Parlamentul European,

–  având în vedere TraRodi Kratsa-Tsagaropouloutatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 3, 4, 49, 50, 119, 219 și 282,

–  având în vedere propunerea de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (COM(2011)0121),

–  având în vedere Declarația OECD privind investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale și Orientările pentru întreprinderile multinaționale (actualizare din 25 mai 2011),

–  având în vedere raportul Monti intitulat „O nouă strategie pentru piața unică”, publicat la 9 mai 2010,

–  având în vedere raportul UNCTAD 2011 privind investițiile mondiale,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către o politică europeană globală în domeniul investițiilor internaționale” (COM(2010)0343),

–  având în vedere Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2012 (COM(2011) 0777),

–  având în vedere concluziile celei de a 3133-a reuniuni a Consiliului referitoare la Forumul privind piața unică,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1311/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestiunea financiară pentru anumite state membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară(6),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(7),

–  având în vedere propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene cu capital de risc (COM(2011)0860),

–  având în vedere propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a societăților de investiții și de modificare a Directivei 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a societăților de investiții care aparțin unui conglomerat financiar (COM(2011)0453),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Analiza anuală a creșterii pe 2012” (COM(2011)0815),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – ”Împreună pentru o nouă creștere'' (COM(2011)0206),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” (COM(2011)0870),

–  având în vedere raportul Comisiei către Consiliul European pentru 2011 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor (COM(2011)0114),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2011 referitoare la obstacolele din calea comerțului și a investițiilor(8),

–  având în vedere propunerea de Directivă a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzacțiile financiare și de modificare a Directivei 2008/7/CE (CΟΜ(2011)0594),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei privind fezabilitatea introducerii obligațiunilor de stabilitate (COM(2011)0818),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un buget pentru Europa 2020” (COM(2011)0500, părțile I și II),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Efectele normelor temporare privind ajutoarele de stat adoptate în contextul crizei financiare și economice” (SEC(2011)1126),

–  având în vedere raportul intitulat „Dezvoltările pe piața muncii în Europa, 2011” al Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisiei,

–  având în vedere rapoartele OECD, OMC și UNCTAD privind comerțul G20 și măsurile de investiții (jumătatea lunii octombrie-aprilie 2011),

–  având în vedere Studiul Băncii Centrale Europene privind creditarea bancară pentru ianuarie 2012,

–  având în vedere proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale Băncii Centrale Europene (decembrie 2011),

–  având în vedere raportul Băncii Centrale Europene privind integrarea financiară în Europa (mai 2011),

–  având în vedere politicile-cadru pentru investiții (PFI) ale OECD,

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (2014 - 2020) (COM(2011)0834),

–  având în vedere Poziția Parlamentului European din 19 aprilie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB)(9),

–  având în vedere raportul Comisiei intitulat „Business Dynamics: Start-ups, Business Transfers and Bankrupcy”(Dinamica întreprinderilor: întreprinderi nou-înființate, transferuri de întreprinderi și procedura de faliment) (ianuarie 2011),,

–  având în vedere Raportul Băncii Mondiale „Doing Business 2012: Doing Business in a More Transparent World” (Mediul de afaceri 2012: desfășurarea afacerilor într-o lume mai transparentă),

–  având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Erasmus pentru toți: programul UE pentru educație, formare, tineret și sport (COM (2011)0787),

–  având în vedere raportul Comisiei „Evaluarea interimară a programului pilot/acțiunii pregătitoare Erasmus pentru tineri antreprenori (2011)”,

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice (COM(2011)0896),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0190/2012),

A.  întrucât criza economică, financiară și fiscală din UE a accentuat semnificativ disparitățile economice și sociale în rândul statelor membre și al regiunilor, dând naștere unei distribuții inegale a investițiilor interne și externe pe teritoriul Uniunii Europene;

B.  întrucât este necesară instituirea unui cadru coerent de stabilitate în cadrul politicii monetare, fiscale și comerciale, în vederea facilitării fluxului de investiții directe în toate statele membre și regiunile UE, contribuind astfel la corectarea dezechilibrelor macroeconomice de la nivelul UE;

C.  întrucât la reuniunea informală a membrilor Consiliului European din 23 mai 2012 s-a evidențiat necesitatea de a mobiliza politicile UE pentru a susține pe deplin creșterea economică, a accelera eforturile de finanțare a economiei prin intermediul investițiilor și a crea locuri de muncă într-un ritm mai susținut;

D.  întrucât, în conformitate cu ultima previziune provizorie a Comisiei, UE suferă de o creștere slabă și ratele de creștere așteptate vor diferi semnificativ pe teritoriul Uniunii, fiind subminate de incertitudinea și neîncrederea permanentă a consumatorilor și a pieței;

E.  întrucât Uniunea ar trebui să își exploateze în continuare avantajele competitive, precum standardul ridicat de consum, educație și calitate a vieții, capacitatea de cercetare și inovare, eficiența și productivitatea ridicate ale muncii, precum și un mediu de afaceri prietenos și motivațional în vederea combaterii crizei fiscale și consolidării dezvoltării și a ocupării forței de muncă;

F.  întrucât finanțarea datoriei publice a statelor membre are efectul de absorbi resursele pentru investiții, dezvoltare și ocuparea forței de muncă, în timp ce exodul de capital din partea anumitor state membre către alte state membre, precum și către anumite țări terțe poate contribui la înrăutățirea situației balanței de plăți a UE;

G.  întrucât împrumuturile bancare, care sunt cea mai importantă sursă de finanțare în zona euro, reprezentând mai mult decât finanțarea prin capitalizare și obligațiuni puse laolaltă, în timp ce în SUA și alte regiuni ale globului creditarea reprezintă un procent mai mic din finanțarea totală, au fost afectate puternic de evoluțiile recente;

H.  întrucât potențialul de dezvoltare asigurat de sectoare precum tehnologiile ecologice, sănătatea și îngrijirea, educația și economia socială poate favoriza și conduce la investiții prin creșterea cererii reciproce, contribuind astfel la stimularea investițiilor;

I.  întrucât se impune monitorizarea și revizuirea impactului și a punerii în aplicare a regulamentelor financiare ale UE pentru a asigura că nu creează sarcini administrative inutile și nu sufocă investițiile străine directe pe teritoriul UE;

J.  întrucât cel mai recent raport al UNCTAD arată că UE are încă o capacitate puternică de a atrage investiții străine directe;

K.  întrucât investițiile interne în cadrul Uniunii pot extinde în mod semnificativ piețele pentru investiții străine directe prin îmbunătățiri aduse infrastructurii durabile pentru mediul de afaceri, educație, cercetare și dezvoltare;

L.  întrucât investițiile constau în doi piloni, care sunt investițiile publice și investițiile private, iar pilonul privat este alcătuit din investiții naționale și străine;

M.  întrucât combaterea dependenței excesive de importurile de petrol, gaze și alte resurse neregenerabile necesită investiții majore în energia regenerabilă, eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor;

N.  întrucât datoria suverană europeană și riscurile de refinanțare, precum și deficiențele și barierele în calea comerțului și a finalizării pieței interne, inclusiv barierele netarifare și restricțiile privind datele, pot limita capacitatea regiunii UE de a atrage atât investitori europeni, cât și internaționali;

O.  întrucât, în ceea ce privește competitivitatea și antreprenoriatul, principalele provocări cu care întreprinderile Uniunii continuă să se confrunte sunt dificultățile legate de accesarea finanțării pentru IMM-uri, spiritul antreprenorial slab (doar 45 % dintre cetățenii europeni ar dori să desfășoare o activitate independentă în comparație cu 55 %, de exemplu, în Statele Unite), un mediu de afaceri care nu este propice înființării de noi întreprinderi și dezvoltării, caracterizat printr-o fragmentare persistentă a reglementării și prin prea multă birocrație, o capacitate limitată a IMM-urilor de a se adapta la o economie eficientă din punct de vedere energetic și din punct de vedere al utilizării resurselor și de a se extinde pe alte piețe decât țara lor de origine, în cadrul pieței unice și în afara ei;

P.  întrucât, în conformitate cu cel mai recent clasament privind climatul favorabil afacerilor al Băncii Mondiale (Doing Business), statele membre ale UE reprezintă numai 40 % (și membrii zonei euro numai 26 %) din primele 35 de țări în ceea ce privește spiritul întreprinzător la nivel mondial;

Q.  întrucât, după cum este menționat în raportul Comisiei privind mecanismul de alertă (COM(2012)0068), constrângerile bugetare naționale și ratele ridicate ale șomajului subliniază necesitatea, în special în ceea ce privește balanțele de cont curent, cotele de piață la export și datoria publică și privată, de a introduce reforme structurale eficiente, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, reducând birocrația și optimizând în același timp valoarea adăugată a fondurilor structurale și activitățile Băncii Europene de Investiții, în special în țările care beneficiază de politica europeană de vecinătate;

R.  întrucât investițiile sociale bine orientate sunt esențiale în asigurarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă pe termen lung, pentru stabilizarea economiei, pentru creșterea capitalului uman și pentru sporirea competitivității Uniunii Europene;

S.  întrucât tendințele investițiilor străine directe constituie unul din principalii indicatori utilizați de Comisie la tabloul de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice;

T.  întrucât studiile efectuate de UNEP și OIM arată că investițiile în formarea capitalului uman sunt esențiale în atragerea de investiții în sectoarele economice ecologice și în exploatarea potențialului lor ridicat de dezvoltare;

U.  întrucât fluxul de investiții străine directe din UE, în special dacă este orientat astfel încât să reducă disparitățile dintre statele membre, are efecte pozitive asupra economiei reale și a balanței de plăți, a competitivității, a ocupării forței de muncă și a coeziunii sociale, acționând, de asemenea, ca un imbold în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică, inovarea, abilitățile și mobilitatea forței de muncă;

V.  întrucât definiția obiectivelor secundare naționale anuale care acoperă domeniile care pot sprijini un mediu atractiv și competitiv pentru investitorii internaționali, în linie cu parametrii OECD, va ajuta la evidențierea punctelor tari și a punctelor slabe, precum și a oportunităților pentru intervențiile vizate;

W.  întrucât zona euro și obiectivul BCE de a menține o rată a inflației la sub 2 % din rata inflației în zona euro contribuie la crearea unui cadru de stabilitate care atrage investițiile;

X.  întrucât dezvoltarea piețelor europene de obligațiuni depinde într-o mare măsură de extinderea bazei de investiții;

Y.  întrucât, în propunerea sa privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), Comisia nu și-a extins armonizarea la bazele fiscale ale societăților, care sunt destinate să rămână de competența statelor membre, se impun măsuri suplimentare pentru ca sistemul de impozitare din Uniune să devină mai transparent și mai puțin complex pentru investitorii străini, armonizând în același timp ratele de impozitare la ratele minime pe întreg teritoriul Europei;

Z.  întrucât protecționismul comercial câștigă teren în întreaga lume, UE, ca lider de piață în ceea ce privește investițiile străine interne, ar trebui să continue negocierile pentru încheierea de acorduri de liber schimb, promovând comerțul deschis și echitabil, precum și standardele internaționale în domeniul protecției sociale și a mediului, protejându-și, astfel, avantajele comerciale competitive;

AA.  întrucât în Uniunea Europeană încă există obstacole semnificative în furnizarea de servicii transfrontaliere, care împiedică funcționarea pieței libere;

AB.  întrucât, în conformitate cu tratatele UE, politica comercială comună, inclusiv investițiile străine directe, țin de competența exclusivă a UE și întrucât în acest domeniu Parlamentul European și Consiliul operează pe picior de egalitate, deoarece se aplică procedura legislativă ordinară;

1.  subliniază că UE reprezintă încă prima destinație din lume pentru investițiile străine directe (FDI) și, ca atare, ar trebui să continue să satisfacă așteptările statelor investitoare și beneficiare, respectând în același timp obiectivele mai largi ale UE privind politica economică, socială și de mediu, apărându-și astfel rolul de lider la nivel european și național;

2.  consideră că o politică de coeziune este esențială în abordarea dezechilibrelor macroeconomice și regionale la nivelul UE și ar trebui să fie o politică principală a pieței interne pentru consolidarea competitivității, a productivității, a dezvoltării și creării de locuri de muncă, care, în schimb, are potențialul de a crește atractivitatea investirii în UE; subliniază faptul că investițiile prin politica de coeziune în infrastructură și în calificări căutate pe piața muncii pot crește în mod semnificativ atractivitatea pentru viitorii investitori;

3.  îndeamnă Comisia să îmbunătățească cooperarea internațională în materie de reglementare, inclusiv în cadrul forumurilor multilaterale și convergența cerințelor normative pe baza standardelor internaționale și, în cazul în care este posibil, să participe la dialogul în materie de reglementare pentru a aborda actualele sau eventualele viitoare bariere în calea comerțului, în vederea limitării litigiilor și a costurilor comerciale asociate;

4.  consideră că consolidarea și stabilizarea fiscală și completarea pieței interne ar trebui realizată asigurând o evaluare a valorii adăugate oferite de acestea; consideră că cooperarea strânsă între organismele economice, precum și consolidarea complementarităților între economiile UE ar trebui să contribuie la reducerea diferențelor în ceea ce privește investițiile străine directe între acestea în vederea întăririi bazei industriale europene și a promovării dezvoltării economice durabile pe termen lung, aceasta din urmă fiind condiția prealabilă esențială pentru o consolidare fiscală eficientă și de succes;

5.  subliniază că este esențial să se mențină interesul investitorilor strategici europeni în realizarea activităților lor în cadrul UE, având în vedere că, în contextul crizei generale mondiale financiare și economice, sentimentele negative și incertitudinea creată de criza datoriilor și lipsa unor răspunsuri rapide determină investitorii să își reducă expunerea actuală în regiune; subliniază faptul că o absență a investițiilor naționale coordonate pe termen lung va afecta în mod semnificativ pe viitor atractivitatea investițiilor în UE pentru acești investitori; recunoaște faptul că o abordare pe mai multe niveluri a guvernanței, cu implicarea comunității locale în etapele corespunzătoare, este esențială pentru asigurarea orientării investițiilor către abordarea necesităților specifice ale fiecărei regiuni și ale fiecărui stat membru;

6.  îndeamnă Comisia să prezinte o comunicare privind atractivitatea investițiilor în Europa, comparativ cu principalii săi parteneri și concurenți, identificând principalele avantaje și puncte slabe ale UE ca mediu de investiții și să prezinte o strategie integrată care să includă politici și recomandări specifice, precum și propuneri legislative, dacă este necesar, pentru a îmbunătăți mediul de investiții al UE;

7.  consideră că UE ar trebui să exploateze pe deplin poziția sa ca cea mai mare piață unică comună din lume (inclusiv standardul său înalt de viață, productivitatea ridicată a muncii, certitudinea juridică și capacitatea de cercetare și inovare) de investitor străin și putere comercială pentru combaterea crizei datoriilor și subliniază necesitatea unor instrumente și metode mai eficiente, a unor mecanisme de finanțare și programe de investiții noi, precum obligațiunile pentru proiecte UE, care ar putea exploata avantajele competitive ale Europei și complementaritățile dintre statele sale membre și a realiza obiectivele strategiei de creștere economică Europa 20202, pentru a combate recesiunea și problema creșterii economice lente;

8.  solicită UE să introducă investițiile ca element principal al tuturor inițiativelor emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, pentru a îndeplini nevoia critică de dezvoltare și ocupare a forței de muncă și să utilizeze contribuția lor majoră în vederea combaterii crizei fiscale; în special, invită Comisia și statele membre să elaboreze o strategie industrială a Uniunii Europene ambițioasă, ecoeficientă și sustenabilă în vederea revitalizării capacității de producție pe întreg teritoriul UE și generării de locuri de muncă de înaltă calitate în UE;

9.  subliniază, în special, potențialul enorm de atragere a investițiilor străine directe prin promovarea educației, a cercetării și a dezvoltării și prin crearea de locuri de muncă în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efecte de seră, al dezvoltării surselor de energie regenerabilă și al creșterii eficienței energetice pentru a îndeplini obiectivele 2020 și a face din UE un lider mondial în domeniul tehnologiilor ecologice;

10.  reamintește că nemajorarea prin intermediul finanțării sustenabile sau, mai rău, reducerea investițiilor publice ca urmare a crizei financiare în sectoarele critice precum sănătatea, educația, cercetarea și infrastructurile ar putea afecta competitivitatea și atractivitatea față de investitori, în special dacă această situație se perenizează; din acest motiv, este necesară creșterea sustenabilă a investițiilor publice;

11.  sprijină programul nou propus „Erasmus pentru toți” care poate crește în mod semnificativ fondurile alocate pentru mobilitate și dezvoltarea cunoștințelor, a formării profesionale și a aptitudinilor, pentru a stimula dezvoltarea personală a tinerilor și perspectivele profesionale și pentru a contribui, prin urmare, la consolidarea potențialului uman și la abordarea problemei privind șomajul ridicat în rândul tinerilor în Europa; sprijină programul „Erasmus pentru întreprinderi” și, în special, programul de schimb „Erasmus pentru tinerii antreprenori” care va încuraja întreprinderile nou-înființate, transferurile transfrontaliere de cunoștințe, cooperarea între întreprinderile mici, inovarea și crearea de locuri de muncă;

12.  propune îmbunătățirea și lărgirea bazei de date statistice pentru investiții directe, în conformitate cu modelele OCDE și ale Băncii Mondiale și adoptarea de obiective și indicatori referitori la investiții suplimentari la nivel național (mediul urban, infrastructura socială), astfel încât să fie evidențiat progresul înregistrat în direcția unui mediu de investiții atractiv, evaluând în același timp politicile de investiții și efectele lor pozitive asupra economiei reale și ocupării forței de muncă din diferite țări și regiuni;

13.  consideră că orice strategie care își propune să atragă investitori străini și locali ar trebui corelată cu finalizarea pieței interne, investițiile și fluxurile transfrontaliere, piețele libere, facilitarea accesului pe piață și o concurență loială pentru profesiile liberale, date fiind numărul și varietatea de oportunități noi; consideră, în această privință, că UE ar trebui să promoveze rețelele transeuropene și mobilitatea lucrătorilor, a studenților și a cercetătorilor și să consolideze cooperarea și complementaritățile între economiile UE;

14.  subliniază nevoia urgentă de a reduce barierele fiscale din calea lucrătorilor și a angajatorilor transfrontalieri pentru a facilita mobilitatea cetățenilor și a promova investițiile transfrontaliere;

15.  solicită UE să negocieze la nivel global și în cadrul OMC și G20, stabilirea unor reguli comune care să asigure concurența loială și un mediu concurențial echitabil în fața unor dezechilibre macroeconomice internaționale în legătură cu reglementarea și impozitarea financiară, pentru a proteja competitivitatea UE și a asigura respectarea obiectivelor sociale și de mediu ale Uniunii; solicită Uniunii să fie fermă pe poziții în negocierea și încheierea unor acorduri de liber schimb (FTA) cuprinzătoare cu partenerii majori ca soluție pentru deschiderea de noi piețe pentru bunuri și servicii, creșterea oportunităților de investiții, facilitarea comerțului liber și echitabil și promovarea unui mediu mai predictibil pentru politici; subliniază importanța lansării de negocieri cu privire la o taxă pe tranzacțiile financiare la nivel mondial;

16.  este de părere că instituirea unui Observator european ad hoc pentru investițiile străine directe, stabilit în cadrul Comisiei Europene, ar putea contribui la consolidarea coordonării politicilor statelor membre în acest domeniu și, în același timp, ar putea asigura o monitorizare mai bună a politicilor aplicate, inclusiv a efectelor lor macroeconomice, în vederea promovării Europei ca destinație pentru investiții;

17.  solicită Comisiei să intensifice coordonarea politicilor economice, fiscale și sociale, având în vedere atragerea investițiilor străine, având în vedere în același timp divergențele economice și sociale observate între membrii zonei euro și între statele membre ale UE;

18.  consideră că UE și statele membre ar trebui să ia măsuri, îndeosebi pentru consolidarea utilizării fondurilor structurale și a Fondului de coeziune ca element catalizator pentru atragerea de fonduri suplimentare din partea BEI, BERD, a altor instituții financiare internaționale și a sectorului privat, încurajând în același timp inițiativele bazate pe parteneriate public-privat (PPP), precum obligațiunile de finanțare a proiectelor UE; remarcă faptul că IMM-urile pot beneficia în mod special de investiții care consolidează capacitățile, infrastructura și capitalul uman; recunoaște potențialul extinderii domeniului de aplicare al instrumentelor financiare inovatoare astfel încât acestea să fie utilizate într-o mai mare măsură ca acces la finanțare pentru a suplimenta metodele de finanțare tradiționale; subliniază că caracterul reînnoibil al instrumentelor financiare și o abordare flexibilă a integrării acestor instrumente la nivel regional ar putea obține un efect multiplicator al bugetului UE, promova parteneriatele public-private, deschide surse alternative de finanțare și ar putea furniza un nou flux de finanțare important pentru investițiile strategice, sprijinind investițiile pe termen lung durabile într-o perioadă de constrângeri fiscale;

19.  salută operațiunile de refinanțare pe termen lung ale BCE (LTRO); solicită BCE să acționeze în continuare în mod decisiv la abordarea crizei actuale a datoriilor în zona euro prin menținerea stabilității prețurilor, minimizând în același timp efectele de propagare asupra economiei reale și asupra investițiilor pe care ar putea să le genereze problemele de lichiditate ale sectorului bancar; consideră că sectorul bancar trebuie să adopte măsurile necesare pentru a aborda slăbiciunile sale structurale cu privire la riscurile de lichiditate pe termen lung pentru a restabili încrederea pe termen lung a investitorilor și a evita necesitatea ca BCE să intervină atât de masiv pe viitor; consideră că cadrul operațional al băncilor ar trebui structurat astfel încât o parte a subvențiilor să fie disponibilă pentru dezvoltare și pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

20.  consideră că reforma viitoare a Directivei privind cerințele de capital ar trebui să asigure că creșterea rezervelor de capital pentru a promova stabilitatea pe termen lung a sectorului bancar nu împiedică băncile să introducă lichidități în economie, fapt vital pentru investiții;

21.  subliniază necesitatea consolidării piețelor de capital europene în vederea asigurării accesului la finanțare din alte surse decât băncile;

22.  remarcă noile propuneri ale Comisiei de a îmbunătăți reglementarea pieței agențiilor de rating de credit, în special modificarea Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind agențiile de rating de credit și coordonarea legislațiilor, regulamentelor și a dispozițiilor administrative privind angajamentele investițiilor colective în garanțiile transferabile (UCITS) și a Directivei 2011/61/UE privind administratorii fondurilor de investiții alternative în contextul încrederii excesive în ratingurile de credit și subliniază necesitatea luării unor măsuri viitoare pentru a asigura un mediu de afaceri sănătos și o concurență loială;

23.  invită Comisia să evalueze numeroasele obstacole încă existente în calea furnizorilor și beneficiarilor de servicii transfrontaliere în statele membre individuale;

24.  remarcă importanța propunerilor Comisiei de a moderniza piața europeană a achizițiilor publice; subliniază că o piață dinamică paneuropeană a achizițiilor poate asigura oportunități de afaceri importante pentru întreprinderile europene și poate contribui semnificativ la stimularea unei industrii europene competitive, precum și la atragerea de investiții și la promovarea creșterii economice;

25.  își exprimă preocuparea în ceea ce privește tendința investitorilor instituționali în zona euro de a ieși din capitalurile din zona euro și de a intra în capitaluri emise în alte părți ale lumii, având în vedere (i) rolul lor în creștere în sectorul financiar din zona euro și (ii) declinul acționariatului total al fondurilor de investiții și al altor acțiuni emise de rezidenții din zona euro de la 26 % în 2009, la 23 % pe durata anului 2010;

26.  subliniază rolul fondurilor suverane de investiții din țări terțe și subliniază importanța consolidării principiilor de transparență și răspundere pentru a promova sinergiile între UE și fondurile suverane de investiții;

27.  solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze investitorii instituționali să participe la fondurile capitalului de risc și la fondurile europene de antreprenoriat social și să elimine restricțiile asupra asigurării de fonduri de capital de risc în întreprinderi mici și mijlocii;

28.  consideră că antreprenoriatul transfrontalier oferă beneficii semnificative atât pentru regiunile UE, contribuind la dezvoltarea lor economică, cât și pentru întreprinderile individuale, oferind acestora oportunități de a accesa piețe și surse de aprovizionare noi și mai mari, precum și capital, forță de muncă și tehnologie;

29.  își exprimă preocuparea cu privire la cifrele mari ale șomajului în rândul tinerilor în mai multe state membre și perspectivele negative ale ocupării forței de muncă; remarcă cu preocupare capacitatea limitată a Uniunii Europene de a atrage capital uman de înaltă calitate, în condițiile în care există fluxuri semnificative de capital uman înspre țările din lumea a treia; recunoaște că UE are un potențial vast în ceea ce privește capitalul uman de înaltă calitate și solicită Comisiei și statelor membre să intensifice măsurile pentru a combate șomajul în rândul tinerilor în UE în special prin programe și acțiuni concrete la nivel european și național; salută în acest scop Declarația Consiliului European care solicită statelor membre să introducă scheme naționale asemănătoare garanției pentru tineret și îndeamnă statele membre să susțină acest apel prin măsuri rapide și concrete la nivel național astfel încât să asigure că tinerii beneficiază de un loc de muncă, educație sau (re-) formare profesională decente; consideră, în acest sens, că UE ar trebui să își intensifice eforturile pentru a atinge obiectivele privind ocuparea forței de muncă ale strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv reducerea taxelor pe forța de muncă pentru a atrage mai multe investiții în sectoarele economice cu aport important de forță de muncă.

30.  subliniază provocarea cu care se confruntă Uniunea, în ansamblu și statele membre individuale în ceea ce privește îmbătrânirea populației; îndeamnă statele membre să dezvolte strategii consecvente care să abordeze provocarea demografică, compensând eventualele implicații negative;

31.  sprijină obiectivele Uniunii pentru inovare; solicită statelor membre să își stabilească drept obiectiv investirea în educație cercetare și inovare, având în vedere efectele pozitive pe termen mediu și lung pe care le poate avea asupra creșterii și dezvoltării; sprijină specializarea inteligentă ca principiu important al politicii și conceptul de politică de inovare și legături mai puternice între cercetare și antreprenoriat, în domenii precum tehnologia ecologică;

32.  subliniază că lupta împotriva evaziunii fiscale ar trebui să fie o prioritate de prin rang pentru UE, în special în contextul crizei actuale, când evaziunea fiscală reprezintă o mare pierdere pentru bugetele naționale și veniturile suplimentare ar putea fi folosite pentru a crește investițiile publice; solicită Comisiei și statelor membre să coopereze și să își coordoneze acțiunile în ceea ce privește combaterea dublei impuneri, a dublei non-impuneri, a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a dumpingului, precum și a utilizării paradisurilor fiscale în scopuri ilicite; în mod mai general, solicită o mai mare coordonare fiscală, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, inclusiv cooperarea și coordonarea între sistemele fiscale ale statelor membre, precum și o reducere a sarcinilor administrative copleșitoare și a costurilor mari de conformitate fiscală cu care se confruntă întreprinderile europene și care creează piedici în calea investițiilor în Uniunea Europeană; salută poziția Parlamentului referitoare la o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) și, în același timp, așteaptă cu nerăbdare adoptarea directivei de către Consiliu;

33.  arată că accesul dificil la finanțare rămâne una dintre principalele preocupări ale IMM-urilor; este îngrijorat în special cu privire la faptul că companiile sănătoase nu pot dobândi fondurile pe care și le planifică; solicită Comisiei și statelor membre să implementeze rapid acțiuni și măsuri de reglementare pentru a facilita finanțarea pentru IMM-uri, astfel cum se propune în Planul UE de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor; subliniază faptul că la nivel local creșterea este susținută deseori de IMM-uri și întreprinderi sociale și finanțarea politicii de coeziune asigurată printr-o abordare solidă a guvernanței pe mai multe niveluri poate asigura că IMM-urile și întreprinderile sociale își îndeplinesc potențialul lor și continuă să aducă o contribuție valoroasă la competitivitatea UE;

34.  subliniază necesitatea unei revizuiri cuprinzătoare a impactului economic al regulamentului financiar al UE, pentru a asigura că punerea în aplicare este proporțională și nu sufocă investițiile;

35.  salută „Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri” (COSME) propus de Comisie pentru perioada 2014-2020 ca mijloc de încurajare a unei culturi antreprenoriale și promovare a înființării de noi IMM-uri, în principal în sectoarele noi, precum serviciile mass-media sociale, economia ecologică și turismul;

36.  solicită legi privind falimentul noi, eficiente, inclusiv instrumente de avertizare timpurie pentru a încuraja o politică a celei de a doua șanse menite să stimuleze antreprenoriatul și redeschideri de întreprinderi având în vedere că a doua șansă nu este recunoscută în mod adecvat de legislațiile naționale; subliniază importanța creșterii creării de rețele între antreprenori și întreprinderi redeschise pentru a promova a doua șansă, precum și necesitatea de a aborda dificultățile legate de finanțarea întreprinderilor redeschise;

37.  invită Uniunea să exploateze pe deplin oportunitățile de investiții în UE și în afara ei care rezultă din politica europeană de vecinătate și strategiile macroregionale;

38.  solicită Comisiei să includă toți indicatorii din tabloul de bord relevanți pentru măsurarea dezechilibrelor macroeconomice și a efectelor asupra regiunilor UE;

39.  reamintește că este importantă dezvoltarea pe viitor a parteneriatelor vizate în sectoarele de mediu, care atrag interesul tot mai mare al investitorilor, având în vedere resursele și capacitatea UE;

40.  salută faptul că numărul companiilor care doresc să investească în UE a crescut cu 5 % în 2011; totuși regretă că numărul mediu de noi locuri de muncă create per proiect de investiții a rămas neschimbat;

41.  solicită Comisiei și statelor membre să pună în aplicare „Planul european de acțiune privind guvernarea electronică” prin care se pot furniza servicii de guvernare electronică, inclusiv pentru întreprinderi, mai eficiente și la costuri mai mici atât pe plan local cât și la nivel transfrontalier;

42.  insistă asupra faptului că, pentru a atrage mai multe investiții, UE și statele sale membre trebuie:

43.  salută propunerea Comisiei privind un program care se axează pe competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor; salută creșterea recentă a capitatului de risc și a capitatului providențial (angel capital) în numeroase state membre ale UE, însă reafirmă faptul că UE ar trebui să simplifice reglementările și accesul IMM-urilor și al altor actori economici la finanțare, prin încurajarea de sisteme eficiente la nivelul UE pentru capitalul de risc și pentru capitalul providențial și prin consolidarea rolului investițiilor de capital privat și public în ceea ce privește finanțarea creșterii pe termen lung a societăților comerciale; invită Comisia să coopereze mai activ cu instituțiile financiare internaționale la crearea de mecanisme inovatoare pentru finanțarea IMM-urilor;

44.  subliniază importanța promovării standardelor care contribuie la dezvoltarea inovării în noi produse și servicii, la realizarea pieței interne și la atragerea investițiilor în UE, precum și a armonizării standardelor europene cu standardele internaționale;

45.  reiterează propunerea sa privind lansarea de către Comisie, în cooperare cu BEI (având în vedere calitatea resurselor sale umane și experiența sa în finanțarea de infrastructuri de mari dimensiuni), a unui proces de analiză strategică privind finanțarea investițiilor, fără a exclude nicio ipoteză, inclusiv subvențiile, vărsarea sumelor subscrise de către statele membre la capitalul BEI, sume subscrise de către Uniunea Europeană la capitalul BEI, împrumuturi, instrumente inovatoare, inginerie financiară adaptată proiectelor pe termen lung fără rentabilitate imediată, dezvoltarea sistemelor de garanții, crearea unei rubrici de investiții în cadrul bugetului UE, consorții financiare la nivelul autorităților europene, naționale și locale și parteneriate de tip public-privat;

46.  salută inițiativele emblematice Europa 2020 intitulate „O politică industrială integrată pentru era globalizării”, „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”; ia act de faptul că Strategiei Europa 2020 va contribui la sporirea atractivității investițiilor în UE și la păstrarea competitivității sale pe plan internațional.

47.  subliniază faptul că, având în vedere nivelurile actuale lente ale creșterii economice și ratele mari ale șomajului, politica de coeziune a UE contribuie în mod semnificativ la economia europeană, precum și la cercetarea și inovarea europeană, și atrage cea mai mare parte din bugetul UE destinat investițiilor în economia reală, consolidând coeziunea economică, socială și teritorială prin reducerea diferențelor între regiuni și aplicând o strategie a Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă care asigură investițiilor publice și private un efect de pârghie semnificativ, la nivelul UE, precum și la nivel național, regional și local;

48.  subliniază faptul că o abordare discriminatorie față de întreprinderile mari ar putea împiedica inovarea și ar reduce competitivitatea altor societăți din UE, IMM-uri în special, prin excluderea acestora din parteneriatele globale esențiale în domeniul inovării colective și prin reducerea accesului lor la tehnologia avansată;

49.  aprobă argumentarea economică a unei politici de dezvoltare locale la nivel regional/local bazate pe logica fundamentală că este posibil să sporească interesul pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii, dacă acestea pot oferi avantaje competitive comparative (infrastructură adecvată, resurse umane calificate etc.), precum și seturi ferme de stimulente; în acest context, solicită Comisiei să susțină statele membre și regiunile în continuarea propriilor politici de stimulare a investițiilor, îndeosebi în ceea ce privește investițiile pe termen lung – în special la nivel transfrontalier –,punându-se un accent deosebit pe proiectele de infrastructură; constată cu regret că regiunile mai puțin dezvoltate din UE își pierd din ce în ce mai mult atractivitatea spre beneficiul țărilor terțe; invită autoritățile competente să elaboreze măsuri urgente cu scopul de a menține investițiile prezente și de a atrage noi investiții;

50.  subliniază faptul că UE deține o forță enormă în orașele sale și că proiectele majore de infrastructură urbană și parcurile de afaceri inovatoare reprezintă un puternic punct de atracție pentru investiții; îndeamnă statele membre să asigure investiții importante în infrastructură, în tehnologii noi și în domeniul cercetării și dezvoltării, inclusiv în sisteme de transport multimodale, pentru a îmbunătăți sustenabilitatea și competitivitatea orașelor europene, dezvoltând în continuare atuurile tradiționale ale acestora și garantând totodată că aceste investiții nu dăunează unei coeziuni teritoriale reale și unei dezvoltări rurale echilibrate;

51.  subliniază că este necesar nu numai ca cercetarea și educația să fie răspândite și aplicate, ci să se investească în cercetare și educație la nivel local; prin urmare, potențialul uman disponibil – cercetătorii și fundațiile academice de la nivel local – trebuie utilizat la maximum pentru a atrage atât investiții naționale, cât și investiții străine directe. În acest context, este, de asemenea, important să se remarce mobilitatea persoanelor: profesori, cercetători și studenți;

52.  consideră că regiunile rămase în urmă trebuie să beneficieze în continuare de finanțări substanțiale din partea Uniunii pentru a putea oferi investitorilor și alte avantaje competitive locale, pe lângă costurile reduse cu forța de muncă;

53.  ia act de faptul că sunt necesare infrastructuri solide pentru a consolida coeziunea regională și competitivitatea regiunilor; subliniază, în acest context, importanța rețelelor transeuropene și a utilizării instrumentelor financiare suplimentare, cum ar fi obligațiunile pentru finanțarea proiectelor și parteneriatele public-privat.

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 1. (2) JO L 306, 23.11.2011, p. 8. (3) JO L 306, 23.11.2011, p. 12. (4) JO L 306, 23.11.2011, p. 25. (5) JO L 306, 23.11.2011, p. 33. (6) JO L 337, 20.12.2011, p. 5. (7) JO L 306, 23.11.2011, p. 41. (8) Texte adoptate, P7_TA(2011)0565. (9) Texte adoptate, P7_TA(2012)0135.