Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2012 referitoare la abordarea epidemiei de diabet din UE (2011/2911 (RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 168 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Declarația de la St. Vincent referitoare la îngrijirea și cercetarea în domeniul diabetului în Europa, adoptată cu ocazia primei reuniuni din cadrul Programului de acțiune al Declarației de la St. Vincent privind diabetul, desfășurată la St. Vincent, în perioada 10-12 octombrie 1989(1),
– având în vedere crearea de către Comisie, la 15 martie 2005, a unei Platforme UE privind regimul alimentar, activitatea fizică și sănătatea(2),
– având în vedere Cartea verde a Comisei din 8 decembrie 2005, intitulată „Promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea excesului de greutate, a obezității și a bolilor cronice”, în care sunt abordați factorii subiacenți care determină instalarea diabetului de tip 2 (COM(2005)0637),
– având în vedere concluziile Conferinței Președinției austriece dedicate prevenirii diabetului de tip 2, desfășurată la Viena, în perioada 15-16 februarie 2006(3),
– având în vedere Declarația sa din 27 aprilie 2006 referitoare la diabet(4),
– având în vedere Concluziile Consiliului privind promovarea modurilor de viață sănătoase și prevenirea diabetului tip 2(5),
– având în vedere Rezoluția Comitetului regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății din 11 septembrie 2006, intitulat „Prevenirea și controlul bolilor netransmisibile în Regiunea europeană a OMS” (6);
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite 61/225 din 20 decembrie 2006 referitoare la „Ziua Mondială a Diabetului”,
– având în vedere Decizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 de instituire a unui al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013) (7) și Decizia ulterioară a Comisiei din 22 februarie 2011 privind adoptarea unei decizii financiare pentru 2011 în cadrul celui de-al Doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008-2013) și privind criteriile de selecție, de atribuire și alte criterii pentru contribuțiile financiare la acțiunile acestui program(8),
– având în vedere Cartea albă a Comisiei din 23 octombrie 2007, intitulată „Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013” (COM(2007)0630),
– având în vedere cel de al șaptelea Program-cadru pentru cercetare (2007-2013) (9) și Programul-cadru pentru cercetare și inovare (COM(2011)0808),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 octombrie 2009, intitulată „Solidaritate în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE” (COM(2009)0567),
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite 64/265 din 20 mai 2010 referitoare la prevenirea și controlul bolilor netransmisibile,
– având în vedere principalele rezultate și recomandări formulate în cadrul Proiectului PC7-SĂNĂTATE- 200701 instituit prin „DIAMAP – foaie de parcurs pentru cercetarea în domeniul diabetului în Europa”(10),
– având în vedere Comunicarea din 6 octombrie 2010 a Comisiei, intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 – O Uniune a inovării” (COM(2010)0546) și parteneriatul-pilot privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate,
– având în vedere Concluziile din 7 decembrie 2010 ale Consiliului, document intitulat „Abordări inovatoare pentru bolile cronice în sistemele publice de sănătate și asistență medicală”,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU 65/238 din 24 decembrie 2010 referitoare la domeniul, modalitățile, structura și organizarea reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile,
– având în vedere Declarația de la Moscova, adoptată în cursul primei Conferințe ministeriale mondiale privind modurile de viață sănătoase și controlul bolilor netransmisibile, desfășurată la Moscova, în perioada 28-29 aprilie 2011(11),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2011 referitoare la poziția și angajamentul Uniunii Europene în perspectiva reuniunii ONU la nivel înalt privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile(12),
– având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât diabetul este una dintre bolile netransmisibile cele mai răspândite, estimându-se că afectează peste 32 de milioane de cetățeni ai UE, care reprezintă aproape 10 % din întreaga populație a UE, precum și alte 32 de milioane de cetățeni cu toleranță scăzută la glucoză și cu o foarte mare probabilitate ca aceasta să evolueze către diabet clinic manifest(13);
B. întrucât se așteaptă ca numărul persoanelor cu diabet care trăiesc în Europa să crească cu 16,6 % până în 2030, ca rezultat al epidemiei de obezitate, al îmbătrânirii populației europene și al altor factori care nu au fost încă identificați;
C. întrucât diabetul de tip 2 reduce speranța de viață cu 5-10 ani(14) și diabetul de tip 1 cu aproximativ 20 de ani(15) și întrucât, în UE, diabetul este responsabil pentru 352 000 de decese pe an(16), adică de decesul unui cetățean al UE la fiecare două minute;
D. întrucât reducerea factorilor de risc identificați, în special obiceiurile legate de modul de viață, este considerată, într-o măsură din ce în ce mai mare, drept o strategie de prevenire esențială, în măsură să reducă frecvența, extinderea și complicațiile diabetului de tip 1 și de tip 2;
E. întrucât identificarea clară a factorilor de risc pentru diabetul de tip 1 necesită încă desfășurarea unor activități de cercetare, concomitent cu cercetările privind predispoziția genetică, în condițiile în care diabetul de tip 1 este contractat la vârste din ce în ce mai timpurii;
F. întrucât diabetul de tip 2 este o boală care poate fi prevenită și ai cărei factori de risc, cum ar fi un regim necorespunzător și neechilibrat, obezitatea, lipsa activității fizice și consumul de alcool, au fost identificați clar și pot fi abordați prin strategii de prevenire eficace;
G. întrucât, în prezent, diabetul nu poate fi vindecat;
H. întrucât complicațiile diabetului de tip 2 pot fi prevenite prin promovarea unui mod de viață sănătos și printr-o diagnosticare timpurie; întrucât, însă, boala este adesea diagnosticată prea târziu, un procent de până la 50 % dintre persoanele bolnave de diabet neștiind că suferă de această boală(17);
I. întrucât, după cum s-a constatat într-un studiu recent(18), un procent de până la 75 % dintre persoanele bolnave de diabet nu-și controlează în mod corespunzător starea de sănătate, ceea ce mărește riscul de complicații, pierdere de productivitate și costuri pentru societate(19);
J. întrucât, în majoritatea statelor membre, diabetul este răspunzător pentru peste 10 % din cheltuielile pentru îngrijirea sănătății, un procent care se ridică, uneori, la 18,5 %(20), iar costurile generale de îngrijire a sănătății pentru un cetățean UE suferind de diabet sunt, în medie, de 2 100 EUR pe an(21); întrucât aceste costuri urmează să crească, în mod inevitabil, dată fiind creșterea numărului de persoane cu diabet, îmbătrânirea populației și, în consecință, creșterea cazurilor de comorbidități multiple;
K. întrucât, în cazul în care este tratat necorespunzător sau diagnosticat prea târziu, diabetul este una dintre principalele cauze ale atacurilor de cord, accidentelor cerebrale, orbirii, amputațiilor și insuficienței renale;
L. întrucât promovarea modurilor de viață sănătoase și abordarea celor patru factori determinanți majori de sănătate– tutunul, regimul alimentar necorespunzător, lipsa activității fizice și alcoolul – în contextul tuturor domeniilor politicii poate contribui, în mare măsură, la prevenirea diabetului, a complicațiilor sale și a costurilor economice și sociale pe care le implică;
M. întrucât persoanele care suferă de diabet trebuie să-și asigure propria îngrijire în proporție de 95 %(22), iar povara impusă de boală asupra persoanelor și familiilor lor are implicații nu numai financiare, ci și de natură psiho-socială și legate de reducerea calității vieții;
N. întrucât numai 16 din cele 27 de state membre dispun de un cadru național sau de un program instituit în vederea soluționării problemei diabetului și nu există criterii clare pe baza cărora să se stabilească dacă un program este bun sau să se identifice care sunt țările cu cele mai bune practici(23); întrucât, în UE, există diferențe și inegalități considerabile în ceea ce privește calitatea tratamentelor pentru diabet;
O. întrucât, la nivelul UE, nu există un cadru juridic privind discriminarea împotriva persoanelor care suferă de diabet sau alte boli cronice, iar prejudecățile cu care se confruntă persoanele afectate de această boală persistă încă într-o mare măsură în școli, în cadrul procesului de recrutare, la locul de muncă, în cazul polițelor de asigurare și la examinarea pentru obținerea permisului de conducere în întreaga UE;
P. întrucât coordonarea cercetărilor în domeniul diabetului în UE suferă de pe urma lipsei finanțării și a infrastructurii, ceea ce afectează negativ competitivitatea cercetării în domeniu în UE și împiedică persoanele cu diabet să beneficieze pe deplin de cercetare în Europa;
Q. întrucât, în prezent, nu există nicio strategie europeană de abordare a diabetului, în pofida Concluziilor Președinției austriece a Consiliului referitoare la promovarea modurilor de viață sănătoase și la prevenirea diabetului de tip 2(24), a unei lungi liste de rezoluții ale ONU și a Declarației scrise a Parlamentului European privind diabetul,
1. salută Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2010 privind unele „Abordări inovatoare pentru bolile cronice în sistemele de sănătate publică și de îngrijire medicală”(25) și apelul adresat de Parlament statelor membre și Comisiei de a „iniția un proces de reflecție urmărind optimizarea răspunsului la provocările bolilor cronice;
2. ia act de rezoluția sa din 15 septembrie 2011 menționată mai sus referitoare la poziția și angajamentul Uniunii Europene în perspectiva reuniunii ONU la nivel înalt privind prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, care se concentrează asupra diabetului, ca una dintre cele patru boli netransmisibile majore;
3. solicită Comisiei să dezvolte și să pună în practică o strategie UE în domeniul diabetului cu obiective clare, sub forma unei recomandări a Consiliului UE privind prevenirea, diagnosticarea, managementul, educația și cercetarea în domeniul diabetului;
4. solicită Comisiei să elaboreze criterii și metode comune, standardizate, de colectare a datelor privind diabetul și să coordoneze, culeagă, înregistreze, monitorizeze și gestioneze, în colaborare cu statele membre, date epidemiologice detaliate referitoare la această boală, precum și date economice privind costurile directe și indirecte pe care le generează prevenirea și gestionarea diabetului;
5. solicită statelor membre să dezvolte, să implementeze și să monitorizeze programe naționale privind diabetul, destinate să promoveze sănătatea, reducerea factorilor de risc, predicția, prevenirea, diagnosticarea timpurie și tratarea diabetului, vizând atât populația în ansamblul ei, cât și, în special, grupurile cu risc ridicat, precum și să reducă inegalitățile și să optimizeze resursele afectate îngrijirii sănătății;
6. solicită statelor membre să promoveze prevenirea diabetului de tip 2 și a obezității (recomandând implementarea unor strategii în stadii timpurii, prin educație în școli cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase și activitatea fizică) și strategii legate de un mod de viață sănătos, inclusiv abordări care să vizeze regimul alimentar și exercițiul fizic; subliniază, în acest sens, necesitatea de a armoniza politicile în domeniul alimentar cu obiectivul de a promova un regim alimentar sănătos și de a le permite consumatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și de a alege produse sănătoase, precum și diagnosticarea în stadiu timpuriu, ca principale domenii de acțiune în cadrul programelor lor naționale privind diabetul;
7. solicită Comisiei să sprijine statele membre, promovând schimburile de cele mai bune practici în legătură cu programele naționale privind diabetul care s-au dovedit eficiente; subliniază că este necesar ca Comisia să monitorizeze neîncetat progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește implementarea programelor naționale privind diabetul, prezentând rezultatele în mod regulat, sub forma unui raport al Comisiei;
8. solicită statelor membre să dezvolte programe de gestionare a diabetului bazate pe cele mai bune practici și pe protocoale de tratament bazate pe dovezi;
9. solicită statelor membre să asigure accesul permanent al pacienților în cadrul asistenței medicale primare și secundare la echipe interdisciplinare de înaltă calitate, la tratamentele și tehnologiile asociate diabetului, inclusiv la tehnologiile în materie de e-sănătate și să sprijine pacienții în ceea ce privește dobândirea și menținerea priceperii și a înțelegerii necesare în vederea autogestionării competente pe toată durata vieții;
10. solicită Comisiei și statelor membre să amelioreze coordonarea cercetărilor europene asupra diabetului, promovând colaborarea dintre cei angajați în cadrul disciplinelor de cercetare și în crearea unor infrastructuri generale comune, pentru a facilita eforturile europene de cercetare în domeniul diabetului, inclusiv în ceea ce privește identificarea factorilor de risc și prevenirea;
11. solicită Comisiei și statelor membre să asigure sprijinul permanent pentru finanțarea în domeniul diabetului în contextul programelor-cadru actuale și viitoare ale UE pentru cercetare, considerând diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2 ca boli distincte;
12. solicită Comisiei Europene și statelor membre să ia măsuri pentru transpunerea corespunzătoare în practică a rezultatelor summit-ului ONU din septembrie 2011 privind bolile netransmisibile;
13. reamintește că, pentru atingerea obiectivelor legate de bolile netransmisibile și pentru depășirea provocărilor sociale, economice și a celor legate de sănătatea publică, este important ca UE și statele sale membre să integreze într-o mai mare măsură prevenirea și reducerea factorilor de risc în toate domeniile legislative și de politică relevante, în special în politicile lor în materie de mediu, alimentație și de protecție a consumatorilor;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.
Diabetes – The Policy Puzzle: towards benchmarking in the EU 25 (2005) International Diabetes Federation, 2006, http://www.idf.org/webdata/docs/idf-europe/DiabetesReport2005.pdf.
Diabetes expenditure, burden of disease and management in 5 EU countries, 2012 http://www2.lse.ac.uk/LSEHealthAndSocialCare/research/LSEHealth/MTRG/LSEDiabetesReport26Jan2012.pdf
Diabetes – The Policy Puzzle: towards benchmarking in the EU 25 (2005) International Diabetes Federation, 2006, http://www.idf.org/webdata/docs/idf-europe/DiabetesReport2005.pdf.
Diabetes – The Policy Puzzle: towards benchmarking in the EU 27 (2007) International Diabetes Federation, 2006, http://www.idf.org/webdata/docs/EU-diabetes-policy-audit-2008.pdf.
Diabetes – The Policy Puzzle: towards benchmarking in the EU 27 (2007), International Diabetes Federation, 2006, http://www.idf.org/webdata/docs/EU-diabetes-policy-audit-2008.pdf.