Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 311 și 312 din acesta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011, intitulată „Investind în viitor: un nou Cadru financiar multianual (CFM) pentru o Europă competitivă, sustenabilă și integratoare(2)”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011, intitulată „Un buget pentru Europa 2020”:

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul adoptă, hotărând în unanimitate și după ce obține aprobarea Parlamentului European, un regulament care stabilește cadrul financiar multianual,

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea trebuie să-și asigure mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor sale și pentru implementarea politicilor sale, trebuind să se finanțeze în întregime din resurse proprii;

C.  întrucât Președinția daneză în exercițiu intenționează să prezinte Consiliului European din iunie un așa-numit „cadru de negociere” („negotiating box”), care propune opțiuni pentru toate aspectele negocierii, inclusiv chestiunea veniturilor, fără însă a prezenta vreo cifră în această etapă;

D.  întrucât Parlamentul a stabilit, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, menționată mai sus, prioritățile sale politice pentru următorul CFM, atât în termeni legislativi, cât și în termeni bugetari, oferind o bază solidă pentru negocierile referitoare la viitorul CFM;

E.  întrucât programele multianuale aferente următorului CFM vor fi adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în conformitate cu procedura legislativă ordinară;

F.  întrucât Parlamentul a solicitat în mod repetat crearea unor resurse proprii noi și genuine,

1.  subliniază că bugetul UE este un buget de investiții cu un puternic efect de pârghie, dat fiind că 94 % dintre creditele sale sunt destinate stimulării creșterii economice și locurilor de muncă și că rolul Uniunii este acela al unui actor la scară mondială; subliniază că, în pofida ponderii sale limitate, de numai 2 % din cheltuielile publice ale Uniuunii, bugetul UE comasează resurse, acționează ca un catalizator și oferă economii de scară și efecte transfrontaliere pentru atingerea obiectivelor politice îndeobște stabilite ale Uniunii; este ferm convins că bugetul UE reprezintă un instrument foarte util de majorare a investițiilor strategice cu valoare adăugată europeană și de redresare a economiei europene, care generează creștere și locuri de muncă, urmărind totodată să promoveze coeziunea economică și socială în întreaga Uniunii; subliniază, în consecință, că bugetul UE trebuie să joace un rol strategic, în paralel cu măsurile de consolidare bugetară impuse în prezent bugetelor naționale;

2.  reamintește că a adoptat, cu o mare majoritate, raportul Comisiei speciale privind provocările politice și resursele bugetare pentru o Uniune Europeană sustenabilă după 2013 (SURE), prin Rezoluția sa din 8 iunie 2011, al cărei cuprins rămâne întrutotul valabil și care trebuie considerată drept poziția de pe care va negocia următorul CFM 2014-2020, reafirmă că obiectivele politice ale Uniunii nu vor putea fi atinse fără o finanțare corespunzătoare de la un buget UE solid; subliniază că strategia Uniunii 2020, aprobată de toate cele 27 de state membre, ar trebui să ajute Uniunea să iasă din criză încă și mai puternică, prin crearea de locuri de muncă și printr-o creștere inteligentă, sustenabilă și integratoare; își reafirmă opoziția în ceea ce privește orice propunere care nu ar permite Uniunii să-și îndeplinească rolul și să-și respecte angajamentele politice sau să-și asume noi responsabilități;

3.  insistă asupra faptului că bugetul UE ar trebui să prezinte un echilibru adecvat între resursele proprii genuine și cheltuieli, după cum o cere tratatul; declară că nu este pregătit să aprobe următorul CFM în lipsa unui acord politic privind reforma sistemului de resurse proprii, care să pună capăt actualelor reduceri și celorlalte mecanisme de corecție și să conducă la mai multă transparență, echitate și sustenabilitate; salută propunerile legislative formulate de Comisie la 29 iunie 2011, referitoare la reformarea sistemului de resurse proprii, inclusiv propunerile privind o taxă pe tranzacțiile financiare (FTT) și o nouă TVA ca resurse proprii, urmărind să reducă până la 40 % partea bazată pe PIB-ul statelor membre din contribuțiile acestora la bugetul UE până în 2020, venind astfel în sprijinul eforturilor de consolidare ale statelor membre;

4.  având în vedere mediul macroeconomic și provocările lumii în schimbare și în vederea unei utilizări mai eficiente a fondurilor UE, insistă că CFM 2014-2020 trebuie să ofere o mai mare flexibilitate bugetară, atât în interiorul liniilor bugetare, cât și între exercițiile financiare acoperite de CFM, pentru a asigura că resursele bugetare pot fi aliniate în mod corespunzător la circumstanțele și prioritățile care apar; insistă asupra principiului unității în cadrul bugetului UE, subliniind faptul că toate politicile și programele UE ar trebui să fie incluse în CFM împreună cu finanțarea corespunzătoare, contribuind astfel la asigurarea transparenței, previzibilității și responsabilității;

5.  solicită insistent ca pozițiile politice convenite de Consiliul European să fie negociate de Parlament și de Consiliu, astfel cum este reprezentat de Consiliul Afaceri Generale, înainte ca Consiliul să-și prezinte oficial propunerile în vederea obținerii aprobării Parlamentului cu privire la regulamentul referitor la CFM în conformitate cu articolul 312 din TFUE; subliniază că negocierile privind propunerile referitoare la programele multianuale urmează să se desfășoare conform procedurii legislative ordinare și vor fi finalizate după ce se va ajunge la un acord cu privire la pachetele lor financiare; este hotărât să-și exercite pe deplin, dacă este cazul, competențele în materie de aprobare și cele din cadrul procedurii legislative ordinare, astfel cum sunt consfințite în tratat;

6.  subliniază că obiectivele și politicile CFM ar trebui să fie convenite înainte de a le fi atribuite cifre și relevă faptul că Parlamentul și Consiliul ar trebui să desfășoare negocieri cuprinzătoare privind toate aspectele legate de CFM înainte de atribuirea cifrelor și de efectuarea ultimelor ajustări la întregul pachet al CFM; aderă la principiul conform căruia „nimic nu este convenit până când nu este convenit totul”, ca metodă adecvată de lucru;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, parlamentelor și guvernelor naționale ale statelor membre, precum și celorlalte instituții și organe interesate.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p.1. (2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0266.