Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 17 iunie 2010 de a deschide negocierile de aderare cu Islanda,

–  având în vedere rezultatele conferințelor privind aderarea, cu participarea Islandei, organizate la nivel ministerial, la 27 iunie 2010, 27 iunie 2011 și la 12 decembrie 2011, precum și conferința privind aderarea, cu participarea Islandei, la nivel de adjuncți, din 19 octombrie 2011,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666) și raportul de țară pentru 2011 privind Islanda, adoptat la 12 octombrie 2011 (SEC(2011)1202),

–  având în vedere rezultatele procesului de examinare analitică („screening”),

–  având în vedere Programul național IPA pentru Islanda, adoptat în octombrie 2011, dotat cu un buget de 12 milioane de euro,

–  având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2010 referitoare la cererea Islandei de aderare la Uniunea Europeană(1) și rezoluția sa din 7 aprilie 2011 referitoare la raportul de țară pentru 2010 privind Islanda(2),

–  având în vedere reuniunile Comisiei parlamentare mixte UE-Islanda,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.  întrucât Islanda îndeplinește criteriile de la Copenhaga, iar negocierile de aderare cu Islanda au fost începute la 27 iulie 2010, în urma aprobării de către Consiliu;

B.  întrucât procesul de examinare analitică a acquis-ului UE este aproape finalizat;

C.  întrucât până acum, în cadrul negocierilor de aderare, au fost deschise și închise în mod provizoriu opt capitole (Capitolul 2 - Libera circulație a lucrătorilor, Capitolul 6 – Legislația întreprinderilor, Capitolul 7 – Legislația în materie de proprietate intelectuală, Capitolul 20 – Politica privind întreprinderile și industria, Capitolul 21 – Rețelele transeuropene, Capitolul 23 – Sistemul judiciar și drepturi fundamentale, Capitolul 25 - Știință și cercetare și Capitolul 26 - Educație și cultură) și încă trei capitole au fost deschise (Capitolul 5 - Achiziții publice, Capitolul 10 - Societatea informațională și mass-media și Capitolul 33 – Dispoziții financiare și bugetare);

D.  întrucât, conform consensului reînnoit cu privire la extindere, înaintarea fiecărei țări pe drumul aderării la Uniunea Europeană se bazează pe merite;

E.  întrucât Islanda cooperează, deja, îndeaproape cu UE, în calitate de membru al Spațiului Economic European (SEE), al Acordurilor de la Schengen și al Regulamentului Dublin II și a adoptat, deja, o parte semnificativă a acquis-ului;

F.  întrucât procesul de aderare a Islandei ar trebui să garanteze pe deplin principiile și acquis-ul UE;

G.  întrucât Islanda contribuie la coeziunea și solidaritatea europeană prin intermediul mecanismului financiar din cadrul Spațiului Economic European (SEE) și cooperează cu UE în cadrul operațiunilor de menținere a păcii și de gestionare a crizelor;

H.  întrucât consolidarea economică și fiscală sunt pe calea cea bună, economia Islandei înregistrează o îmbunătățire moderată și se așteaptă ca, treptat, PIB-ul să-și revină,

Observații generale

1.  reamintește că criteriile de la Copenhaga și capacitatea de integrare a Uniunii constituie temeiul general pentru aderarea la UE;

2.  susține progresul Islandei în cadrul procesului de aderare; salută deschiderea a unsprezece capitole de negociere și închiderea provizorie a opt dintre acestea în cadrul negocierilor de aderare; consideră că este important să fie create condițiile pentru încheierea procesului de aderare a Islandei și pentru ca aderarea acesteia să fie încununată de succes;

Criteriile politice

3.  salută perspectiva de a primi, ca nou membru al UE, o țară cu o deosebit de îndelungată și puternică tradiție democratică și cultură civică;

4.  remarcă legăturile istorice apropiate dintre Islanda și Europa de Nord și succesul cooperării euro-atlantice de peste 60 de ani;

5.  ia act cu satisfacție de instituirea Consiliului constituțional și de procesul în curs de revizuire a Constituției islandeze, care vizează sporirea garanțiilor democratice, întărirea sistemului de control și echilibru, îmbunătățirea funcționării instituțiilor statului și o mai bună definire a rolului și competențelor acestora; salută eforturile vizând consolidarea rolului și a eficienței Parlamentului islandez (Althingi) prin întărirea rolului său de supraveghere, precum și a transparenței procesului legislativ;

6.  ia act de remanierea guvernului islandez de la 31 decembrie 2011; își exprimă încrederea că noul guvern va continua negocierile, cu un angajament mai puternic și mai susținut față de procesul de aderare;

7.  felicită Islanda pentru bunele sale rezultate în protejarea drepturilor omului și asigurarea unui înalt nivel de cooperare cu mecanismele internaționale de protecție a drepturilor omului; subliniază că aderarea Islandei la UE va consolida și mai mult rolul Uniunii de promotor și apărător la scară mondială al drepturilor omului și libertăților fundamentale;

8.  salută progresele satisfăcătoare înregistrate în întărirea independenței și eficienței sistemului judiciar, precum și în întărirea cadrului de politici în materie de combatere a corupției, recunoscute prin închiderea provizorie a Capitolului 23;

9.  salută totodată noua lege a mass-mediei adoptată de Althingi la 20 aprilie 2011; încurajează comisiile parlamentare competente, numite în vara anului 2011, să se concentreze asupra cadrului legislativ din acest domeniu, precum și a concentrării proprietății pe piața mass-mediei islandeze, și asupra rolului serviciului public de radiodifuziune pe piața publicității;

10.  își reiterează sprijinul pentru Inițiativa islandeză privind mijloacele moderne de informare în masă și așteaptă cu interes transpunerea acesteia în legislație și în practica judiciară, acest lucru permițându-le atât Islandei, cât și UE să ocupe o poziție puternică în ceea ce privește protecția juridică a libertăților de exprimare și de informare;

11.  reiterează invitația adresată autorităților islandeze de a armoniza drepturile cetățenilor UE referitoare la dreptul acestora de a vota la alegerile locale din Islanda;

12.  ia act de lipsa de consens politic din cadrul guvernului, al Althingi și al principalelor forțe politice islandeze în ceea ce privește calitatea de membru al UE; încurajează adoptarea unei strategii cuprinzătoare în vederea aderării la UE, pentru anumite domenii și, în special, pentru acelea care nu sunt vizate de SEE;

13.  ia act cu satisfacție de faptul că o mare parte din islandezi sunt în favoarea continuării negocierilor de aderare; salută sprijinul acordat de guvern unei dezbateri în cunoștință de cauză și echilibrate cu privire la procesul de aderare și implicarea societății islandeze în dezbaterile publice privind calitatea de membru al UE; consideră că deschiderea Centrului de informații al UE în Islanda reprezintă o oportunitate pentru UE de a pune la dispoziția cetățenilor islandezi toate informațiile posibile privind întregul spectru de consecințe ce decurg din calitatea de membru al UE, atât pentru Islanda, cât și pentru UE însăși;

14.  consideră că este esențial ca cetățenii UE să dispună de informații clare, cuprinzătoare și bazate pe fapte cu privire la implicațiile aderării Islandei; solicită Comisiei și statelor membre să depună eforturi în acest sens și consideră că este la fel de important ca preocupările și întrebările cetățenilor să fie luate în considerare și să primească un răspuns și să se răspundă opiniilor și intereselor acestora;

Criteriile economice

15.  salută legăturile economice strânse pe care Islanda le are cu UE, precum și faptul că Islanda a obținut, în general, rezultate satisfăcătoare în ceea ce privește implementarea obligațiilor SEE și capacitatea sa de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din interiorul UE pe termen mediu, cu condiția ca aceasta să soluționeze în continuare deficiențele actuale prin politici macroeconomice și reforme structurale adecvate; reamintește totuși necesitatea abordării complete a obligațiilor actuale ale SEE, astfel cum sunt stabilite de Autoritatea de supraveghere a AELS;

16.  invită autoritățile islandeze să abordeze intervențiile, încă semnificative, ale statului în sectorul bancar; încurajează autoritățile islandeze să reformeze treptat și să deschidă sectoarele energiei, transportului aerian și pescuitului, care sunt, în continuare, protejate de concurența externă, ținând cont în mod adecvat de specificitățile acestei țări; sprijină, în acest context, eforturile menite să elucideze în continuare cauzele colapsului sistemului economic și financiar al Islandei; subliniază faptul că eliminarea protecționismului este o cerință obligatorie pentru o dezvoltare economică durabilă;

17.  felicită Islanda pentru încheierea cu succes a Programului de redresare economică, în colaborare cu FMI, program ce avea ca obiectiv consolidarea fiscală și economică;

18.  ia act cu satisfacție de bunele progrese economice realizate deja și de restructurarea și reformele ample desfășurate în sectorul financiar; încurajează autoritățile islandeze să își continue eforturile în vederea reducerii nivelului șomajului și, în special, al șomajului în rândurile tinerilor;

19.  salută adoptarea Declarației de politică pentru 2020 a Islandei și încurajează guvernul să stimuleze întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din țară, facilitându-le prezența pe piața internațională și asigurând un acces adecvat la resurse financiare;

20.  ia act de aprobarea, de către Althingi, a strategiei revizuite de eliminare a controalelor asupra capitalurilor, elaborată de autoritățile islandeze în colaborare cu FMI și de dialogul constructiv purtat între Islanda și UE în acest domeniu; reamintește că eliminarea controalelor asupra capitalurilor constituie o condiție importantă pentru aderarea țării la UE;

21.  reamintește că disputa cu privire la Icesave nu a fost, încă, soluționată; evidențiază faptul că problema Icesave trebuie rezolvată în afara negocierilor de aderare și nu trebuie să constituie un obstacol în procesul de aderare a Islandei; ia act de decizia Autorității de supraveghere a AELS de a deferi cazul „Icesave” Curții SEE și de hotărârea Curții Supreme a Islandei, care a confirmat Legea urgenței din 6 octombrie 2008; apreciază faptul că autoritățile islandeze continuă să depună eforturi în vederea soluționării acestei dispute și salută primele plăți parțiale către creditorii prioritari în procesul de lichidare a Landsbanki Íslands hf, estimate la aproximativ o treime din creanțele prioritare recunoscute;

Capacitatea de asumare a obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru

22.  invită Islanda să-și intensifice pregătirile în direcția alinierii la acquis-ul UE, în special în domeniile care nu sunt incluse în SEE și să asigure implementarea și respectarea acestuia până la data aderării;

23.  ia act de rezultatele procesului de examinare analitică („screening”); salută ambiția declarată a Islandei de a deschide toate capitolele de negociere în timpul Președinției daneze; speră ca negocierile de aderare să continue cu succes pe durata actualei președinții, subliniind, în același timp, necesitatea îndeplinirii criteriilor pentru deschiderea Capitolului 11 - Agricultură și dezvoltare rurală și a Capitolului 22 - Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, și a criteriilor pentru închiderea Capitolului 5 - Achiziții publice, a Capitolului 10 - Societatea informațională și mass-media și a Capitolului 33 – Dispoziții financiare și bugetare;

24.  salută actuala consolidare a ministerelor, recunoaște eficiența și profesionalismul administrației islandeze și sprijină obiectivul general de întărire a capacității și coordonării administrative a ministerelor islandeze;

25.  salută continuarea eforturilor în vederea soluționării deficiențelor instituționale din sectorul financiar și progresele înregistrate în întărirea practicilor de reglementare și supraveghere a sectorului bancar;

26.  ținând seama de faptul că atât politica comună în domeniul pescuitului, cât și politica privind sectorul pescuitului din Islanda sunt, în prezent, în curs de revizuire, invită Islanda și UE să abordeze acest capitol de negociere în mod constructiv, în scopul găsirii unei soluții reciproc satisfăcătoare pentru gestionarea și exploatarea sustenabilă a resurselor halieutice în cadrul acquis-ului aplicabil la acel moment;

27.  consideră că este important să se ia măsuri pentru ca structurile administrative necesare să fie adaptate în mod corespunzător pentru participarea deplină a Islandei la PAC încă din ziua aderării, recunoscând specificitățile agriculturii islandeze, mai ales în ceea ce privește actuala independență alimentară a țării și procesul de reformă, în curs, al Politicii agricole comune;

28.  regretă faptul că recenta reuniune privind gestionarea pescuitului macroului în Atlanticul de Nord-Est în 2012, la care au participat cele patru state costiere, Islanda, UE, Norvegia și Insulele Feroe, s a încheiat fără a se ajunge la vreun acord și încurajează toate statele costiere să depună eforturi reînnoite și să continue negocierile în vederea soluționării litigiului referitor la stocurile de macrou pe baza unor propuneri realiste compatibile cu drepturile istorice și cu recomandările primite de la Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime, care să asigure conservarea pe viitor a stocului, să protejeze și să mențină locurile de muncă din sectorul pescuitului pelagic și să asigure existența unui sector sustenabil, pe termen lung, al pescuitului; ia act de propunerea Comisiei vizând prezentarea unor măsuri comerciale de combatere a practicilor de pescuit nesustenabile;

29.  consideră că Islanda, a cărei producție de energie staționară provine în cea mai mare parte din resurse regenerabile, poate aduce o contribuție valoroasă la politicile UE grație experienței sale în domeniul energiilor regenerabile, în special în ceea ce privește utilizarea energiei geotermale, protecția mediului și măsurile de combatere a schimbărilor climatice; de asemenea, este convins că o cooperare mai strânsă în acest domeniu poate avea un impact pozitiv asupra investițiilor și, prin urmare, asupra situației economice și a ocupării forței de muncă în Islanda și în UE;

30.  ia act, cu toate acestea, de divergențele care există, în continuare, între UE și Islanda în chestiuni legate de gestionarea vieții marine, în special cu privire la vânarea balenelor; subliniază că interzicerea vânării balenelor face parte din acquis-ul UE și solicită organizarea unor dezbateri mai largi pe tema interzicerii vânării balenelor și a comerțului cu produse derivate din acestea;

31.  salută sprijinul constant acordat de Islanda operațiunilor civile din cadrul Politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și ralierea sa la majoritatea declarațiilor și deciziilor din domeniul Politicii externe și de securitate comune (PESC); subliniază faptul că se așteaptă din partea Islandei să-și coordoneze pozițiile cu UE în toate forumurile internaționale, inclusiv OMC, ca parte a procesului de preaderare;

Cooperarea regională

32.  consideră că aderarea Islandei la UE ar întări în mod semnificativ perspectivele Uniunii de a juca un rol mai activ și mai constructiv în Europa de Nord și în zona arctică, contribuind la guvernanța multilaterală și la găsirea de soluții sustenabile în materie de politici în regiune, ținând seama de faptul că provocările la adresa mediului înconjurător din zona arctică reprezintă o problemă de interes comun; consideră că Islanda ar putea deveni un cap de pod strategic în regiune, iar aderarea acesteia la UE ar consolida și mai mult prezența europeană în Consiliul Arctic;

33.  apreciază în mod pozitiv participarea Islandei la Consiliul Nordic și la Consiliul Statelor de la Marea Baltică (CSMB), la politica privind Dimensiunea nordică, la Consiliul euro-arctic al Mării Barents și la Consiliul Arctic, precum și la Procesul de cooperare dintre țările nordice și țările baltice (NB8); consideră că adoptarea Rezoluției referitoare la o politică islandeză privind Nordul îndepărtat, adoptată de Althingi în martie 2011, a întărit angajamentul Islandei de a juca un rol activ în regiunea arctică, în general;

34.  subliniază necesitatea unei politici arctice mai eficiente și mai coordonate a Uniunii Europene și consideră că aderarea Islandei la UE ar întări influența UE în zona arctică, precum și dimensiunea nord-atlantică a politicilor externe ale Uniunii;

o
o   o

35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, președintelui Althingi precum și guvernului Islandei.

(1) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 73. (2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0150.