Parlamentul European,

–  având în vedere acquis-ul comunitar din domeniul pieței interne și al societății informaționale,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la o nouă Agendă digitală pentru Europa: 2015.eu(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 septembrie 2010 referitoare la realizarea pieței interne în ceea ce privește comerțul electronic(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 31 mai 2010 privind „O Agendă digitală pentru Europa”,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010 privind strategia Europa 2020, inclusiv Agenda digitală (punctul 7),

–  având în vedere Ghidul privind achizițiile publice de TIC bazate pe standarde – Elemente de bună practică, publicat de Comisie la 23 decembrie 2011,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Cum poate Europa să profite din plin de avantajele facturării electronice” (COM(2010)0712),

–  având în vedere Decizia nr. 922/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA)(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015 – Exploatarea TIC pentru promovarea unei guvernări inteligente, sustenabile și inovatoare” (COM(2010)0743),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către interoperabilitatea serviciilor publice europene” – Strategia europeană de interoperabilitate pentru serviciile publice europene (EIS, anexa 1) și Cadrul european de interoperabilitate pentru serviciile publice europene (EIF, anexa 2) (COM(2010)0744),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune pentru e-guvernare i2010 – Accelerarea introducerii e-guvernării în Europa în beneficiul tuturor” (COM(2006)0173),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii: ”Împreună pentru o nouă creștere'' (COM(2011)0206),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 martie 2011 privind protecția infrastructurilor critice de informație „Realizări și etape următoare: către un context global de securitate cibernetică” (COM(2011)0163),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 martie 2009 privind protecția infrastructurilor critice de informație – „Protejarea Europei de atacuri cibernetice și perturbații de amploare: ameliorarea gradului de pregătire, a securității și a rezilienței” (COM(2009)0149),

–  având în vedere pachetul de măsuri al Comisiei privind datele deschise, publicat în decembrie 2011, constând în: Comunicarea Comisiei intitulată „Datele deschise – Un motor al inovării, al creșterii și al guvernanței transparente”, propunerea Comisiei de directivă de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (COM(2011)0877) și Decizia 2011/833/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei,

–  având în vedere studiul privind impactul economic al informațiilor din sectorul public, realizat de Comisie în 2011 („studiul Vickery”),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Legislația europeană comună în materie de vânzare (COM(2011)0635),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un cadru coerent de consolidare a încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online” (COM(2011)0942),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Carte verde – către o piață europeană integrată a plăților efectuate cu cardul, pe internet și de pe telefonul mobil” (COM(2011)0941),

–  având în vedere Raportul anual de activitate pentru 2011 privind Agenda digitală pentru Europa, publicat la 22 decembrie 2011,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Raport privind competitivitatea digitală a Europei - Principalele realizări ale strategiei i2010 în perioada 2005-2009” (COM(2009)0390),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2011 întitulată „Banda largă europeană: investiție într-un promotor digital al creșterii”(4),

–  având în vedere studiul privind impactul social al TIC – SMART 2007/0068, publicat la 30 aprilie 2010,

–  având în vedere raportul privind impactul economic al TIC – SMART 2007/0020, publicat în ianuarie 2010,

–  având în vedere raportul pregătit pentru Comisie și intitulat „Plan de acțiune pentru e-guvernare i2010 – Analiză intermediară” (SMART 2008/0042), publicat în noiembrie 2009,

–  având în vedere concluziile Președinției suedeze din 10 noiembrie 2009, din cadrul conferinței de la Visby, privind crearea condițiilor prealabile pentru o Uniune electronică în 2015,

–  având în vedere raportul Președinției suedeze intitulat „O societate ecologică bazată pe cunoaștere – O agendă politică a TIC până în 2015 pentru viitoarea societate bazată pe cunoaștere din Europa”, publicat în septembrie 2009,

–  având în vedere raportul Comisiei intitulat „Cloud Computing: raport de consultare publică”, publicat la 5 decembrie 2011,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune privind semnăturile electronice și identificarea electronică pentru facilitarea furnizării de servicii publice transfrontaliere pe piața unică” (COM(2008)0798),

–  având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne(5),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, al Comisiei pentru dezvoltare regională și al Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0083/2012),

A.  întrucât tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) are un impact direct și indirect profund asupra vieții politice, economice, sociale, culturale și asupra vieții zilnice a cetățenilor UE; întrucât o piață unică digitală competitivă care ar elimina toate barierele din calea serviciilor electronice transfrontaliere și care nu ar fi afectată de denaturări ale concurenței le-ar aduce beneficii considerabile cetățenilor UE;

B.  întrucât guvernarea electronică integrează toate tehnologiile și toate utilizările legate de informarea, consilierea și procedurile administrative pe internet;

C.  întrucât sectorul TIC generează în mod direct 5 % din PIB-ul UE și are o valoare de piață de 660 de miliarde EUR anual, având însă o contribuție mult mai mare la creșterea globală a productivității (20 % provenind direct din sectorul TIC și 30 % din investițiile în TIC);

D.  întrucât nu există norme uniforme referitoare la facturarea electronică, iar beneficiile acesteia sunt în cea mai mare parte neutilizate;

E.  întrucât TIC poate aduce o contribuție semnificativă la strategia UE 2020, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, creșterea durabilă a economiei și a productivității, emanciparea cetățenilor, cercetarea și dezvoltarea, energia, inovarea și mediul și în ceea ce privește abordarea marilor provocări ale societății;

F.  întrucât IMM-urile joacă un rol deosebit de important pe piața digitală;

G.  întrucât informatica „dematerializată” (cloud computing) reprezintă un instrument economic și ecologic care îmbunătățește performanțele în domeniul TI ale întreprinderilor publice și private, care reduce costurile de prelucrare și limitează costurile de stocare, toate acestea reprezentând avantaje clare, dar conexiunea dintre utilizator și server nu este suficient de sigură, iar utilizatorul pierde într-o anumită măsură controlul;

H.  întrucât tabloul de bord al Agendei digitale pentru 2011 indică un progres, însă 26 % dintre cetățenii UE nu au folosit niciodată internetul și numai 48 % dintre persoanele care aparțin grupurilor defavorizate folosesc internetul;

I.  întrucât decalajul digital, indiferent dacă din punctul de vedere al accesului la internet sau al competențelor informatice/digitale, afectează în mod direct introducerea guvernării electronice și dăunează participării cetățenilor la viața publică și la democrație;

J.  întrucât o piață unică digitală competitivă trebuie să asigure utilizarea cu succes a rețelelor în bandă largă de foarte mare viteză și a rețelelor de telecomunicații în toate regiunile UE și să elimine disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare a infrastructurii din și dintre statele membre ale UE pentru a asigura durabilitatea demografică a regiunilor slab populate,

1.  cunoaște contribuția importantă pe care sectorul TIC o aduce în raport cu politica industrială, inovarea, creșterea, competitivitatea și balanța comercială din UE;

2.  subliniază faptul că utilizatorii sunt elementele esențiale ale strategiei digitale și că sensibilizarea, rolul, implicarea, perspectivele și încrederea acestora în legătură cu securitatea, siguranța și confidențialitatea din cadrul societății informaționale trebuie să fie consolidate de urgență în UE și că trebuie dezvoltat capitalul uman în domeniul TIC;

3.  afirmă din nou faptul că guvernarea electronică oferă cetățenilor europeni mai multe posibilități și contribuie la reformarea și la modernizarea administrației publice prin faptul că face administrația publică mai transparentă și mai răspunzătoare și prin reducerea costurilor serviciilor publice;

4.  subliniază faptul că barierele din calea adoptării guvernării electronice nu sunt neapărat numai tehnologice, ci și organizatorice, politice, juridice și culturale, iar succesul soluțiilor și al practicilor depinde de obicei foarte mult de condițiile locale;

5.  subliniază faptul că crearea unei zone europene de guvernare electronică poate reprezenta o parte esențială a agendei Orizont 2020, care să susțină promovarea creșterii economice și sociale, să stimuleze inovarea și dezvoltarea capitalului uman și să contribuie la înfruntarea provocărilor societății și a celor politice întâmpinate de UE;

6.  subliniază că este necesar să se țină seama de decalajul digital și să se combată acesta;

7.  constată că informatica „dematerializată” (cloud computing) permite accesul la un centru comun de resurse TI care pot fi transmise rapid, cu un efort minim de gestionare și cu un nivel de interacțiune minimă din partea furnizorului de servicii și că eficacitatea acestui sistem dematerializat constă atât în flexibilitatea sa, cât și în creșterea productivității pe care o permite și în rolul său de protejare a mediului, însă această „dematerializare” (cloud) trebuie să fie înainte de toate fiabilă și rezistentă din punct de vedere tehnic;

Planul de acțiune privind guvernarea electronică

8.  salută adoptarea Planului de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015, a Strategiei europene de interoperabilitate (EIS) și a Cadrului european de interoperabilitate (EIF) pentru serviciile publice europene (SPE); invită statele membre să ia rapid măsuri pentru a-și alinia strategiile naționale la aceste politici generale;

9.  susține obiectivele generale privind creșterea nivelului de utilizare a serviciilor de guvernare electronică în 2015, și anume la 50 % dintre cetățeni (de la 41 %) și la 80 % dintre întreprinderi (de la 75 %), dar invită Comisia și statele membre să considere aceste obiective drept praguri minime;

10.  solicită să se elaboreze programe și platforme speciale de guvernare electronică, în scopul protejării și al promovării diversității locale, regionale, etnice și lingvistice;

11.  regretă faptul că, potrivit tabloului de bord al Agendei digitale pentru 2011, numai 50 % dintre utilizatorii guvernării electronice au completat formulare online;

12.  observă corelarea dintre PIB și disponibilitatea serviciilor de guvernare electronică și solicită o finanțare corespunzătoare a dezvoltării guvernării electronice atât la nivel național, cât și la nivel european;

13.  subliniază că internetul este utilizat într-o măsură tot mai mare pe dispozitivele mobile, atât de cetățeni, cât și de întreprinderi, și solicită să se ia măsuri pentru a se asigura servicii de guvernare electronică accesibile și adaptate la mai multe canale de distribuție, inclusiv la centrele de asistență telefonică și la internetul mobil (guvernarea mobilă);

14.  subliniază că, pentru o guvernare electronică reușită, sunt necesare o integrare cuprinzătoare și o optimizare a proceselor administrative, respectând dreptul la autoguvernare locală la fiecare nivel și între niveluri;

15.  subliniază faptul că guvernarea electronică este deosebit de benefică pentru cetățenii și întreprinzătorii din UE, în special pentru IMM-uri, care se confruntă adesea cu obstacole insurmontabile atunci când operează la nivel transfrontalier în UE, întrucât guvernarea electronică reduce costurile și sarcinile administrative, sporește productivitatea, eficiența, competitivitatea, transparența, deschiderea, eficacitatea politicilor, accesibilitatea și raționalizarea procedurilor și întrucât ar trebui să faciliteze realizarea unor sinergii și împărțirea resurselor și a capacităților între societăți și să permită crearea unui mediu profesional pentru IMM-uri în care să existe mai multă colaborare;

16.  invită statele membre și Comisia să publice datele obținute prin finanțare din fondurile publice într-o formă care să permită citirea lor automată (și în timp real) sub licențe deschise, pentru a permite reutilizarea inovatoare a informațiilor din sectorul public atât de către mediul academic, inclusiv de către studenți, cât și de către publicul larg, precum și în scopuri de cercetare și de dezvoltare a afacerilor, sporindu-se astfel și transparența;

17.  subliniază faptul că nu există încă o definiție clară a conceptului de „date administrative publice” și că, pentru a clarifica sensul său precis, sunt necesare dezbateri publice prin care să se ajungă la un consens;

18.  invită Comisia să facă tot ce-i stă-n putință pentru a se asigura că instituțiile de învățământ și instituțiile culturale rămân în afara domeniului de aplicare al Directivei 2003/98/CE;

19.  constată că principalele obstacole din calea accesului transfrontalier la serviciile electronice ale administrațiilor publice sunt legate de utilizarea identificării și a semnăturilor electronice și că nu există interoperabilitate la nivelul UE;

20.  consideră că, pentru a asigura servicii transfrontaliere eficiente de guvernare electronică la nivelul UE, garantând o interacțiune reciprocă și/sau automată între administrații și cetățeni și/sau întreprinderi, este necesar un cadru juridic al UE clar și coerent privind recunoașterea reciprocă a autentificării, a identificării și a semnăturilor electronice;

21.  invită Comisia și statele membre să informeze în permanență cetățenii cu privire la portalurile UE existente, cum ar fi SOLVIT și Europa Ta, întrucât lipsa de informații din prezent atrage după sine întârzierea dezvoltării mediului de afaceri și a mecanismelor de protecție a consumatorului, în special în zonele transfrontaliere;

22.  invită Comisia să urmărească toate instrumentele online existente de soluționare a problemelor și toate portalurile de informare puse la dispoziție de aceasta și de statele membre și să le coreleze sau să le consolideze ori de câte ori este posibil; recomandă să se dezvolte noi portaluri online numai atunci când integrarea în soluțiile existente nu este fezabilă;

23.  salută adoptarea Planului de acțiune privind semnăturile electronice și identificarea electronică, precum și contribuția acestui plan, dar și a proiectului-pilot STORK, în ceea ce privește interoperabilitatea serviciilor publice transfrontaliere; invită Comisia să revizuiască Directiva privind semnăturile electronice și solicită elaborarea unei decizii pentru a asigura recunoașterea reciprocă a identificării și a autentificării electronice;

24.  subliniază faptul că, ori de câte ori în instituțiile de învățământ și culturale se utilizează proceduri de prelucrare a datelor, datele cu caracter personal trebuie să facă obiectul unor drepturi de acces individual pentru a le proteja împotriva utilizării neautorizate;

25.  consideră că, din perspectiva guvernării electronice, interoperabilitatea semnăturilor electronice are aspecte juridice [utilizarea semnăturii electronice în sectorul public – articolul 3 alineatul (7) din Directiva privind semnăturile electronice, relația semnătură/autentificare, dilema supraveghere/acreditare, perspectiva națională, nivelurile de securitate, calificările semnăturii], precum și aspecte tehnice (elementele de identificare din certificate, tipul semnăturii, formatul semnăturii, validarea semnăturii); este de părere că, pentru evoluția aplicațiilor către un serviciu european de semnături electronice complet interoperabil pentru scopuri de validare a semnăturilor, cea mai importantă recomandare este de a înființa o Federație a autorităților de validare (FVA) care să coordoneze autoritățile naționale de validare (NVA) ale statelor membre(6);

26.  constată că Comisia a însărcinat CEN, CENELEC și ETSI să actualizeze și să raționalizeze cadrul european de standardizare privind semnăturile electronice; invită Comisia să prezinte Parlamentului un raport anual de activitate, bazat pe rapoartele prezentate semestrial de organismele europene de standardizare;

27.  invită statele membre să dezvolte programe informatice educaționale cu sursă deschisă în cadrul instituțiilor europene de învățământ, să facă schimb de bune practici și să dezvolte platforme online pentru colaborarea sub aspectul materialelor și al resurselor educaționale care să fie gratuite pentru studenți și care să respecte în mod corespunzător normele de protecție a datelor și legislația privind drepturile de autor;

28.  subliniază faptul că aplicațiile de guvernare electronică ar trebui revizuite și, dacă este necesar, modificate pentru a asigura accesibilitatea acestora și pentru utilizatorii nerezidenți; subliniază faptul că interoperabilitatea este necesară la nivel local, regional și național, precum și la nivelul UE;

29.  consideră că interoperabilitatea aplicațiilor de guvernare electronică necesită interoperabilitatea infrastructurilor cu cheie privată (Private Key Infrastructures-PKI) naționale printr-un serviciu european de validare (European Bridge);

30.  salută consultarea publică lansată cu privire la proiectele de orientări referitoare la legăturile dintre standardizarea TIC și achizițiile publice și solicită o propunere pe această temă;

31.  invită statele membre să elaboreze strategii naționale de guvernare electronică, în conformitate cu obiectivele și cu scopurile Planului de acțiune privind guvernarea electronică și ale Agendei digitale, ca mijloc de dezvoltare a pieței unice europene în domeniul digital și a zonei europene de guvernare electronică;

32.  indică faptul că, având în vedere că planul de acțiune european privind guvernarea electronică, infrastructura și serviciile se dezvoltă, trebuie respectate cerințele de siguranță la toate nivelurile și trebuie garantată o protecție maximă a sferei private și a datelor cu caracter personal și financiar, în vederea prevenirii oricărei monitorizări ilegale a acestora sub orice formă;

33.  invită statele membre să utilizeze instrumentele TIC pentru a îmbunătăți transparența, responsabilizarea și implicarea cetățenilor, a spori eficiența și competitivitatea, a reduce sarcinile, perioadele și costurile administrative, a îmbunătăți procesele administrative, a reduce emisiile de dioxid de carbon, a economisi resursele publice și a contribui la o democrație mai participativă, consolidând, în același timp, nivelul de încredere și de convingere;

34.  încurajează statele membre să oblige entitățile publice să pună date la dispoziția populației prin păstrarea de arhive și cataloage de date publice și prin asigurarea stabilirii de norme privind dezvăluirea și reutilizarea, ținând seama în mod corespunzător de legislația în materie de drepturi de autor și de cea privind protecția bazelor de date;

35.  invită statele membre să creeze „ghișee unice” și să folosească actori intermediari pentru a furniza utilizatorilor un sistem de puncte de contact armonizate, integrate și ușor accesibile atât pentru serviciile de guvernare electronică naționale, cât și pentru cele transfrontaliere;

36.  subliniază că guvernarea electronică poate crește calitatea democrației noastre și poate avea un rol important în intensificarea participării active a cetățenilor, în special a generațiilor tinere, și a întreprinderilor la viața publică și politică și la procesele democratice; observă că în acest sens ar trebui încurajate consultările sau referendumurile-pilot, în special la nivel local;

37.  salută lansarea programelor informatice pentru colectarea de semnături online(OCS - Online Collection Software), dezvoltate la inițiativa Comisiei în cadrul programului ISA și cu scopul de a permite semnatarilor să-și prezinte online, începând cu 1 aprilie 2012, susținerea pentru o propunere de inițiativă a cetățenilor și de a fi folosite de cei care lansează o petiție în gestionarea colectării, a stocării și a prezentării semnăturilor; solicită, prin urmare, ca aceste strategii de guvernare electronică să fie puse în aplicare cât se poate de repede;

38.  subliniază că serviciile interoperabile transfrontaliere de guvernare electronică ar trebui să beneficieze de o arhitectură și de tehnologii inovatoare (servicii publice din sfera informaticii „dematerializate” și arhitectura orientată spre servicii) și solicită modernizarea la nivel IPv6 a infrastructurii de guvernare electronică relevante și a serviciilor online de interes public;

39.  recunoaște potențialul major al informaticii „dematerializate” pentru întreprinderi și pentru persoanele private deopotrivă; subliniază, cu toate acestea, că, având în vedere creșterea gradului de utilizare a serviciilor informatice „dematerializate”, este necesar să se supravegheze relocarea resurselor TI și să se monitorizeze cu strictețe accesul la servere și la date, între altele pentru a împiedica utilizarea acestora în scopuri comerciale de către alte părți, și că aceste chestiuni ar trebui, prin urmare, să fie abordate în cadrul reformei normelor UE de protecție a datelor conform propunerilor Comisiei (COM(2012)0011), COM(2012)0010));

40.  subliniază că un sistem transfrontalier sigur de guvernare electronică reprezintă o parte integrantă din programul european privind protecția infrastructurilor critice ; solicită aplicarea unor măsuri adecvate pentru a asigura protecția datelor și a confidențialității și pentru a reduce vulnerabilitatea în fața atacurilor cibernetice; recunoaște rolul important jucat de ENISA în sprijinirea UE și a statelor membre în ceea ce privește eforturile lor de a furniza servicii de guvernare electronică sigure și solide; solicită introducerea unor forme de monitorizare a utilizării datelor și a metodelor folosite cu adevărat democratice;

41.  salută contribuția programelor IDA, IDABCD și ISA și a proiectelor-pilot pe scară largă legate de PIC, precum și a forumului ePractice la elaborarea și la punerea în aplicare a soluțiilor transfrontaliere interoperabile; invită Comisia și statele membre să asigure sustenabilitatea pe termen lung a acestor acțiuni;

42.  salută și susține propunerea privind mecanismul „Conectarea Europei” (MCE), care alocă aproximativ 9,2 miliarde de euro pentru susținerea investițiilor în rețele în bandă largă rapide și foarte rapide și în servicii digitale paneuropene; subliniază că MCE va asigura subvenții pentru a construi infrastructura necesară lansării serviciilor de identitate electronică, de identificare electronică, de guvernare electronică, de achiziții publice electronice, de e-sănătate, de e-justiție și a serviciilor legate de proceduri vamale și va servi la asigurarea interoperabilității și la acoperirea costurilor de exploatare a infrastructurii la nivel european, conectând infrastructurile statelor membre;

43.  consideră că Inițiativa Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte va mobiliza fonduri private pentru investiții specifice în viitoarele infrastructuri principale ale UE, precum drumuri, căi ferate, rețele de energie, conducte și rețele în bandă largă;

44.  reamintește importanța serviciilor viitoare de mare viteză, prin care se vor realiza obiectivele UE în materie de eficiență și de siguranță energetică și se vor crea alte mijloace de comunicare (de exemplu sisteme eficiente și inteligente de transport și sisteme de comunicare între persoane și mașini);

45.  salută adoptarea pachetului de măsuri privind datele deschise și invită statele membre să susțină reutilizarea în mod inovator a informațiilor din sectorul public (informații fără caracter personal); solicită o mai mare implicare a autorităților locale și regionale cu privire la accesul la informațiile din sectorul public pentru a îmbunătăți furnizarea de informații pentru public, întreprinderi și instituții, precum și pentru a facilita crearea de noi locuri de muncă, susținând, totodată, dezvoltarea la nivel local și regional;

46.  subliniază importanța metodologiilor de măsurare (cantitativă și calitativă), axate pe eficiența și eficacitatea guvernării electronice și a democrației și care folosesc obiective SMART(7), care ar trebui să fie utilizate în mod activ în cadrul administrațiilor;

47.  regretă faptul că statele membre nu au aprobat încă lista tuturor serviciilor publice transfrontaliere esențiale care urmează să fie puse la dispoziție online până în 2015; invită Comisia să își intensifice eforturile de realizare a acestui obiectiv;

48.  invită Comisia și statele membre să elaboreze și să pună în aplicare instrumente TIC specifice pentru a facilita participarea electronică – de exemplu, sisteme comune de petiționare electronică – în scopul de a pune la dispoziția cetățenilor și a asociațiilor reprezentative din UE mijloacele concrete pentru a-și exercita drepturile care le revin în temeiul dispozițiilor privind inițiativele cetățenilor cuprinse la articolul 11 din TUE;

49.  reamintește angajamentul esențial de a reduce până în 2015 cu 50 % decalajele în materie de competențe digitale și de aptitudini și salută, în acest sens, propunerile de îmbunătățire a competențelor și a aptitudinilor digitale și de intensificare a incluziunii electronice, în special propunerea de a transforma competențele digitale și componentele conexe într-o prioritate a Regulamentului privind Fondul social european (2014-2020); reafirmă nevoia unei abordări de „incluziune a tuturor cetățenilor – incluziunea prin proiectare” și subliniază nevoia unei proiectări centrate pe utilizatori și pe cetățeni a serviciilor de guvernare electronică;

50.  invită Comisia și statele membre să lanseze programe de instruire în domeniul competențelor digitale pentru a promova utilizarea deplină a serviciilor de guvernare electronică, a consolida competențele digitale și a depăși barierele electronice care afectează IMM-urile și categoriile dezavantajate ale populației, cum ar fi persoanele mai în vârstă, persoanele cu dizabilități, minoritățile, imigranții, șomerii și persoanele care locuiesc în regiunile cele mai îndepărtate ale Uniunii; consideră, în acest sens, că învățământul online ar trebui să fie inclus în politicile naționale de învățământ și formare, inclusiv elaborarea programelor, evaluarea rezultatelor formării și dezvoltarea profesională a profesorilor și a formatorilor;

51.  regretă faptul că propunerea legislativă care vizează să asigure până în 2015 accesibilitatea deplină a site-urilor de internet ale sectorului public este amânată; salută Foaia de parcurs privind incluziunea digitală și solicită punerea în aplicare a Inițiativei privind accesibilitatea site-urilor web (WAI), inclusiv a Orientărilor privind accesibilitatea conținutului web (WCAG) pentru portalurile de guvernare electronică, precum și disponibilitatea și accesibilitatea financiară a terminalelor personalizate, adaptate la nevoile persoanelor cu dizabilități;

52.  recomandă, pentru a asigura calitatea prestării acestor servicii, alinierea acestora la standardele, normele și orientările internaționale privind bunele practici, precum ISO 27001, în ceea ce privește siguranța informațiilor, sau ISO 20000, în ceea ce privește calitatea proceselor de gestionare prin servicii de TI;

Achizițiile publice electronice

53.  subliniază că achizițiile publice electronice asigură realizarea de achiziții publice în UE, precum și o gamă maximă de opțiuni pentru autoritățile publice, ceea ce conduce la o cheltuire eficientă a fondurilor, la transparență, la răspundere, la încredere publică și la consolidarea pieței interne și a concurenței;

54.  subliniază faptul că, în UE 27, cheltuielile publice reprezintă 16 % din PIB și îndeamnă la utilizarea achizițiilor publice electronice pentru toate achizițiile publice până în 2015; solicită utilizarea achizițiilor publice electronice și pentru concesiuni;

55.  regretă faptul că, în 2010, numai 13 % dintre întreprinderile din UE au folosit internetul pentru a transmite o propunere autorităților publice prin intermediul unui sistem de licitații publice electronice; invită statele membre să încurajeze participarea IMM-urilor la sistemul de achiziții publice electronice;

56.  subliniază faptul că achizițiile publice electronice au loc în două etape: pre-atribuirea(8) și post-atribuirea(9); invită statele membre să pună în aplicare și să integreze pe deplin ambele etape în portalurile lor de achiziții publice electronice până în 2015;

57.  invită Comisia și statele membre să promoveze nivelul calitativ al proiectelor TIC în administrațiile publice, astfel încât să asigure urmărirea obiectivelor strategice de inovare ale administrațiilor și ridicarea standardelor generale în materie de calitate, durată și costuri ale licitațiilor;

58.  invită Comisia și statele membre să promoveze, în cadrul administrațiilor publice centrale și locale, modelul achiziției înainte de comercializare (pre-commercial procurement - PCP), care permite achizitorilor publici să împartă cu furnizorii riscurile și avantajele de proiectare, prototipizare și testare a noilor produse și servicii, să pună în comun resursele mai multor achizitori, să creeze condițiile optime pentru o comercializare și o difuzare la scară largă a rezultatelor activităților de cercetare și dezvoltare și să contribuie la menținerea acestor proiecte în limitele bugetului de funcționare alocat acestora;

59.  subliniază activitățile de succes ale proiectelor-pilot de achiziții publice electronice utilizate pe scară largă PEPPOL și e-CERTIS;

60.  subliniază faptul că sistemele naționale de achiziții publice electronice trebuie să avanseze pentru a facilita serviciile transfrontaliere și pentru a pune pe deplin în aplicare Directiva privind serviciile;

61.  îndeamnă Comisia să prezinte Cartea albă privind interconectarea capacității achizițiilor publice electronice în UE – „O strategie pentru achizițiile publice electronice”;

62.  invită Comisia să introducă un mecanism de monitorizare a procesului de punere în aplicare pentru a analiza progresele, obstacolele și măsurile corective etc. în contextul introducerii achizițiilor publice electronice în statele membre;

63.  este de părere că, în calitatea sa de lider, Comisia ar trebui să dea tuturor un exemplu și să introducă un sistem de achiziții publice electronice în toate organismele sale;

Facturarea electronică

64.  salută inițiativa privind facturarea electronică, care vizează să transforme facturarea electronică în metoda predominantă de facturare în UE până în 2020, precum și decizia Comisiei de a înființa un Forum european multipartit privind facturarea electronică (EMSFEI);

65.  subliniază beneficiile semnificative oferite de facturarea electronică în calitatea sa de instrument pentru gestionarea mai eficientă și mai simplă a tuturor relațiilor client-furnizor, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin perioade de plată mai scurte, mai puține erori, o încasare mai eficientă a TVA, reducerea costurilor de imprimare și de expediere și integrarea operațiunilor comerciale; observă, de asemenea, că acest instrument permite o mai mare transparență a fluxurilor de informații și a schimburilor care servesc la întocmirea facturilor;

66.  ia act de fragmentarea pieței din cauza normelor naționale privind facturarea electronică; regretă faptul că numai 22 % dintre IMM-uri primesc sau trimit facturi electronice;

67.  salută noile norme privind TVA-ul(10) în ceea ce privește facturarea electronică, care introduc un tratament egal între facturile pe suport de hârtie și cele electronice;

68.  subliniază importanța „ghișeelor unice” pentru TVA în vederea facilitării comerțului electronic transfrontalier pentru IMM-uri și a promovării facturării electronice;

69.  subliniază importanța certitudinii juridice, a unui mediu tehnic clar și a unor soluții deschise și interoperabile privind facturarea electronică, bazate pe cerințe juridice, pe operațiuni comerciale și pe standarde tehnice comune, pentru facilitarea adoptării la scară largă;

70.  invită industria și organizațiile europene de standardizare să își continue eforturile pentru a promova convergența către un model comun de date pentru facturarea electronică;

71.  salută inițiativele Danemarcei, Finlandei, Italiei, Spaniei și Suediei de a impune facturarea electronică autorităților publice și solicită ca facturarea electronică să devină obligatorie pentru toate achizițiile publice până în 2016;

72.  constată faptul că problemele de interoperabilitate transfrontalieră legate de semnăturile electronice încetinesc adoptarea soluțiilor transfrontaliere de facturare electronică;

73.  invită Comisia să folosească EMSFEI pentru a analiza aspectele juridice și a coordona inițiativele naționale; invită Comisia să prezinte anual rapoarte și să invite deputații din PE să participe la reuniunile EMSFEI;

74.  încurajează statele membre să înființeze forumuri naționale privind facturarea electronică, cu o reprezentare echilibrată a părților interesate;

75.  consideră că ar trebui să se țină seama și de utilizatorii cu acces limitat sau inexistent la internet și că ar trebui să existe întotdeauna și opțiunea primirii unor facturi pe suport de hârtie;

Observații generale

76.  recunoaște valoarea adăugată a celor 132 de proiecte din cadrul priorităților strategice ale programului de sprijin al politicii TIC din cadrul PIC și subliniază importanța C&D și a inovării în dezvoltarea și în îmbunătățirea serviciilor transfrontaliere; solicită susținerea unui acces „simplu și rapid” la fondurile UE pentru C&D în domeniul TIC, precum și a unei majorări a fondurilor alocate serviciilor și infrastructurii transfrontaliere de guvernare electronică pentru perioada 2014-2020;

77.  recunoaște contribuția și rolul general al programului ISA în definirea, promovarea și susținerea implementării de soluții și de cadre privind interoperabilitatea pentru administrațiile publice europene, în realizarea de sinergii și în promovarea reutilizării infrastructurilor, a serviciilor digitale și a soluțiilor software, precum și în transpunerea cerințelor de interoperabilitate ale administrațiilor publice în caiete de sarcini și în norme privind serviciile digitale și solicită majorarea fondurilor alocate pentru soluțiile de interoperabilitate dintre administrațiile publice din UE (programul ISA) pentru perioada 2014-2020;

78.  subliniază faptul că Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015 reprezintă o șansă unică de a moderniza administrațiile publice europene și naționale și de a reduce costurile acestora, permițându-le să exploateze pe deplin potențialul continuării integrării europene și să stimuleze creșterea, inovarea, mobilitatea cetățenilor și șansele profesionale pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, precum și participarea populației la procesul de elaborare a politicilor; subliniază importanța parteneriatelor public-private și rolul sectorului privat în furnizarea de soluții, de aplicații și de servicii inovatoare pentru dezvoltarea infrastructurii interoperabile de guvernare electronică din UE și în valorificarea resurselor disponibile;

79.  invită Comisia să evalueze anual obiectivele Agendei digitale, în special pe cele referitoare la Planul de acțiune privind guvernarea electronică, și să prezinte Parlamentului rapoarte anuale;

80.  salută prioritatea acordată aspectelor privind guvernarea electronică și piața digitală de către președințiile suedeză, spaniolă, poloneză și daneză ale Consiliului și subliniază contribuția pozitivă a conferințelor privind guvernarea electronică organizate la Malmo, Poznan și Madrid; consideră că 2012-2013 este o perioadă crucială pentru interoperabilitatea transfrontalieră a serviciilor de guvernare electronică și, prin urmare, așteaptă cu interes lucrările și concluziile Conferinței privind guvernarea electronică de la Copenhaga din martie 2012;

o
o   o

81.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 45. (2) JO C 50 E, 21.2.2012, p.1. (3) JO L 260, 3.10.2009, p.20. (4) Texte adoptate, P7_TA(2011)0322. (5) JO L 376, 27.12.2006, p. 36. (6) IDABC - Studiu preliminar privind recunoașterea reciprocă a semnăturilor electronice pentru aplicații ale guvernării electronice, 2007. (7) SMART: obiective specifice, măsurabile, realizabile, realiste și datate. (8) Informarea electronică, licitarea electronică, prezentarea electronică, acceptarea semnăturilor electronice. (9) Comanda electronică, facturarea electronică, plățile electronice, utilizarea semnăturilor electronice. (10) Directiva 2010/45/UE.