Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de buget pentru exercițiul financiar 2013, adoptat de Comisie la 25 aprilie 2012 (COM(2012)0300),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII),

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2012 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2013(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 21 februarie 2012 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2013,

–  având în vedere concluziile reuniunii interinstituționale privind plățile din 30 mai 2012,

–  având în vedere titlul II capitolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru pescuit,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0215/2012),

Proiectul de buget 2013 – evaluare generală

1.  reamintește că, în Rezoluția sa din 14 martie 2012, Parlamentul a plasat promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în centrul priorităților sale, în conformitate cu Strategia Europa 2020, pledând în special pentru concentrarea resurselor pe politici și programe care se dovedesc utile pentru realizarea acestor obiective, în special în sprijinul IMM-urilor și al tinerilor; salută faptul că proiectul de buget pentru 2013 al Comisiei merge în aceeași direcție din perspectiva priorităților identificate care trebuie consolidate;

2.  recunoaște constrângerile economice și bugetare persistente de la nivel național, precum și necesitatea consolidării fiscale; își reiterează totuși convingerea că bugetul UE reprezintă un instrument comun și eficace pentru investiții și solidaritate, elemente necesare în prezent pentru a genera creștere economică, competitivitate și locuri de muncă în cele 27 de state membre; subliniază faptul că, în ciuda dimensiunii sale limitate, care nu depășește 2 % din totalul cheltuielilor publice în Uniune, bugetul UE a avut un real impact economic și a completat cu succes până în prezent politicile de redresare ale statelor membre;

3.  intenționează, astfel, să apere cu fermitate un nivel adecvat de resurse pentru bugetul exercițiului următor, așa cum este definit în proiectul de buget, și să se opună tuturor tentativelor de reducere a resurselor, în special în cazul politicilor care asigură creștere economică și ocuparea forței de muncă; consideră că bugetul UE, care nu poate înregistra un deficit, nu ar trebui să fie victima politicilor economice fără succes de la nivel național; constată că, în 2012, anumite state membre își majorează bugetele naționale;

4.  este convins de faptul că, în special în perioadă de criză, responsabilitatea financiară este de maximă importanță; consideră, astfel, că resursele trebuie să fie concentrate în domeniile în care bugetul UE poate furniza valoare adăugată și că ele ar putea fi reduse în sectoarele care înregistrează întârzieri nejustificate și un grad scăzut de absorbție, pentru a se realiza economii la liniile bugetare la care s-au înregistrat probleme de execuție; consideră că se pot realiza economii reale prin identificarea suprapunerilor și a ineficiențelor de la liniile bugetare; în acest context, intenționează să identifice, împreună cu comisiile sale specializate, atât priorități pozitive, cât și priorități negative pentru 2013; solicită în acest sens Comisiei să transmită în mod regulat ambelor componente ale autorității bugetare informații prompte și complete privind punerea în aplicare - pe baza unor indicatori-țintă de performanță - a diverselor programe și inițiative și să le compare cu angajamentele politice ale UE;

5.  consideră că UE ar trebui să dea dovadă de responsabilitate, nu în ultimul rând în contextul politicilor de austeritate în curs de implementare în statele membre, și să adopte fără întârziere măsuri concrete în vederea stabilirii unui singur sediu al Parlamentului;

6.  constată că proiectul de buget al UE pentru 2013 propus de Comisie însumează 150 931,7 milioane EUR în credite de angajament (CA) (adică +2 % comparativ cu bugetul 2012) și 137 924,4 milioane EUR în credite de plată (CP) (adică +6,8 % comparativ cu bugetul 2012); observă că aceste cuantumuri reprezintă 1,13 % și, respectiv, 1,03 % din valoarea prevăzută pentru 2013 a VNB al UE; reamintește că în cadrul financiar multianual (CFM) se prevede un plafon de 152 502 milioane EUR pentru CA și un plafon de 143 911 milioane EUR pentru CP, la prețurile curente; ia act de discrepanța continuă dintre nivelul creditelor de angajament și nivelul creditelor de plată, care va avea drept rezultat creșterea în continuare a angajamentelor restante (RAL);

7.  înțelege faptul că Comisia, la sfârșitul perioadei de programare, pune accent pe plăți, intenționând să ofere o soluție pentru nivelul în creștere constantă al angajamentelor restante (RAL); deși împărtășește această abordare, este îngrijorat în special de înghețarea propusă a creditelor de angajament la nivelul ratei estimate a inflației pentru anul viitor; subliniază importanța angajamentelor pentru stabilirea priorităților politice și, astfel, pentru garantarea faptului că investițiile necesare vor fi realizate în cele din urmă pentru a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă; intenționează să analizeze atent dacă acest nivel al creditelor de angajament va permite punerea în aplicare corespunzătoare a principalelor politici ale UE; este de părere că, deși înghețarea creditelor de angajament poate fi prezentată de Comisie și statele membre ca o soluție parțială pentru problema RAL, ea nu poate fi considerată o strategie acceptabilă pentru a menține nivelul RAL sub control;

8.  consideră majorarea propusă a creditelor de plată de 6,8 % față de 2012 drept un prim răspuns la solicitarea Parlamentului de a se întocmi un buget responsabil și realist; constată că majorările creditelor de plată sunt concentrate în domeniile competitivității și coeziunii datorită unui nivel mai mare de cereri preconizate în cadrul proiectelor care se desfășoară în prezent în aceste domenii; este pe deplin de acord cu această majorare, care rezultă nu doar din angajamente anterioare ce trebuie onorate, ci și din aplicarea efectivă a programelor, care urmează să atingă ritmul normal de desfășurare în ultimul an al CFM curent; invită Comisia să verifice împreună cu statele membre dacă solicitările estimate ale acestora de majorare a plăților sunt corecte și realiste;

9.  este totuși sceptic cu privire la posibilitatea ca nivelul propus al creditelor de plată pentru 2013 să fie adecvat pentru a acoperi nevoile reale pentru exercițiul următor, în special la rubricile 1b și 2; va monitoriza atent situația plăților în cursul exercițiului 2012, punând accentul îndeosebi pe toate transferurile și realocările propuse; avertizează, de asemenea, asupra faptului că nivelul insuficient al plăților pentru 2012 combinat cu nivelul propus de Comisie pentru 2013 ar putea să nu fie suficient pentru a onora cererile adresate Comisiei și ar putea astfel să aibă ca rezultat dezangajări în valoare de miliarde de euro numai în cadrul politicii de coeziune; subliniază faptul că propunerea actuală ar aduce nivelul general al plăților pentru perioada 2007-2013 la 859,4 miliarde EUR, adică cu aproximativ 66 de miliarde EUR mai puțin decât pragurile acceptate din CFM; solicită Comisiei, având în vedere recentele cereri de transfer (DEC 9/2012), să prezinte în contextul bugetului rectificativ pentru 2012 informații exacte privind rezultatele implementării în curs de desfășurare a programelor din cadrul planului european de redresare economică;

10.  reamintește că, deja în 2011, un număr semnificativ de cereri legitime, în special în domeniul politicii de coeziune, nu au putut fi onorate de Comisie; constată că și aceste cereri trebuie să fie acoperite de bugetul 2012, care suferă deja de o lipsă de fonduri drept urmare a majorării limitate a creditelor de plată din cauza poziției Consiliului pe parcursul procedurii bugetare de anul trecut; solicită deci Comisiei să propună un proiect de buget rectificativ cât mai curând posibil pentru a remedia această situație și pentru a evita transferul plăților din 2012 în următorul exercițiu, deoarece acest lucru ar crea un nivel nesustenabil al plăților în 2013; invită, de asemenea, Comisia și Consiliul să coopereze în mod constructiv pentru ca, împreună cu Parlamentul, să evite repetarea acestei situații în ciclurile bugetare viitoare prin creșterea preciziei previziunilor și prin convenirea unor estimări bugetare realiste;

11.  regretă reticența Președinției Consiliului de a participa la o reuniune politică interinstituțională privind plățile propusă de Parlament în urma concilierii bugetare de anul trecut; consideră că acest comportament este o încercare iresponsabilă de a ignora problema absenței plăților și problema RAL; consideră că o astfel de reuniune este platforma ideală pentru ca cele două componente ale autorității bugetare să ajungă, înainte de pozițiile lor respective privind proiectul de buget, la o înțelegere comună cu privire la informațiile disponibile privind implementarea și capacitatea de absorbție, precum și să estimeze în mod corect necesarul de plăți pentru 2012 și 2013; reamintește că nivelul creditelor de plată propus de Comisie în proiectul său de buget se bazează pe estimările realizate chiar de statele membre; este convins, așadar, că orice îndoieli sau ezitări, așa cum au fost exprimate de anumite delegații ale Consiliului, cu privire la cifrele și calculele Comisiei trebuie comunicate, examinate și clarificate cât mai curând posibil pentru ca acestea să nu devină o piedică în calea obținerii unui acord în cadrul concilierii din acest an;

12.  subliniază faptul că, potrivit datelor recente prezentate de Comisie la reuniunea interinstituțională privind plățile care a avut loc la 30 mai 2012, orice diminuare a nivelului creditelor de plată sub nivelul propus de Comisie ar avea ca rezultat o altă creștere a angajamentelor restante (RAL), care au atins deja la sfârșitul anului 2011 nivelul fără precedent de 207 miliarde EUR; reiterează, astfel, solicitarea pe care a transmis-o Consiliului de a acționa în mod responsabil și de a se abține de la reduceri artificiale hotărând asupra nivelului general al plăților a priori, fără a lua în considerare evaluarea nevoilor reale pentru îndeplinirea obiectivelor și a angajamentelor convenite ale UE; solicită Consiliului ca într-un astfel de caz să identifice în mod clar și public programele sau proiectele UE care ar trebui amânate sau anulate și să justifice aceste alegeri;

13.  constată că, în conformitate cu evaluarea Comisiei, un procent total de 43,7 % din proiectul de buget 2013 (adică 64,5 miliarde EUR) este alocat obiectivelor Europa 2020, ceea ce reprezintă o majorare cu 0,2 % față de bugetul adoptat pentru 2012; apreciază faptul că, pentru prima dată, liniile bugetare și programele care contribuie la aceste obiective pot fi în mod clar identificate în proiectul de buget;

14.  ia act de marja totală de 2,4 miliarde EUR în CA din proiectul de buget 2013 și este hotărât să o folosească pe deplin, la fel ca și pe celelalte mecanisme de flexibilitate prevăzute de AII din 17 mai 2006, atunci când acest lucru este necesar pentru finanțarea obiectivelor și a priorităților care derivă din angajamentele și deciziile politice asumate în comun, în special cele referitoare la Strategia Europa 2020;

15.  constată că, în afară de cheltuielile administrative, proiectul de buget nu cuprinde credite pentru aderarea Croației în iulie 2013; speră ca revizuirea CFM prevăzută la punctul 29 din AII din 17 mai 2006 să fie adoptată rapid și invită Comisia să prezinte, prin intermediul unui buget rectificativ, o propunere privind creditele suplimentare necesare de îndată ce actul de aderare va fi fost ratificat de toate statele membre; reamintește că toate noile necesități trebuie finanțate din fonduri noi, mai degrabă decât prin redistribuiri pentru a doua parte a lui 2013;

16.  reamintește că bugetul anual 2013 va fi ultimul buget din cadrul financiar multianual actual, dar reiterează faptul că pragurile CFM pentru 2013 convenite în AII din 17 mai 2006 vor rămâne referința cel puțin pentru pragurile aferente cadrului financiar 2014 în cazul în care nu se ajunge la un acord, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 30 din AII;

Rubrica 1a

17.  ia act de propunerea Comisiei de a majora angajamentele din cadrul acestei rubrici cu 4,1 % (la 16 032 de milioane EUR) comparativ cu bugetul 2012; constată că propunerea pentru CA, care se situează sub posibilitățile prevăzute de programarea financiară (programele TEN-T, IET, Progress), lasă o marjă majorată de 90,9 milioane EUR comparativ cu 47,7 milioane EUR prevăzute în programarea financiară; își exprimă satisfacția că cele mai mari majorări ale CA sunt concentrate la rubrica 1a, care acoperă majoritatea politicilor și programelor pentru creștere, competitivitate și locuri de muncă, și că acestea reflectă prioritățile subliniate de Parlament pentru 2013;

18.  salută, în special, majorările pentru programele PC7-CE (+6,1 %), PCI (+7,3 %) și TEN-T (+6,4 %), prin care se realizează majoritatea obiectivelor Europa 2020; regretă totuși că, având în vedere sumele propuse de Comisie, două programe emblematice, precum PC7 și TEN-T, vor aloca efectiv mai puține CA decât cele prevăzute în bazele lor juridice (PC -258,8 milioane EUR și TEN-T -122,5 milioane EUR) pentru ultimul an al CFM actual; regretă și faptul că propunerea Comisiei nu prevede implementarea integrală a Programului Energie inteligentă – Europa;

19.  consideră că majorarea substanțială a plăților cu 17,8 % (la 13 552 de milioane EUR) comparativ cu bugetul 2012 reprezintă o estimare realistă a plăților necesare în cadrul acestei rubrici, în special pentru a acoperi cererile din exercițiul următor pentru proiecte de cercetare care rezultă din obligațiile contractuale ale Uniunii; consideră nivelul plăților propuse de Comisie ca fiind nivelul minim necesar în cadrul rubricii 1a;

20.  ia act de motivația adoptată de Comisie pentru propunerile de reduceri în comparație cu programarea financiară, care a condus, în opinia sa, la identificarea unor economii posibile în cadrul liniilor subexecutate ale anumitor programe, care includ PC7, TEN-T, Marco Polo, Progress, programul statistic, programele Vamă și Fiscalis; este hotărât să analizeze cu atenție realizările din cadrul fiecăruia dintre aceste programe pentru a verifica oportunitatea reducerilor propuse și pentru a elimina efectele negative asupra programelor vizate;

21.  reamintește Declarația comună din 1 decembrie 2011 referitoare la finanțarea costurilor suplimentare ale programului ITER pentru 2012-2013, în care Parlamentul, Consiliul și Comisia au fost, de asemenea, de acord să pună la dispoziție suma de 360 de milioane EUR în CA în cadrul procedurii bugetare 2013, „valorificând la maximum dispozițiile prevăzute în Regulamentul financiare și în AII din 17 mai 2006 și excluzând orice nouă revizuire legată de ITER a CFM”; este preocupat de faptul că Comisia propune să finanțeze această sumă suplimentară doar prin redistribuire de la liniile programului PC7, contrar poziției constante a Parlamentului față de acest subiect; ia pe deplin act de declarația Comisiei potrivit căreia această sumă derivă din economii de performanță din cadrul PC7 și că aceste reduceri ale liniilor administrative nu vor afecta negativ funcționarea programului; intenționează să analizeze mai aprofundat această declarație și să caute alte mijloace disponibile în cadrul AII și al Regulamentului financiar în acest sens;

22.  subliniază necesitatea asigurării unui efectiv de personal adecvat pentru Întreprinderea comună pentru ITER și dezvoltarea energiei prin fuziune (F4E) care să asigure gestionarea atentă și buna utilizare a contribuției Europei la proiectul ITER; este îngrijorat de nivelul efectivului actual de personal propus de Comisie;

23.  recunoaște rolul fundamental jucat de întreprinderile mici și mijlocii drept motoare ale economiei UE și creatoare ale unui procent de 85 % din locurile de muncă din ultimii zece ani; subliniază dificultățile tradiționale cu care se confruntă IMM-urile în accesarea piețelor de capital pentru proiecte de cercetare și inovare, exacerbate de actuala criză financiară; este ferm convins că bugetul UE ar trebui să contribuie la depășirea acestui eșec al pieței prin facilitarea accesului la finanțarea sub formă de împrumuturi sau capital pentru IMM-urile inovatoare și salută recenta propunere a Comisiei de a se crea o componentă specială pentru IMM-uri în cadrul RSFF existent; sprijină, de asemenea, creșterea propusă pentru instrumente financiare în cadrul programului PCI-PAI (14,7 milioane EUR), având în vedere performanțele lor pozitive până în prezent și solicitarea în creștere din partea IMM-urilor;

24.  regretă profund faptul că, în această perioadă de criză economică și mai ales de șomaj ridicat în rândul tinerilor, creditele pentru programul Progress au fost reduse cu 5,3 milioane EUR comparativ cu programarea financiară, fiind practic readuse la nivelul din 2012, în ciuda rezultatelor bune ale acestui program până în prezent, inclusiv în domeniile egalității de gen și combaterii discriminării; își exprimă din nou convingerea că programele sociale ale UE au un rol important în realizarea obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă din cadrul Strategiei Europa 2020; regretă că, nici măcar în ultimul an din actualul CFM, Comisia nu a profitat de ocazia de a returna acestui program suma de 60 milioane EUR redistribuită în favoarea instrumentului european de microfinanțare Progress, după cum s-a angajat în 2010;

25.  salută decizia Comisiei de a include în PB, pentru al treilea an consecutiv, credite de plată (50 de milioane EUR) destinate Fondului european de ajustare la globalizare (FEG); subliniază că acest lucru nu asigură doar o vizibilitate sporită a fondului, ci permite și evitarea transferurilor de la alte linii bugetare care servesc altor obiective și răspund unor nevoi diferite; subliniază, în plus, necesitatea de a simplifica în continuare aranjamentele practice ale procedurii de mobilizare a acestui fond, în special în contextul negocierilor actuale privind noul regulament FEG;

26.  regretă faptul că contribuția pentru inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” este ușor redusă comparativ cu exercițiul trecut; subliniază în acest context valoarea adăugată a programului de învățare pe tot parcursul vieții și a programelor Erasmus și Erasmus Mundus care, în ciuda dimensiunii financiare modeste, au avut rezultate foarte bune din punctul de vedere al implementării eficace și al imaginii pozitive a Uniunii în rândul cetățenilor; reamintește că, în multe state membre, tinerii sunt afectați puternic de criza economică și financiară, iar în acest context finanțarea adecvată și vizarea sistemelor educaționale și de mobilitate și a programelor de învățare pe tot parcursul vieții sunt importante pentru modernizarea sistemelor de educație și formare și pentru îmbunătățirea competențelor, mobilității și adaptabilității tinerilor, contribuind astfel în general la dezvoltarea unei Europe inovatoare, bazate pe cunoștințe, inteligente și favorabile incluziunii; în acest scop, sprijină ferm promovarea egalității de șanse pentru a le permite tuturor tinerilor, indiferent de educația lor, să profite de varietatea de programe și politici ale UE care le sunt destinate; nu este deci de acord cu reducerea propusă de 10,2 milioane EUR comparativ cu bugetul 2012 pentru programul de învățare pe tot parcursul vieții și, în conformitate cu poziția sa stabilită în ultimele proceduri bugetare și cu rezultatele excelente ale acestui program, intenționează să consolideze creditele de angajament pentru linia bugetară corespunzătoare;

27.  subliniază că programul TEN-T, prin investițiile în infrastructuri cu o ridicată valoare adăugată europeană, trebuie să joace un rol central în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; consideră că acest program este esențial pentru creșterea competitivității UE în ansamblu, prin crearea infrastructurii care lipsește și prin înlăturarea blocajelor din cadrul pieței interne; subliniază că proiectele de infrastructură contribuie direct și la creșterea economică, stimulând ocuparea forței de muncă în timpul etapei de construcție; subliniază rolul programului TEN-T în realizarea obiectivelor de adaptare la schimbările climatice prin asigurarea sustenabilității viitoare a rețelelor de transport în UE; salută majorarea propusă de Comisie cu aproximativ 85 de milioane EUR comparativ cu bugetul 2012, însă solicită mai multe clarificări privind reducerea propusă cu 118 milioane EUR comparativ cu programarea financiară; reamintește că principalul program TEN-T a fost implementat integral în 2011 și subliniază că abia în 2017 se va putea face o evaluare definitivă a modului de execuție și de plată a creditelor pentru proiectele din cadrul financiar 2007-2013;

28.  consideră că Programul de susținere a continuării dezvoltării unei politici maritime integrate are nevoie de o finanțare adecvată în 2013; subliniază că este dezamăgit de lipsa unei linii bugetare pentru turism și regretă reducerea constantă a creditelor bugetare destinate siguranței rutiere;

29.  subliniază că este nevoie urgentă de soluții inovatoare prin care să se mobilizeze o proporție sporită de fonduri private sau publice și să se extindă gama de instrumente financiare disponibile pentru proiectele de infrastructură; sprijină pe deplin faza-pilot a inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte ca mijloc de stimulare a capacității investiționale în domeniul rețelelor de transport, energie și TIC din UE; salută faptul că în proiectul de buget s-au înscris credite destinate fazei-pilot, chiar dacă aceste credite sunt de fapt redistribuite în cadrul liniilor bugetare relevante (CIP - TEN-T - TEN-E), așa cum s-a convenit de către autoritatea legislativă;

30.  regretă profund reducerile propuse de Comisie pentru autoritățile europene de supraveghere comparativ cu cifrele prevăzute inițial în programarea financiară, reduceri care contravin apelurilor repetate ale Parlamentului de a finanța aceste agenții în mod adecvat; consideră că nivelul actual al creditelor este insuficient pentru a permite acestor agenții să se achite de sarcinile lor în mod eficient, în special în ceea ce privește recrutarea de experți foarte calificați; consideră că sarcinile suplimentare acordate autorităților europene de supraveghere ar trebui completate cu o evaluare a costurilor; își exprimă astfel intenția fermă de a reinstitui creditele cel puțin la nivelul din 2012 pentru Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și pentru Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (AEAPO), precum și de a consolida în continuare Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP), date fiind noile sarcini care i-au fost încredințate;

Rubrica 1b

31.  constată că proiectul de buget 2013 prevede o majorare a CA de 3,3 % (la 54 498 de milioane EUR) comparativ cu bugetul 2012, din care 42 144 de milioane EUR sunt destinate fondurilor structurale (FEDER și FSE), iar 12 354 de milioane EUR sunt pentru Fondul de coeziune; subliniază că reducerea nivelului de angajamente din proiectul de buget pentru asistența tehnică, comparativ cu ceea ce a fost inițial prevăzut în programarea financiară, a dus la majorarea marjei la 25 de milioane EUR comparativ cu prima previziune de 0,4 milioane EUR;

32.  regretă reducerile propuse pentru asistența tehnică din cadrul strategiilor macroregionale; reiterează faptul că este necesar un sprijin tehnic și administrativ continuu pentru aplicarea strategiilor, precum și de fonduri de demarare pentru noi proiecte, așa cum arată rata ridicată de execuție din 2011;

33.  subliniază faptul că politica de coeziune și-a dovedit de multă vreme valoarea adăugată ca instrument de investiții necesar care ajută în mod eficace la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, deoarece răspunde în mod precis nevoilor de investiții ale regiunilor, contribuind astfel nu doar la reducerea disparităților dintre acestea, ci și la redresarea economică și la dezvoltarea Uniunii în ansamblu; consideră, de asemenea, că fondurile structurale constituie un instrument esențial, atât din punctul de vedere al dimensiunii financiare, cât și al obiectivelor urmărite, pentru accelerarea redresării economice a UE și pentru realizarea obiectivelor de creștere durabilă și ocupare a forței de muncă stabilite în Strategia Europa 2020; salută, prin urmare, inițiativa Comisiei de a reprograma, dacă este posibil, suma de 82 de miliarde EUR din fondurile structurale nealocate în anumite state membre în favoarea IMM-urilor și a angajării tinerilor, în conformitate cu prioritățile Parlamentului pentru 2013; remarcă faptul că, potrivit Comisiei, 7,3 miliarde EUR din finanțarea oferită de UE au fost vizate, în acest context, de distribuirea accelerată sau de realocare; solicită să fie informat în mod corespunzător în legătură cu aplicarea acestei inițiative la nivel național, cu impactul prevăzut asupra creșterii și a ocupării forței de muncă, precum și cu posibilul său impact pentru bugetul 2013;

34.  este extrem de îngrijorat cu privire la situația plăților aferente proiectelor privind coeziunea din cadrul acestei rubrici și constată că două treimi din nivelul total al RAL la sfârșitul exercițiului 2011 (și anume 135,8 miliarde EUR) sunt rezultatul proiectelor neplătite din cadrul politicii de coeziune; reamintește că, la sfârșitul anului 2011, Comisia nu a putut rambursa aproximativ 11 miliarde EUR, care corespundeau unor cereri legitime de plată depuse de beneficiarii proiectelor, din cauza creditelor de plată insuficiente prevăzute în buget; consideră că acest lucru a creat întârzieri semnificative la plată, care vor trebui soluționate prin asigurarea unui volum suficient de credite de plată în 2012; subliniază cu fermitate faptul că nu va accepta ca această situație să se repete în 2013;

35.  reamintește în acest context că 2013 este ultimul an din CFM actual, în care implementarea proiectelor cofinanțate se desfășoară la viteză maximă și se preconizează că se va accelera în continuare, cea mai mare parte a cererilor de plată ajungând la Comisie în a doua jumătate a anului; solicită Consiliului și Comisiei să analizeze și să evalueze imediat, împreună cu Parlamentul, cifrele și cerințele vizate pentru a nu periclita execuția pentru 2013; subliniază că lipsa de credite de plată ar putea periclita programe care în prezent funcționează corespunzător; subliniază, de asemenea, că 2013 va fi un an în care, din cauza expirării regulii N+3, cererile de plată depuse de 12 state membre vor trebui să fie prezentate pentru două tranșe de angajamente anuale (2010 și 2011 conform regulii N+3 și, respectiv, regulii N+2); consideră, astfel, că majorarea propusă a creditelor de plată cu 11,7 % (la 48 975 de milioane EUR) este un minimum comparativ cu exercițiul trecut, având în vedere că, așa cum a menționat Comisia, aceasta se referă strict la 2013 și presupune faptul că nevoile de plată din exercițiile anterioare au fost acoperite;

36.  consideră această majorare a plăților doar un prim pas în procesul de acoperire a nevoilor curente ale proiectelor în desfășurare și reamintește preocuparea sa privind o posibilă lipsă de fonduri în domeniul politicii de coeziune; solicită Consiliului și Comisiei să evalueze cu atenție nevoile reale în ceea ce privește plățile pe 2013 de la rubrica 1b, să nu efectueze reduceri nerealiste și să nu ia decizii care să contrazică previziunile realizate chiar de statele membre și folosite drept bază pentru proiectul de buget al Comisiei; se va opune, așadar, oricărei posibile scăderi a nivelului plăților față de propunerea inclusă în proiectul de buget 2013;

37.  solicită, de asemenea, Comisiei și Consiliului să prezinte în timp util și să adopte un buget rectificativ în cazul în care creditele de plată nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile reale din cursul exercițiului, îndeplinind astfel angajamentul comun luat în cadrul declarației interinstituționale din decembrie 2011;

Rubrica 2

38.  constată că proiectul de buget 2013 propune majorarea CA cu 0,6 % (la 60 307 milioane EUR) și a CP cu 1,6 % (la 57 964 de milioane EUR) comparativ cu bugetul 2012; subliniază că aceste niveluri se situează sub nivelul majorării propuse de Comisie pentru buget în ansamblul său; constată că aceste majorări reprezintă parțial consecința procesului continuu de introducere treptată a plăților directe către noile state membre și a necesităților suplimentare ale proiectelor de dezvoltare rurală; subliniază că fondurile propuse pentru intervențiile pe piață sunt cu 419 milioane EUR mai mici pentru 2013 comparativ cu bugetul 2012;

39.  constată că marja prevăzută de 809 milioane EUR pentru cheltuielile legate de piață și subplafonul pentru ajutoarele directe din cadrul rubricii 2 reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu 2012, ceea ce, conform Comisiei, este în principal rezultatul unui efect punctual al închiderii Fondului de restructurare a industriei zahărului; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că această marjă arată că mecanismul de disciplină financiară nu va fi aplicat în 2013; subliniază faptul că o marjă suficientă este necesară în cadrul acestei rubrici pentru atenuarea crizelor potențiale din sectorul agricol, așa cum s-a întâmplat recent cu criza provocată de epidemia de Escherichia Coli enterohemoragică;

40.  subliniază că 2013 este ultimul an din perioada de programare actuală și, drept urmare, trebuie să se asigure un nivel adecvat al creditelor de plată în cadrul rubricii 2 pentru a acoperi în special nevoile proiectelor de dezvoltare rurală și ale proiectelor LIFE+ aflate în curs de desfășurare;

41.  subliniază că rubrica 2 este esențială pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creștere durabilă și ocupare a forței de muncă, în special prin programele sale de dezvoltare rurală; subliniază necesitatea de a sprijini IMM-urile din zonele rurale, în calitatea lor de principale creatoare de locuri de muncă, care vizează în special tinerii; salută în acest sens creșterea propusă a CA pentru dezvoltarea rurală cu 1,3 % (la 14 808 milioane EUR);

42.  constată că creditele de la rubrica 2 sunt mai scăzute decât nevoile prevăzute, din cauza faptului că veniturile atribuite FEGA sunt estimate a fi mai mari în 2013 (1 332,8 milioane EUR) decât în 2012 (1 010 milioane EUR); constată că diferența se datorează soldului Fondului de restructurare a industriei zahărului (647,8 milioane EUR), în timp ce veniturile atribuite rezultate din deciziile de închidere a conturilor ar trebui să fie mai mici decât în 2012 (400 de milioane EUR în proiectul de buget 2013, comparativ cu 600 de milioane EUR în bugetul 2012); reamintește că estimările actuale vor fi ajustate în toamnă pe baza nevoilor reale prin intermediul unei scrisori rectificative pentru agricultură;

43.  reamintește că volatilitatea prețurilor în acest sector reprezintă o preocupare majoră și sprijină măsurile de combatere a speculațiilor cu produse agricole; îndeamnă Comisia și Consiliul să monitorizeze cu atenție evoluțiile de pe piețele agricole; reamintește Comisiei, în acest context, de solicitarea Parlamentului - căreia nu i s-a dat curs până în prezent - de a se crea un „observator al prețurilor și al marjelor” pentru a permite o comparabilitate mai bună a prețurilor și o mai mare transparență în stabilirea prețurilor la alimente;

44.  observă că majorarea propusă a ajutoarelor directe este în principal datorată continuării introducerii progresive a plăților directe în UE-12, creând o cerință bugetară suplimentară de 860 de milioane EUR în 2013, în timp ce pentru cheltuielile legate de intervențiile pe piață este estimată o scădere din cauza venitului alocat mai mare și a situației favorabile a pieței în majoritatea sectoarelor;

45.  constată că sumele alocate anumitor linii bugetare, inclusiv programului „Lapte în școli”, au fost reduse în mod semnificativ și solicită Comisiei să furnizeze Parlamentului o justificare pentru această situație;

46.  subliniază că politicile și bugetul UE sunt elemente fundamentale pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; consideră, în acest context, că obiectivele de politică climatică și de mediu au un caracter transversal, trebuind să fie transpuse în acțiuni concrete care să fie puse în aplicare în cadrul diverselor programe și politici ale UE pentru a contribui în mod semnificativ la creșterea durabilă și a aborda efectiv probleme majore precum penuria de resurse și schimbările climatice;

47.  ia act de creșterea ușoară propusă a CA - cu 3,3%, la 366,6 milioane EUR - pentru LIFE+, dar regretă că aceste credite sunt cu 10,55 milioane EUR sub nivelul programării financiare din ianuarie 2012; va analiza, în acest context, toate dispozițiile de la punctul 37 din AII din 17 mai 2006;

48.  salută sumele propuse de Comisie pentru programul de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (MDP); solicită Consiliului să respecte decizia comună adoptată la sfârșitul lui 2011 privind menținerea finanțării pentru acest program în 2012 și 2013;

49.  regretă subvenționarea în continuare a producției de tutun din UE, care contravine obiectivelor politicii Uniunii în domeniul sănătății;

50.  consideră că este important să se mențină sprijinul financiar acordat politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), având în vedere reformarea iminentă a acesteia; subliniază în special necesitatea de a sprijini IMM-urile din sectorul pescuitului și de a promova accesul la locuri de muncă pentru tineri în acest domeniu, asigurând totodată caracterul sustenabil al PCP, precum și necesitatea de a promova măsuri care să garanteze viabilitatea socială, economică și de mediu a acestui sector; salută în această privință majorarea propusă pentru Fondul european pentru pescuit cu 2,2 % (la 687,2 milioane EUR) în CA și, respectiv, cu 7,3 % (la 523,5 milioane EUR) în CP, comparativ cu bugetul 2012; regretă, cu toate acestea, reducerile propuse în domeniul guvernanței PCP, al conservării, gestionării și exploatării resurselor piscicole, precum și al controlului și aplicării PCP;

Rubrica 3a

51.  constată că majorarea globală a fondurilor propuse în proiectul de buget 2013 - 1 392,2 milioane EUR în credite de angajament și 928,3 milioane EUR în credite de plată - comparativ cu bugetul 2012 pentru măsuri incluse în cadrul acestei rubrici este de 1,8 % (cu 24,42 milioane EUR) în CA și de 11,1 % în CP; consideră că această majorare este în conformitate cu ambițiile din ce în ce mai mari ale UE în domeniul libertății, securității și justiției;

52.  subliniază nevoia de a consolida creditele pentru securitate cibernetică în sectorul informatic din cauza daunelor enorme pe care intensificarea activităților ilegale din domeniu le cauzează economiilor statelor membre; insistă asupra faptului că, pentru intensificarea luptei împotriva criminalității informatice la nivelul Uniunii prin intermediul viitorului Centru european de combatere a criminalității informatice, va fi necesară o finanțare adecvată și, prin urmare, regretă reducerile propuse de Comisie pentru Europol, deoarece sarcinile Centrului stabilite de Comisie nu pot fi executate cu resursele umane și financiare actuale ale Europol; constată că, contrar programării financiare, o diminuare cu 64,4 milioane EUR este prevăzută pentru programul „Prevenirea și lupta împotriva criminalității” comparativ cu bugetul 2012, deși programul a fost conceput să acopere, de asemenea, criminalitatea informatică și utilizarea ilegală a internetului;

53.  solicită continuarea sprijinului pentru Frontex, precum și pentru diversele agenții înființate recent în cadrul acestei rubrici (în special Biroul European de Sprijin pentru Azil și agenția pentru sistemele informatice de mari dimensiuni); constată reducerea cu 8,9 % (- 7,3 milioane EUR) a contribuției la bugetul Oficiului European de Poliție (Europol) comparativ cu bugetul 2012 și solicită Comisiei să prezinte mai multe detalii privind această reducere propusă;

54.  constată că reducerea de 30 de milioane EUR pentru programul VIS și închiderea programului Eurodac (-0,5 milioane EUR) vor fi compensate de transferul acestor activități și al creditelor bugetare corespunzătoare către noua agenție pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice de mari dimensiuni;

55.  ia act de majorarea semnificativă a creditelor de angajament și de nivelul relativ scăzut al creditelor de plată aferente SIS II; subliniază că, în 2013, potrivit calendarului general al SIS II, dezvoltarea și transferul acestui sistem ar trebui finalizate, iar Agenția IT va prelua gestionarea lui; prin urmare, contestă majorarea bugetară semnificativă care depășește cu mult planificarea sa inițială și care intervine într-o etapă atât de avansată, chiar înainte de intrarea în funcțiune a SIS II; recomandă păstrarea în rezervă a unei părți semnificative a bugetului alocat SIS II până când se va demonstra realizarea unui progres în funcționarea sistemului și respectarea planificării financiare;

56.  salută majorarea cu 9,8 milioane EUR comparativ cu bugetul 2012 propusă de Comisie pentru Fondul european pentru refugiați, aceasta fiind coerentă cu orientarea adoptată în ultimii ani și cu constituirea unui sistem european comun de azil, aflată în curs; ia act de majorarea de 19 % a bugetului alocat Fondului pentru frontiere externe până la 415,5 milioane EUR, reprezentând jumătate din suma prevăzută în programarea financiară; își reiterează solicitarea fermă de a se asigura un răspuns adecvat și echilibrat la aceste provocări, în vederea gestionării migrației legale și a reducerii migrației ilegale;

57.  subliniază că măsurile care vizează combaterea violenței de gen trebuie să beneficieze de o finanțare suficientă; subliniază rolul important pe care programul de prevenire și combatere a tuturor formelor de violență (Daphne) l-a avut în eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor în UE și subliniază importanța sporirii finanțării destinate programului în 2013;

Rubrica 3b

58.  reamintește că rubrica 3b, deși reprezintă rubrica din CFM cu cel mai redus nivel de credite alocate, cuprinde aspecte foarte importante pentru cetățenii europeni, cum ar fi tineretul, programele educaționale și culturale, sănătatea publică, protecția consumatorilor, instrumentul de protecție civilă și politica în domeniul comunicării; regretă astfel că, din nou în 2013, creditele globale din cadrul acestei rubrici urmează a fi reduse cu 1,2 % în CA (26,08 milioane EUR) și cu 0,4 % în CP comparativ cu bugetul 2012, fără a se lua în calcul Fondul de solidaritate;

59.  dată fiind implementarea eficace din anii anteriori, salută fondurile majorate în 2013 pentru programul „Tineretul în acțiune” (la suma de 140,45 milioane EUR), ceea ce reprezintă o majorare cu 0,8 milioane EUR față de bugetul 2012 și cu 16,5 milioane EUR față de programarea financiară;

60.  apreciază majorarea creditelor față de bugetul 2012 pentru programele Cultură (+1,4 %), Media 2007 (+1,1 %) și pentru măsurile Uniunii în domeniul sănătății (+3,1 %), dar regretă reducerea creditelor comparativ cu bugetul 2012 pentru programul Europa pentru cetățeni - cu atât mai mult în Anul european al Cetățenilor - precum și pentru măsurile Uniunii în domeniul politicii de protecție a consumatorilor și pentru programul Media Mundus;

61.  regretă diminuarea volumului angajamentelor pentru activitățile de comunicare față de bugetul 2012 într-o perioadă în care distanța dintre Uniunea Europeană și cetățenii săi este mai evidentă decât oricând, așa cum a demonstrat-o participarea din ce în ce mai redusă la alegerile europene; este convins de nevoia unor eforturi sporite de comunicare și a unor fonduri corespunzătoare pentru a asigura vizibilitatea instituțiilor Uniunii și pentru a face cunoscute contribuțiile acestora la depășirea crizei economice și financiare;

62.  subliniază faptul că, și în acest an, această rubrică prezintă o marjă disponibilă foarte limitată (25,6 milioane EUR), ceea ce va lăsa un spațiu redus de manevră în cazul în care va fi nevoie de măsuri sau decizii noi privind prioritățile de finanțare relevante în mod direct pentru cetățeni;

Rubrica 4

63.  constată că creditele de angajament și de plată prezentate în proiectul de buget 2013 indică o majorare de 0,7 % și, respectiv, 5,1 % comparativ cu bugetul 2012, la 9 467,2 milioane EUR și, respectiv, la 7 311,6 milioane EUR; subliniază că aceste majorări se situează sub nivelul majorării propuse de Comisie pentru buget în ansamblul său;

64.  reamintește necesitatea unui nivel mai mare de coordonare și de coerență a eforturilor de finanțare a acțiunilor externe de către Uniune și statele membre în vederea evitării suprapunerilor și a dublei utilizări a resurselor limitate; subliniază nevoia de a încuraja cooperarea și sincronizarea acțiunilor cu alți donatori internaționali, locali și regionali pentru a optimiza utilizarea fondurilor și pentru a crea sinergii; consideră că, în perioade de dificultăți economice, sunt de asemenea importante sporirea flexibilității în programarea și punerea în aplicare a instrumentelor și completarea resurselor limitate cu instrumente cu efecte de levier, care ar permite utilizarea și reutilizarea fondurilor investite și generate;

65.  constată majorarea semnificativă cu 272,3 milioane EUR a marjei propuse pentru rubrica 4 comparativ cu programarea financiară pentru 2013 (de la 119,6 milioane EUR la 391,9 milioane EUR), ceea ce reprezintă efectul net al majorării creditelor de angajament pentru IEVP (consolidate cu 51,7 milioane EUR) și pentru ITI și ITI+ (cu 0,3 milioane EUR în plus față de programarea financiară ) și al reducerii creșterii angajamentelor pentru Fondul de garantare (-104,5 milioane EUR), pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (-99,3 milioane EUR), pentru asistența macrofinanciară (-37,4 milioane EUR), pentru Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (-28,6 milioane EUR) și pentru Instrumentul de stabilitate (-41,4 milioane EUR); solicită Comisiei să prezinte suficiente explicații pentru necesitatea reducerii atât de semnificative a anumitor programe în comparație cu programarea financiară; subliniază faptul că, deși principiul reducerii programelor cu un nivel scăzut de implementare ar putea fi binevenit dacă ar genera economii de eficiență, diminuarea creditelor nu ar trebui aplicată în mod transversal; avertizează că utilizarea unei marje sporite în mod artificial drept instrument de negociere în procedura bugetară nu poate fi considerată o bună practică bugetară;

66.  regretă în special reducerea constantă a creditelor din domeniul cooperării pentru dezvoltare; pune sub semnul întrebării compatibilitatea acestei reduceri cu angajamentele internaționale asumate de UE de a aloca, până în 2015, 0,7% din PNB Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; regretă faptul că nivelul total al creditelor de angajament din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD), așa cum a fost propus în proiectul de buget 2013, reprezintă o majorare mai mică decât rata estimată a inflației, precum și faptul că nivelul total al plăților aferente ICD care a fost propus este sub cel din exercițiul 2012; invită Comisia să asigure o abordare mai coerentă, mai realistă și mai bine planificată a finanțării ICD;

67.  ia act de propunerea privind creșterea creditelor destinate Instrumentului european de vecinătate pentru a răspunde nevoilor țărilor ce se confruntă cu importante schimbări politice și economice; salută atenția sporită acordată Parteneriatului estic și își reafirmă sprijinul pentru țările care constituie componenta sudică a acestuia, deoarece, ca urmare a Primăverii arabe, aceste țări se confruntă cu provocări de proporții istorice; consideră că rapoartele Comisiei referitoare la aplicarea principiului „mai mult pentru mai mult” nu sunt satisfăcătoare și solicită acesteia să elaboreze criterii clare privind modul de implementare a acestui principiu;

68.  consideră că un nivel suficient al asistenței financiare acordate de UE Autorității Palestiniene și UNRWA este încă necesar pentru a răspunde în mod adecvat și exhaustiv la situația politică și umanitară din Orientul Mijlociu și la procesul de pace; evidențiază situația deosebit de dificilă cu care se confruntă UNWRA în acest moment, în special în urma evenimentelor din Siria; remarcă faptul că efectul net al creșterii creditelor de angajament pentru IEVP se datorează în principal menținerii sprijinului acordat teritoriilor palestiniene ocupate la nivelul celui din cadrul proiectului de buget 2012;

69.  subliniază că datorită angajamentului ferm al Parlamentului, contribuția anuală acordată de UE în ultimii ani Autorității Palestiniene, UNRWA și procesului de pace din Orientul Mijlociu se ridică la 300 de milioane EUR și reamintește că autoritatea bugetară a convenit, în cadrul procedurii de conciliere bugetară, asupra alocării unei sume de 200 de milioane EUR pentru 2012, condiționată de o creștere suplimentară obligatorie de 100 de milioane EUR pentru exercițiul 2011, sumă provenită din credite neutilizate; solicită un angajament de finanțare care să reflecte nevoile reale de la începutul exercițiului financiar pentru a asigura capacitatea efectivă a UE de a sprijini procesul de instaurare a păcii durabile; insistă asupra necesității de a se impune controale financiare stricte și de a se transmite Parlamentului European o defalcare detaliată și o evaluare a cheltuielilor;

70.  recunoaște faptul că, odată cu aderarea Croației la Uniune, o reducere de 67,6 milioane EUR va fi aplicată creditelor IPA; cu toate acestea, își exprimă preocuparea față de propunerea Comisiei de a reduce mai mult decât se preconiza sprijinul pentru consolidarea capacității instituționale în țările candidate, prin reducerea alocărilor aferente IPA pentru Croația (în total -29,14 milioane EUR comparativ cu 2012), în timp ce aceeași linie pentru țările potențial candidate este consolidată (+10,5 milioane EUR comparativ cu 2012); reamintește faptul că este extrem de important să se consolideze capacitatea instituțională pentru utilizarea corectă a fondurilor Uniunii și că acest fapt este la fel de important pentru țările candidate, ca și pentru țările potențial candidate; salută majorarea propusă cu 10,2 % a CA pentru componenta de dezvoltare rurală a IPA, comparativ cu bugetul 2012;

71.  reafirmă că, mai ales în perioade de austeritate, creditele de angajament ar trebui planificate cu atenție pentru fiecare linie bugetară aferentă PESC pentru a se garanta că fondurile UE sunt orientate către măsurile care au cea mai mare nevoie de finanțare, luând pe cât posibil în considerare flexibilitatea și lipsa de predictibilitate a operațiunilor PESC; salută, în acest context, solicitările de a asigura mai multe sinergii, inter alia, prin gruparea, partajarea și integrarea capacităților și prin îmbunătățirea performanței, a planificării și gestionării misiunilor și operațiunilor; salută eforturile depuse pentru examinarea transparentă și completă a tuturor misiunilor PESC; va analiza cu atenție majorarea de 9,2 % a CA pentru PESC în 2013;

72.  recunoaște necesitatea de a reacționa la provocările transregionale reprezentate de criminalitatea organizată și traficul ilegal, de necesitatea de a proteja infrastructurile critice, de amenințările la adresa sănătății publice și de lupta împotriva terorismului; cu toate acestea, solicită Comisiei să prezinte dovezi pentru nevoia de majorare cu 50 % pentru aceste măsuri în 2013;

Rubrica 5

73.  constată că totalul cheltuielilor administrative pentru toate instituțiile este estimat la 8 544,4 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 3,2 % comparativ cu 2012, lăsând o marjă de 636,6 milioane EUR, care include cheltuielile suplimentare legate de aderarea Croației;

74.  recunoaște că majoritatea instituțiilor, inclusiv Parlamentul European, au făcut eforturi pentru a-și limita bugetele administrative, aplicând o creștere mai mică decât rata estimată a inflației, cu excepția costurilor pentru aderarea Croației; în acest context, subliniază necesitatea de a raționaliza pe termen lung resursele administrative și insistă asupra necesității de a consolida cooperarea interinstituțională în domenii precum resursele umane, traducerea și interpretarea, clădirile și tehnologia informației;

75.  subliniază că majorarea cu 3,2% față de 2012 se datorează în principal obligațiilor statutare și contractuale, precum pensiile sau ajustările salariale; constată totuși că Comisia și-a respectat și chiar și-a depășit angajamentul de a menține o creștere nominală a creditelor sale administrative din cadrul rubricii 5 sub inflația prevăzută de 1,9 %, comparativ cu 2012, așa cum a fost explicat în scrisoarea din 23 ianuarie 2012 a comisarului european pentru buget și programare financiară;

76.  înțelege că acest rezultat s-a obținut prin reducerea unui număr de posturi din organigrama Comisiei cu mai mult de 1% deja pentru anul 2013, în special în domeniul sprijinului administrativ, al gestiunii bugetare și în domeniul antifraudă, precum și prin reduceri succesive ale altor elemente de cheltuieli administrative; solicită mai multe explicații cu privire la necesitatea reală de a aplica astfel de reduceri de personal pentru înghețarea cheltuielilor administrative în termeni reali, având în vedere că Comisia a reușit să își înghețe cheltuielile administrative în termeni nominali în 2012 fără a aplica vreo reducere de personal;

77.  salută aceste eforturi de consolidare a bugetului prin intermediul cheltuielilor administrative într-o perioadă de constrângeri economice și bugetare la nivel național; recunoaște necesitatea ca toate instituțiile UE să participe la eforturile depuse în vederea consolidării; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la impactul negativ pe care astfel de măsuri îl pot avea asupra implementării rapide, regulate și eficace a măsurilor și programelor UE, printr-o administrație modernă bazată în special pe necesitatea de a recompensa performanța și calitatea serviciului, ținând seama de echilibrul geografic, mai ales într-o perioadă în care competențele UE cresc în mod constant și noi state membre aderă la Uniune; salută informațiile oferite cu privire la acele domenii de activitate cu un nivel consolidat al personalului, precum guvernanța economică europeană, piața unică, securitate și justiție, dar solicită informații similare și cu privire la domeniile de politică și tipurile de posturi unde s-au operat reduceri de personal comparativ cu 2012;

78.  reafirmă, în acest context, că orice reducere a efectivului de personal ar trebui să se bazeze pe o analiză prealabilă de impact și să ia în considerare pe deplin, printre alte aspecte, și obligațiile juridice ale Uniunii, prioritățile UE și noile competențe și sarcini suplimentare conferite instituțiilor prin tratate; subliniază că o astfel de analiză ar trebui să ia, de asemenea, în considerare impactul asupra diferitelor direcții generale și servicii, în special în funcție de dimensiunea și volumul de lucru, precum și impactul asupra diferitelor tipuri de posturi vizate, așa cum au fost prezentate în monitorizarea anuală a resurselor umane realizată de Comisie (elaborarea politicilor, gestiunea programelor, sprijin administrativ, gestiune bugetară și antifraudă, domeniul lingvistic etc.);

79.  subliniază faptul că pentru multe domenii de acțiune ale UE ar trebui să se asigure un nivel suficient al personalului în funcție de stadiul de implementare a programelor, de noile priorități și alte evoluții; va analiza deci cu atenție evoluția generală a personalului în diferitele DG și servicii și din perspectiva priorităților formulate în prezentul raport; pe lângă oferirea de informații mai detaliate în acest sens, solicită Comisiei să demareze o analiză detaliată similară a impactului reducerilor de personal propuse la nivel general, luând, de asemenea, în considerare pe termen lung reducerile viitoare ale personalului Comisiei, și să transmită această analiză Parlamentului; insistă asupra faptului că analiza trebuie să reprezinte o condiție necesară pentru ca autoritatea bugetară să ia în considerare posibilitatea de a accepta, în funcție de rezultatele acesteia, reducerea personalului cu 1% în 2013;

80.  consideră că mai sunt încă probleme cu privire la numărul ridicat de poziții de conducere costisitoare, de grade mari, în rândul personalului Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE); solicită, așadar, SEAE să prezinte informații suplimentare, în special în ceea ce privește creșterea semnificativă (+9,2%) a numărului de posturi AD 14 propusă în proiectul de buget; de asemenea, solicită informații suplimentare privind majorarea semnificativă a creditelor propuse pentru securitatea și supravegherea clădirilor (+57,2%);

81.  este convins de faptul că prevenirea și medierea reprezintă două dintre metodele de soluționare a conflictelor cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor, întrucât previn escaladarea acestora până la declanșarea violențelor; prin urmare, salută propunerea care vizează introducerea în bugetul SEAE a unei linii bugetare în valoare de 500 000 EUR destinate serviciilor de sprijinire a acțiunilor de prevenire a conflictelor și de mediere, care va urma încheierii cu succes, la sfârșitul anului curent, a unei acțiuni pregătitoare propuse de Parlamentul European.

82.  consideră că școlile europene ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată ținând seama de situația specifică a copiilor angajaților instituțiilor UE; ia act de alocarea generală propusă a sumei de 180,7 milioane EUR, ceea ce reprezintă o majorare cu 6,8 % față de 2012, fiind mai mare decât suma prevăzută în programarea financiară; va monitoriza totuși cu atenție liniile bugetare aferente fiecărei școli europene și va face în cursul lecturii sale modificările pe care le consideră necesare în acest sens;

Proiecte-pilot – acțiuni pregătitoare

83.  subliniază importanța proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare ca instrumente esențiale pentru formularea priorităților politice și pentru pregătirea terenului pentru noi inițiative pe termen lung, atât la nivel regional, cât și la nivelul UE, care ar putea deveni activități și programe ale UE prin care să se îmbunătățească viața cetățenilor Uniunii; intenționează să identifice un pachet echilibrat de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, pe baza evaluării și a recomandărilor Comisiei, precum și a unei analize atente a sustenabilității și durabilității rezultatelor scontate;

84.  va transmite Comisiei, conform anexei II partea D din AII din 17 mai 2006, o primă listă provizorie cu proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare potențiale pentru bugetul 2013; solicită Comisiei să efectueze o analiză justificată în mod corespunzător a propunerilor indicative ale Parlamentului; subliniază că această listă provizorie nu împiedică depunerea și adoptarea formală a unor amendamente privind proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare în cadrul examinării bugetului în Parlament;

85.  reamintește că în bugetul 2012 s-au adoptat în total 70 de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, însumând 105,45 milioane EUR în CA în cadrul tuturor rubricilor; subliniază că, în cazul în care autoritatea bugetară adoptă pentru 2013 proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare la un nivel similar și cu o repartizare similară în cadrul rubricilor, un nivel de 54% din marja de la rubrica 1a, un nivel de 27 % la rubrica 3a și un nivel de 37% în cadrul rubricii 3b vor fi deja utilizate;

86.  ia act de propunerea Comisiei pentru patru acțiuni pregătitoare și două proiecte-pilot în valoare totală de 15,5 milioane EUR în CA; intenționează să analizeze cu atenție obiectivele și conținutul acestor propuneri și să verifice sumele solicitate;

Agenții

87.  ia act de nivelul general de 748 de milioane EUR (și anume 0,5% din bugetul total al UE) destinat agențiilor decentralizate ale UE din proiectul de buget 2013, care are drept consecință o majorare a contribuției totale a UE (inclusiv veniturile atribuite) de 24 de milioane EUR, sau +3,2%, în comparație cu bugetul 2012; este conștient de faptul că această majorare este, în principal, rezultatul introducerii progresive a unui număr de opt agenții, ținând seama de nevoia furnizării unor fonduri adecvate pentru acestea, și al situației unui număr de șapte agenții ale căror sarcini au fost extinse, pentru ca acestea să își poată continua activitatea; constată că contribuția UE pentru agențiile cu ritm normal de lucru este în diminuare în termeni nominali, acestea beneficiind totuși de o creștere a personalului cu 1,2%; constată că agențiile au în prezent un total general de 5 115 posturi înscrise în organigramă, ceea ce înseamnă o majorare cu 257 de posturi, care privesc în principal agențiile cu sarcini noi sau pe cele aflate în faza de demarare;

88.  ia act de faptul că, pentru prima dată, Comisia a redus solicitările bugetare ale aproape tuturor agențiilor, cereri care erau în conformitate cu ansamblul sumelor din programarea financiară, inclusiv ale acelor agenții ale căror sarcini fac parte din prioritățile Parlamentului, ceea ce reprezintă un cuantum total de 44 de milioane EUR; reamintește că este necesară o analiză atentă a metodologiei, motivelor și posibilului impact al unor astfel de reduceri, conform mai multor rezoluții, cea mai recentă fiind cea referitoare la descărcarea de gestiune 2010, care subliniază că analiza asupra agențiilor realizată de grupul de lucru interinstituțional ar trebui să conducă la îmbunătățiri structurale în ceea ce privește impactul și rentabilitatea agențiilor, printre altele, prin identificarea domeniilor de dublare și suprapunere între agențiile existente; subliniază încă o dată că fondurile bugetare destinate agențiilor UE nu se limitează doar la cheltuieli administrative, ci mai degrabă contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și a obiectivelor UE în general, urmărind, în același timp, să genereze economii la nivel național, conform deciziilor autorității legislative;

o
o   o

89.  consideră că următoarele aspecte prezintă un interes deosebit pentru trilogul programat pentru 9 iulie 2012:

90.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. (2) Texte adoptate, P7_TA(2012)0077.