Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/2212(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0352/2011

Texte depuse :

A7-0352/2011

Dezbateri :

PV 23/05/2012 - 6
CRE 23/05/2012 - 6

Voturi :

PV 23/05/2012 - 8.6
CRE 23/05/2012 - 8.6
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
PV 16/04/2014 - 7.34
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0219
P7_TA(2014)0429

Texte adoptate
PDF 346kWORD 122k
Miercuri, 23 mai 2012 - Strasbourg
Dreptul de anchetă al Parlamentului European
P7_TA(2012)0219A7-0352/2011
Text
 Text consolidat

Propunere adopatată de către Parlamentul European la 23 mai 2012, referitoare la un regulament al Parlamentului European privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European și de abrogare a Deciziei 95/167/CE, Euratom, ECSC a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei (2009/2212(INI))(1)

-----------------------

(1) Parlamentul a decis amânarea votului asupra propunerii de rezoluție, în conformitate cu articolul 41 al treilea paragraf din Regulamentul de procedură (A7-0352/2011).


PROPUNERE DE REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitor la modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European și de abrogare a Deciziei 95/167/CE, Euratom, ECSC a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 226 al treilea paragraf,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere aprobarea Consiliului(1),

având în vedere aprobarea Comisiei(2),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)  Tratatul de la Lisabona a creat condiții pentru un echilibru instituțional reînnoit și mai solid în cadrul Uniunii, permițând instituțiilor sale să funcționeze mai eficient, mai deschis și într-un mod mai democratic. În acest context, atribuțiile Parlamentului European în raport cu controlul politic au fost consolidate și extinse. Prin urmare, în conformitate cu practica parlamentară națională și cu cerințele impuse de Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (denumite, în continuare, „tratate”), comisiile de anchetă ale Parlamentului European ar trebui să fie consolidate, fiindu-le conferite competențe specifice, reale și clar delimitate, care să concorde în mai mare măsură cu competențele și statutul său politic, respectând totodată principiul proporționalității, astfel cum a fost stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Competențele comisiilor de anchetă, care sunt instrumente excepționale de control politic, nu ar trebui să aducă atingere responsabilităților ce le incumbă altor instituții.

(2)  La 19 aprilie 1995, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au adoptat Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO(3), prin care au fost stabilite modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European. Respectiva decizie menționa aluziv posibilitatea revizuirii prevederilor sale în lumina experienței.

(3)  Având în vedere noul echilibru instituțional creat de Tratatul de la Lisabona și experiența acumulată în cursul activității comisiilor de anchetă ale Parlamentului European, Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO ar trebui abrogată și înlocuită cu o nouă reglementare.

(4)  În conformitate cu principiul utilității, astfel cum a fost recunoscut în jurisprudența Curții de Justiție(4), competențele care sunt indispensabile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din dreptul de anchetă ar trebui conferite Parlamentului European și comisiilor sale de anchetă. În acest scop, este de asemenea esențial ca instituțiile și organismele Uniunii, precum și statele membre, să ia toate măsurile menite să faciliteze îndeplinirea respectivelor sarcini.

(5)  Atunci când faptele invocate sunt în curs de a fi examinate de o instanță judecătorească și atât timp cât procedura jurisdicțională nu este încă încheiată, nu ar trebui să fie instituită nicio comisei de anchetă. Cu toate acestea, pentru a evita orice conflict între anchetele de natură politică și cele cu caracter judiciar, Parlamentul European ar trebui să fie în măsură să examineze dacă este necesar să suspende cercetările unei comisii de anchetă dacă, după ce aceasta a fost instituită, se inițiază o procedură jurisdicțională care are legătură cu faptele imputate.

(6)  Din principiile deschiderii, bunei guvernanțe și responsabilității democratice decurge obligația ca lucrările comisiilor de anchetă și, în special, audierile, să fie publice. Pe de altă parte, ar trebui prevăzută și posibilitatea desfășurării unor proceduri in camera, inclusiv norme adecvate de confidențialitate, astfel încât să se asigure eficiența anchetelor, protecția intereselor vitale ale statelor membre, protecția vieții private și a integrității persoanelor, în special în concordanță cu legislația Uniunii în materie de protecție a datelor cu caracter personal sau de protecție a intereselor comerciale ale persoanelor fizice sau juridice.

(7)  Dreptul de anchetă, ca element important al competențelor de supraveghere parlamentară, urmărește stabilirea modului în care a fost aplicat în trecut corpusul legislativ existent. Prin urmare, este esențial ca o comisie de anchetă să se poată sprijini pe dovezi concrete, acumulate în cursul cercetărilor sale. În acest scop, comisiile de anchetă ar trebui să aibă posibilitatea să audieze membri ai instituțiilor europene și ai guvernelor statelor membre, să obțină probe din partea funcționarilor și a altor angajați ai Uniunii sau ai statelor membre, să obțină probe din partea oricărei persoane rezidente în Uniune, să solicite rapoarte din partea experților și documente și să conducă investigații la fața locului.

(8)  Cercetările ar trebui desfășurate cu deplina respectare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a principiului echității și, în cazul persoanelor implicate, a dreptului acestora de a-și exprima opinia cu privire la faptele care le privesc.

(9)  Comisiile de anchetă ar trebui să respecte pe deplin drepturile persoanelor pe care le citează să depună mărturie, în conformitate cu Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

(10)  Cercetările ar trebui să țină, de asemenea, seama de principiul conform căruia concluziile unei anchete trebuie să se bazeze exclusiv pe elemente cu valoare probatorie. În acest scop, comisiile de anchetă ar trebui să aibă, în special, acces la orice documente relevante aflate în posesia instituțiilor sau organismelor Uniunii, a statelor membre sau, în cazul în care documentele sunt considerate pertinente pentru reușita anchetei, în posesia oricărei persoane fizice sau juridice.

(11)  În conformitate cu principiul cooperării loiale și cu angajamentul de a contribui la menținerea ordinii juridice a Uniunii, instituțiile și organismele Uniunii sau statele membre ar trebui să desemneze funcționari sau alți agenți autorizați să compară în fața comisiilor de anchetă, la invitația acestora. În plus, comisiile de anchetă ar trebui să aibă posibilitatea de a audia membrii Comisiei responsabili în materie, în cazul în care se consideră că depoziția lor este de importanță materială și necesară pentru evaluarea temeinică a chestiunii care face obiectul anchetei.

(12)  Pentru ca o comisie de anchetă să poată fi, însă, sigură că concluziile sale se bazează pe elemente cu valoare probatorie, aceasta ar trebui să fie îndrituită, de asemenea, să solicite audierea ca martor a oricărei persoane rezidente în Uniune cu obligația persoanei respective de a răspunde la întrebări cu bunăvoință, în totalitate și respectând adevărul. Mai mult, dacă funcționarii și ceilalți agenți ai Uniunii nu sunt autorizați în conformitate cu articolul 17 și articolul 19 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene, stabilit prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68(5)al Consiliului și cu articolul 11 din Regimul aplicabil altor agenți ai Uniunii, specificat în același regulament, să se supună solicitărilor comisiilor, să ia parte la audieri , să dea declarații și să producă dovezi în persoană, funcționarul sau autoritatea responsabilă de refuzarea autorizării ar trebui să se prezinte în fața comitetului și să explice motivele refuzului.

(13)  Atunci când au ratificat Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre au convenit, de asemenea, să confere Parlamentului European dreptul de a investiga alegațiile privind contravențiile sau cazurile de administrare defectuoasă în aplicarea legislației Uniunii. În consecință, ele ar trebui să se angajeze că autoritățile lor naționale acordă sprijinul necesar, în conformitate cu prevederile legislației naționale, pentru ca comisiile de anchetă să-și îndeplinească sarcinile.

(14)  Având în vedere consolidarea controlului democratic la nivelul Uniunii, prevederile prezentului regulament conferă comisiilor de anchetă puteri mai largi. Pentru ca aceste dispoziții să producă efecte, pentru a mări eficiența anchetelor și pentru a le pune într-o mai strictă concordanță cu practicile parlamentare naționale, prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea aplicării unor pedepse efective, proporționale și disuasive în cazuri bine definite. Pedepsirea anumitor infracțiuni în conformitate cu legislația națională și declanșarea unor proceduri adecvate împotriva persoanelor care comit astfel de infracțiuni ar trebui să le incumbe statelor membre.

(15)  Se cuvine respectată doctrina separării puterilor, potrivit căreia puterea legislativă (parlamentul), puterea executivă (guvernul) și puterea judiciară (sistemul judiciar) ar trebui să fie separate una de alta, pentru a preveni abuzul de putere.

(16)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Secțiunea 1

Obiectul și normele generale de instituire a comisiilor de anchetă

Articolul 1

Obiectul

1.  Prezentul regulament stabilește modalități detaliate de exercitare a dreptului Parlamentului European de a ancheta, în contextul sarcinilor sale, fără a aduce atingere competențelor conferite prin tratate altor instituții sau organisme, pretinse încălcări ale normelor de drept sau administrarea defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii de către o instituție sau organism al Uniunii, de către un organism administrativ public al unui stat membru sau de către orice persoană împuternicită de Uniune să pună în aplicare legislația Uniunii.

2.  Dispozițiile privind organizarea internă a comisiilor de anchetă urmează să fie stabilite în Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

Articolul 2

Instituirea și mandatul comisiilor de anchetă

1.  Cu respectarea condițiilor și restricțiilor stabilite prin tratate, Parlamentul European poate institui comisii de anchetă temporare.

2.  Parlamentul European poate institui astfel de comisii de anchetă la cererea unei pătrimi dintre membrii săi.

3.  Decizia de instituire a unei comisii de anchetă specifică mandatul acesteia, incluzând, în special:

   (a) obiectul și scopul anchetei, cu raportare la prevederile pertinente din legislația Uniunii;
   (b) componența, bazată pe o reprezentare echilibrată a forțelor politice;
   (c) termenul de prezentare a raportului acesteia, care nu va depăși 12 luni de la data primei sale reuniuni, putând fi prelungit de două ori, cu cel mult trei luni, printr-o decizie motivată a Parlamentului European.

Articolul 3

Încetarea existenței comisiilor de anchetă

Comisiile de anchetă își încetează existența:

   (a) odată cu prezentarea raportului lor; sau
   (b) la expirarea termenului de prezentare a raportului lor; precum și
   (c) în orice caz, la finalul legislaturii parlamentare.

Articolul 4

Efectuarea unei noi anchete

Comisiile de anchetă nu pot fi instituite sau reinstituite pentru cercetarea unor chestiuni care au făcut deja obiectul activității unei comisii de anchetă, decât dacă au trecut cel puțin 12 luni de la desființarea precedentei comisii de anchetă în conformitate cu litera (a) sau (b) de la articolul 3 cu excepția cazului în care au apărut noi stări de fapt. O comisie de anchetă poate fi instituită în toate cazurile în care apar fapte noi și importante, de natură să determine, probabil, modificarea unor constatări materiale.

Secțiunea 2

Norme procedurale generale

Articolul 5

Incompatibilități

1.  O comisie de anchetă nu poate investiga presupuse fapte care sunt în curs de a fi examinate de o instanță judecătorească și atât timp cât procedura jurisdicțională nu este încă încheiată.

2.  În cazul în care, după instituirea unei comisii de anchetă, sunt inițiate proceduri jurisdicționale care au legătură cu faptele presupuse, Parlamentul European analizează dacă este necesară suspendarea cercetărilor întreprinse de comisie pe durata respectivelor proceduri, în conformitate cu articolul 226 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Durata suspendării nu este luată în considerație la calculul perioadei menționate la articolul 2 alineatul (3) litera (c).

3.  În termen de două luni fie de la înființarea unei comisii de anchetă, fie de la informarea Comisiei cu privire la o alegație efectuată în fața unei comisii de anchetă cu privire la o contravenție la dreptul comunitar comisă de un stat membru, Comisia poate informa Parlamentul European că un subiect care urmează să fie examinat de o comisie de anchetă face obiectul unei proceduri precontencioase a Uniunii. În aceste cazuri, comisia de anchetă ia toate măsurile necesare pentru a permite Comisiei să își exercite pe deplin competențele care i-au fost conferite prin tratate.

Articolul 6

Caracterul public al procedurilor

1.  Procedurile comisiilor de anchetă și, în special, audierile la care procedează comisiile se desfășoară public.

2.  În mod excepțional, la cererea unei pătrimi dintre membrii comisiei de anchetă, a unei instituții ori a unui organism al Uniunii sau a autorităților naționale vizate, procedurile se desfășoară in camera. Atunci când o persoană care prezintă dovezi sau un expert solicită să fie audiați in camera, comisia de anchetă analizează cererea respectivă și presupusele motive ale acesteia in camera.

Informațiile confidențial menționate la articolul 8 se examinează in camera.

Articolul 7

Persoane numite în cursul unei anchete

Comisia de anchetă informează toate persoanele numite în cursul unei anchete, cărora aceasta le-ar putea aduce prejudicii. Comisia audiază aceste persoane, la cerere.

Articolul 8

Confidențialitatea

1.  Informațiile obținute de comisiile de anchetă se folosesc exclusiv în scopul îndeplinirii sarcinilor acestora. Dacă conțin materiale confidențiale, ele nu pot fi dezvăluite. Parlamentul European prelucrează și protejează informațiile confidențiale în conformitate cu normele sale interne aplicabile „informațiilor UE clasificate” și „altor informații confidențiale” neclasificate.

2.  Alineatul (1) se aplică în mod corespunzător în cazul dezvăluirii informațiilor care:

   (a) ar submina fie protejarea vieții private și a integrității persoanelor, în special în ceea ce privește legislația Uniunii în materie de protecție a datelor cu caracter personal,
   (b) ar submina interesele comerciale ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv proprietatea intelectuală, fie
   (c) ar cauza prejudicii semnificative interesului Uniunii sau al unuia sau mai multor state membre.

3.  Membrii comisiei de anchetă și orice alte persoane care, în virtutea funcției pe care o dețin, au cunoștință de fapte, informații, documente sau obiecte asupra cărora trebuie păstrată confidențialitatea în conformitate cu dispozițiile adoptate de un stat membru sau de o instituție a Uniunii, au obligația de a păstra caracterul secret al acestora față de orice persoane neautorizate și față de public, chiar și după încetarea funcției pe care o dețin.

Articolul 9

Cooperarea

Instituțiile și organismele Uniunii și autoritățile naționale ale statelor membre, acționând în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională, ajută comisia de anchetă să-și îndeplinească îndatoririle în conformitate cu principiul cooperării loiale.

Articolul 10

Comunicări

Comunicarea cu autoritățile naționale ale statelor membre în scopul aplicării prezentului regulament se realizează prin intermediul reprezentanțelor permanente ale acestora pe lângă Uniune.

Articolul 11

Rezultatele anchetelor

1.  Comisia de anchetă își prezintă raportul final Parlamentului European.

2.  Raportul final al comisiei de anchetă poate cuprinde concluziile minorității , cu condiția ca acestea să fie sprijinite de cel puțin o pătrime dintre membrii comisiei.

3.  Parlamentul European poate adresa instituțiilor sau organismelor Uniunii sau statelor membre, în vederea transmiterii către autoritățile competente, orice recomandări pe care le adoptă pe baza raportului final.

Secțiunea 3

Ancheta

Articolul 12

Desfășurarea cercetărilor

1.  În vederea desfășurării cercetărilor, în limitele mandatului lor și sub rezerva articolelor 14–18, comisiile de anchetă pot:

   să audieze membrii instituțiilor Uniunii și membrii guvernelor statelor membre;
   să obțină dovezi de la funcționari și alți agenți ai Uniunii sau ai statelor membre;
   să obțină dovezi de la orice altă persoană care este rezidentă în Uniune;
   să solicite rapoarte de expertiză;
   să solicite documente;
   să facă cercetări la fața locului.

2.  În cursul cercetărilor pe care le efectuează, comisiile de anchetă pot solicita asistență din partea autorităților naționale

3.  În eventualitatea în care presupusele încălcări sau cazuri de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii angajează răspunderea unui organism sau autorități a unui stat membru, comisia de anchetă poate solicita parlamentului statului membru în cauză să coopereze la anchetă.

În acest sens, Parlamentul European poate încheia acorduri interparlamentare cu parlamentele statelor membre.

Articolul 13

Cercetări la fața locului

Comisiile de anchetă pot face cercetări la fața locului. Atunci când este cazul, acestea se desfășoară în cooperare cu autoritățile naționale, în conformitate cu legislația națională.

Articolul 14

Cereri de documente

1.  La cererea comisiilor de anchetă, adresată instituțiilor și organismelor Uniunii, acestea pun la dispoziția comisiilor orice document relevant pe care îl dețin.

2.  La cererea comisiilor de anchetă, adresată autorităților statelor membre, acestea pun la dispoziția comisiilor orice document relevant pe care îl dețin, în conformitate cu legislația națională și cu condiția respectării normelor stabilite la articolul 346 alineatul (1) literele (a) și (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

3.  Comisiile de anchetă pot cere oricăror alte persoane fizice sau juridice în cauză să le pună la dispoziție orice documente pe care le consideră pertinente pentru reușita cercetărilor lor. Persoanele în cauză se conformează cererilor comisiilor, fără a aduce atingere obligațiilor ce decurg din legislația Uniunii și din aceea națională. În caz de confiscare a anumitor obiecte de către autoritățile de punere în execuție a dreptului național, aceste persoane pot invoca drepturile de care se bucură în conformitate cu legislația națională.

4.  În cererile de documente se va menționa temeiul juridic și scopul cererii și se va specifica ce documente sunt solicitate, fixându-se un termen-limită până la care trebuie furnizate documentele. În cereri se vor menționa și eventualele consecințe ale refuzului neîntemeiat de a furniza documentele solicitate.

Articolul 15

Martori

1.  În sensul prezentului regulament, „persoană” înseamnă o persoană fizică ce prezintă dovezi în cadrul unei audieri a unei comisii de anchetă în conformitate cu dispozițiile prezentului articol

În cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor lor, comisiile de anchetă pot solicita oricărei persoane rezidente în Uniune, să participe la o audiere în fața lor.

Fiecare solicitare va cuprinde numele, prenumele și adresa persoanei în cauză și va menționa cu exactitate subiectul și motivele pentru care comisia de anchetă dorește audierea persoanei respective. Solicitările vor fi transmise de comisii autorităților naționale competente ale statului membru în care persoana își are reședința în conformitate cu articolul 10. În conformitate cu principiul cooperării sincere și cu dispozițiile legale pertinente, autoritatea națională competentă citează persoana să se prezinte în fața comisiei de anchetă.

2.  Persoanele răspund la întrebările adresate de membrii comisiilor de anchetă cu bunăvoință, în totalitate și respectând adevărul. Ei pot invoca dreptul de a refuza furnizarea de dovezi de care s-ar fi bucurat dacă li s-ar fi solicitat să se prezinte la o audiere în fața unei comisii parlamentare de anchetă sau a unui organism similar din statul membru în care își au rezidența sau, în absența unei asemenea de comisii sau a unui asemenea organism, din statul membru în care are loc audierea.

Persoanele sunt informate anticipat cu privire la drepturile și obligațiile lor, precum și la eventualele consecințe ale refuzului neîntemeiat de a participa la audiere, ale furnizării de dovezi false și ale mituirii persoanelor.

Articolul 16

Mărturii depuse de membrii instituțiilor Uniunii și de membrii guvernelor statelor membre

Comisia de anchetă poate invita instituțiile Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene, sau guvernele statelor membre să desemneze unul sau mai mulți membri care să participe la lucrările sale, în cazul în care mărturia acestora este considerată a fi de importanță materială și necesară pentru evaluarea temeinică a chestiunii care face obiectul anchetei.

În urma unei cereri formulate în temeiul primului paragraf, Comisia desemnează unul sau mai mulți membrii ai Comisiei competenți în materie, care să compară în fața comisiei de anchetă.

Articolul 17

Funcționari și alți agenți ai Uniunii sau ai statelor membre

1.  Comisiile de anchetă pot invita instituțiile sau organismele Uniunii să desemneze unul sau mai mulți funcționari sau alți agenți care să ia parte la proceduri.

Instituțiile sau organismele Uniunii desemnează funcționari sau alți agenți pe care îi autorizează să compară în fața comisiilor de anchetă.

2.  În cazul în care consideră că audierea sa este necesară pentru îndeplinirea sarcinilor lor, comisiile de anchetă pot cita un anumit funcționar sau un anumit alt agent al Uniunii, pentru a depune mărturie cu privire la o chestiune legată de realizarea îndatoririlor sale profesionale. Dacă în conformitate cu articolul 17 și articolul 19 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene și cu articolul 11 din Regimul aplicabil altor agenți ai Uniunii, funcționarii și ceilalți agenți în cauză nu sunt autorizați să se supună solicitărilor comisiilor, să ia parte la audieri, să dea declarații și să producă dovezi în persoană, funcționarul sau autoritatea responsabilă de refuzarea autorizației se prezintă în fața comisiei de anchetă și explică motivele refuzului.

3.  Comisiile de anchetă pot solicita statelor membre să desemneze unul sau mai mulți funcționari care să ia parte la proceduri.

4.  Statul membru în cauză desemnează funcționarii pe care îi autorizează să se prezinte în fața comisiei de anchetă, sub rezerva legislației respectivului statul membru.

Funcționarii în cauză vorbesc în numele guvernului lor și sunt instruiți de către acesta. Ei trebuie să respecte în continuare obligațiile ce le revin în temeiul legislației sub a cărei jurisdicție se află.

În cazul în care funcționarul în cauză nu este autorizat să furnizeze dovezi comisiei de anchetă, un reprezentant autorizat să își asume angajamente în numele guvernului statului membru respectiv se va prezenta în fața comisiei și va explica motivele.

Articolul 18

Experți

1.  Comisiile de anchetă pot hotărî obținerea unor rapoarte de expertiză din partea unuia sau a mai multor experți. Deciziile luate în acest sens definesc sarcinile experților și termenul până la care trebuie întocmit raportul.

2.  Experții pot exprima opinii exclusiv cu privire la aspectele care le-au fost indicate în mod expres.

3.  La propunerea experților, comisiile de anchetă pot solicita audierea oricărei persoane rezidente în Uniune în conformitate cu articolele 15 – 17.

4.  După întocmirea rapoartelor, experții pot fi audiați de comisiile de anchetă.

Articolul 19

Sancțiuni

1.  Respingerea sau nerespectarea obligațiilor stabilite prin prezentul regulament se consemnează într-o notă oficială.

Președintele Parlamentului European poate comunica, integral sau parțial, punctele de care s-a luat act în mod formal, luând măsuri pentru publicarea anunțului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.  Statele membre asigură aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, în conformitate cu legislația lor națională, pentru următoarele încălcări ale prezentului regulament:

   refuzul neîntemeiat de a furniza oricare dintre documentele solicitate;
   refuzul neîntemeiat al unei persoane a solicitării de a fi audiate;
   furnizarea de dovezi false precum și
   mituirea persoanelor.

Aceste sancțiuni sunt eficace, proporționale și disuasive și corespund sancțiunilor pentru încălcările aferente, în contextul lucrărilor comisiilor de anchetă din cadrul parlamentelor naționale.

3.  În cazul în care există suspiciuni rezonabile conform cărora o persoană a comis una dintre infracțiunile specificate la alineatul (2), statul membru în care aceasta își are rezidența instituie împotriva ei proceduri corespunzătoare, în conformitate cu legislația sa națională.

Articolul 20

Costuri

Cheltuielile de transport și diurnele membrilor și funcționarilor sau ale altor agenți ai organismelor și instituțiilor Uniunii sunt suportate de către respectivele organisme sau instituții. Parlamentul European rambursează cheltuielile de transport și cazare pentru alte persoane care compar în fața comisiilor de anchetă conform plafoanelor stabilite pentru audierea experților.

Secțiunea 4

Dispoziții finale

Articolul 21

Abrogare

Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO se abrogă.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la: ...(6)

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …..

Pentru Parlamentul European

Președintele

(1) JO ...
(2) JO ...
(3) JO L 78, 6.4.1995, p. 1.
(4) Hotărârea pronunţată în cauzele conexate 281, 283 - 285 şi 287/85, Germania, Franţa, Ţările de Jos, Danemarca şi Regatul Unit / Comisie, [1987] CEJ 3203, punctul 28.
(5) JO L 56, 4.3.1968, p. 1.
(6)* JO ... A se introduce data: douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate