Choisissez la langue de votre document : bg - български es - español cs - čeština da - dansk de - Deutsch et - eesti keel el - ελληνικά en - English fr - français ga - Gaeilge hr - hrvatski it - italiano lv - latviešu valoda lt - lietuvių kalba hu - magyar mt - Malti nl - Nederlands pl - polski pt - português ro - română sk - slovenčina sl - slovenščina fi - suomi sv - svenska
Index   Înapoi   Înainte   Text integral  Procedură : 2011/0137(COD) Stadiile documentului în şedinţă Stadii ale documentului : A7-0046/2012 Texte depuse : A7-0046/2012 Dezbateri : PV 02/07/2012 - 19 CRE 02/07/2012 - 19 Voturi : PV 03/07/2012 - 6.7 CRE 03/07/2012 - 6.7 Explicaţii privind voturile Explicaţii privind voturile Texte adoptate : P7_TA(2012)0272 Texte adoptate  791k  328k Marţi, 3 iulie 2012 - Strasbourg Asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale ***I P7_TA(2012)0272 A7-0046/2012 Rezoluţie   Text consolidat Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 3 iulie 2012 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale (COM(2011)0285 – C7-0139/2011 – 2011/0137(COD)) (Procedura legislativă ordinară: prima lectură) Parlamentul European, –  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2011)0285), –  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0139/2011), –  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, –  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură, –  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0046/2012), 1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare; 2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text; 3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului. Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 3 iulie 2012 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale P7_TC1-COD(2011)0137 PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207, având în vedere propunerea Comisiei Europene, având în vedere avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor(1), după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(2), întrucât: (1)  Consiliului Uniunii Europene a solicitat, în rezoluția sa din 25 septembrie 2008 privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei(3), revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind intervenția autorităților vamale împotriva mărfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum și măsurile care trebuie aplicate mărfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală(4). (2)  Comercializarea mărfurilor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală aduce prejudicii semnificative titularilor de drepturi, producătorilor și comercianților care respectă legea. De asemenea, aceasta înșală consumatorii și poate să le pună în pericol sănătatea și siguranța. Prin urmare, ar trebui împiedicată, în măsura posibilului, intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii și introducerea pe piață a unor astfel de mărfuri și, în acest sens, trebuie adoptate măsuri de contracarare a acestei activități ilicite fără a împiedica comerțul legitim. Din acest motiv, consumatorii trebuie să fie bine informați cu privire la riscurile pe care le presupune achiziția acestor mărfuri. [AM 1] (3)  Revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 a arătat că anumite îmbunătățiri ale cadrului legal au fost necesare pentru a consolida asigurarea de către autoritățile vamale a respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum și pentru a asigura un nivel adecvat de claritate juridică, ținând cont astfel de evoluțiile înregistrate în domeniul economic, comercial și juridic. [AM 2] (4)  Autoritățile vamale trebuie să poată controla mărfurile care sunt sau care ar fi trebuit să fie supuse supravegherii vamale pe teritoriul vamal al Uniunii, inclusiv mărfurile care fac obiectul unei proceduri suspensive, în vederea asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală la frontiere, în măsura în care mărfurile sunt sau ar fi trebuit să fie sub „supraveghere vamală” în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar(5), reprezintă o bună utilizare a resurselor. În cazul în care mărfurile sunt reținute de autoritățile vamale la frontieră este necesară o singură procedură, pe când pentru mărfurile găsite pe piață, care au fost dezagregate și livrate distribuitorilor, este nevoie de mai multe proceduri distincte. Trebuie să se prevadă o excepție pentru mărfurile puse în liberă circulație în cadrul regimului destinației finale, pentru că aceste mărfuri rămân sub supraveghere vamală chiar dacă au fost puse în liberă circulație. De asemenea, este necesar ca prezentul regulament să nu se aplice mărfurilor transportate de pasageri în bagajele personale, în măsura în care acestea sunt de uz personal și nu există indicii că este vorba de trafic comercial. [AM 3] (5)  Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 nu se aplică anumitor drepturi de proprietate intelectuală și exclude anumite încălcări. Pentru a consolida asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, controlul vamal ar trebui, prin urmare, să fie extins la alte tipuri de infracțiuni, cum ar fi încălcări care rezultă din comerțul paralel, precum și alte încălcări ale drepturilor în cazul cărora autoritățile vamale asigură deja respectarea legislației, dar care nu sunt acoperite de Regulamentul (CE) nr. 1383/2003. În acelașiacest scop, este necesar să se includă în domeniul de aplicare al prezentului regulament, pe lângă drepturile deja acoperite de Regulamentul (CE) nr. 1383/2003, denumirile comerciale, în măsura în care acestea sunt protejate de legislația națională ca drepturi de proprietate exclusivă, topografia produselor semiconductoare, modelele de utilitate și dispozitivele pentru eludarea măsurilor tehnologice, precum și orice drept exclusiv de proprietate intelectuală stabilit de legislația Uniunii. [AM 4] (5a)  Statele membre ar trebui să aloce suficiente resurse care să permită autorităților vamale să-și îndeplinească responsabilitățile extinse și să ofere funcționarilor vamali o formare profesională adecvată. Comisia și statele membre ar trebui să adopte orientări prin care să asigure aplicarea corectă și uniformă a controalelor vamale pentru diferitele tipuri de încălcări ale drepturilor care fac obiectul prezentului regulament. [AM 5] (5b)  Odată finalizată punerea sa în aplicare, prezentul regulament ar trebui să contribuie într-o mai mare măsură la crearea unei piețe unice care să asigure o protecție mai eficace a titularilor de drepturi, să stimuleze creativitatea și inovarea și să ofere consumatorilor produse fiabile și de calitate înaltă, toate acestea participând la consolidarea tranzacțiilor transfrontaliere dintre consumatori, întreprinderi și comercianți. [AM 6] (5c)  Comisia ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile vamale aplică în mod armonizat și fără întârzieri inutile noul cadru juridic pe întreg teritoriul Uniunii, astfel încât să garanteze o respectare a drepturilor de proprietate intelectuală care protejează titularii drepturilor fără a constitui un obstacol pentru schimburile comerciale. Implementarea Codului Vamal Modernizat și, în special, a unui sistem interoperabil de „vamă electronică”(„eCustoms”) ar putea facilita în viitor asigurarea respectării acestor drepturi. [AM 7] (5d)  Statele membre se confruntă cu resurse tot mai limitate în domeniul vamal. Prin urmare, noile reglementări nu ar trebui să conducă la sarcini financiare suplimentare pentru autoritățile naționale. Ar trebui să fie sprijinită promovarea noilor tehnologii și strategii de gestionare a riscurilor pentru a maximiza resursele aflate la dispoziția autorităților naționale. [AM 8] (6)  Prezentul regulament conține reglementări destinate autorităților vamale. Prin urmare, prezentul regulament nu introduce noiprevede criterii de stabilire a existenței unei încălcări a legislației aplicabile privind drepturile de proprietate intelectuală. [AM 9] (7)  Prezentul regulament nu trebuie să afecteze dispozițiile privind competența instanțelor, în special cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială(6). (8)  Este necesar ca orice persoană, indiferent dacă este sau nu titular al unui drept de proprietate intelectuală, care poate iniția în nume propriu proceduri judiciare cu privire la o eventuală încălcare a acestui drept, să aibă dreptul de a depune o cerere de intervenție a autorităților vamale. (9)  Pentru a se garanta respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe întreg teritoriul Uniunii, este necesar să se prevadă, în cazul în care o persoană având dreptul de a depune o cerere de intervenție dorește asigurarea respectării unui drept de proprietate intelectuală acoperind întreg teritoriul Uniunii, ca persoana respectivă să poată solicita autorităților vamale dintr-un stat membru să ia o decizie necesitând intervenția autorităților vamale atât din statul membru respectiv cât și din alte state membre în care se dorește să se asigure respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. (10)  Pentru a asigura aplicarea rapidă a drepturilor de proprietate intelectuală, este necesar să se prevadă că, în cazul în care autoritățile vamale au suspiciuni, pe baza unor dovezi corespunzătoareindicii suficiente, că mărfurile aflate sub supravegherea lor încalcă drepturile de proprietate intelectuală, autoritățile vamale respective pot suspenda acordarea liberului de vamă sau pot reține mărfurile, fie din proprie inițiativă, fie la cerere, pentru a permite persoanelor care au dreptul de a depune o cerere de intervenție a autorităților vamale să inițieze proceduri pentru a determina dacă un drept de proprietate intelectuală a fost încălcat. [AM 10] (10a)  În cazul în care mărfurile în tranzit sunt suspectate de a fi imitații sau copii ale unui produs protejat în Uniune printr-un drept de proprietate intelectuală, sarcina de a dovedi destinația finală a mărfurilor ar trebui să revină declarantului sau deținătorul mărfurilor. Dacă declarantul sau deținătorul sau proprietarul mărfurilor nu oferă dovezi clare și convingătoare în sens contrar, ar trebui să se presupună că destinația finală a mărfurilor este piața Uniunii. Comisia ar trebui să adopte orientări care să ofere autorităților vamale criterii pentru a evalua în mod eficace riscul de deturnare a acestor mărfuri pe piața Uniunii, luând în considerare jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. [AM 11] (11)  În cazul în care mărfurile susceptibile de a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală nu sunt mărfuri contrafăcute sau piratate, poate fi dificil de determinat de către autoritățile vamale, pe baza unei simple examinări vizuale, dacă un drept de proprietate intelectuală a fost încălcat. Este necesar, prin urmare, să se prevadă deschiderea unei proceduri, cu excepția cazului în care părțile în cauză, și anume deținătorul mărfurilor și titularul drepturilor, convin să abandoneze mărfurile în vederea distrugerii. Este necesar ca sarcina de a determina dacă a fost încălcat un drept de proprietate intelectuală și de a lua deciziile corespunzătoare în privința respectivelor încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală să revină autorităților competente care se ocupă de aceste proceduri. [AM 12] (12)  Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 a permis statelor membre să prevadă o procedură autorizând distrugerea anumitor mărfuri fără obligația de a iniția procedura de determinare a încălcării unui drept de proprietate intelectuală. Așa cum s-a afirmat în Rezoluția Parlamentului European din 18 decembrie 2008 referitoare la impactul contrafacerii asupra comerțului internațional(7), această procedură s-a dovedit a fi de mare succes în statele membre unde a fost disponibilă. Prin urmare, o astfel de procedură trebuie să devină obligatorie pentru acele încălcări vizibile care sunt ușor de identificat de către autoritățile vamale pe baza unei simple examinări vizualecu privire la orice tip de încălcare și trebuie aplicată la cererea titularului de drepturi, în cazul în care acesta a confirmat încălcarea unui drept de proprietate intelectuală și a fost de acord cu distrugerea mărfurilor și în cazul în care declarantul sau deținătorul mărfurilor nu se opune distrugerii. [AM 13] (13)  Pentru a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative, fără a se aduce atingere dreptului consumatorului de a fi informat în mod corespunzător într-un termen rezonabil cu privire la temeiul juridic al acțiunilor întreprinse de autoritățile vamale, ar trebui să se introducă o procedură specifică pentru transporturile mici de mărfuri contrafăcute și piratate, care ar permite ca mărfurile să fie distruse fără acordul titularului de drepturi. Pentru a stabili pragurile dincolo de care transporturile urmează să fie considerate transporturi mici, prezentul regulament trebuie să delege Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este importantă desfășurarea de către Comisie a unor consultări adecvate în etapa pregătitoare, inclusiv la nivel de experți.în cazul în care titularul de drepturi a solicitat în cererea sa utilizarea procedurii specifice. [AM 14] (14)  Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. [AM 15] (15)  Pentru o mai mare claritate juridică și în vederea protejării intereselor comercianților legitimi față de o eventuală aplicare abuzivă a dispozițiilor vamale de asigurare a respectării legislației, este necesară modificarea termenelor pentru reținerea mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, a condițiilor în care autoritățile vamale trebuie să transfere titularilor de drepturi informații privind transporturile,și a condițiilor de aplicare a procedurii care permite distrugerea mărfurilor sub control vamal, altele decât mărfurile contrafăcute și piratate, pentru încălcări presupuse ale drepturilor de proprietate intelectuală., precum șiÎn cazul în care autoritățile vamale intervin ca urmare a acceptării unei cereri, este necesară, de asemenea,introducerea unei dispoziții care să permită deținătorului mărfurilor să își exprime opiniile înainte ca administrația vamală să ia o decizie care l-ar afecta în mod negativ.să suspende acordarea liberului de vamă sau să rețină mărfurile susceptibile de a aduce atingere unor drepturi de proprietate intelectuală, dar care nu sunt mărfuri contrafăcute sau piratate, întrucât poate fi dificil pentru autoritățile vamale să determine, pe baza unei simple examinări vizuale, dacă ar putea fi încălcat un drept de proprietate intelectuală. [AM 16] (16)  Ținând seama de caracterul provizoriu și preventiv al măsurilor adoptate de autoritățile vamale în acest domeniu și de interesele contradictorii ale părților afectate de măsurile respective, unele aspecte ale procedurilor ar trebui adaptate pentru a garanta o bună aplicare a prezentului regulament, asigurând, în același timp, respectarea drepturilor părților în cauză. În privința diferitelor notificări prevăzute de prezentul regulament, autoritățile vamale ar trebui să informeze persoana cea mai potrivită, pe baza documentelor privind destinația vamală sau a situației în care sunt plasate mărfurile. Termenele prevăzute în prezentul regulament pentru notificările necesare ar trebui să fie luate în considerare începând din momentul transmiterii de către autoritățile vamale, pentru a armoniza toate termenele corespunzătoare notificărilor trimise părților în cauzăprimirii lor. Perioada de exercitare a dreptului de a fi audiat înainte de luarea unei decizii defavorabilesuspendarea acordării liberului de vamă sau de reținerea mărfurilor, altele decât mărfuri contrafăcute sau piratate, ar trebui să fie de trei zile lucrătoare, dat fiind căde la primire în cazul în care titularii deciziilor de acceptare a cererilor de intervenție au solicitat în mod voluntar intervenția autorităților vamale și că este necesar ca declaranții sau deținătorii mărfurilor să fie conștienți de situația specială a mărfurilor lor atunci când sunt puse sub supraveghere vamală. În cazul procedurii specifice pentru transporturile mici, atunci când este probabil să fie implicați în mod direct consumatori de la care nu se poate aștepta același nivel de diligență ca de la ceilalți operatori economici obișnuiți cu îndeplinirea formalităților vamale, este necesar cadreptul de a fi audiat ar trebui să fie acordat pentru toate tipurile de mărfuri, iar perioada respectivăde exercitare a acestui drept ar trebui să fie prelungită în mod considerabil. Având în vedere volumul de lucru potențial presupus de asigurarea respectării drepturilor în temeiul prezentului regulament, autoritățile vamale ar trebui să acorde prioritate tratării transporturilor mari. [AM 17] (17)  În cadrul „Declarației privind Acordul TRIPS și sănătatea publică”, adoptată la 14 noiembrie 2001 cu ocazia conferinței ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) de la Doha, Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS) poate și trebuie să fie interpretat și pus în aplicare într-un mod care să sprijine dreptul membrilor OMC de a proteja sănătatea publică și, în special, de a promova accesul la medicamente pentru toți. În special în ceea ce privește medicamenteleEste deci foarte important ca autoritățile vamale să se asigure că toate măsurile pe care le iau sunt conforme cu angajamentele internaționale ale Uniunii și cu politica de cooperare pentru dezvoltare prevăzută la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și că nu rețin sau suspendă acordarea liberului de vamă pentru medicamente generice pentru care trecerea pe teritoriul Uniunii Europene, cu sau fără transbordare, antrepozitare, divizare sau schimbare a modului sau a mijloacelor de transport, reprezintă doar o parte a călătoriei care a început și se încheie în afara teritoriului vamal al Uniunii, autoritățile vamale trebuie să țină seama, la evaluarea riscului de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, de orice probabilitate importantă de deturnare a acestor mărfuri pe piața Uniunii. dacă nu există motive clare și convingătoare pentru a suspecta că acestea sunt destinate vânzării în Uniune. [AM 109, 126 și 153] (17a)  Medicamentele care poartă o marcă sau o descriere comercială falsă comportă o falsă prezentare a originii și nivelului lor de calitate și ar trebui deci tratate ca medicamente falsificate în temeiul Directivei 2011/62/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 de modificare a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman în ceea ce privește prevenirea pătrunderii medicamentelor falsificate în lanțul legal de aprovizionare(8). Ar trebui să se ia măsuri adecvate pentru a împiedica astfel de produse să ajungă la pacienți și la consumatori, fără a împiedica medicamentele generice legale să tranziteze teritoriul vamal al Uniunii. Până la data de …(9), Comisia ar trebui să prezinte un raport în care să analizeze eficacitatea măsurilor vamale existente care vizează combaterea comercializării medicamentelor falsificate, precum și posibilul impact negativ asupra accesului medicamentelor generice.[AM 110, 127 și 154] (17b)  Pentru a intensifica lupta împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, Observatorul european al încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală ar trebui să joace un rol important furnizând autorităților vamale informații utile care să le permită să intervină rapid și cu eficacitate. [AM 20] (17c)  Combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală la frontierele externe ale Uniunii ar trebui să fie însoțită de eforturi vizând obiective precise în țările de origine. În acest scop este necesară cooperarea atât cu țările terțe, cât și la nivel internațional, iar la acest nivel Comisia și statele membre ar trebui să instaureze respectul și să promoveze standarde înalte de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală. Acest demers ar trebui să constea în aprobarea includerii și a respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul acordurilor comerciale, cooperarea la nivel tehnic, încurajarea discuțiilor în cadrul diferitelor foruri internaționale, comunicarea și schimbul de informații, precum și realizarea de noi progrese în domeniul cooperării operaționale cu țările terțe și cu sectoarele vizate. [AM 21] (17d)  În vederea eliminării comerțului internațional cu mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală, articolul 69 din Acordul TRIPS prevede că statele membre ale OMC au obligația de a promova schimbul de informații dintre autoritățile vamale cu privire la comerțul cu mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. Un astfel de schimb de informații ar trebui să permită depistarea rețelelor de trafic pentru a se pune capăt, dintr-o fază mai timpurie a lanțului de aprovizionare, producției și distribuției de mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală. Prin urmare, este necesar să se stabilească condițiile de desfășurare a schimbului de informații dintre autoritățile vamale din Uniune și autoritățile relevante din țările terțe, inclusiv în domeniul protecției datelor. [AM 22] (17e)  În conformitate cu obiectivul Uniunii privind consolidarea cooperării internaționale pentru combaterea contrafacerii, a pirateriei și a comerțului paralel ilicit cu mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale deținătorilor înregistrați, Observatorului european al încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală îi revine rolul esențial de a furniza la timp tuturor autorităților vamale din statele membre informații pertinente pentru efectuarea unor controale adecvate la importatorii și distribuitorii autorizați ai mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unor drepturi de proprietate intelectuală pe piața internă, precum și la exportatorii acestor mărfuri către piețele străine. Rolul respectiv ar putea fi consolidat în continuare prin crearea unei baze de date a produselor și serviciilor autentice provenite din UE și protejate de mărci, modele și brevete înregistrate, care ar putea fi pusă și la dispoziția autorităților vamale străine care cooperează cu Uniunea pentru a îmbunătăți protecția și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. [AM 23] (18)  Din motive de eficiență, trebuie să se aplice dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol(10). (19)  Răspunderea autoritățile vamale trebuie să fie reglementată de legislația statelor membre, deși acceptarea de către autoritățile vamale a unei cereri de intervenție trebuie să nu dea titularului deciziei dreptul la despăgubiri în cazul în care mărfurile respective nu sunt detectate de un birou vamal și li se acordă liberul de vamă sau nu se ia nicio măsură de reținere a acestora. (20)  Având în vedere că autoritățile vamale intervin ca urmare a unei cereri prealabile, titularul unei decizii de acceptare a cererii de intervenție a autorităților vamale ar trebui să ramburseze toate costurile suportate de autoritățile vamale cu ocazia intervenției pentru asigurarea respectării drepturilor sale de proprietate intelectuală. Totuși, nu trebuie să se excludă posibilitatea ca titularul deciziei să solicitear trebui să aibă dreptul de a solicita despăgubiri de la persoana care i-a încălcat drepturile sau de la alte persoane care ar putea fi considerate răspunzătoare în temeiul legislației statului membru în cauză, cum ar fi anumiți intermediari, de exemplu transportatorii. Costurile și prejudiciile suportate de alte persoane decât administrațiile vamale ca urmare a unei intervenții vamale, în cazul în care mărfurile sunt reținute ca urmare a cererii unui terț pe baza drepturilor de proprietate intelectuală, trebuie să fie reglementate de legislația specifică în fiecare caz particular. [AM 24] (20a)  Prezentul regulament introduce posibilitatea pentru autoritățile vamale de a permite deplasarea mărfurilor abandonate spre distrugere, sub supraveghere vamală, între diverse locuri de pe teritoriul vamal al Uniunii. Autoritățile vamale ar trebui încurajate să recurgă la posibilitatea respectivă pentru a facilita distrugerea optimă din punct de vedere ecologic și economic a respectivelor mărfuri, precum și pentru a facilita utilizarea lor în scopuri educative și demonstrative, asigurând totodată un nivel adecvat de securitate. [AM 25] (21)  Asigurarea respectării dreptului de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale va presupune schimbul de date cu privire la deciziile referitoare la cererile de intervenție. Este necesar ca prelucrarea datelor, incluzând și date cu caracter personal, să se efectueze în conformitate cu legislația Uniunii, astfel cum este stabilită în special în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(11) și în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date(12). (21a)  Următoarele elemente ale bazei de date ar trebui definite în legislația Uniunii: entitatea care va controla și gestiona baza de date și entitatea responsabilă pentru asigurarea securității procesului de prelucrare a datelor conținute de baza de date. Introducerea oricărui tip de interoperabilitate sau de schimb de informații ar trebui să respecte, în primul rând, principiul limitării scopului, potrivit căruia datele ar trebui să fie utilizate în scopul în care baza de date a fost creată și niciun alt schimb sau nicio altă interconectare nu ar trebui să fie permise în afara acestui scop. [AM 26] (22)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor referitoare la formularele pentru cererea de intervenție a autorităților vamale și pentru solicitarea unei prelungiri a perioadei în cursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină, trebuie să se confere Comisiei competențe de executare, mai precis pentru stabilirea de formulare standard. Aceste competențe ar trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(13). (23)  Deși obiectul dispozițiilor prezentului regulament care urmează să fie pus în aplicare intră sub incidența politicii comerciale comune, dată fiind natura și impactul actelor de punere în aplicare, pentru adoptarea acestora trebuie utilizată procedura consultativă. (24)  Este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 să fie abrogat, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII Articolul 1 Obiectul și domeniul de aplicare (1)  Prezentul regulament stabilește condițiile și procedurile de intervenție a autorităților vamale, în cazul în care mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt sau ar fi trebuit să fie supuse supravegherii vamale pe teritoriul vamal al Uniunii. (2)  Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor care au fost puse în liberă circulație în cadrul regimului destinației finale în sensul articolului 82 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92. (3)  Prezentul regulament nu aduce atingere legislației statelor membre și legislației Uniunii privind proprietatea intelectuală. (4)  Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor cu caracter necomercial aflate în bagajele personale ale călătorilor. (4a)  Prezentul regulament se aplică mărfurilor aflate în tranzit prin teritoriul vamal al Uniunii care sunt susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală. [AM 27] Articolul 2 Definiții În sensul prezentului regulament:    1. „drepturi de proprietate intelectuală ” înseamnă:    (a) o marcă;    (b) un desen sau un model;    (c) un drept de autor sau orice drept conex în conformitate cu legislația unui stat membru;    (d) o indicație geografică;    (e) un brevet în conformitate cu legislația unui stat membru;    (f) un certificat suplimentar de protecție pentru medicamente, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente(14);    (g) un certificat suplimentar de protecție pentru produse fitosanitare, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecție pentru produsele fitosanitare(15);    (h) o protecție comunitară a soiurilor de plante, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante(16);    (i) un drept de proprietate asupra unui soi de plantă în conformitate cu legislația unui stat membru;    (j) topografia unui produs semiconductor în conformitate cu legislația unui stat membru;    (k) un model de utilitate în conformitate cu, în măsura în care acesta este protejat de legislația unui stat membru ca drept exclusiv de proprietate intelectuală; [AM 28]    (l) o denumire comercială, în măsura în care aceasta este protejată de legislația unui stat membru ca drept exclusiv de proprietate intelectuală;    (m) orice alt drept stabilit ca drept exclusiv de proprietate intelectuală prin legislația Uniunii;    2. „marcă” înseamnă:    (a) o marcă comunitară, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară(17);    (b) o marcă înregistrată într-un stat membru sau, în ceea ce privește Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, la Oficiul Benelux de proprietate intelectuală;    (c) o marcă înregistrată în temeiul acordurilor internaționale care produc efecte într-un stat membru;    (d) o marcă înregistrată în temeiul acordurilor internaționale care produc efecte în Uniune;    3. „desen sau model” înseamnă:    (a) un desen sau model comunitar, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare(18);    (b) un desen sau model înregistrat într-un stat membru;    (c) un desen sau model înregistrat în temeiul acordurilor internaționale care produc efecte într-un stat membru;    (d) un desen sau model înregistrat în temeiul acordurilor internaționale care produc efecte în Uniune;    4. „indicație geografică” înseamnă:    (a) o indicație geografică sau o denumire de origine protejată a produselor agricole și alimentare, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare(19);    (b) o denumire de origine sau o indicație geografică pentru vinuri, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole ( Regulamentul unic OCP )(20);    (c) o denumire geografică pentru vinuri aromatizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole(21);    (d) o indicație geografică pentru băuturi spirtoase, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului(22);    (e) o indicație geografică pentru alte produse decât vinurile, băuturile spirtoase, produsele agricole și alimentare, în măsura în care aceasta este stabilită ca drept exclusiv de proprietate intelectuală de legislația unui stat membru sau de legislația Uniunii;    (f) o indicație geografică prevăzută în acordurile încheiate de Uniune cu țări terțe și inclusă ca atare în respectivele acorduri;    5. „mărfuri contrafăcute” înseamnă:    (a) mărfuri care fac obiectul unei intervenții pentru încălcarea drepturilor de marcă și pe care este aplicată fără autorizare o marcă identică cu o marcă înregistrată în mod corespunzător pentru același tip de mărfuri sau care nu pot fi distinse, în aspectele lor esențiale, de o astfel de marcă, precum și orice semn distinctiv de marcă, chiar prezentat separat, și ambalajele cu însemnele mărcii mărfii contrafăcute; [AM 29]    (b) mărfuri care fac obiectul unei intervenții pentru încălcarea unei indicații geografice și care poartă sau sunt descrise printr-o denumire sau un termen protejat referitor la respectiva indicație geografică;    6. „mărfuri piratate” înseamnă mărfuri care fac obiectul unei intervenții pentru încălcarea unui drept de autor sau a unui drept conex sau a unui desen sau model și care reprezintă sau conțin copii realizate fără acordul titularului unui drept de autor sau drept conex sau al unui desen sau model, înregistrat sau nu, sau fără acordul unei persoane autorizate de către titularul respectiv în țara de fabricație;    7. „mărfuri susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală” înseamnă mărfuri în legătură cu care există probe corespunzătoareindicii suficiente care să permită autorităților vamale să constate, în statul membru în care aceste mărfuri sunt găsite, că acestea sunt la prima vedere: [AM 30]    (a) mărfuri care fac obiectul unei intervenții pentru încălcarea unui drept de proprietate intelectuală în conformitate cu legislația Uniunii sau a statuluistatul membru respectiv în care au fost găsite mărfurile; [AM 31]    (b) dispozitive, produse sau componente care eludează orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cursul normal al funcționării sale, împiedică sau restricționează acte cu privire la opere care nu sunt autorizate de titularul dreptului de autor sau al unui drept conex dreptului de autor și care încalcă un drept de proprietate intelectuală în conformitate cu legislația statului membru respectiv;    (c) orice tipare sau matrițe concepute special sau adaptate pentru fabricarea de mărfuri care încalcă un drept de proprietate intelectuală, dacă respectivele tipare sau matrițe încalcă drepturile titularului de drepturi în conformitate cu legislația Uniunii sau a statuluistatul membru respectiv în care au fost găsite mărfurile; [AM 32]    8. „cerere” înseamnă o cerere prezentată autorităților vamale pentru a interveni în cazul mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală;    9. „cerere națională” înseamnă o cerere prin care se solicită autorităților vamale ale unui stat membru să intervină în acel stat membru;    10. „cerere la nivelul Uniunii” înseamnă o cerere depusă într-un stat membru prin care se solicită autorităților vamale din acel stat membru și dintr-unul sau mai multe alte state membre să intervină în statele membre respective;    11. „solicitant” înseamnă persoana care depune o cerere în nume propriu;    12. „deținătorul mărfurilor” înseamnă persoana care este proprietarul mărfurilor sau care are un drept similar de dispoziție asupra acestora sau care are controlul fizic al acestora;    13. „declarant” înseamnă declarantul în sensul articolului 4 alineatul (18) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92persoana care depune o declarație vamală în nume propriu sau persoana în numele căreia se face o declarație vamală; [AM 33]    14. „distrugere” înseamnă distrugerea fizică, reciclarea sau eliminarea mărfurilor în afara canalelor comerciale, astfel încât să se evite prejudicierea titularului deciziei de acceptare a cererii;    15. „supraveghere vamală” înseamnă supravegherea exercitatăacțiunile întreprinse, în general, de autoritățile vamale menționată la articolul 4 alineatul (13) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 pentru a asigura respectarea reglementărilor vamale și, când este cazul, a altor dispoziții aplicabile mărfurilor care fac obiectul acestor acțiuni; [AM 34]    16. „teritoriul vamal al Uniunii” înseamnă teritoriul vamal al Comunității menționat la articolul 3 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92;    17. „acordarea liberului de vamă pentru mărfuri” înseamnă actul prin care autoritățile vamale pun mărfurile la dispoziție în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate;    17a. „transport mic” înseamnă un pachet unic de natură comercială care:    (a) conține mai puțin de trei articole; sau    (b) conține articole a cărui greutate totală este mai mică de 2 kg; [AM 35]
	17b.	„mărfuri perisabile” înseamnă mărfuri susceptibile să își piardă în mod considerabil din valoare în timp sau care, din cauza naturii lor, sunt în pericol de a fi distruse. [AM 36]

Articolul 3

Legislația aplicabilă

Fără a aduce atingere articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II)(23), legea statului membru în care mărfurile se află într-una dintre situațiile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) se aplică pentru a determina dacă utilizarea acestor mărfuri dă naștere la suspiciuni de încălcare a unui drept de proprietate intelectuală sau dacă a încălcat un drept de proprietate intelectuală.

CAPITOLUL II

CERERILE DE INTERVENȚIE A AUTORITĂȚILOR VAMALE

Secțiunea 1

DEPUNEREA CERERILOR DE INTERVENȚIE

Articolul 4

Persoane care au dreptul de a depune o cerere

(1)  Au dreptul de a depune o cerere națională sau la nivelul Uniunii următoarele persoane:

(2)  Pe lângă persoanele enumerate la alineatul (1), au dreptul de a depune o cerere națională:

(3)  Pe lângă persoanele enumerate la alineatul (1), are dreptul de a depune o cerere la nivelul Uniunii titularul unei licențe exclusive care acoperă teritoriul vamal al Uniunii.

(4)  Toate persoanele care au dreptul de a depune o cerere în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) trebuie să fie capabile să inițieze proceduri pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală în statul membru în care aceste mărfuri sunt găsite.

Articolul 5

Drepturile de proprietate intelectuală acoperite de cererile la nivelul Uniunii

Se poate depune o cerere la nivelul Uniunii în privința tuturor drepturilor de proprietate intelectuală care se aplică pe întreg teritoriul Uniunii.

Articolul 6

Depunerea cererilor

(1)  Persoanele menționate la articolul 4 pot solicita intervenția autorităților vamale, în cazul în care utilizarea mărfurilor este susceptibilă a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, prin depunerea unei cereri la serviciul vamal competent. Cererea trebuie să fie întocmită pe baza formularului prevăzut la alineatul (3).

(1a)  Persoanele menționate la articolul 4 depun doar o singură cerere pentru fiecare drept de proprietate intelectuală protejat într-un stat membru sau în Uniune. [AM 39]

(2)  Fiecare stat membru desemnează serviciul vamal competent pentru primirea și prelucrarea cererilor. Statul membru informează Comisia în mod corespunzător, iar Comisia face publică lista serviciilor vamale competente desemnate de statele membre.

(3)  Comisia stabilește un formular de cerere prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 29 alineatul (2). În exercitarea competenței sale de executare, Comisia consultă Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. [AM 40]

Cererea conține informațiile care trebuie furnizate persoanelor vizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și al dispozițiilor naționale de transpunere a Directivei 95/46/CE. [AM 44]

(4)  În cazul în care sunt disponibile sisteme informatice pentru primirea și prelucrarea cererilor, cererile sunt depuse prin intermediul tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Statele membre pun la dispoziție astfel de sisteme cel târziu la 1 ianuarie 2014. [AM 45]

(5)  În cazul în care o cerere este depusă după notificarea de către autoritățile vamale privind suspendarea acordării liberului de vamă sau privind reținerea mărfurilor în conformitate cu articolul 17 alineatul (4), respectiva cerere trebuie să respecte următoarele cerințe suplimentare:

Secțiunea 2

DECIZIILE PRIVIND CERERILE DE INTERVENȚIE

Articolul 7

Prelucrarea cererilor

(1)  Atunci când, la primirea unei cereri, serviciul vamal competent consideră că cererea nu conține toate informațiile necesare în conformitate cu articolul 6 alineatul (3), serviciul vamal competent va cere solicitantului să furnizeze informațiile lipsă în termen de 10 zile lucrătoare de la transmiterea notificării.

În astfel de cazuri, termenul menționat la articolul 8 primul paragraf se suspendă până la primirea informațiilor relevante.

(2)  Dacă solicitantul nu furnizează informațiile lipsă în termenul menționat la alineatul (1), serviciul vamal competent poate respinge cererea. În acest caz, serviciul vamal competent își motivează decizia și include informațiile cu privire la procedura de recurs. [AM 46]

(3)  Solicitantul nu plătește niciun fel de redevență pentru acoperirea costurilor administrative aferente prelucrării cererii.

Articolul 8

Notificarea deciziilor de acordare sau respingere a cererilor de intervenție

Serviciul vamal competent informează solicitantul cu privire la decizia de acceptare sau de respingere a cererii în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii.

Cu toate acestea, în cazul în care solicitantul a fost informat anterior cu privire la suspendarea acordării liberului de vamă sau reținerea mărfurilor de către autoritățile vamale, serviciul vamal competent informează solicitantul cu privire la decizia de acceptare sau de respingere a cererii în termen de o zi lucrătoare de la primirea cererii.

Articolul 9

Deciziile privind cererile de intervenție

(1)  Deciziile de acceptare a unei cereri naționale, deciziile de revocare sau de modificare a unor astfel de decizii, precum și deciziile de prelungire a perioadei în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină produc efecte în statul membru în care s-a depus cererea națională începând cu data adoptării lor.

(2)  Deciziile de acceptare a unei cereri la nivelul Uniunii, deciziile de revocare sau de modificare a unor astfel de decizii, precum și deciziile de prelungire a perioadei în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină produc efecte după cum urmează:

Articolul 10

Perioada în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină

(1)  În momentul acceptării unei cereri, serviciul vamal competent stabilește perioada în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină.

Perioada respectivă începe de la data adoptării deciziei de acceptare a cererii și nu depășește un an.

(2)  În cazul în care o cerere depusă după notificarea, de către autoritățile vamale, a suspendării acordării liberului de vamă sau a reținerii mărfurilor în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) nu conține informațiile menționate la articolul 6 alineatul (3) literele (g)-(i), cererea în cauză este acceptată numai în ceea ce privește suspendarea acordării liberului de vamă sau reținerea mărfurilor respective.

(3)  În cazul în care un drept de proprietate intelectuală încetează să mai producă efecte sau în cazul în care solicitantul încetează din alte motive să aibă dreptul de a depune o cerere, autoritățile vamale nu intervin. Decizia de acceptare a cererii este revocată sau modificată în consecință de autoritățile vamale care au adoptat decizia.

Articolul 11

Prelungirea perioadei în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină

(1)  La expirarea perioadei în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină și cu condiția ca titularul deciziei să fi plătit în prealabil autorităților vamale datoriile în temeiul prezentului regulament, serviciul vamal care a luat decizia inițială poate prelungi această perioadă la solicitarea titularului deciziei de acceptare a cererii.

(2)  În cazul în care cererea de prelungire a perioadei în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină este făcută cu mai puțin de 30 de zile lucrătoare înainte de expirarea respectivei decizii, serviciul vamal competent poate refuza prelungirea.

(3)  În cererea de prelungire a perioadei în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină se indică orice modificare a informațiilor furnizate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3).

(4)  Serviciul vamal competent informează titularul deciziei de acceptare a cererii în legătură cu decizia sa privind prelungirea în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii respectivei cereri.

(5)  Perioada de prelungire în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină începe de la data adoptării deciziei de acceptare a prelungirii și nu depășește un an.

În cazul în care un drept de proprietate intelectuală încetează să mai producă efecte sau în cazul în care solicitantul încetează din alte motive să aibă dreptul de a depune o cerere, autoritățile vamale nu intervin. Decizia de acceptare a cererii de prelungire este revocată sau modificată în consecință de autoritățile vamale care au adoptat decizia.

(6)  Titularul deciziei nu plătește niciun fel de redevență pentru acoperirea costurilor administrative aferente prelucrării cererii de prelungire.

(7)  Comisia stabilește un formular de cerere de prelungire a perioadei prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 12

Modificarea deciziei privind drepturile de proprietate intelectuală

Serviciul vamal competent care a adoptat decizia de acceptare a cererii poate, la solicitarea titularului respectivei decizii, să modifice lista drepturilor de proprietate intelectuală din acea decizie.

În cazul unei decizii de acceptare a unei cereri la nivelul Uniunii, orice modificare care constă în adăugarea de drepturi de proprietate intelectuală se limitează la drepturile de proprietate intelectuală care intră sub incidența articolului 5.

Articolul 13

Obligațiile serviciului vamal competent în materie de notificare

(1)  Serviciul vamal competent la care s-a depus o cerere națională transmite birourilor vamale din statul său membru, imediat după adoptare, următoarele decizii:

(2)  Serviciul vamal competent la care s-a depus o cerere la nivelul Uniunii transmite serviciilor vamale competente din statul membru sau statele membre indicate în cererea la nivelul Uniunii următoarele decizii:

Serviciul vamal competent din statul (statele) membru (membre) indicat(e) în cererea la nivelul Uniunii transmite imediat respectivele decizii birourilor sale vamale.

(3)  După înființarea bazei centrale de date a Comisiei menționată la articolul 31 alineatul (3), toate schimburile de date referitoare la deciziile privind cererile de intervenție, documentele de însoțire și notificările între autoritățile vamale ale statelor membre se efectuează prin intermediul acestei baze de date.

Articolul 14

Obligațiile titularului deciziei de acceptare a cererii în materie de notificare

Articolul 15

Nerespectarea obligațiilor care îi revin titularului deciziei de acceptare a cererii

(1)  În cazul în care titularul deciziei de acceptare a cererii utilizează informațiile furnizate de autoritățile vamale în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul 19, serviciul vamal competent poate:

(2)  Serviciul vamal competent poate decide suspendarea intervenției autorităților vamale până la expirarea perioadei în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină, în cazul în care titularul deciziei:

În cazul unei cereri la nivelul Uniunii, decizia de a suspenda intervenția autorităților vamale produce efecte doar în statul membru în care se ia o astfel de decizie.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII CARE REGLEMENTEAZĂ INTERVENȚIA AUTORITĂȚILOR VAMALE

Secțiunea 1

SUSPENDAREA ACORDĂRII LIBERULUI DE VAMĂ SAU REȚINEREA MĂRFURILOR SUSCEPTIBILE DE A ADUCE ATINGERE UNUI DREPT DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Articolul 16

Suspendarea acordării liberului de vamă sau reținerea mărfurilor după acceptarea unei cereri

(1)  În cazul în care autoritățile vamale ale unui stat membru identifică, într-una dintre situațiile menționate la articolul 1 alineatul (1), mărfuri susceptibile de a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală vizate de o decizie de acceptare a unei cereri de intervenție, acestea iau decizia de a suspendasuspendă acordarea liberului de vamă pentru mărfuri sau de a le reținele rețin. [AM 50]

(2)  Înainte de a adopta decizia de suspendare asuspendarea acordării liberului de vamă sau de reținere areținerea mărfurilor, autoritățile vamale pot solicita titularului deciziei de acceptare a cererii să le furnizeze orice informații relevante. De asemenea, autoritățile vamale pot furnizafurnizează titularului deciziei, la cererea acestuia, informații cu privire la numărul real sau presupus de articole, natura acestora precum și, dacă este cazul, imaginifotografii ale acestor articole. [AM 51]

(3)  ÎnainteÎn cazul în care mărfurile susceptibile de a adopta decizia de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere a mărfurilor aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală nu sunt mărfuri contrafăcute sau piratate, autoritățile vamale își comunică intenția declarantului sau, în cazul în care mărfurile urmează să fie reținute, deținătorului mărfurilor înainte de a suspenda acordarea liberului de vamă sau de a reține mărfurile. Declarantului sau deținătorului mărfurilor li se oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în termen de trei zile lucrătoare de la transmitereaprimirea respectivei comunicări. [AM 52]

(3a)  În cazul în care mărfurile susceptibile de a fi imitații sau copii ale unui produs protejat în Uniune printr-un drept de proprietate intelectuală fac obiectul unei proceduri suspensive, autoritățile vamale solicită declarantului sau deținătorului mărfurilor să prezinte, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea solicitării respective, dovezi suficiente că destinația finală a mărfurilor nu este pe teritoriul Uniunii. Dacă nu se prezintă dovezi suficiente în sens contrar, autoritățile vamale presupun că destinația finală este teritoriul Uniunii.

(4)  Autoritățile vamale informează titularul deciziei de acceptare a cererii și declarantul sau deținătorul mărfurilor în privința deciziei lor de a suspenda acordareasuspendării acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de a le reținea reținerii acestora, în termen de o zi lucrătoare. de la adoptareaCa alternativă, autoritățile vamale pot solicita titularului deciziei de acceptare a cererii să informeze declarantul sau deținătorul mărfurilor în consecință în cazul în care titularul deciziei lorde acceptare a cererii garantează că va respecta termenele și obligațiile prevăzute în prezentul regulament. [AM 54]

Notificarea declarantului sau a deținătorului mărfurilor include informații privind consecințele juridice prevăzute la articolul 20 cu privire la alte mărfuri decât mărfurile contrafăcute și piratate și la articolul 23 cu privire la mărfurile contrafăcute și piratate. [AM 55]

(5)  Autoritățile vamale informează titularul deciziei de acceptare a cererii și declarantul sau deținătorul mărfurilor cărora le-a fost suspendată acordarea liberului de vamă sau care au fost reținute cu privire la cantitatea reală sau estimată, natura reală sau presupusă a mărfurilor, inclusiv, dacă este cazul, imaginifotografii ale acestor articole. [AM 56]

(6)  În cazul în care mai multe persoane sunt considerate a fi deținătoare ale mărfurilor, autoritățile vamale sunt obligate să informeze cel puțin o persoană.

Articolul 17

Suspendarea acordării liberului de vamă sau reținerea mărfurilor fără acceptarea unei cereri

(1)  În cazul în care autoritățile vamale identifică, în cursul intervenției într-una dintre situațiile menționate la articolul 1 alineatul (1), mărfuri susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, acestea pot suspenda acordarea liberului de vamă pentru mărfurile respective sau le pot reține înainte de a fi informate în privința unei decizii de acceptare a unei cereri referitoare la mărfurile respective.

(2)  Înainte de adoptarea deciziei de suspendare asuspendarea acordării liberului de vamă sau de reținere areținerea mărfurilor, autoritățile vamale pot, fără a dezvălui alte informații decât numărul real sau presupus de articole, natura acestora și, dacă este cazul, imaginifotografii ale acestor articole, solicita oricărei persoane care are dreptul să depună o cerere privind presupusa încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală să furnizeze informații relevante. [AM 57]

(3)  Înainte de adoptarea unei decizii de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere a mărfurilor, autoritățile vamale comunică această intenție declarantului sau, în cazul în care mărfurile urmează să fie reținute, deținătorului mărfurilor. Declarantului sau deținătorului mărfurilor li se oferă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în termen de trei zile lucrătoare de la transmiterea respectivei comunicări. [AM 58]

(3a)  În cazul în care mărfurile susceptibile de a fi imitații sau copii ale unui produs protejat în Uniune printr-un drept de proprietate intelectuală fac obiectul unei proceduri suspensive, autoritățile vamale solicită declarantului sau deținătorului mărfurilor să prezinte, în termen de trei zile lucrătoare de la expedierea solicitării respective, dovezi suficiente că destinația finală a mărfurilor nu este pe teritoriul Uniunii. Dacă nu se prezintă dovezi suficiente în sens contrar, autoritățile vamale presupun că destinația finală este teritoriul Uniunii.

(4)  Autoritățile vamale notifică suspendarea acordării liberului de vamă sau reținerea mărfurilor tuturor persoanelor care au dreptul să depună o cerere privind presupusa încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală în termen de o zi lucrătoare de la suspendarea acordării liberului de vamă sau de la reținerea mărfurilor.

(4a)  În cazul în care nu poate fi identificată nicio persoană care are dreptul de a depune o cerere, autoritățile vamale cooperează cu autoritățile competente în vederea identificării persoanei care deține acest drept. [AM 60]

(5)  Autoritățile vamale acordă liberul de vamă mărfurilor sau pun capăt reținerii lor imediat după încheierea tuturor formalităților vamale în următoarele cazuri:

Autoritățile vamale informează declarantul sau deținătorul mărfurilor în privința deciziei lor de a suspenda acordareasuspendării acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de a le reține în termen de o zi lucrătoare de la adoptarea deciziei lor. [AM 61]

(6)  Prezentul articol nu se aplică mărfurilor perisabile. [AM 62]

Articolul 18

Controlul mărfurilor pentru care a fost suspendată acordarea liberului de vamă sau care au fost reținute și prelevarea de mostre din acestea

(1)  Autoritățile vamale acordă titularului deciziei de acceptare a cererii și declarantului sau deținătorului mărfurilor posibilitatea de a inspecta mărfurile pentru care a fost suspendată acordarea liberului de vamă sau care au fost reținute.

(2)  Autoritățile vamale pot preleva mostre reprezentative pentru ansamblul mărfurilor și, la cererea titularului deciziei de acceptare a cererii, îi pot furniza acestuiasau trimite astfel de mostre exclusiv pentru a fi analizate și pentru a facilita continuarea procedurii referitoare la mărfurile contrafăcute și piratate. Analiza acestor mostre se efectuează pe răspunderea exclusivă a titularului deciziei de acceptare a cererii. [AM 63]

Când circumstanțele o permit, mostrele se restituie după finalizarea analizei tehnice și înainte de acordarea liberului de vamă sau de încetarea reținerii mărfurilor.

(3)  Autoritățile vamale furnizează titularului deciziei de acceptare a cererii și, dacă este cazul, autorităților și serviciilor de aplicare a legii, la cerere și dacă sunt cunoscute, numele și adresa destinatarului, expeditorului, declarantului sau a deținătorului mărfurilor, precum și regimul vamal și originea, proveniența și destinația mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală. [AM 64]

(4)  Fiecare stat membru stabilește condițiile de depozitare a mărfurilor în perioada de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere, inclusiv dispozițiile privind cheltuielile.

Articolul 19

Utilizarea autorizată a anumitor informații de către titularul deciziei de acceptare a cererii

Articolul 19a

Schimbul de informații și de date între autoritățile vamale

Sub rezerva garanțiilor corespunzătoare privind protecția datelor, Comisia poate decide ca autoritățile vamale din Uniune și autoritățile relevante din țările terțe să își transmită reciproc informațiile și datele colectate în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) și poate stabili condițiile acestui schimb de informații. [AM 71]

Secțiunea 2

DISTRUGEREA MĂRFURILOR, INIȚIEREA PROCEDURII ȘI ACORDAREA ANTICIPATĂ A LIBERULUI DE VAMĂ MĂRFURILOR [AM 72]

Articolul 20

Distrugerea mărfurilor șiinițierea procedurii[AM 73]

(1)  În cazul în care alte mărfuri decât cele vizate de articolele 23 și 24 sunt susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, titularul deciziei de acceptare a cererii inițiază o procedură pentru a determinaMărfurile în cazul cărora acordarea liberului de vamă a fost suspendată sau care au fost reținute în temeiul articolului 16 pot fi distruse sub control vamal, fără a fi necesar să se determine dacă un drept de proprietate intelectuală a fost încălcat, în termen de 10 zile lucrătoare de la transmiterea deciziei de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere a mărfurilor.în conformitate cu legislația statului membru în care se găsesc mărfurile, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

În cazul mărfurilor perisabile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, termenul pentru inițierea procedurii la care se face referire la primul paragraf este de trei zile lucrătoare de la transmiterea deciziei de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere a mărfurilor.[AM 74]

(2)  Autoritățile vamale acordă liberul de vamă mărfurilor sau pun capăt reținerii lor imediat după încheierea tuturor formalităților vamale, atunci când nu au fost informate de către titularul deciziei de acceptare a cererii, în termenul menționat la alineatul (1), cu privire la oricare dintre următoarele aspecte:În cazul în care, în termenele prevăzute la alineatul (1) litera (c), declarantul sau deținătorul mărfurilor nu și-a confirmat acordul privind distrugerea mărfurilor și nici nu a informat autoritățile vamale care au adoptat decizia de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora că se opune distrugerii lor, autoritățile vamale consideră că declarantul sau deținătorul mărfurilor este de acord cu distrugerea mărfurilor.

(3)  În cazul unui acord de abandonare a mărfurilor în vederea distrugerii menționat la alineatul (2) litera (b), distrugerea se efectuează sub control vamal pe cheltuiala și sub responsabilitatea titularului deciziei de acceptare a cererii, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația statului membru în care sunt distruse mărfurile. Înainte de distrugere se pot preleva mostre. [AM 76]

(4)  Autoritățile vamale pot prelungi, în cazuri justificate, perioada menționată la alineatul (1) primul paragraf cu maximum 10 zile lucrătoare, la cererea titularuluiÎn cazul în care nu există un acord privind distrugerea mărfurilor sau dacă declarantul ori deținătorul mărfurilor obiectează cu privire la distrugerea acestora, titularul deciziei de acceptare a cererii inițiază o procedură de determinare a încălcării unui drept de proprietate intelectuală în termen de 20 zile lucrătoare sau, în cazul mărfurilor perisabile, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea notificării de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora.

În cazul mărfurilor perisabile, termenul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf nu se poate prelungi. [AM 77]

(4a)  Autoritățile vamale acordă liberul de vamă pentru mărfuri sau, după caz, pun capăt reținerii lor imediat după încheierea tuturor formalităților vamale în cazul în care nu au primit informații din partea titularului deciziei de acceptare a cererii în legătură cu oricare din următoarele aspecte:

Articolul 21

Acordarea anticipată a liberului de vamă pentru mărfuri

(1)  În cazul în care autoritățile vamale au fost informate cu privire la inițierea procedurilor de determinare a încălcării dreptului privind un desen sau model, brevet, model de utilitate sau protecție a soiurilor de plante și dacă perioada prevăzută la articolul 20 a expirat, declarantul sau deținătorul mărfurilor poate solicita autorităților vamale să acorde liberul de vamă pentru mărfuri sau să pună capăt reținerii lor.

(2)  Garanția menționată la alineatul (1) litera (a) este furnizată de declarant sau de deținătorul mărfurilor în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care autoritățile vamale primesc cererea menționată la alineatul (1).

(3)  Autoritățile vamale stabilesc valoarea garanției la un nivel suficient de ridicat pentru a proteja interesele titularului deciziei de acceptare a cererii.

(4)  Furnizarea acestei garanții nu afectează celelalte posibilități de căi de atac ale titularului deciziei de acceptare a cererii.

Articolul 22

Destinație vamală interzisă pentru mărfurile abandonate în vederea distrugerii

(1)  Mărfurile abandonate în vederea distrugerii în conformitate cu articolul 20, 23 sau cu articolul 24 nu sunt: [AM 79]

(1a)  Prin derogare de la dispozițiile prevăzute la alineatul (1), autoritățile vamale pot autoriza organizațiile publice sau private care au ca scop combaterea contrafacerilor și care au fost autorizate în mod individual înainte de aceste operațiuni să utilizeze măsurile enumerate la alineatul (1) literele (a)–(f). Înainte de distrugerea mărfurilor abandonate, organizațiile autorizate le pot depozita, în condițiile definite în autorizație, în scopul analizei și stabilirii unei baze de date care să conțină informații destinate combaterii contrafacerilor. Lista organizațiilor autorizate este publicată pe site-ul internet al Comisiei. [AM 80]

(2)  Autoritățile vamale pot autoriza transportul mărfurilor menționate la alineatul (1) sub supraveghere vamală, între diferite locuri de pe teritoriul vamal al Uniunii, în vederea distrugerii sub control vamal sau a utilizării lor în scopuri educative ori demonstrative, în condiții adecvate de securitate. [AM 81]

Secțiunea 3

MĂRFURI CONTRAFĂCUTE ȘI PIRATATE[AM 82]

Articolul 23

Distrugerea și inițierea procedurii

(1)  Mărfurile suspectate că sunt mărfuri contrafăcute sau mărfuri piratate pot fi distruse sub control vamal, fără a fi necesar să se determine dacă un drept de proprietate intelectuală a fost încălcat în conformitate cu legislația statului membru în care se găsesc bunurile, în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(2)  În cazul în care declarantul sau deținătorul mărfurilor nu și-a confirmat acordul privind distrugerea în termenele prevăzute la alineatul (1) litera (b) și nici nu a informat autoritățile vamale care au adoptat decizia de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora că se opune la distrugerea mărfurilor, autoritățile vamale pot considera că declarantul sau deținătorul mărfurilor este de acord cu distrugerea lor.

Autoritățile vamale informează în consecință titularul deciziei de acceptare a cererii.

În cazul în care declarantul sau deținătorul mărfurilor are obiecții cu privire la distrugerea mărfurilor, autoritățile vamale informează titularul deciziei de acceptare a cererii în privința acestor obiecții.

(3)  Distrugerea se efectuează sub control vamal, pe cheltuiala și pe răspunderea titularului deciziei de acceptare a cererii, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația statului membru în care mărfurile sunt distruse. Înainte de distrugere se pot preleva mostre.

(4)  În cazul în care nu există un acord privind distrugerea, titularul deciziei de acceptare a cererii inițiază o procedură de determinare a încălcării unui drept de proprietate intelectuală în termen de 10 zile lucrătoare sau, în cazul mărfurilor perisabile, în termen de trei zile lucrătoare de la transmiterea deciziei de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora.

Autoritățile vamale pot prelungi, în cazuri justificate, perioada menționată la primul paragraf cu maximum 10 zile lucrătoare, la cererea titularului deciziei de acceptare a cererii.

În cazul mărfurilor perisabile, aceste perioade nu se prelungesc.

(5)  Autoritățile vamale acordă liberul de vamă mărfurilor sau, după caz, pun capăt reținerii lor imediat după încheierea tuturor formalităților vamale, în cazul în care nu au primit informații din partea titularului deciziei de acceptare a cererii în legătură cu oricare din următoarele aspecte:

Articolul 24

Procedura specifică pentru distrugerea mărfurilor care fac obiectul unor transporturi mici

(1)  Prezentul articol se aplică mărfurilor în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(2)  Articolul 16 alineatele (3), (4) și (5)Articolul 16 alineatele (4) și (5) și articolul 18 alineatul (2) nu se aplică. [AM 86]

(3)  Atunci când, în termen de o zi lucrătoare de la data adoptării, autoritățile vamale notifică decizia de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora, acestea informează declarantul sau deținătorul mărfurilor în legătură cu:

(4)  Declarantul sau deținătorul mărfurilor are posibilitatea să își exprime punctul de vedere în termen de 20cinci zile lucrătoare de la transmitereaprimirea deciziei de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora. [AM 87]

(5)  Mărfurile în cauză pot fi distruse în cazul în care, în termen de 20 de zile lucrătoare de la transmiterea deciziei de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora, declarantul sau deținătorul mărfurilor confirmăa confirmat în scris autorităților vamale acordul său privind distrugerea mărfurilor. Distrugerea se efectuează sub control vamal și pe cheltuiala titularului deciziei de acceptare a cererii. [AM 88]

(6)  În cazul în care declarantul sau deținătorul mărfurilor nu și-a confirmat acordul privind distrugerea în termenul menționat la alineatul (5) și nici nu a informat biroul vamal care a adoptat decizia de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora că se opune la distrugerea mărfurilor, autoritățile vamale pot considera că declarantul sau deținătorul mărfurilor este de acord cu distrugerea lor.

(7)  Distrugerea se efectuează sub control vamal și pe cheltuiala autorităților vamale. [AM 89]

(7a)  Autoritățile vamale acordă titularului deciziei de acceptare a cererii acces la informațiile legate de numărul efectiv sau prezumat de articole distruse și de natura acestora, după caz. [AM 90]

(8)  În cazul în care, în termen de 10 de zile lucrătoare de la primirea deciziei de suspendare a acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de reținere a acestora, declarantul sau deținătorul mărfurilor are obiecții cu privire lanu și-a confirmat acordul privind distrugerea mărfurilorlor și nici nu și-a notificat opoziția față de distrugere, autoritățile vamale informează titularul deciziei de acceptare a cererii în legătură cu aceste obiecțiilipsa acordului sau a opoziției și cu numărul de articole și natura acestora, inclusiv, dacă este cazul, imagini sau mostre ale acestor articole. [AM 91]

(9)  Autoritățile vamale acordă liberul de vamă mărfurilor sau, după caz, pun capăt reținerii lor imediat după încheierea tuturor formalităților vamale în cazul în care nu au primit informații din partea titularului deciziei de acceptare a cererii în legătură cu inițierea unei proceduri de determinare a încălcării unui drept de proprietate intelectuală în termen de 10 zile lucrătoare de la transmiterea informațiilor menționate la alineatul (8).

(10)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 30, privind pragurile care definesc transporturile mici în sensul prezentului articol. [AM 92]

CAPITOLUL IV

RĂSPUNDERE, CHELTUIELI ȘI SANCȚIUNI

Articolul 25

Răspunderea autorităților vamale

Fără a aduce atingere legislației aplicabile în statele membre, decizia de acceptare a unei cereri nu îi dă titularului deciziei respective dreptul la despăgubiri în cazul în care mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală nu sunt detectate de un birou vamal și li se acordă liberul de vamă sau nu se ia nicio măsură de reținere a acestora.

Articolul 26

Răspunderea titularului deciziei de acceptare a cererii

În cazul în care o procedură bine inițiată în temeiul prezentului regulament este întreruptă ca urmare a unui act sau a unei omisiuni din partea titularului deciziei de acceptare a cererii sau în cazul în care se dovedește ulterior că mărfurile în cauză nu au încălcat un drept de proprietate intelectuală, titularul deciziei de acceptare a cererii este răspunzător față de persoanele implicate în situația menționată la articolul 1 alineatul (1) în conformitate cu legislația din statul membru în care mărfurile au fost găsite.

Articolul 27

Cheltuieli

(1)  La solicitarea autorităților vamale, titularul deciziei de acceptare a cererii rambursează toate cheltuielile suportate de administrația vamală pentru menținerea mărfurilor sub supraveghere vamală în conformitate cu articolele 16 și 17 și pentru distrugerea mărfurilor în conformitate cu articolele 20 și2324. Titularul unei decizii este informat, la cerere, de către autoritățile vamale cu privire la locul și modul în care sunt depozitate mărfurile reținute, precum și cu privire la costurile aferente depozitării și are posibilitatea să prezinte observații cu privire la depozitare. [AM 93].

(2)  Prezentul articol nu aduce atingere dreptului titularului deciziei de acceptare a cererii de a solicita despăgubiri de la persoana care i-a încălcat drepturile sau de la alte persoane în conformitate cu legislația statului membru în care mărfurile au fost găsite.

(2a)  În cazul în care persoana care i-a încălcat drepturile nu poate fi identificată, nu este tangibilă sau nu poate vărsa o compensație, titularul deciziei de acceptare a cererii poate solicita o compensație proprietarului mărfurilor sau persoanei care are un drept similar de a dispune de acestea. [AM 94]

(2b)  Alineatul (2a) nu se aplică procedurii stabilite la articolul 24. [AM 95]

(3)  Titularul unei decizii de acceptare a unei cereri la nivelul Uniunii furnizează și plătește orice traduceri solicitate de către autoritățile vamale care urmează să intervină în privința mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală.

Articolul 28

Sancțiuni administrative

Fără a aduce atingere prevederilor dreptului național, statele membre stabilescaplică normele cu privire la sancțiunile administrative aplicabile în cazul încălcăriilegate de încălcarea dispozițiilor prezentului regulament și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile administrative prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și disuasive. [AM 96]

Statele membre notifică aceste dispoziții Comisiei în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și informează Comisia fără întârziere cu privire la orice modificare ulterioară care le afectează.

CAPITOLUL V

COMITET, DELEGAȚIE ȘI DISPOZIȚII FINALE [AM 97]

Articolul 29

Procedura de comitet

(1)  Comisia este asistată de Comitetul Codului Vamal înființat prin articolele 247a și 248a din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 30

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Comisia este competentă să adopte acte delegate, cu respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.

(2)  Delegarea competențelor menționată la articolul 24 alineatul (10) este acordată pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)  Delegarea competențelor menționată la articolul 24 alineatul (10) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificată în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în aceasta. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate deja în vigoare.

(4)  Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 24 alineatul (10) intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu au formulat nicio obiecție în termen de 2 luni de la comunicarea actului Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia ca nu au obiecții. Acest termen se prelungește cu 2 luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 98]

Articolul 31

Schimbul de date între statele membre și Comisie privind deciziile referitoare la cererile de intervenție

(1)  Serviciile vamale competente notifică Comisiei următoarele informații necesare referitoare la:

(2)  Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 24 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 515/97, în cazul în care acordarea liberului de vamă este suspendată sau mărfurile sunt reținute, autoritățile vamale transmit Comisiei orice informații pertinente, inclusiv detalii privind mărfurile, dreptul de proprietate intelectuală, regimurile și transportul.

(3)  Toate informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt stocate într-o bază centrală de date a Comisiei. Odată ce baza centrală de date a Comisiei devine funcțională, transmiterea informațiilor menționate la alineatele (1) și (2) se face prin respectiva bază de date. [AM 100]

(4)  Comisia pune la dispoziția autorităților vamale ale statelor membre, în format electronic, informațiile relevante menționate la alineatele (1) și (2) cât mai curând posibil și nu mai târziu de 1 ianuarie 2015.

(4a)  Pentru asigurarea procesarea informațiilor menționate la alineatele (1) și (2), baza centrală de date menționată la alineatul (3) este creată în format electronic. Baza centrală de date conține informațiile, inclusiv date cu caracter personal, prevăzute la articolul 6 alineatul (3) al doilea paragraf, la articolul 13 și la alineatele (1) şi (2) din prezentul articol.

(4b)  Autoritățile vamale ale statelor membre și Comisia au acces la informațiile conținute în baza centrală de date.

(4c)  Autoritatea vamală introduce în baza centrală de date informațiile privind cererile depuse la departamentul vamal competent. Autoritatea vamală care a introdus informațiile în baza centrală de date modifică, completează, corectează sau șterge respectivele informații, după caz. Fiecare autoritate vamală care a introdus informații în baza centrală de date este responsabilă pentru acuratețea, relevanța și gradul de adecvare al respectivelor informații.

(4d)  Comisia instituie și menține dispozitive tehnice și organizaționale adecvate pentru a asigura funcționarea sigură și fiabilă a bazei centrale de date. Autoritatea vamală a fiecărui stat membru instituie și menține dispozitive tehnice și organizaționale adecvate pentru asigurarea confidențialității și a securității procesării datelor în ceea ce privește operațiunile de procesare efectuate de autoritățile vamale și terminalele bazei centrale de date aflate pe teritoriul respectivului stat membru.

(4e)  Procesarea datelor cu caracter personal în baza centrală de date se efectuează în conformitate cu articolul 32. [AM 101]

Articolul 32

Dispoziții privind protecția datelor

(1)  Prelucrarea datelor cu caracter personal din baza centrală de date a Comisiei se efectuează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și sub supravegherea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. În orice caz, în măsurile de punere în aplicare care urmează să fie adoptate vor trebui să precizeze în detaliu caracteristicile funcționale și tehnice ale bazei de date. [AM 102]

(2)  Prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente din statele membre se efectuează în conformitate cu Directiva 95/46/CE și sub supravegherea autorității publice independente a statului membru menționată la articolul 28 din respectiva directivă.

(2a)  Datele cu caracter personal sunt colectate și utilizate doar în sensul prezentului regulament. Datele cu caracter personal astfel colectate sunt exacte și actualizate periodic.

(2b)  Fiecare autoritate vamală care a introdus date cu caracter personal în baza centrală de date este responsabilă de procesarea lor.

(2c)  Persoanele vizate au drept de acces la datele cu caracter personal care le privesc și care sunt procesate prin baza centrală de date și, după caz, au dreptul de a corecta, de a elimina sau de a bloca datele lor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 sau cu dispozițiile naționale de transpunere a Directivei 95/46/CE.

(2d)  Orice cerere de exercitare a dreptului de acces, corectare, eliminare sau blocare a datelor se depune la departamentul vamal competent și este procesată de acesta. În cazul în care o persoană vizată a depus o cerere de exercitare a dreptului de acces, corectare, eliminare sau blocare a datelor la un alt departament al autorităților vamale sau la un departament al Comisiei, departamentul respectiv transmite cererea departamentului vamal competent.

(2e)  Datele cu caracter personal nu sunt păstrate pentru mai mult de șase luni de la data la care decizia relevantă de acceptare a cererii a fost revocată sau de la încheierea perioadei relevante în care autoritățile vamale trebuiau să intervină.

(2f)  În cazul în care titularul deciziei de acceptare a cererii a inițiat o procedură în temeiul articolului 20 alineatul (1) sau al articolului 24 alineatul (9) și a notificat departamentul vamal competent cu privire la aceasta, datele cu caracter personal sunt păstrate timp de șase luni de la momentul în care s-a stabilit definitiv prin respectiva procedură că a fost încălcat un drept de proprietate intelectuală. [AM 103]

Articolul 33

Perioade, datele și termene

Se aplică normele aplicabile perioadelor, datelor și termenelor prevăzute în Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor(26).

Articolul 34

Asistența administrativă reciprocă

Se aplică dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 515/97.

Articolul 35

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 se abrogă cu efect de la ...(27).

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 36

Dispoziții tranzitorii

Cererile de intervenție acceptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 rămân valabile în perioada menționată în decizia de acceptare a cererii, în decursul căreia autoritățile vamale trebuie să intervină, și nu se prelungesc.

Articolul 37

Intrare în vigoare și aplicareraportare [AM 104]

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 24 alineatele (1) - (9) se aplică de la XX.XX.20XX. [AM 106]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European,

Preşedintele

Pentru Consiliu,

Preşedintele

(1) JO C 363, 13.12.2011, p. 1. (2) Poziția Parlamentului European din 3.7.2012. (3) JO C 253, 4.10.2008, p. 1. (4) JO L 196, 2.8.2003, p. 7. (5) JO L 302, 19.10.1992, p. 1. (6) JO L 12, 16.1.2001, p. 1. (7) JO C 45 E, 23.2.2010, p. 47. (8) JO L 174, 1.7.2011, p. 74. (9) * Data: 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (10) JO L 82, 22.3.1997, p. 1. (11) JO L 281, 23.11.1995, p. 31. (12) JO L 8, 12.1.2001, p. 1. (13) JO L 55, 28.2.2011, p. 13. (14) JO L 152, 16.6.2009, p. 1. (15) JO L 198, 8.8.1996, p. 30. (16) JO L 227, 1.9.1994, p. 1. (17) JO L 78, 24.3.2009, p. 1. (18) JO L 3, 5.1.2002, p. 1. (19) JO L 93, 31.3.2006, p. 12. (20) JO L 299, 16.11.2007, p. 1. (21) JO L 149, 14.6.1991, p. 1. (22) JO L 39, 13.2.2008, p. 16. (23) JO L 199, 31.7.2007, p. 40. (24) * Data: 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (25) * Data: 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. (26) JO L 124, 8.6.1971, p. 1. (27) * Data intrării în vigoare a prezentului regulament. (28) * Data: 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.