care autoritățile ruse nu reacționează, să examineze posibilitatea impunerii unor măsuri de tipul interzicerii călătoriilor pe teritoriul UE sau înghețarea activelor financiare ale celor găsiți vinovați pentru torturarea și moartea lui Sergei Magnitsky, precum și a persoanelor care au mușamalizat cazul;

14.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la utilizarea defectuoasă a legislației anti-extremism în cazurile de aplicare ilegală a legilor penale împotriva unor organizații ale societății civile, cum ar fi „Memorial”, sau a minorităților religioase precum „Martorii lui Yehova” sau „Falun Dafa”, precum și interzicerea necorespunzătoare a materialelor lor pe motive de extremism;

15.  condamnă ferm adoptarea de către Adunarea legislativă din St. Petersburg a legii împotriva propagandei în privința orientării sexuale; condamnă, de asemenea, legile similare adoptate de regiunile Ryazan, Arkhangelsk și Kostroma; solicită autorităților ruse să înceteze să restricționeze libertatea de exprimare în privința orientării sexuale sau a identității de gen, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu Convenția Internațională privind drepturile civile și politice; solicită Vicepreședintelui Comisiei/Înalt Reprezentant să exprime dezacordul Uniunii Europene cu privire la aceste legi;

16.  solicită insistent Rusiei să se alăture consensului internațional și să permită Consiliului de Securitate să acționeze pe baza propunerilor Ligii Arabe pentru a soluționa criza siriană; subliniază că, în calitatea sa de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia trebuie să-și asume în mod serios responsabilitatea pentru pacea și securitatea internațională; solicită Rusiei să oprească imediat toate transporturile de armament și echipament militar destinate guvernului sirian;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0575. (2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0335.